HOTĂRÂRE nr. 125 din 27 octombrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru perioada 2028-2034, de modificare a Regulamentului (UE) 2024/1.679 şi de abrogare a Regulamentului (UE) 2021/1.153 - COM (2025) 547 final

În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/359 din 22.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Senatul României:1. constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru perioada 2028-2034, de modificare a Regulamentului (UE) 2024/1.679 și de abrogare a Regulamentului (UE) 2021/1.153 - COM (2025) 547 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității;2. consideră:1) de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, că:a) pentru România este important faptul că a fost menținut un instrument dedicat la nivelul UE pentru infrastructura de transport și energie (separat de pachetele naționale de investiții), având în vedere decalajele structurale de infrastructură din regiunile estice ale UE, poziția strategică a țării noastre la granița externă a UE și necesitatea consolidării securității în regiunea Mării Negre;b) un aspect relevant (nefavorabil) pentru România este faptul că în propunerea de regulament privind CEF3 (Mecanismul pentru conectarea Europei) nu se mai face referire la includerea de alocări din Fondul de coeziune în bugetul CEF Transport, care ar fi permis, pentru statele membre eligibile, sume prealocate și rate de finanțare de la UE de până la 85% (România avea alocate 964,5 mil euro în CFM 2021-27, respectiv 1,2 mld euro în CFM 2014-2020);c) infrastructura de transport și energie vor fi sprijinite atât prin CEF3, cât și prin alte programe și instrumente ale UE (precum planurile de parteneriat naționale și regionale, Fondul european de competitivitate, Programul-cadru Orizont Europa), astfel încât este extrem de importantă utilizarea cât mai eficientă a acestor instrumente;2) în conformitate cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, că:a) pentru a realiza o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, UE are nevoie de o infrastructură actualizată, de înaltă performanță și rezilientă, care să ajute la conectarea și integrarea sectoarelor de transport și energie pe întreg teritoriul Uniunii;b) rețelele transeuropene de transport și energie de mare capacitate sunt necesare și pentru a spori reziliența și pregătirea în domeniul apărării militare a UE;3) că, similar cu Ministerul Apărării Naționale, propunerea de regulament reprezintă mai mult decât un program financiar pentru infrastructură, întrucât constituie un demers strategic prin care UE recunoaște stringența de a integra infrastructura civilă și militară într-o arhitectură comună de securitate, prin recunoașterea explicită a necesității modernizării rețelelor de transport pentru a facilita deplasarea rapidă și sigură, consacrarea ideii de infrastructură cu dublă utilizare civilă și militară, promovarea principiului securității energetice ca esențial pentru funcționarea infrastructurilor critice, pentru mobilitatea unităților și reziliența operațională, inovarea și digitalizarea în sprijinul apărării, precum și prin combinarea fondurilor publice și private și atragerea de capital prin fondurile europene de investiții pe termen lung - ELTIF, care reduc riscul investițional;3. subliniază:1) în convergență cu Ministerul Afacerilor Externe, că:a) suma consistentă alocată pentru sprijinirea infrastructurii transfrontaliere cu dublă utilizare pentru mobilitatea militară, precum și faptul că pot participa și state candidate pot spori șansele de reușită a proiectelor la care va participa România;b) în cadrul negocierilor pentru CEF3, România este interesată de aspecte precum obținerea unei componente financiare dedicate pentru statele din estul UE, modernizarea punctelor de trecere a frontierei din estul UE, conexiuni feroviare și rutiere interoperabile pentru îmbunătățirea conectivității cu Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest, sprijinirea modernizării infrastructurii existente;2) pe aceeași linie cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, că:a) CEF se axează pe proiecte care generează cea mai mare valoare adăugată europeană și catalizează investițiile către proiecte cu impact transfrontalier și sisteme interoperabile, contribuind la depășirea problemelor de coordonare ce decurg din natura multijurisdicțională a proiectelor;b) CEF ar trebui să fie utilizat pentru a oferi soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune cu finanțările private și fără a exclude aceste finanțări;3) la unison cu Ministerul Apărării Naționale, că:a) documentul confirmă o schimbare de paradigmă la nivel european, întrucât infrastructura nu mai este percepută doar ca un factor economic, ci ca un element de securitate și apărare; astfel, mobilitatea militară devine o prioritate, interoperabilitatea cu NATO este consolidată, iar reziliența infrastructurii la amenințări hibride este integrată între obiectivele programului;b) CEF se profilează ca un instrument de integrare strategică, prin care UE își consolidează capacitatea de apărare colectivă, fără a duplica structurile existente, ci prin completarea și sprijinirea acestora;c) prin accentul pus pe mobilitatea militară, pe infrastructura cu dublă utilizare și pe reziliența la amenințări hibride, propunerea de regulament reflectă poziția UE în fața realităților geopolitice actuale;d) dintr-o perspectivă militară europeană, CEF este un catalizator al cooperării civile și militare, un instrument de consolidare a autonomiei strategice și o garanție a faptului că infrastructura UE nu servește doar prosperității economice, ci și apărării și securității UE.

Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUIMIRCEA ABRUDEAN
București, 27 octombrie 2025.
Nr. 125.
------