ÎNCHEIERE din 6 decembrie 2023 referitoare la anulare act administrativ

Dosar nr. XX/43/2023
Completul compus din:
Președinte: XX
Grefier: XX
Pe rol se află judecarea acțiunii formulate de reclamanta ASOCIAȚIA CLUBUL SPORTIV A (CUI X, înregistrată în Registrul asociațiilor și fundațiilor cu nr. X), cu sediul în X, în contradictoriu cu pârâții SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, cu sediul în X, AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SPORT, cu sediul în X, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI X, cu sediul în X, MUNICIPIUL X, cu sediul în X, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat X, și reprezentanta pârâților, consilier juridic X.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că:– la data de 26.10.2023, pârâții Consiliul local X și Unitatea administrativ-teritorială X au depus la dosar întâmpinare cu înscrisuri anexe (filele 84-203 volum I dosar și filele 1-102 volum II dosar);– la data de 27.10.2023, pârâta Agenția Națională pentru Sport a depus la dosar, prin e-mail, întâmpinare (filele 106-111 volum II dosar);– la data de 31.10.2023, pârâtul Secretariatul General al Guvernului a depus la dosar, prin e-mail, întâmpinare (filele 118-122 volum II dosar);– la data de 2.11.2023, pârâta Agenția Națională pentru Sport a depus la dosar, în original, întâmpinare (filele 123-128 volum II dosar);– la data de 2.11.2023, pârâtul Secretariatul General al Guvernului a depus la dosar, în original, întâmpinare (filele 130-134 volum II dosar);– la data de 2.11.2023, reprezentantul convențional al reclamantei, avocat X, a depus la dosar o cerere de acces la dosarul electronic;– la data de 13.11.2023, reclamanta a depus la dosar Răspuns la întâmpinare (filele 148-150 volum II dosar);– cererea de chemare în judecată este timbrată cu 400 lei taxă judiciară de timbru (fila 9 dosar).
Reprezentanta pârâților depune la dosar delegația de reprezentare a intereselor instituțiilor pârâte.
Instanța pune în discuția părților aspectele vizând competența instanței.
Reprezentantele părților apreciază că instanța competentă în soluționarea prezentei cauze este Curtea de Apel X.
În temeiul dispozițiilor art. 131 din Codul de procedură civilă, instanța își verifică din oficiu competența și constată că este competentă sub toate aspectele să soluționeze cererea de chemare în judecată, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, având în vedere obiectul cererii, respectiv că prin petitele cererii este vizat și un act administrativ emis de o autoritate centrală, și văzând și sediul asociației reclamante care se află în municipiul X.
La întrebarea instanței, reprezentantele părților declară că nu au chestiuni prealabile de invocat.
Cu privire la estimarea duratei procesului instanța se va pronunța după ce se vor discuta cererile în probațiune.
Instanța observă că s-au invocat două excepții din partea pârâtului Secretariatul General al Guvernului, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Instanța pune în discuție unirea acestor excepții cu fondul cauzei, apreciind că pentru soluționarea lor se administrează probe comune cu fondul.
Reprezentantele părților nu formulează obiecții față de această modalitate procedurală de soluționare a excepțiilor.
Instanța dispune unirea excepțiilor invocate de pârâtul Secretariatul General al Guvernului cu fondul cauzei, potrivit art. 248 din Codul de procedură civilă.
Instanța pune în discuție probele propuse în cauză.
Reprezentanta reclamantei, avocat X, solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar cu privire la expertiza contabilă menționează că a propus această probă, însă consideră că din înscrisurile depuse la dosar rezultă foarte clar legătura de cauzalitate dintre cheltuielile pe care asociația le-a efectuat pentru a organiza proiectele din bugetul propriu și faptul că acele sume au fost solicitate și prin cererile de finanțare pe care le-a depus. A evidențiat foarte clar prin cererea de chemare în judecată și documentele anexate faptul că sunt cheltuieli care au fost solicitate și că au fost realizate proiectele cu sumele din bugetul propriu.
Ca urmare, lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la necesitatea administrării probei cu expertiza contabilă și nu formulează o cerere în probațiune în această privință.
Reprezentanta pârâților, consilier juridic X, solicită încuviințarea probelor privind înscrisurile depuse la dosar și solicită respingerea probei cu privire la expertiza contabilă, apreciind că nu este necesară, întrucât solicitările reclamantei reies din înscrisurile depuse la dosar, pe care nu le contestă.
Instanța reține că reclamanta a solicitat și depunerea tuturor actelor care s-au avut în vedere la emiterea ordinului și a hotărârii atacate, precum și dosarul administrativ al celor patru cereri de finanțare.
Reprezentanta reclamantei, avocat X, apreciază că nu sunt necesare aceste acte.
Instanța, ținând cont de prevederile art. 255 și art. 258 din Codul de procedură civilă, va încuviința probațiune cu înscrisuri, pentru toate părțile, respectiv cu actele depuse la dosarul cauzei, ca fiind pertinente și concludente pentru justa soluționare a cauzei.
Instanța reține precizarea reprezentantei reclamante că nu insistă în proba cu expertiza contabilă și nici instanța, ținând cont și de poziția celorlalte părți, nu apreciază că în vederea aflării adevărului ar fi necesare alte probe, întrucât cu privire la
chestiunile de calcul și efectuarea propriu-zisă a costurilor cu cele patru programe sportive organizate s-au depus înscrisuri care sunt pertinente și concludente pentru dovedirea pretenției formulate.
La întrebarea instanței, reprezentantele părților declară că nu au cereri de formulat.
Reprezentanta reclamantei, avocat X, depune la dosar dovezile vizând cheltuielile de judecată, respectiv onorariul avocațial.
Instanța închide faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta reclamantei, avocat X, cu privire la excepția lipsei calității active a reclamantei, apreciază că nu este justificată în mod detaliat excepția și apreciază că reclamanta are interes în cauză, întrucât se solicită anularea parțială a unor acte administrative care o afectează în mod direct. Precizează că în mod constant reclamanta solicită finanțări nerambursabile care au loc de două ori pe an. De această dată reclamanta nu a putut participa, întrucât se afla într-un litigiu în relația cu Municipiul X. Arată că solicită ca această prevedere din ordin să nu existe nici pe viitor, întrucât și pe viitor s-ar putea lovi de același impediment, litigiul fiind de durată, aflându-se pe rolul Curții de Apel București.
În legătură cu calitatea procesuală pasivă a pârâtului Secretariatul General al Guvernului, arată că reclamanta, înainte de a înregistra acțiunea la instanță, a procedat la demararea procedurii prealabile, fiind vorba de un ordin de ministru. Între timp a intervenit transformarea ministerului într-o agenție și raționamentul reclamantei a fost că o agenție nu poate anula un ordin al ministrului. Acesta era motivul pentru care și-a adresat acțiunea și față de acest pârât. Consideră că Secretariatul General al Guvernului are calitate procesuală pasivă, prin prisma capătului de cerere de acordare a unor despăgubiri, chiar dacă nu este emitentul actului.
În ceea ce privește fondul cauzei, prezintă pe scurt starea de fapt, arătând că litigiul aflat pe rolul Curții de Apel București este unul mai special, fiind o acțiune în constatare. Se solicită instanței să constate dacă o măsură financiară este sau nu ajutor de stat. Ca urmare, nu are pretenții față de municipiu, mai mult, soluționarea favorabilă a acțiunii ar ajuta financiar această instituție prin atragere de sume de bani.
Arată că ordinul de ministru are o prevedere ambiguă privind existența unui litigiu, prin prisma principiului securității raporturilor juridice, și reclamanta este afectată în mod direct, pentru că cerința de a nu se afla în litigiu trebuia cumva nuanțată, în sensul de a nu fi în litigiu în calitate de pârât, nu în calitate de reclamant. Deci, consideră că este afectat accesul liber la justiție al oricărui solicitant care s-ar afla în orice litigiu, chiar și un litigiu care are ca obiect, de exemplu, informații de interes public.
Această chestiune este o adăugare la Legea nr. 350/2005 care, atunci când stabilește criteriile care pot fi creionate de autoritate, se referă la situații care privesc competitivitatea sau litigii privind neplata impozitelor, neplata asigurărilor, nu se referă la un litigiu în general. Consideră că ordinul este emis cu exces de putere vădit, pentru că se realizează un dezechilibru clar între acest așa-zis criteriu care ar fi necesar și nevoia de evaluare. Nu ajută la nimic să evaluezi competitivitatea unui proiect prin prisma analizării dacă se află sau nu într-un litigiu, care nu reprezintă o pretenție reală.
În ceea ce privește despăgubirile, apreciază că sunt îndeplinite condițiile privind răspunderea administrativ-patrimonială, ordinul fiind un act nelegal, hotărârea contestată fiind, de asemenea, nelegală, prin prisma faptului că este emisă în baza unui ordin nelegal, iar autoritățile înțelegând să nu revoce actele. Există o legătură de cauzalitate între faptul că sau emis acte nelegale și faptul că reclamanta a fost păgubită, respectiv a fost obligată să realizeze aceste proiecte din bugetul propriu, deși a desfășurat activități de interes general.
Subliniază că prejudiciul se compune din cheltuielile efectuate, care au fost detaliate în concret în cererea de chemare în judecată.
Mai arată că Comisia de evaluare, care nu are legătură cu acest litigiu, a considerat că toate proiectele sunt susceptibile să fie finanțate prin finanțări nerambursabile, astfel că solicită să se acorde despăgubirile menționate.
Reprezentanta pârâților, consilier juridic X, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei. Cu privire la lipsa calității procesuale pasive a Secretariatului General al Guvernului înțelege să achieseze la opinia acestui pârât, conform căreia Ordinul nr. 644/2018 nu este emis de către acesta, pe cale de consecință impunându-se respingerea cererii. Cu referire la petitul privind pretențiile, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
În ceea ce privește anularea parțială a ordinului menționat, apreciază că acesta îndeplinește condițiile de legalitate, a fost emis de către un organ competent, întrunește limitele competenței sale, ca urmare achiesează la punctul de vedere al Secretariatului General al Guvernului.
Cu referire la anularea parțială a Hotărârii Consiliului Local nr. 75/2022, înțelege să arate că această hotărâre doar transpune la nivel local un ordin emis la nivel național, pe cale de consecință înțelege să facă trimitere la prevederea expresă din anexa nr. 2 a ordinului, respectiv cea de la lit. f), unde este în mod concret detaliat criteriul ca solicitantul să nu fie în litigiu cu instituția finanțatoare. Nu se face distincție între tipul litigiului, pe cale de consecință Municipiul nu putea să adauge la legislația națională, să stabilească ce fel de litigiu se are în vedere ori ce calitate procesuală trebuie să aibă solicitantul. Pe cale de consecință, solicită respingerea acestui petit.
Mai mult, atât Hotărârea Consiliului Local nr. 75/2022, cât și cea cu nr. 102/2023 au fost transmise instituției prefectului care, în baza efectuării controlului de legalitate, a stabilit că nu sunt constatate aspecte de nelegalitate.
Instanța solicită reprezentantei pârâților să precizeze dacă autoritatea locală avea sau nu vreo marjă de apreciere atunci când a adoptat HCL-ul în privința stabilirii condițiilor care trebuie îndeplinite de către participanții la program, dacă era vorba de o transpunere a ordinului obligatorie.
Reprezentanta pârâților, consilier juridic X, arată că Legea nr. 69/2000 prevede expres la art. 67^1 alin. (3) că condițiile, criteriile și procedura, precum și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, fiecare categorie de participanți la activitățile sportive, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, respectiv hotărârea autorităților deliberative ale autorităților publice locale.
Apreciază că Municipiul a transpus doar dispozițiile ordinului, nu a putut adăuga la legislația națională, iar criteriile stabilite sunt esențiale, nu puteau fi eliminate după ce s-au stabilit prin ordinul Secretariatului de Stat al Guvernului, astfel că nu se putea abate de la aceste principii.
În ceea ce privește solicitarea privind cheltuielile de judecată, apreciază că nu sunt incidente dispozițiile Codului civil la care face trimitere reclamanta, întrucât Municipiul X nu poate fi răspunzător pentru nerespectarea de către reclamantă a unor condiții de participare. La o simplă lectură a HCL reclamanta putea aprecia dacă se încadrează sau nu în condițiile și criteriile respective, nefiind necesar să se ajungă la acțiune în instanță.
Reprezentanta reclamantei, avocat X, în replică, arată în legătură cu marja de apreciere pe care o are Consiliul local că Legea nr. 350/2005 nu obligă să fie reluate criteriile din ordinul de ministru. Consiliul local putea să nuanțeze condițiile din legea amintită, care face referire la neplata impozitelor restante, contribuții de asigurări de sănătate, alte taxe din contracte de finanțare anterioare, însă nu este cazul. Sigur, o anume ierarhie există, fiind vorba de un ordin al ministrului, dar nu în situația criteriilor unde Municipiul ar fi putut să aprecieze și să nuanțeze acest text, în limitele legii.
Instanța va reține cauza în pronunțare și va amâna pronunțarea pe data de 20.12.2023, soluția urmând a fi pusă la dispoziția părților prin grefa instanței.

CURTEA,
având nevoie de timp pentru deliberare, va amâna pronunțarea pe data de 20.12.2023, soluția urmând a fi adusă la cunoștința părților prin mijlocirea grefei instanței potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii
DISPUNE:
Amână pronunțarea în cauză pe data de 20.12.2023, soluția urmând a fi adusă la cunoștința părților prin mijlocirea grefei instanței potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 6.12.2023.

Președinte,
XX
Grefier,
XX
-----