DECIZIA nr. 272 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Bianca Drăghici	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Marius Ghiță Pop în Dosarul nr. 3.338/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 172D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât stabilirea noțiunii de soldă de funcție reprezintă un element al politicii salariale ce intră în competența legiuitorului. Autorul excepției arată că norma criticată este neclară, întrucât nu definește dacă noțiunea de soldă de funcție este o instituție compusă din mai multe sume sau dacă este independentă de alți factori sau indemnizații. Or, aceste aspecte țin de interpretarea legii, de competența instanțelor de judecată.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 5 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.338/117/2020, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Marius Ghiță Pop într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recalculare a pensiei.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „solda de funcție/salariul de funcție“ din cuprinsul art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 este neconstituțională în măsura în care se interpretează în sensul că în aceasta sunt cuprinse sporuri, indemnizații și alte asemenea drepturi.6. Se arată că art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează înțelesul termenilor utilizați în cadrul procedurilor de stabilire a „salariilor“ cuvenite militarilor și definește expresiile utilizate în acest domeniu pentru a preveni și limita modalitatea de interpretare discriminatorie a acestora.7. Se consideră că „solda de funcție/salariul de funcție“ reprezintă salariul de încadrare al unui angajat, stabilit conform normelor speciale ce reglementează specificul activității și nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Ca atare, legiuitorul român a dorit să stabilească prin intermediul Legii-cadru nr. 153/2017 modalitățile de interpretare a termenilor folosiți pentru stabilirea „salariilor“ personalului militar, dar și a pensiilor acestora, dat fiind faptul că pensia este raportată la „salariul“ avut în perioada de activitate.8. Se apreciază că textul criticat este lipsit de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât nu definește dacă noțiunea de soldă de funcție/salariu de funcție este o instituție compusă din mai multe sume sau dacă este independentă de alți factori ori de alte indemnizații, interpretarea normelor criticate fiind una comparativă, ce conduce la o excludere reciprocă a noțiunilor, iar nu la o comasare a acestora.9. Se mai afirmă că interpretarea vătămătoare este legată de faptul că se apreciază, în mod eronat, că solda de funcție este de fapt un „salariu compus“, întrucât compunerea salariilor/indemnizațiilor se face prin raportare la noțiunea de salariu/soldă lunară. În speță, solda de funcție nu poate include alte sume, raportat la faptul că solda de funcție ar fi bază de calcul al pensiei, element de bază și element accesoriu din elementul de bază, fapt nelegal și criticat aspru de Curtea Constituțională. Se menționează Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, Decizia nr. 693 din 17 octombrie 2006 și Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016.10. În final, se susține că instanța de control constituțional trebuie să stabilească dacă prevederile art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 se pot interpreta în sensul că solda funcției este sau nu un element distinct sau este compus și din alte beneficii salariale, de orice fel, câștigate de subiectul de drept îndreptățit.11. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor în acest domeniu. De asemenea, dispozițiile de lege criticate se aplică tuturor celor aflați în ipoteza normei contestate, nefiind vorba despre un tratament juridic diferit aplicat celor în situații similare.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, potrivit cărora: „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...) b) solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;“.16. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 41 alin. (2) în componenta privind dreptul la instituirea unui salariu minim brut pe țară.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în realitate, aspectele criticate de autorul excepției de neconstituționalitate - și anume că sintagma „solda de funcție/salariul de funcție“ din cuprinsul art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 este neconstituțională în măsura în care se interpretează în sensul că în aceasta sunt cuprinse sporuri, indemnizații și alte asemenea drepturi și că sunt necesare analiza și excluderea de către instanța de control constituțional a modalităților de interpretare a acestui text - reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. 18. Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Referitor la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 164 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 20).19. Totodată, Curtea a constatat că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34 -, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 294 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 27).20. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție.21. În consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Marius Ghiță Pop în Dosarul nr. 3.338/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru MARIAN ENACHE,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCUMagistrat-asistent,Bianca Drăghici