LEGELAZI.ROLegislația actuală din România
DECIZIE

DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, şi ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

Emitent
Curtea Constituțională
Publicat
Monitorul Oficial nr. 761 din 14 august 2025
Data publicării
14.08.2025
Vigoare
14 august 2025


Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Iosif Puiu și Constanța Puiu în Dosarul nr. 8.289/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.704D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.758D/2021, nr. 2.840D/2021 și nr. 3.087D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340, ale art. 341 alin. (5^1) și (8), respectiv ale art. 341 din Codul de procedură penală, excepții ridicate de Doru Paraschiv în Dosarul nr. 6.081/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a II-a penală și în Dosarul nr. 3.020/1/2019 al Tribunalului București - Secția I penală și de Cătălin Georgescu în Dosarul nr. 171/206/2021 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.758D/2021, nr. 2.840D/2021 și nr. 3.087D/2021 la Dosarul nr. 2.704D/2019, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Arată că aceste dispoziții nu au legătură cu soluționarea cauzei, deoarece cauzele în care a fost invocată prezenta excepție privește judecarea pe fond a plângerii împotriva unor soluții de clasare dispuse de procuror prin ordonanță. În continuare, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală. În aceste sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 625 din 21 noiembrie 2023 și Decizia Curții Constituționale nr. 211 din 7 aprilie 2022.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin Încheierea din 11 august 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.289/301/2021, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Iosif Puiu și Constanța Puiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanțe de clasare. 8. Prin Încheierea din 21 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.081/2/2020, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340, art. 341 și ale art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Doru Paraschiv într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanțe de clasare. 9. Prin Încheierea din 3 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 171/206/2021, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (5^1) și (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Georgescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanțe de clasare. 10. Prin Încheierea din 11 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.020/1/2019, Tribunalul București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Doru Paraschiv într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanțe de clasare. 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) din Codul de procedură penală. De asemenea, se susține că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate deoarece nu prevăd expres posibilitatea audierii persoanei care a făcut plângerea și a persoanelor cercetate. Neaudierea persoanei care a făcut plângerea și a persoanelor cercetate, la cererea acestora, constituie o încălcare a exigențelor dreptului la un proces echitabil, fiind contrară normelor de administrare democratică a justiției penale în statul de drept.12. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală invocă Decizia nr. 788 din 15 decembrie 2016, apreciind că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.13. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că în procedura prevăzută de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară doar verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate de părți, neputându-se substitui organelor de anchetă pentru a administra probe ce țin de fondul acuzației. În cazul în care constată că urmărirea penală nu este completă, judecătorul de cameră preliminară poate desființa soluția și trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. Judecătorul de cameră preliminară nu poate face acte de urmărire penală în locul procurorului, ci, dacă reține că urmărirea penală nu este completă, trimite cauza procurorului pentru a administra probele necesare soluționării dosarului. Totodată, dublul grad de jurisdicție nu este necesar, deoarece este vorba despre o soluție de netrimitere în judecată, nu despre o acuzație în materie penală, în acest caz fiind suficient că soluția procurorului este supusă controlului judecătoresc. 14. Judecătoria Câmpulung Moldovenesc apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că limitarea mijloacelor de probă, pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluționa plângerea formulată împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un control al ordonanței procurorului, atacată sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza materialului și a lucrărilor existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanței de neurmărire/netrimitere în judecată atacate, dacă această soluție a fost sau nu dispusă cu respectarea dispozițiilor legale. Cu privire la art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că procedura reglementată de art. 341 din același act normativ stabilește o cale de atac împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, astfel că susținerile petentului potrivit cărora s-ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil nu sunt întemeiate.15. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, în procedura prevăzută de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară doar verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate de părți, neputându-se substitui organelor de anchetă pentru a administra probe ce țin de fondul acuzației. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 41 din 4 februarie 2020, Decizia nr. 530 din 11 iulie 2017 sau Decizia nr. 442 din 21 iunie 2016. 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierilor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 340, ale art. 341, respectiv ale art. 341 alin. (5^1) și (8) din Codul de procedură penală. Curtea observă că, în Dosarul nr. 2.758D/2021, obiectul excepției îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 340, art. 341 și ale art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală. Din motivarea autorului excepției de neconstituționalitate reiese că acesta este nemulțumit, pe de-o parte, în această procedură nu este posibilă audierea părților, iar, pe de altă parte, că legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1). Curtea observă că aceste elemente se circumscriu alin. (5^1) și alin. (8) ale art. 341 din Codul de procedură penală. Totodată, în Dosarul nr. 3.087D/2021, potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală. Din motivarea autorului excepției de neconstituționalitate reiese că acesta este nemulțumit de faptul că în această procedură nu este posibilă audierea părților, element ce se circumscrie alin. (5^1) al art. 341 din Codul de procedură penală. 20. În acest context, Curtea observă că dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 36 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023. Cu toate acestea, având în vedere actele de sesizare, susținerile autorilor excepției, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023, precum și ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut: – Art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023: „Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate.“;– Art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală: „Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă.“21. Autorii excepției susțin că textele legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 referitor la statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la criteriile de calitate a legii, art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetățeni, art. 15 referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție, art. 49 referitor la protecția copiilor și a tinerilor, art. 50 referitor la protecția persoanelor cu handicap, art. 51 referitor la dreptul de petiționare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, invocă prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 referitor la dreptul la un remediu efectiv și ale art. 14 referitor la dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție și ale art. 47 referitor la dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul procedură penală sunt criticate din perspectiva lipsei unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară pronunță una dintre soluțiile reglementate de prevederile art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) din Codul de procedură penală. Curtea observă că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au legătură cu soluționarea cauzei în care este ridicată excepția de neconstituționalitate numai dacă aceasta este invocată în cadrul procesual creat prin formularea unei căi de atac, apel sau contestație, cale de atac care, potrivit textului de lege criticat, este inadmisibilă.23. Cauzele în care a fost invocată prezenta excepție privesc însă judecarea pe fond a plângerii împotriva unor soluții de clasare dispuse de procuror prin ordonanță. Așa fiind, dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu au incidență în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât acestea se află în etapa procesuală a soluționării fondului. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (...) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei (...)“.24. Indiferent de soluția pronunțată - sub aspectul criticilor formulate referitor la lipsa unei căi ordinare de atac -, decizia Curții nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală neavând legătură - în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - cu soluționarea cauzei. 25. Curtea s-a mai pronunțat în acest sens în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 140 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 2 august 2023, Decizia nr. 131 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 10 iulie 2023, sau Decizia nr. 361 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022.26. În ceea ce privește dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023, Curtea reține că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 516 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1110 din 22 noiembrie 2021, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a reținut că limitarea mijloacelor de probă - pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluționa plângerea formulată împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată - este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanței procurorului, atacată sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza materialului și a lucrărilor existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanței de neurmărire/netrimitere în judecată atacate, dacă această soluție a fost sau nu dispusă cu respectarea prevederilor legale. Curtea a constatat că dispozițiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfințit de prevederile constituționale și de reglementările internaționale, petentul având deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, cu notele scrise depuse, precum și cu cererile și excepțiile formulate de către inculpat cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. Curtea nu a primit nici critica potrivit căreia se încalcă dreptul de acces liber la justiție, plângerea reglementată de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală reprezentând, prin ea însăși, o garanție a realizării acestui drept.27. Curtea a mai reținut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție, statuând, în acest sens, că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).28. De asemenea, Curtea a constatat că, indiferent de soluția pronunțată, judecătorul de cameră preliminară apreciază și cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluția organului de cercetare penală. Dreptul la un proces echitabil al petentului este pe deplin asigurat, acesta având posibilitatea să se prevaleze de toate garanțiile procesuale ce caracterizează acest drept, sens în care, în cazul prevăzut de dispozițiile art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, contestație ce va fi soluționată cu participarea părților, a subiecților procesuali principali și a procurorului, asigurându-se, în acest fel, comunicarea către aceștia a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului, precum și posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. De altfel, faptul că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea să verifice, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând să excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil.29. Tot prin Decizia nr. 516 din 15 iulie 2021, citată anterior, Curtea a observat că petentul - fiind citat și având posibilitatea de a depune note scrise referitor la admisibilitatea și temeinicia plângerii, de a demonstra nelegalitatea soluției atacate în raport cu lucrările și materialul din dosarul de urmărire penală și oricare înscrisuri noi prezentate, de a formula cereri și de a ridica excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, în măsura în care în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală - beneficiază de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil.30. Pentru aceleași argumente, Curtea a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor art. 24 din Legea fundamentală. Astfel, Curtea a reținut că garanțiile procesuale mai sus analizate reprezintă tot atâtea garanții ale realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin norma criticată. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate - potrivit dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală - poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare.31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin deciziile menționate anterior, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Iosif Puiu și Constanța Puiu în Dosarul nr. 8.289/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția penală, de Doru Paraschiv în Dosarul nr. 6.081/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a II-a penală și în Dosarul nr. 3.020/1/2019 al Tribunalului București - Secția I penală și de Cătălin Georgescu în Dosarul nr. 171/206/2021 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția penală, Curții de Apel București - Secția a II-a penală, Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, Tribunalului București - Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 noiembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
------