DECIZIA nr. 53 din 25 februarie 2025 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art. VII-X din acelaşi act normativ, în special

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Viorel Stanca în Dosarul nr. 7.543/3/2021 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.025D/2022.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.038D/2022, nr. 2.201D/2022, nr. 2.223D/2022, nr. 2.374D/2022, nr. 2.470D/2022, nr. 2.543D/2022, nr. 2.544D/2022, nr. 2.564D/2022, nr. 2.661D/2022, nr. 2.844D/2022, nr. 2.885D/2022 și nr. 72D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții similare, excepție ridicată de Bogdan Felix Tălmăcel, Florin Macariu, Nicolae Stroe, Neculai Ciorbea, Sidorel Ungureanu, prin moștenitorii Nicoleta Mihaela Ungureanu, Daria Ungureanu, Matei Ungureanu și Iustina Ungureanu - prin reprezentant legal Nicoleta Mihaela Ungureanu, Sandu Romeo Trușcă, Gheorghe Olteanu, Zorin Văleanu, Adrian-Marius Furcilă, Adrian Rotar, Daniel-Robert Constantin și Vasile-Leontin Popescu în Dosarul nr. 2.386/110/2019 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.967/99/2021 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.140/90/2021 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 707/103/2022 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.115/99/2021 al Tribunalului Iași - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.067/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.108/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, în Dosarul nr. 6.997/109/2021 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 175/121/2022 al Tribunalului Galați - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.017/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, în Dosarul nr. 390/96/2021/a1* al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.038D/2022, nr. 2.201D/2022, nr. 2.223D/2022, nr. 2.374D/2022, nr. 2.470D/2022, nr. 2.543D/2022, nr. 2.544D/2022, nr. 2.564D/2022, nr. 2.661D/2022, nr. 2.844D/2022, nr. 2.885D/2022 și nr. 72D/2023 la Dosarul nr. 2.025D/2022, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că există o jurisprudență bogată a Curții Constituționale, invocând în acest sens deciziile nr. 761 din 14 decembrie 2023, nr. 89 din 5 martie 2024, nr. 138 din 19 martie 2024 și nr. 395 din 17 septembrie 2024.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 22 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.543/3/2021, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.8. Prin Încheierea din 2 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.386/110/2019, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său.9. Prin Decizia civilă nr. 684 din 29 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.967/99/2021, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII pct. 3 din același act normativ.10. Prin Încheierea din 21 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.140/90/2021, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.11. Prin Încheierea din 9 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 707/103/2022, Tribunalul Neamț - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.12. Prin Încheierea din 12 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.115/99/2021, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII pct. 3 din același act normativ.13. Prin Încheierea din 25 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.067/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.14. Prin Încheierea din 25 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.108/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.15. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.997/109/2021, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.16. Prin Sentința civilă nr. 1.278 din 18 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 175/121/2022, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în întregul ei.17. Prin Sentința civilă nr. 2.003 din 2 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.017/120/2022, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.18. Prin Încheierea din 7 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 390/96/2021/a1*, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII-X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.19. Prin Sentința civilă nr. 2.155 din 22 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.855/120/2019, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.20. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Stanca, Bogdan Felix Tălmăcel, Florin Macariu, Nicolae Stroe, Neculai Ciorbea, Sidorel Ungureanu, prin moștenitorii Nicoleta Mihaela Ungureanu, Daria Ungureanu, Matei Ungureanu și Iustina Ungureanu - prin reprezentant legal Nicoleta Mihaela Ungureanu, Sandu Romeo Trușcă, Gheorghe Olteanu, Zorin Văleanu, Adrian-Marius Furcilă, Adrian Rotar, Daniel-Robert Constantin și Vasile-Leontin Popescu în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații împotriva deciziilor de pensionare.21. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că actul normativ atacat este neconstituțional, întrucât a fost adoptat fără a se solicita avizul Consiliului Legislativ, așa cum prevăd art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, art. 24 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, precum și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Potrivit fișei legislative a actului normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată la data de 4 august 2017, iar avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat de către Secretariatul General al Guvernului la data de 7 august 2017. De asemenea, se arată că există diferențe între titlul ordonanței de urgență adoptate și transmise spre avizare Parlamentului față de titlul ordonanței de urgență publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 7 august 2017, întrucât, ulterior adoptării ordonanței și primirii avizului Consiliului Legislativ, Guvernul a inserat modificările propuse de Consiliu, fapt ce dovedește pertinența observațiilor acestui organ consultativ și necesitatea solicitării avizului anterior adoptării actului normativ atacat.22. Se arată că solicitarea avizului după adoptarea actului normativ atacat este una pur formală și invocă, cu titlu exemplificativ, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020 și Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020. În jurisprudența amintită anterior, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a unor ordonanțe de urgență adoptate de Guvernul României fără avizul Consiliului Legislativ.23. Se menționează că dispozițiile criticate aduc atingere egalității de șanse, dreptului de proprietate, afectând dreptul la pensie și alte sporuri ale cadrelor militare. În opinia acestora, dispozițiile criticate aduc atingere unui drept câștigat, deoarece modifică prevederile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care stabileau că pensia militară de stat se actualiza ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. Introducerea pe calea unei ordonanțe de urgență a unui mecanism diferit de cel adoptat anterior de legiuitor conduce la instabilitatea raporturilor juridice privind plata pensiilor de serviciu și la crearea unor mecanisme diferite în stabilirea pensiilor în funcție de data pensionării. În susținerea motivelor de neconstituționalitate prezentate anterior sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, nr. 632 din 22 septembrie 2020 și nr. 547 din 18 septembrie 2018.24. Se mai susține că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 instituie diferențe de tratament juridic între regimul pensiilor militare de stat și regimul pensiilor magistraților, diferențe care nu se bazează pe un motiv obiectiv și rezonabil, ceea ce creează discriminare între cele două categorii socioprofesionale. În acest sens, se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 și nr. 1 din 8 februarie 1994. 25. Privitor la dispozițiile art. 11 și 20 din Constituție, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, se susține că principiul egalității în drepturi își găsește expresia și în numeroase acte internaționale la care România este parte, printre care Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996. În același sens, autorii excepției invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a statuat că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza MARCKX împotriva Belgiei).26. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale (în Dosarul nr. 7.543/3/2021), Tribunalul Bacău - Secția I civilă (în Dosarul nr. 2.386/110/2019), Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale (în Dosarul nr. 6.997/109/2021), Tribunalul Galați - Secția I civilă (în Dosarul nr. 175/121/2022) și Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă (în Dosarul nr. 390/96/2021/a1*) apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere rolul Consiliului Legislativ și lipsa avizului Consiliului Legislativ la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.27. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă (în Dosarul nr. 2.140/90/2021), Tribunalul Iași - Secția I civilă (în Dosarul nr. 1.115/99/2021), Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă (în Dosarul nr. 2.067/90/2021 și în Dosarul nr. 2.108/90/2021) și Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă (în Dosarul nr. 2.855/120/2019) apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ. De asemenea, în susținerea respingerii excepției sunt invocate considerentele Deciziei nr. 687 din 31 octombrie 2019.28. Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale (în Dosarul nr. 3.967/99/2021), Tribunalul Neamț - Secția I civilă (în Dosarul nr. 707/103/2022) și Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă (în Dosarul nr. 2.017/120/2022) nu și-au exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.29. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.30. Guvernul, în Dosarul nr. 2.223D/2022, a învederat Curții Constituționale că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la adoptarea ordonanței de urgență criticate fără a solicita avizul Consiliului Legislativ înainte de adoptarea actului normativ. În motivarea punctului său de vedere Guvernul amintește considerentele enunțate de Curtea Constituțională în deciziile nr. 221 și 229 din 2 iunie 2020 și nr. 611 din 3 octombrie 2017, prin care Curtea a statuat cu privire la importanța rolului Consiliului Legislativ, termenul în care trebuie solicitat și exprimat punctul de vedere de către Consiliul Legislativ asupra actului normativ ce urmează să fie adoptat. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, se reține că autorul excepției nu motivează pretinsa contrarietate între dispozițiile atacate și principiul egalității în drepturi, ci se limitează doar la enunțarea acestei pretinse încălcări. Prin urmare, Guvernul apreciază că se impune respingerea ca inadmisibilă a acestei critici de neconstituționalitate intrinsecă.31. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:32. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.33. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare, vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, precum și unul sau mai multe dintre textele cuprinse în dispozițiile art. VII-X din același act normativ. Prin urmare, obiectul excepției îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. VII-X din același act normativ, în special. Dispozițiile criticate în mod punctual prevăd:– Art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017:Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.– Art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017: „Cererile de pensionare înregistrate și nesoluționate până la data de 15 septembrie 2017 se soluționează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii și asigurări sociale.“;– Art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017:(1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă.(2) Pensia de serviciu netă/Indemnizația pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de serviciu/indemnizația pentru limită de vârstă stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.(3) Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu/indemnizației pentru limită de vârstă din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.– Art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017: „Prevederile art. VII pct. 3 și ale art. IX alin. (1) intră în vigoare la data de 15 septembrie 2017.“34. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul român ca stat de drept, democratic și social, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 11 privind dreptul internațional și intern, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ.35. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat, în mai multe rânduri, atât asupra dispozițiilor art. VII-X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, cât și asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, respingând excepțiile de neconstituționalitate ridicate ca neîntemeiate. 36. Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate în raport cu art. 16 alin. (1) și cu art. 20 din Constituție, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea observă că autorii excepției invocă, în esență, o pretinsă discriminare între diversele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu. Instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra acestei critici atât prin Decizia nr. 174 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 8 august 2024, paragraful 20, cât și prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 106 prin care a statuat că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție. Prin urmare, nemulțumirea autorilor excepției privind diferențele de tratament juridic între regimul pensiilor militare și cel al magistraților nu conduce la încălcarea egalității în drepturi și nu creează o discriminare în sensul celor statuate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.37. Referitor la critica autorilor excepției privind afectarea dreptului la pensie și a dreptului de proprietate, ca urmare a modificării prevederilor art. 59 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, și stabilirea unui alt mecanism de actualizare a pensiei, Curtea a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 și Decizia nr. 174 din 21 martie 2024, precitate) că, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea sa liberă stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.38. De asemenea, Curtea a reținut în Decizia nr. 316 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1169 din 22 noiembrie 2024, paragraful 104, că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum.39. Referitor la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, precum și o eventuală atingere adusă unui drept câștigat, Curtea reamintește că prin Decizia nr. 316 din 9 iulie 2024, precitată, s-a reținut că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. 40. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la art. 1 alin. (3) și (5), precum și la art. 79 alin. (1) din Constituție privind lipsa avizului Consiliului Legislativ la momentul adoptării ordonanței criticate, precum și eventualele neregularități din procesul de legiferare invocate de autorii excepției, Curtea a mai analizat astfel de critici în Decizia nr. 203 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, și în Decizia nr. 177 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2024, reținând că neregularitățile existente în cadrul de avizare a unui proiect sau a unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituționalitatea legii/ordonanței, ci acestea trebuie integrate și invocate în considerarea unei legături cauzale cu încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. Rezultă că în cadrul controlului concret de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 79 alin. (1) din Constituție sub aspectul modului de desfășurare a activității de avizare în cadrul procesului legislativ. Mai mult, chiar dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se va constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așa fiind, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, art. 79 alin. (1) din Constituție nu este incident în cauză.41. În final, având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Stanca, Bogdan Felix Tălmăcel, Florin Macariu, Nicolae Stroe, Neculai Ciorbea, Sidorel Ungureanu, prin moștenitorii Nicoleta Mihaela Ungureanu, Daria Ungureanu, Matei Ungureanu și Iustina Ungureanu - prin reprezentant legal Nicoleta Mihaela Ungureanu, Sandu Romeo Trușcă, Gheorghe Olteanu, Zorin Văleanu, Adrian-Marius Furcilă, Adrian Rotar, Daniel-Robert Constantin și Vasile-Leontin Popescu în Dosarul nr. 7.543/3/2021 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.386/110/2019 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.967/99/2021 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.140/90/2021 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 707/103/2022 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.115/99/2021 al Tribunalului Iași - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.067/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.108/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, în Dosarul nr. 6.997/109/2021 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 175/121/2022 al Tribunalului Galați - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.017/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, în Dosarul nr. 390/96/2021/a1* al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. VII - X din același act normativ, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Bacău - Secția I civilă, Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, Tribunalului Neamț - Secția I civilă, Tribunalului Iași - Secția I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Galați - Secția I civilă, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie
-----