DECIZIA nr. 239 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Simina Popescu-Marin	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Doru Novăcescu în Dosarul nr. 2.127/115/2020 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.517D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, potrivit căreia prevederile legale criticate dau expresie principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public, care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, fără să încalce normele constituționale invocate.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 22 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.127/115/2020, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată Doru Novăcescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui raport de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate au un caracter echivoc, nefiind corelate cu dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, care prevăd în mod expres situațiile de incompatibilitate în care se pot afla consilierii locali, și nici cu cele din art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, și încalcă dispozițiile art. 135 din Constituție referitoare la libertatea comerțului și accesul liber la activități economice.6. Astfel, se arată că art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 nu este clar și creează disfuncționalități în aplicare, întrucât nu precizează cu claritate dacă situația de incompatibilitate intervine atunci când consilierii locali dețin calitatea de asociat/acționar/administrator la orice societate cu capital privat sau numai la societățile de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local, care pot avea capital integral al unității administrativ-teritoriale sau capital mixt, adică public și privat. De asemenea, nu este clar dacă art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 se aplică în cazul persoanelor care dețin dubla calitate de consilier local și acționar/asociat/administrator la societățile private și care încheie orice contracte de prestări servicii cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, prin sistem electronic, fără ca încheierea contractelor să implice vreo participare a acestor persoane.7. Autorul excepției consideră că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează că stabilesc incompatibilitatea calității de consilier local cu cea de acționar/asociat/administrator la societățile comerciale private, precum și interdicția aplicată persoanelor care dublează aceste calități de a încheia contracte de prestări servicii cu autoritățile administrației publice locale, indiferent de modalitatea de atribuire și încheiere a acestor contracte și chiar dacă atribuirea/încheierea nu este determinată în vreun fel de aceste persoane.8. Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul cuprins: „Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.“13. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 45 privind libertatea economică și art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare, iar Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 165 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 10 iulie 2023, Decizia nr. 597 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1087 din 15 noiembrie 2021, Decizia nr. 76 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 5 iunie 2020, Decizia nr. 659 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 octombrie 2019, Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, sau Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013).15. Curtea a reținut că incompatibilitatea consilierilor locali și județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale de a încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective a fost instituită de legiuitor ținând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale aleșilor locali. Astfel, prevederile de lege criticate dau expresie principiilor care stau la baza acestei preveniri, și anume: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.16. Analizând conformitatea prevederilor deduse controlului de constituționalitate cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a statuat că dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 sunt norme clare, previzibile și care stabilesc precis conduita aleșilor locali.17. Cu privire la implicarea unei persoane care îndeplinește o funcție publică într-o activitate cu profil comercial sau economic, Curtea a reținut că, potrivit art. 45 din Constituție, libertatea economică se exercită „în condițiile legii“. Accesul liber la o activitate economică nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2011).18. În aceste condiții, Curtea a constatat că stabilirea cazului de incompatibilitate prin prevederile de lege criticate reprezintă o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care au calitatea de consilieri locali și consilieri județeni, prin asigurarea imparțialității, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013). În consecință, incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat vizând cerințele de interes general referitoare la buna administrare a banilor publici prin intermediul reprezentanților autorităților administrației publice locale nu are ca efect îngrădirea libertății economice. De asemenea, activitatea aleșilor locali trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal privind exercitarea activităților economice (a se vedea Decizia nr. 76 din 18 februarie 2020, precitată, paragraful 17).19. Distinct, în ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 135 din Constituție, Curtea reține că stabilirea unei incompatibilități în cazul consilierilor locali și județeni nu reprezintă prin ea însăși o nesocotire a principiilor economiei de piață, statuate de normele fundamentale antereferite. Funcționarea economiei de piață și aplicarea principiilor care îi sunt proprii nu exclud, ci, dimpotrivă, presupun stabilirea și respectarea anumitor reguli de natură să îi protejeze pe toți participanții la circuitul economic, precum și viața cetățenilor.20. În aceste condiții, de confirmare a constituționalității dispozițiilor legale criticate prin raportare la normele fundamentale mai sus arătate, Curtea a precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, paragraful 21, Decizia nr. 472 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 24 octombrie 2018, paragraful 24, sau Decizia nr. 659 din 17 octombrie 2019, precitată, paragraful 14). Prin urmare, revine instanței de judecată competente ca, prin administrarea probatoriului în cauză, să stabilească în mod definitiv răspunderea juridică a fiecărei persoane în cauză, fără ca dispozițiile de lege criticate să impună judecătorului o anumită soluție în acest sens.21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în deciziile precitate își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza analizată.22. Curtea precizează că invocarea, în susținerea criticilor de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 vizează, în esență, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, a căror soluționare excedează controlului de constituționalitate.23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doru Novăcescu în Dosarul nr. 2.127/115/2020 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru MARIAN ENACHE,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,

semneazăELENA-SIMINA TĂNĂSESCUMagistrat-asistent,Simina Popescu-Marin
------