HOTĂRÂRE
HOTĂRÂRE nr. 116 din 27 octombrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce priveşte programul de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli ("programul UE pentru şcoli"), intervenţiile sectoriale, crearea unui sector al culturilor proteice, cerinţele referitoare la cânepă, posibilitatea unor standarde de comercializare pentru brânză, culturi proteice şi carne, aplicarea unor taxe suplimentare la import, normele privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgenţă şi de criză gravă şi garanţiile - COM (2025) 553 final
În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/358 din 22.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce privește programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli („programul UE pentru școli“), intervențiile sectoriale, crearea unui sector al culturilor proteice, cerințele referitoare la cânepă, posibilitatea unor standarde de comercializare pentru brânză, culturi proteice și carne, aplicarea unor taxe suplimentare la import, normele privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgență și de criză gravă și garanțiile - COM (2025) 553 final nu respectă principiul subsidiarității, însă respectă principiul proporționalității.
Articolul 2Senatul României:1. consideră, în conformitate cu Ministerul Sănătății, că susține ferm prevederile care limitează distribuirea produselor cu conținut ridicat de zaharuri libere și grăsimi saturate și trans, acestea fiind fundamentate științific și având potențial real de a reduce riscul de obezitate infantilă și boli cronice;2. subliniază:a) în convergență cu Ministerul Sănătății, că:(i) salută crearea unui sector dedicat culturilor proteice și sprijinul acordat organizațiilor de producători; din perspectiva sănătății publice, creșterea ofertei de surse vegetale de proteine sprijină tranziția către o dietă mai sustenabilă, cu un impact redus asupra mediului și sănătății cardiovasculare; (ii) susține deschiderea pentru alternativele vegetale la carne, cu respectarea terminologiei pentru produsele alimentare, stabilită în legislația în vigoare; introducerea unei limite armonizate de 0,3% THC și includerea tuturor părților plantei în reglementare sunt benefice pentru claritate și dezvoltarea economică a sectorului; (iii) salută introducerea obligației statelor membre de a dezvolta planuri de pregătire și răspuns pentru aprovizionarea alimentară; (iv) propunerea de regulament este bine orientată, dar necesită consolidarea dimensiunii nutriționale și a celei educaționale;b) pe aceeași linie cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, că:(i) apreciază inițiativa de revizuire a propunerii de regulament, care urmărește modernizarea organizării comune a pieței, consolidarea autonomiei alimentare a Uniunii Europene, precum și creșterea sustenabilității și rezilienței sistemului agroalimentar european, prin măsuri bine structurate, echilibrate și orientate către viitor; (ii) sprijină continuarea implementării Schemei UE pentru școli în noua perioadă de programare și salută simplificarea legislativă, considerând că programul UE pentru școli aduce valoare adăugată, dovedinduse necesar și bine primit, în special în comunitățile defavorizate, unde a contribuit la reducerea abandonului școlar;3. reiterează, în convergență cu Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senatul României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătății, Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, că:a) pe linia programului UE pentru școli, obligativitatea finanțării dintr-un buget separat de politica agricolă comună poate genera dificultăți în asigurarea continuității acestuia, din cauza „competiției bugetare“ cu alte intervenții prevăzute în PPNR (Planul de parteneriat național și regional) și chiar cu alte domenii economice, nu doar cel agricol.
Un aspect pe care îl consideră esențial, legat de programul UE pentru școli, îl reprezintă urmărirea strictă a trasabilității produselor și implicarea fermierilor locali. Prin trasabilitate se asigură faptul că fructele, legumele și produsele lactate distribuite copiilor provin din surse sigure, controlate și respectă standardele europene de calitate și siguranță alimentară. În același timp, apelarea la fermieri locali sprijină economia rurală, încurajează consumul de produse proaspete și de sezon și reduce impactul asupra mediului prin lanțuri scurte de aprovizionare. Aceste măsuri încurajează o agricultură responsabilă, reduc emisiile provenite din transportul alimentelor și sprijină tranziția către o economie circulară în mediul rural.
Limitarea grăsimilor în alimentația copiilor și adolescenților trebuie abordată cu precauție, deoarece grăsimile joacă un rol esențial în creștere și dezvoltare, în special în dezvoltarea creierului și în absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Este importantă diferențierea între tipurile de grăsimi (saturate, nesaturate, trans) și nu reducerea globală a aportului lipidic.
Este necesară clarificarea criteriilor nutriționale pe tipuri de produse alimentare și categorii de vârstă.
Propune introducerea unor praguri numerice concrete (de exemplu, grame de zahăr/100 g produs) și a unei liste pozitive a produselor eligibile raportate la particularitățile privind statusul nutrițional și condițiile socioeconomice care caracterizează populația fiecărui stat membru.
Propune includerea unei componente educaționale privind alimentația sănătoasă și sustenabilă în vederea însușirii unor obiceiuri alimentare sănătoase, încă de la cele mai mici vârste, precum și sprijinirea accesului la alimente sănătoase și cu densitate nutrițională adecvată al copiilor și adolescenților, atât în mediul urban, cât și în mediul rural;b) pe linia intervențiilor sectoriale, propune:(i) crearea unui mecanism de intervenție rapidă pentru sectoarele afectate de volatilitatea piețelor, fenomene climatice extreme sau distorsiuni comerciale. Acest mecanism ar putea funcționa sub forma unui fond european de urgență cu acces simplificat, activat la nivel regional, care să permită sprijin temporar direcționat și adaptat contextului pieței.
Consideră prioritară menținerea măsurilor destinate organizării producătorilor, continuarea programelor vitivinicol și apicol, precum și protejarea denumirilor pentru produsele din carne, în vederea asigurării transparenței pieței și a informării corecte privind compoziția alimentelor; (ii) introducerea unei intervenții sectoriale dedicate tinerilor fermieri, cu obiectivul de a sprijini integrarea acestora în lanțurile valorice și dezvoltarea de exploatații competitive și sustenabile; (iii) mecanisme clare de compensare financiară în situațiile în care piața internă este perturbată de importuri masive și necontrolate, similare celor generate de liberalizarea temporară a comerțului cu produse agricole din Ucraina. Impactul asupra fermierilor români a fost semnificativ, în special în sectoarele cerealiere și oleaginoase, prin scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei, blocarea logisticii interne și pierderea competitivității pe piața europeană; (iv) ca viitorul cadru al PAC 2028-2034 să prevadă un fond european de compensare rapidă, accesibil statelor membre afectate disproporționat de fluxurile comerciale excepționale, cu proceduri simplificate de acces și criterii obiective de activare; (v) finanțarea instrumentelor moderne de management al riscului, precum asigurările mutuale, fondurile de stabilizare a veniturilor și platformele digitale de predicție climatică.
Aceste investiții ar contribui direct la creșterea rezilienței fermierilor europeni și la tranziția către o agricultură sustenabilă și competitivă;c) pe linia creării unui sector al culturilor proteice, propune:(i) constituirea unui sector strategic pentru culturile proteice, cu buget dedicat, care să stimuleze producția internă de soia, mazăre, lupin, năut și alte leguminoase; (ii) recomandă ca această componentă să fie coordonată cu strategiile UE privind alimentația durabilă (Strategia Farm to Fork, Strategia pentru sănătate și nutriție); d) pe linia cerințelor referitoare la cânepă, propune:(i) includerea în viitorul cadru de sprijin a unor măsuri dedicate dezvoltării lanțurilor valorice pentru cânepă, prin finanțarea investițiilor în unități regionale de procesare primară, stimularea cooperării dintre fermieri și procesatori și elaborarea unui standard național de calitate pentru fibra tehnică de cânepă. Aceste măsuri ar permite valorificarea integrală a culturii atât pentru sămânță, cât și pentru fibră și ar contribui la atingerea obiectivelor de circularitate și bioeconomie la nivel european; (ii) revizuirea și clarificarea pragului legal de conținut de THC pentru culturile de cânepă, în vederea alinierii cadrului normativ național la practicile aplicate în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Actualizarea acestui prag, corelată cu simplificarea procedurilor administrative de autorizare și control, ar contribui la reducerea incertitudinilor pentru cultivatori, la extinderea suprafețelor cultivate și la atragerea de investiții în procesarea locală; (iii) digitalizarea fluxului de avizare și introducerea unui registru unic electronic al cultivatorilor de cânepă, care să permită trasabilitatea și gestionarea transparentă a datelor privind producția culturii de cânepă; (iv) includerea culturii de cânepă între practicile eligibile din cadrul intervențiilor pentru climă și mediu, precum și recunoașterea acesteia ca măsură de rotație ecologică în planurile de parteneriat regional și național (PPRN), cu impact pozitiv atât asupra mediului, cât și asupra durabilității economice a exploatațiilor agricole; (v) evaluarea oricărui produs alimentar derivat din cânepă din perspectiva siguranței alimentare și nutriționale, prin European Food Safety Authority (EFSA), înainte de introducerea pe piață (în special pentru produse „novel food“).
Chiar dacă, potrivit unei hotărâri a Curții de Justiție, canabidiolul (CBD) extras din întreaga plantă Cannabis sativa nu este un drog în temeiul Convenției unice asupra stupefiantelor, canabinoizii, din care face parte și CBD, nu sunt încă autorizați ca alimente noi la nivel european, pentru a fi utilizați în suplimentele alimentare sau în alte alimente. În momentul de față există numeroase dosare depuse la nivelul Comisiei Europene pentru autorizarea CBD în alimente (în curs de evaluare), deoarece nu a putut fi demonstrată siguranța consumului uman al acestora, conform ultimului aviz științific al EFSA. Astfel, cu toate că soiurile de cânepă au THC (tetrahidrocanabinol) de până la 0,3%, nu putem în niciun caz afirma că „prezintă un risc scăzut pentru sănătate“, după cum se precizează în propunerea de regulament.
De aceea, nu suntem de acord ca produsele obținute din cânepă (Cannabis sativa) ce conțin CBD să fie utilizate în scopul consumului uman. Numai semințele de cânepă, uleiul din semințe de cânepă obținut prin presare la rece și semințele de cânepă parțial degresate au istoric de consum în UE înainte de 1997 și nu sunt considerate alimente noi.
Este necesar ca propunerea de modificare a art. 147 b și art. 189 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 să specifice clar că producția și importurile de cânepă nu se referă la produse destinate consumului uman;e) pe linia standardelor de comerț pentru brânză, culturi proteice și carne, propune:(i) alinierea standardelor de etichetare și comercializare la principiul reciprocității, prin care produsele agroalimentare importate din state terțe să respecte aceleași cerințe de calitate, siguranță alimentară, trasabilitate și sustenabilitate aplicabile producătorilor europeni. O astfel de abordare ar preveni distorsiunile de piață și ar proteja consumatorii europeni, asigurând coerența dintre obiectivele comerciale și cele de mediu ale Uniunii Europene; (ii) simplificarea procedurilor în privința clasificării carcaselor, dar subliniază importanța ca transferul de competențe către statele membre să fie însoțit de un cadru comun minim și de mecanisme de transparență, pentru a garanta comparabilitatea și credibilitatea rezultatelor, în special la clasificarea carcaselor de porc; (iii) extinderea obligativității indicării originii pentru toate produsele agroalimentare procesate, în special pentru brânzeturi, produse din carne și derivate lactate, astfel încât consumatorii să poată identifica clar proveniența materiilor prime și lanțul de producție. Această măsură ar contribui la creșterea transparenței pe piață și la consolidarea încrederii în produsele europene; (iv) introducerea unor criterii de calitate diferențiate, care să favorizeze produsele provenite din ferme sustenabile, cu practici agricole responsabile și integrare în lanțuri scurte de aprovizionare. Aceste criterii ar trebui reflectate atât în standardele de etichetare, cât și în politicile de achiziții publice, încurajând consumul de produse locale; (v) instituirea unei etichete europene care să evidențieze originea europeană, respectarea standardelor de producție și aportul socioeconomic al fermierilor din Uniune. Această etichetă ar reprezenta un instrument de promovare a competitivității produselor europene pe piețele interne și internaționale, consolidând totodată identitatea și vizibilitatea agriculturii europene; (vi) protejarea termenilor tradiționali (de exemplu, „carne“) trebuie echilibrată cu dreptul consumatorilor de a identifica clar produsele alternative de origine vegetală; (vii) obligația statelor membre de a recunoaște organizațiile de producători și interprofesionale de către statele membre în vederea consolidării și eficientizării acestui sector; f) pe linia aplicării taxelor suplimentare la import, propune:(i) aplicarea consecventă a principiului reciprocității în relațiile comerciale ale Uniunii Europene, prin limitarea importurilor provenite din state terțe ale căror produse agricole și alimentare nu respectă standardele fitosanitare, de siguranță alimentară, protecție a mediului și condiții sociale impuse producătorilor europeni. Aplicarea uniformă a acestui principiu este esențială pentru asigurarea echității în competiția internațională, protejarea veniturilor fermierilor europeni și garantarea siguranței consumatorilor din statele membre; (ii) instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră pentru produsele agricole, conceput pe modelul Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), care să țină cont de diferențele de standarde de producție, mediu și muncă dintre Uniunea Europeană și statele terțe. Acest instrument ar trebui să asigure compensarea costurilor suplimentare suportate de fermierii europeni, ca urmare a aplicării politicilor stricte de sustenabilitate, protecție a mediului și siguranță alimentară, evitând totodată concurența neloială generată de importurile provenite din sisteme de producție cu reglementări mai permisive; (iii) instituirea unui mecanism permanent de monitorizare și control al fluxurilor comerciale agricole, cu scopul de a preveni practicile de dumping agricol și perturbările de piață generate de importurile la prețuri sub costul de producție. Situațiile recente privind comerțul cu cereale și oleaginoase provenite din state terțe au demonstrat vulnerabilitatea pieței unice europene și impactul major asupra competitivității fermierilor din statele de frontieră, inclusiv România; g) pe linia măsurilor privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgență și criză, propune:(i) includerea unei linii bugetare distincte și permanente pentru gestionarea situațiilor de criză (climatice, sanitare sau de piață), care să permită intervenții rapide, transparente și proporționale cu amploarea riscurilor.
Această linie ar trebui să funcționeze în complementaritate cu instrumentele de gestionare a riscurilor existente, asigurând finanțarea continuă a mecanismelor de răspuns și protecția veniturilor fermierilor afectați de evenimente neprevăzute; (ii) elaborarea și implementarea unei strategii europene integrate de securitate alimentară, fundamentată pe valorificarea lanțului agroalimentar intern și pe promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare.
Consideră că modalitățile de transmitere a informațiilor referitoare la stocurile alimentare, finanțarea constituirii și menținerii acestora, precum și raportarea în timp real în situații de criză vor necesita o aprofundare tehnică, având în vedere caracterul special al acestui mecanism ce implică colaborarea interinstituțională la nivel național; (iii) includerea în planurile de pregătire și răspuns și a unei componente de nutriție în situații de criză, pentru a garanta accesul populației vulnerabile la alimente nutritive, nu doar asigurarea necesarului caloric.
Un aspect pe care îl consideră esențial, legat de programul UE pentru școli, îl reprezintă urmărirea strictă a trasabilității produselor și implicarea fermierilor locali. Prin trasabilitate se asigură faptul că fructele, legumele și produsele lactate distribuite copiilor provin din surse sigure, controlate și respectă standardele europene de calitate și siguranță alimentară. În același timp, apelarea la fermieri locali sprijină economia rurală, încurajează consumul de produse proaspete și de sezon și reduce impactul asupra mediului prin lanțuri scurte de aprovizionare. Aceste măsuri încurajează o agricultură responsabilă, reduc emisiile provenite din transportul alimentelor și sprijină tranziția către o economie circulară în mediul rural.
Limitarea grăsimilor în alimentația copiilor și adolescenților trebuie abordată cu precauție, deoarece grăsimile joacă un rol esențial în creștere și dezvoltare, în special în dezvoltarea creierului și în absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Este importantă diferențierea între tipurile de grăsimi (saturate, nesaturate, trans) și nu reducerea globală a aportului lipidic.
Este necesară clarificarea criteriilor nutriționale pe tipuri de produse alimentare și categorii de vârstă.
Propune introducerea unor praguri numerice concrete (de exemplu, grame de zahăr/100 g produs) și a unei liste pozitive a produselor eligibile raportate la particularitățile privind statusul nutrițional și condițiile socioeconomice care caracterizează populația fiecărui stat membru.
Propune includerea unei componente educaționale privind alimentația sănătoasă și sustenabilă în vederea însușirii unor obiceiuri alimentare sănătoase, încă de la cele mai mici vârste, precum și sprijinirea accesului la alimente sănătoase și cu densitate nutrițională adecvată al copiilor și adolescenților, atât în mediul urban, cât și în mediul rural;b) pe linia intervențiilor sectoriale, propune:(i) crearea unui mecanism de intervenție rapidă pentru sectoarele afectate de volatilitatea piețelor, fenomene climatice extreme sau distorsiuni comerciale. Acest mecanism ar putea funcționa sub forma unui fond european de urgență cu acces simplificat, activat la nivel regional, care să permită sprijin temporar direcționat și adaptat contextului pieței.
Consideră prioritară menținerea măsurilor destinate organizării producătorilor, continuarea programelor vitivinicol și apicol, precum și protejarea denumirilor pentru produsele din carne, în vederea asigurării transparenței pieței și a informării corecte privind compoziția alimentelor; (ii) introducerea unei intervenții sectoriale dedicate tinerilor fermieri, cu obiectivul de a sprijini integrarea acestora în lanțurile valorice și dezvoltarea de exploatații competitive și sustenabile; (iii) mecanisme clare de compensare financiară în situațiile în care piața internă este perturbată de importuri masive și necontrolate, similare celor generate de liberalizarea temporară a comerțului cu produse agricole din Ucraina. Impactul asupra fermierilor români a fost semnificativ, în special în sectoarele cerealiere și oleaginoase, prin scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei, blocarea logisticii interne și pierderea competitivității pe piața europeană; (iv) ca viitorul cadru al PAC 2028-2034 să prevadă un fond european de compensare rapidă, accesibil statelor membre afectate disproporționat de fluxurile comerciale excepționale, cu proceduri simplificate de acces și criterii obiective de activare; (v) finanțarea instrumentelor moderne de management al riscului, precum asigurările mutuale, fondurile de stabilizare a veniturilor și platformele digitale de predicție climatică.
Aceste investiții ar contribui direct la creșterea rezilienței fermierilor europeni și la tranziția către o agricultură sustenabilă și competitivă;c) pe linia creării unui sector al culturilor proteice, propune:(i) constituirea unui sector strategic pentru culturile proteice, cu buget dedicat, care să stimuleze producția internă de soia, mazăre, lupin, năut și alte leguminoase; (ii) recomandă ca această componentă să fie coordonată cu strategiile UE privind alimentația durabilă (Strategia Farm to Fork, Strategia pentru sănătate și nutriție); d) pe linia cerințelor referitoare la cânepă, propune:(i) includerea în viitorul cadru de sprijin a unor măsuri dedicate dezvoltării lanțurilor valorice pentru cânepă, prin finanțarea investițiilor în unități regionale de procesare primară, stimularea cooperării dintre fermieri și procesatori și elaborarea unui standard național de calitate pentru fibra tehnică de cânepă. Aceste măsuri ar permite valorificarea integrală a culturii atât pentru sămânță, cât și pentru fibră și ar contribui la atingerea obiectivelor de circularitate și bioeconomie la nivel european; (ii) revizuirea și clarificarea pragului legal de conținut de THC pentru culturile de cânepă, în vederea alinierii cadrului normativ național la practicile aplicate în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Actualizarea acestui prag, corelată cu simplificarea procedurilor administrative de autorizare și control, ar contribui la reducerea incertitudinilor pentru cultivatori, la extinderea suprafețelor cultivate și la atragerea de investiții în procesarea locală; (iii) digitalizarea fluxului de avizare și introducerea unui registru unic electronic al cultivatorilor de cânepă, care să permită trasabilitatea și gestionarea transparentă a datelor privind producția culturii de cânepă; (iv) includerea culturii de cânepă între practicile eligibile din cadrul intervențiilor pentru climă și mediu, precum și recunoașterea acesteia ca măsură de rotație ecologică în planurile de parteneriat regional și național (PPRN), cu impact pozitiv atât asupra mediului, cât și asupra durabilității economice a exploatațiilor agricole; (v) evaluarea oricărui produs alimentar derivat din cânepă din perspectiva siguranței alimentare și nutriționale, prin European Food Safety Authority (EFSA), înainte de introducerea pe piață (în special pentru produse „novel food“).
Chiar dacă, potrivit unei hotărâri a Curții de Justiție, canabidiolul (CBD) extras din întreaga plantă Cannabis sativa nu este un drog în temeiul Convenției unice asupra stupefiantelor, canabinoizii, din care face parte și CBD, nu sunt încă autorizați ca alimente noi la nivel european, pentru a fi utilizați în suplimentele alimentare sau în alte alimente. În momentul de față există numeroase dosare depuse la nivelul Comisiei Europene pentru autorizarea CBD în alimente (în curs de evaluare), deoarece nu a putut fi demonstrată siguranța consumului uman al acestora, conform ultimului aviz științific al EFSA. Astfel, cu toate că soiurile de cânepă au THC (tetrahidrocanabinol) de până la 0,3%, nu putem în niciun caz afirma că „prezintă un risc scăzut pentru sănătate“, după cum se precizează în propunerea de regulament.
De aceea, nu suntem de acord ca produsele obținute din cânepă (Cannabis sativa) ce conțin CBD să fie utilizate în scopul consumului uman. Numai semințele de cânepă, uleiul din semințe de cânepă obținut prin presare la rece și semințele de cânepă parțial degresate au istoric de consum în UE înainte de 1997 și nu sunt considerate alimente noi.
Este necesar ca propunerea de modificare a art. 147 b și art. 189 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 să specifice clar că producția și importurile de cânepă nu se referă la produse destinate consumului uman;e) pe linia standardelor de comerț pentru brânză, culturi proteice și carne, propune:(i) alinierea standardelor de etichetare și comercializare la principiul reciprocității, prin care produsele agroalimentare importate din state terțe să respecte aceleași cerințe de calitate, siguranță alimentară, trasabilitate și sustenabilitate aplicabile producătorilor europeni. O astfel de abordare ar preveni distorsiunile de piață și ar proteja consumatorii europeni, asigurând coerența dintre obiectivele comerciale și cele de mediu ale Uniunii Europene; (ii) simplificarea procedurilor în privința clasificării carcaselor, dar subliniază importanța ca transferul de competențe către statele membre să fie însoțit de un cadru comun minim și de mecanisme de transparență, pentru a garanta comparabilitatea și credibilitatea rezultatelor, în special la clasificarea carcaselor de porc; (iii) extinderea obligativității indicării originii pentru toate produsele agroalimentare procesate, în special pentru brânzeturi, produse din carne și derivate lactate, astfel încât consumatorii să poată identifica clar proveniența materiilor prime și lanțul de producție. Această măsură ar contribui la creșterea transparenței pe piață și la consolidarea încrederii în produsele europene; (iv) introducerea unor criterii de calitate diferențiate, care să favorizeze produsele provenite din ferme sustenabile, cu practici agricole responsabile și integrare în lanțuri scurte de aprovizionare. Aceste criterii ar trebui reflectate atât în standardele de etichetare, cât și în politicile de achiziții publice, încurajând consumul de produse locale; (v) instituirea unei etichete europene care să evidențieze originea europeană, respectarea standardelor de producție și aportul socioeconomic al fermierilor din Uniune. Această etichetă ar reprezenta un instrument de promovare a competitivității produselor europene pe piețele interne și internaționale, consolidând totodată identitatea și vizibilitatea agriculturii europene; (vi) protejarea termenilor tradiționali (de exemplu, „carne“) trebuie echilibrată cu dreptul consumatorilor de a identifica clar produsele alternative de origine vegetală; (vii) obligația statelor membre de a recunoaște organizațiile de producători și interprofesionale de către statele membre în vederea consolidării și eficientizării acestui sector; f) pe linia aplicării taxelor suplimentare la import, propune:(i) aplicarea consecventă a principiului reciprocității în relațiile comerciale ale Uniunii Europene, prin limitarea importurilor provenite din state terțe ale căror produse agricole și alimentare nu respectă standardele fitosanitare, de siguranță alimentară, protecție a mediului și condiții sociale impuse producătorilor europeni. Aplicarea uniformă a acestui principiu este esențială pentru asigurarea echității în competiția internațională, protejarea veniturilor fermierilor europeni și garantarea siguranței consumatorilor din statele membre; (ii) instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră pentru produsele agricole, conceput pe modelul Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), care să țină cont de diferențele de standarde de producție, mediu și muncă dintre Uniunea Europeană și statele terțe. Acest instrument ar trebui să asigure compensarea costurilor suplimentare suportate de fermierii europeni, ca urmare a aplicării politicilor stricte de sustenabilitate, protecție a mediului și siguranță alimentară, evitând totodată concurența neloială generată de importurile provenite din sisteme de producție cu reglementări mai permisive; (iii) instituirea unui mecanism permanent de monitorizare și control al fluxurilor comerciale agricole, cu scopul de a preveni practicile de dumping agricol și perturbările de piață generate de importurile la prețuri sub costul de producție. Situațiile recente privind comerțul cu cereale și oleaginoase provenite din state terțe au demonstrat vulnerabilitatea pieței unice europene și impactul major asupra competitivității fermierilor din statele de frontieră, inclusiv România; g) pe linia măsurilor privind disponibilitatea aprovizionării în perioade de urgență și criză, propune:(i) includerea unei linii bugetare distincte și permanente pentru gestionarea situațiilor de criză (climatice, sanitare sau de piață), care să permită intervenții rapide, transparente și proporționale cu amploarea riscurilor.
Această linie ar trebui să funcționeze în complementaritate cu instrumentele de gestionare a riscurilor existente, asigurând finanțarea continuă a mecanismelor de răspuns și protecția veniturilor fermierilor afectați de evenimente neprevăzute; (ii) elaborarea și implementarea unei strategii europene integrate de securitate alimentară, fundamentată pe valorificarea lanțului agroalimentar intern și pe promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare.
Consideră că modalitățile de transmitere a informațiilor referitoare la stocurile alimentare, finanțarea constituirii și menținerii acestora, precum și raportarea în timp real în situații de criză vor necesita o aprofundare tehnică, având în vedere caracterul special al acestui mecanism ce implică colaborarea interinstituțională la nivel național; (iii) includerea în planurile de pregătire și răspuns și a unei componente de nutriție în situații de criză, pentru a garanta accesul populației vulnerabile la alimente nutritive, nu doar asigurarea necesarului caloric.
Articolul 3Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar avizul motivat cuprins în această hotărâre se transmite către instituțiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE SENATULUIMIRCEA ABRUDEAN
București, 27 octombrie 2025.
Nr. 116.
----
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE SENATULUIMIRCEA ABRUDEAN
București, 27 octombrie 2025.
Nr. 116.
----