DECIZIA nr. 247 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia-Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Ioana Marilena Chiorean	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, excepție ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 4.082/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 399D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură care stabilesc condițiile reprezentării în justiție a Ministerului Apărării Naționale, nepunând probleme de neconstituționalitate.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 26 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.082/117/2020, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii formulate de autorul excepției de neconstituționalitate având ca obiect obligarea Tribunalului Militar București la comunicarea unor informații apreciate a fi de interes public.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat oferă calitatea de reprezentant în justiție Ministerului Apărării Naționale pentru „structurile armatei care nu au personalitate juridică“. Întrucât folosește în cuprinsul textului de lege criticat atât noțiunea de „Ministerul Apărării Naționale“, cât și noțiunea de „armată“, legiuitorul face distincție între Ministerul Apărării Naționale și structurile sale și armata și structurile sale, pe de altă parte. Or, așa cum se deduce din Constituție, există mai multe entități, pe lângă Ministerul Apărării Naționale, care asigură mersul treburilor cu caracter militar, acestea fiind Președintele României (art. 92), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (art. 119) și instanțele militare [ce există în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară]. Așadar, textul de lege criticat este imprecis cu privire la entitățile cu caracter militar care sunt reprezentate de Ministerul Apărării Naționale. De asemenea, textul criticat este imprecis, deoarece folosește atât noțiunea de „Ministerul Apărării Naționale“, cât și noțiunea de „armată“ în cuprinsul aceluiași alineat. Or, principiul de rang constituțional al legalității impune ca legea să fie clară și precisă.6. Totodată, se susține că Ministerul Apărării Naționale poate reprezenta orice structură militară, cu sau fără personalitate juridică. Or, structurile militare pot fi și instanțele militare, Președintele României sau Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În cazul instanțelor militare, asigurarea reprezentării în instanță sau chiar impunerea acestei reprezentări încalcă principiul separației puterilor în stat. Astfel, instanțele de judecată, inclusiv cele militare, reprezintă autoritatea judecătorească, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, iar Ministerul Apărării Naționale, ca orice alt minister, reprezintă administrația publică, potrivit art. 116 alin. (1) din Constituție. Or, autoritatea judecătorească reprezintă în sistemul clasic codificat de Montesquieu puterea judecătorească, iar administrația publică reprezintă în același sistem puterea executivă. Însă nu este permisă imixtiunea în cadrul niciuneia dintre atribuțiile unei alte puteri în stat, deci nici când este vorba despre reprezentarea în fața altor instituții, adică a instanței de judecată. În concluzie, ca o entitate subsumată puterii executive să asigure reprezentarea în justiție a unei entități subsumate puterii judecătorești reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat, principiu de rang constituțional.7. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 2 noiembrie 2017, având următorul conținut: „Ministerul Apărării Naționale are personalitate juridică și reprezintă în justiție, prin Direcția generală juridică, structurile armatei care nu au personalitate juridică. Structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiție de Direcția generală juridică a Ministerului Apărării Naționale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.“12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, Ministerul Apărării Naționale are personalitate juridică și reprezintă în justiție, prin Direcția generală juridică, structurile armatei care nu au personalitate juridică. Structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiție de Direcția generală juridică a Ministerului Apărării Naționale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.14. Autorul excepției susține, pe de o parte, că textul de lege criticat este imprecis cu privire la entitățile cu caracter militar care sunt reprezentate de Ministerul Apărării Naționale, folosind atât termenul de „armată“, cât și cel de „Ministerul Apărării Naționale“. Pe de altă parte, autorul excepției de neconstituționalitate critică faptul că instanțele militare sunt reprezentate în justiție de către Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală juridică, ceea ce încalcă principiul separației puterilor în stat.15. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).16. Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea reține - referitor la entitățile cu caracter militar care sunt reprezentate de Ministerul Apărării Naționale - că textul criticat prevede în mod clar următoarele: structurile armatei care nu au personalitate juridică sunt reprezentate în justiție de Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală juridică; structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiție de Direcția generală juridică a Ministerului Apărării Naționale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.17. Susținerea autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la imprecizia textului de lege criticat, prin folosirea concomitentă a termenilor „armată“ și „Ministerul Apărării Naționale“ este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 2 din Legea nr. 346/2006, sistemul de structuri centrale, structuri și forțe ale Ministerului Apărării Naționale constituie Armata României.18. Având în vedere acestea, Curtea constată că textul criticat este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat.19. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că, potrivit normei constituționale invocate, statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. Din acest principiu constituțional rezultă modul în care Legea fundamentală reglementează autoritățile publice și competențele ce revin acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 9 martie 2012).20. Curtea a mai reținut în jurisprudența sa că principiul separației și echilibrului puterilor în stat în cadrul democrației constituționale presupune faptul că niciuna dintre cele trei puteri nu poate interveni în activitatea celorlalte puteri (în același sens sunt Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragraful 87, sau Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 138-140).21. Cu privire la statutul instanțelor militare, Curtea reține că, potrivit art. 56 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, lege în vigoare la momentul sesizării Curții Constituționale, instanțele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu. Aceeași prevedere este reluată în art. 61 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Totodată, potrivit art. 131 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 [prevedere preluată în art. 143 alin. (3) din Legea nr. 304/2022], bugetul instanțelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naționale, ministrul apărării naționale având calitatea de ordonator principal de credite. De asemenea, potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 [prevedere preluată în art. 49 alin. (2) din Legea nr. 304/2022], pentru instanțele militare, Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terțiar de credite.22. Astfel, Curtea constată că, în considerarea acestui statut al instanțelor militare, este firesc ca, atunci când instanța militară este parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești, reprezentarea sa în justiție să fie asigurată de Direcția generală juridică a Ministerului Apărării Naționale.23. În concluzie, dispozițiile criticate nu au semnificația încălcării principiului separației și echilibrului puterilor în stat, puterea executivă neintervenind în activitatea puterii judecătorești, deoarece textul criticat nu vizează activitatea de judecată desfășurată de instanța militară, ci calitatea sa de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești.24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 4.082/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru MARIAN ENACHE,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCUMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean
------