DECIZIE
DECIZIA nr. 123 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în redactarea anterioară Legii nr. 258/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
| Marian Enache | - președinte |
| Mihaela Ciochină | - judecător |
| Cristian Deliorga | - judecător |
| Gheorghe Stan | - judecător |
| Laura-Iuliana Scântei | - judecător |
| Livia Doina Stanciu | - judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu | - judecător |
| Varga Attila | - judecător |
| Patricia-Marilena Ionea | - magistrat-asistent |
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3. Prin Încheierea din 28 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.714/111/2022, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Nicolae Petru Sumuțiu într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de respingere a recalculării pensiei de invaliditate.4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, care prevăd beneficiul reducerii vârstei de pensionare cu 2 ani pentru persoanele care au locuit în zone contaminate din punctul de vedere al condițiilor de mediu doar în cazul asiguraților care solicită acordarea pensiei anticipate parțiale, iar nu și a celor care solicită pensia pentru limită de vârstă, sunt discriminatorii.5. Tribunalul Bihor - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale.6. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.7. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.9. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Din critica autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acesta are în vedere art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, așa cum a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 161/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 27 mai 2022, și anterior modificărilor aduse prin articolul unic din Legea nr. 258/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 25 iulie 2022. Prin urmare, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în redactarea anterioară Legii nr. 258/2022. Curtea mai observă că, ulterior sesizării, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată, care au următorul conținut: „Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și preparării minereurilor de uraniu, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieș, Lupșa, Ocoliș, Roșia Montană și Zlatna din județul Alba, Băița din județul Bihor, Bacău și Onești din județul Bacău, Maieru, Rodna și Șanț din județul Bistrița-Năsăud, Crizbav, Făgăraș, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou și Victoria din județul Brașov, Brăila, Tichilești și Chișcani din județul Brăila, Anina, Armeniș, Ciudanovița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu și Reșița din județul Caraș-Severin, Aghireșu, Câmpia Turzii, Căpușu Mare, Dej, Iara și Turda din județul Cluj, Năvodari din județul Constanța, Baraolt din județul Covasna, Târgoviște și Titu din județul Dâmbovița, Ișalnița din județul Dolj, Galați din județul Galați, Brănești, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgotești, Fărcășești, Ionești, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopșoru, Prigoria, Roșia de Amaradia, Rovinari, Urdari și Turceni din județul Gorj, Bălan, Corbu, Jolotca, Sândominic și Tulgheș din județul Harghita, Aninoasa, Baia de Criș, Băița, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petrila, Petroșani, Răchitova, Șoimuș, Teliucu Inferior, Uricani, Vața de Jos, Vețel, Vulcan din județul Hunedoara, Ciulnița și Slobozia din județul Ialomița, Borșa din județul Maramureș, Săvinești din județul Neamț, Brazi și Ploiești din județul Prahova, Broșteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani și Vatra Dornei din județul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag și Tomești din județul Timiș, Mina Altân Tepe și Tulcea din județul Tulcea, Berbești și Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localității în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).“10. Autorul excepției susține că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 35 privind dreptul la mediu sănătos și art. 41 alin. (2) referitor la dreptul salariaților la măsuri de protecție socială.11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 instituie un beneficiu în ceea ce privește condițiile de pensionare pentru asigurații care solicită acordarea pensiei anticipate parțiale.12. Astfel, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani, iar la stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parțiale nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c). De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 66 din Legea nr. 263/2010, la acordarea pensiei anticipate parțiale, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de această lege sau de alte acte normative.13. Întrucât, în condițiile mai sus arătate, asiguratul dobândește dreptul la pensie fără a avea vârsta cerută de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, dispozițiile art. 65 alin. (4) prevăd o diminuare a cuantumului care s-ar fi cuvenit pentru pensia pentru limită de vârstă în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare. În acest context, dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 dispun, în mod excepțional, că persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în anumite zone afectate de poluare beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 2 ani fără a se aplica penalizarea prevăzută la art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.14. Autorul excepției este nemulțumit de faptul că legea nu prevede acest beneficiu și pentru persoanele care solicită acordarea pensiei pentru limită de vârstă și susține că, în acest mod, pensionarii pentru limită de vârstă sunt dezavantajați.15. Față de această critică, Curtea reține că obținerea pensiei pentru limită de vârstă este supusă unor condiții diferite în raport cu pensia anticipată parțială. Diferențele privesc perioadele care sunt luate în calculul stagiului complet de cotizare, vârsta de pensionare și perioadele care permit reducerea vârstei de pensionare. Astfel, în cazul pensiei pentru limită de vârstă, la calculul stagiului complet de cotizare sunt luate în considerare și perioadele asimilate enumerate la art. 49 din Legea nr. 263/2010, solicitantul pensiei trebuie să aibă vârsta standard de pensionare prevăzută de art. 53 din aceeași lege, iar această vârstă poate fi redusă potrivit art. 55-61 din Legea nr. 263/2010 pentru o multitudine de situații în care persoanele au realizat stagiul de cotizare, fără a beneficia însă și de o reducere suplimentară pentru că au locuit în zonele menționate în art. 65 alin. (5).16. În mod diferit, persoanele care solicită pensia anticipată parțială nu pot beneficia de luarea în calculul stagiului complet de cotizare a perioadelor asimilate, în schimb pot ieși la pensie fără a avea vârsta standard de cotizare, cu o reducere de 5 ani, iar această reducere nu este penalizată dacă persoana a locuit cel puțin 30 de ani în zonele poluate prevăzute de textul de lege supus controlului de constituționalitate.17. Analizând acest cadru legislativ, Curtea reține că dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 instituie o excepție de la penalizarea beneficiarului pensiei anticipate parțiale care a optat pentru pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, în situația în care acesta a lucrat 30 de ani în anumite zone poluate.18. În cazul pensiei pentru limită de vârstă însă legiuitorul nu a prevăzut penalizări, întrucât pensionarul îndeplinește atât condițiile de stagiu complet de cotizare, cât și pe cele de vârstă standard de pensionare. Prin urmare, o reglementare similară cu aceea cuprinsă în art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 nu și-ar găsi rațiunea.19. Contrar celor susținute de autorul excepției, dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu reglementează un caz de reducere a vârstei legale de pensionare, ci doar de exceptare de la penalizare.20. Curtea apreciază că, în realitate, ceea ce solicită autorul excepției este completarea reglementării referitoare la condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă cu un nou caz de reducere a vârstei legale de pensionare, atribuție ce excedează însă atribuțiilor Curții Constituționale, așa cum reiese din dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, și revine în mod exclusiv legiuitorului, potrivit art. 47 alin. (2) și art. 61 alin. (1) din Constituție.21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în redactarea anterioară Legii nr. 258/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Nicolae Petru Sumuțiu în Dosarul nr. 3.714/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
----