DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Valentina Bărbățeanu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Gheorghe Cojanu în Dosarul nr. 897/118/2018 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 633D/2020.2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, lipsind cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, sens în care arată, în esență, că textul de lege criticat instituie o discriminare și un tratament juridic inechitabil între judecătorii și procurorii care au vechime în magistratură de 25 de ani, incluzând și vechimea în profesiile asimilate, pe de o parte, și judecătorii și procurorii care au exercitat această funcție timp de 25 de ani, doar aceștia din urmă având dreptul să beneficieze de pensie de serviciu. Precizează că aceasta este interpretarea neconstituțională dată și de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu se instituie un tratament discriminatoriu, contrar art. 16 din Constituție, câtă vreme situațiile la care se face referire în critica de neconstituționalitate sunt diferite prin însăși ipoteza lor. Astfel, precizează că este vorba despre două categorii diferite de persoane, respectiv despre judecători și procurori care au o vechime neîntreruptă numai în funcția de judecător sau procuror, pe de o parte, și judecători și procurori care au și vechimi asimilate, pe de altă parte. Or, existența unor situații diferite justifică aplicarea unui tratament juridic diferit, în acest sens fiind și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, din care menționează, exemplificativ, deciziile nr. 119 din 15 februarie 2007 și nr. 501 din 30 iunie 2015.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Decizia civilă nr. 94/CA din 27 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 897/118/2018, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Gheorghe Cojanu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare a Tribunalului Constanța la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu, ca fost judecător.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece prin textul de lege criticat s-a creat o vădită discriminare în ceea ce privește tratamentul magistraților care au 25 de ani vechime în magistratură, iar la data formulării cererii de pensie îndeplinesc funcția de judecător sau procuror și cei care au 25 de ani vechime în magistratură, dar la data menționată nu mai îndeplinesc aceste funcții, apreciind că la situații egale și tratamentul trebuie să fie egal.7. Dacă la art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 se prevede posibilitatea acordării pensiei de serviciu pentru acele persoane care au vechime în funcția de judecător sau procuror de minimum 25 de ani, precum și posibilitatea de a se pensiona și anterior limitei de vârstă de 60 de ani dacă au 25 de ani vechime în funcție, la art. 82 alin. (3) din aceeași lege se prevede că pot solicita pensia de serviciu prevăzută la art. 82 alin. (1) la împlinirea vârstei de 60 de ani și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, însă nu se mai folosește sintagma „vechime în funcție“.8. Autorul excepției arată că problema, în ceea ce îl privește, o reprezintă dispozițiile art. 83 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora, în situația în care, la data formulării cererii de pensionare, persoana nu exercită profesia de judecător sau procuror, atunci trebuie să aibă o vechime de 25 de ani numai în funcția de judecător. Apreciază că la situații egale - 25 de ani vechime în magistratură - s-a creat un tratament diferit, în sensul că, pentru a beneficia de pensia de serviciu, contează funcția deținută la data formulării cererii, ceea ce constituie o gravă discriminare, contrară dispozițiilor constituționale invocate.9. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că, așa cum sa constatat deja în jurisprudența Curții Constituționale, textul de lege criticat nu instituie vreo discriminare între persoanele din categoriile în discuție, de vreme ce acestea se află în situații diferite, care necesită aplicarea unui regim juridic diferit. De asemenea, nici în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție nu se pot reține vicii de neconstituționalitate, textul criticat nevizând desfășurarea unui proces pe rolul instanțelor de judecată ori exercitarea în vreo modalitate a accesului la justiție.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins: „(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.“ Art. 82 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004, la care fac trimitere prevederile criticate, aveau, la data ridicării excepției, următoarea redactare:– Art. 82 alin. (1) și (3):(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(...)(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.14. Legea nr. 303/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dar textele de lege criticate pot forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curții de Apel Constanța, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii.16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, Curtea constatând conformitatea acestuia cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraților, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură (Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16).17. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de aceste categorii socio-profesionale, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și de incompatibilități și interdicții specifice. Condiția de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante și suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, să încurajeze și să obțină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională justiției (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013, sau Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 27 iulie 2020, paragraful 15).18. În acord cu jurisprudența sa anterioară, Curtea a observat, de asemenea, prin Decizia nr. 199 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 17 august 2022, paragraful 17, că prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 menționează condiția de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) și funcțiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. În contextul normativ al art. 82 din Legea nr. 303/2004, alin. (5) al art. 82 din lege are o individualitate proprie, constituind sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept nu mai sunt în funcție [a se vedea paragraful nr. 133 din Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, în vederea pronunțării unei hotărârii prealabile cu privire la acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004].19. Analizând critica raportată la dispozițiile art. 16 din Constituție, potrivit căreia se stabilește un tratament juridic privilegiat pentru persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau procuror, în timp ce pentru persoanele care au deținut o asemenea funcție, dar la data pensionării au o altă ocupație, se prevede un tratament discriminatoriu, Curtea a reținut că persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, și cele care, deși au trecut într-o altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări (a se vedea în acest sens Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006).20. Curtea a mai reținut, în esență, că reglementarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele beneficiare ale dreptului la pensie de serviciu constituie o opțiune a legiuitorului, încadrată în marja proprie de apreciere (Decizia nr. 199 din 7 aprilie 2022, precitată, paragraful 19).21. Totodată, Curtea a precizat că, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate, atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (a se vedea Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 16).22. Curtea a mai subliniat că, pentru a nu lăsa loc arbitrarului, calificarea unei situații ca fiind diferită de o alta aparent identică trebuie să respecte criteriul obiectivității, iar tratamentul juridic diferit trebuie, la rândul său, să îndeplinească criteriul rezonabilității. Caracterul rezonabil al diferenței de tratament juridic, impus de art. 16 alin. (1) din Constituție, constă în respectarea principiului proporționalității. Acest principiu presupune, din partea legiuitorului, menținerea în cadrul marjei sale de apreciere a justului echilibru între mijloacele folosite și scopul vizat, respectiv asigurarea stabilității, specializării și profesionalismului celor încadrați în sistemul judiciar. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obținerea beneficiului constând în pensia de serviciu și anumite profesii expres determinate pe care persoana să le fi exercitat, rezultă că este rezonabil ca situațiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de același regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referință (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 480 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 27 noiembrie 2019, paragraful 24).23. Având în vedere aceste considerente reținute în jurisprudența sa în materie, Curtea a constatat că, în raport cu criticile formulate, prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 nu contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, invocate în motivarea excepției (în același sens a se vedea și Decizia nr. 156 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 21 august 2024).24. În ceea ce privește invocarea, în motivarea excepției, a Deciziei nr. 26 din 21 septembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 octombrie 2015, Curtea apreciază că nu este utilă în analiza constituționalității prevederilor de lege supuse controlului, întrucât soluția pronunțată de instanța supremă nu are legătură cu problematica prezentei excepții de neconstituționalitate, ci statuează cu privire la majorarea prevăzută de dispozițiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, de 1% pentru fiecare an care depășește vechimea minimă de 25 de ani, în sensul că aceasta se aplică în condițiile în care pentru calculul vechimii de 25 de ani, precum și pentru calculul vechimii ce depășește această limită se au în vedere și perioadele desfășurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activitățile și funcțiile conexe celor de judecător și procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) și (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum și în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Cojanu în Dosarul nr. 897/118/2018 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
------