DECIZIE
DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi (9) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local
|
Marian Enache |
- președinte |
|
Mihaela Ciochină |
- judecător |
|
Cristian Deliorga |
- judecător |
|
Gheorghe Stan |
- judecător |
|
Laura-Iuliana Scântei |
- judecător |
|
Livia Doina Stanciu |
- judecător |
|
Elena-Simina Tănăsescu |
- judecător |
|
Varga Attila |
- judecător |
|
Patricia-Marilena Ionea |
- magistrat-asistent |
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.684/117/2019, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) și (9) și ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Excepția a fost ridicată de Societatea Florisal - S.A. din Satu Mare într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind despăgubirea stabilită pentru un imobil expropriat.4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile supuse controlului de constituționalitate stabilesc în sarcina experților și a instanței de judecată obligația de „a ține seama“, respectiv de a „avea în vedere“ expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici atunci când stabilesc despăgubirea aferentă exproprierii. Astfel, este limitată nu doar libertatea activității experților, ci și libertatea judecătorului în aprecierea probelor conform propriei convingeri, fapt ce constituie o imixtiune a puterii legislative în normele care guvernează și garantează independența puterii judecătorești. 5. Textele de lege criticate exclud însăși ideea unei evaluări a bunului, dispare rațiunea pentru care ar mai fi necesară efectuarea unui raport de expertiză de către un expert evaluator din cadrul Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), fapt care exclude însuși caracterul just și echitabil al stabilirii valorii despăgubirilor și imprimă textelor de lege un caracter profund neconstituțional. Trebuie ținut seama și de faptul că valorile din grilele notariale sunt valori minimale, absolut aleatorii în raport cu valoarea reală a imobilului individualizat ce este expropriat, precum și prejudiciul suferit și beneficiul nerealizat de către persoana expropriată. 6. Aplicarea în acest mod a dispozițiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) și (9) și ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se datorează în primul rând faptului că aceste texte de lege sunt redactate deficitar, ambiguu, fără suficientă claritate și precizie. Din conținutul acestor texte de lege nu se poate decela care este semnificația concretă, prin prisma activității de evaluare a expertului ANEVAR desemnat să evalueze imobilul expropriat, a faptului că trebuie „să aibă în vedere“ și „să țină seama“ de expertizele camerelor notarilor publici, deoarece acesta are obligația simultană și contradictorie, conform art. 2 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, să evalueze imobilul conform standardelor de evaluare aplicabile și normelor deontologice. Reglementarea nu stabilește care va fi raportul dintre evaluarea conform standardelor de evaluare și evaluarea conform expertizelor camerelor notarilor publici și cum anume se vor materializa în cuprinsul raportului de expertiză valoarea stabilită prin expertizele camerelor notarilor publici, rolul și ponderea acestora în concluziile expertului. Menținerea textelor legale în redactarea criticată conferă atât expropriatorului, cât și experților desemnați să efectueze raportul de expertiză ocazia legislativă perfectă pentru a le permite conduite abuzive. Totodată, textele de lege criticate nu conferă garanții corespunzătoare pentru respectarea principiului dreptei despăgubiri și a dreptului de proprietate.7. Autoarea excepției subliniază că, așa cum reiese din dispozițiile art. 111 din Codul fiscal, expertizele stabilite de camerele notarilor publici nu sunt realizate în scopul determinării valorilor imobilelor expropriate, nu se stabilesc în funcție de fiecare imobil și nu țin cont de caracteristicile proprii unui imobil. Astfel, valorile din grilele notariale nu redau în niciun caz valoarea reală a imobilului evaluat la momentul transferului dreptului de proprietate. În susținerea acestor critici invocă și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 669 din 24 octombrie 2017 cu privire la maniera cea mai obiectivă de stabilire a valorii reale a bunului imobil expropriat. 8. Autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate echivalează cu o imixtiune în activitatea de evaluare și în caracterul independent al acestei activități. 9. Totodată, susține că sintagma „raport de evaluare“ nu poate avea mai multe sensuri în cuprinsul aceleiași legi și nici în legi diferite, ci trebuie să aibă un singur sens, acela de raport de evaluare întocmit de un expert evaluator al ANEVAR, potrivit dispozițiilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011. 10. Autoarea excepției arată și că Legea nr. 255/2010 și Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică trebuie să reglementeze în mod unitar modalitatea de stabilire a despăgubirilor, în caz contrar se creează discriminare între cei expropriați în funcție de criteriul obiectivului de utilitate publică pentru care sunt expropriați. Invocă cele reținute de Curtea Constituțională cu privire la întinderea despăgubirii prin Decizia nr. 395 din 1 octombrie 2013 și Decizia nr. 756 din 28 noiembrie 2019. Consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare principiilor statuate de instanța de contencios constituțional. În comparație, Legea nr. 33/1994 nu prevede vreo limitare în ceea ce privește justa stabilire a despăgubirilor, ci, dimpotrivă, în art. 25 și 26 subliniază necesitatea ca valoarea despăgubirilor să fie egală cu prețul real al imobilului, precum și cu daunele aduse proprietarului.11. Detaliind criticile referitoare la încălcarea independenței judecătorului, precum și a prevederilor constituționale referitoare la separația puterilor în stat, autoarea excepției arată că art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 impune instanței judecătorești să aprecieze cu prioritate un anumit mijloc de probă în detrimentul celorlalte mijloace de probă. Astfel, susține că textul de lege criticat aduce atingere principiului suveranității judecătorului în aprecierea probelor. Totodată se aduce atingere și art. 20 din Constituție prin raportare la art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 din Primul Protocol la convenția amintită. 12. În finalul motivării, autoarea excepției invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele privind calitatea actelor normative.13. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale.14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) și (9) și ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:– Art. 5 alin. (1): „În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 și 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligația de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean și local, pe baza documentației tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanțare, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici și termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziția proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoștința publică prin afișarea la sediul consiliului local respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului și va fi comunicat spre avizare și recepție Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autoritățile administrației publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităților. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanțată și de către expropriator.“;– Art. 11 alin. (8) și (9):(8) Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.(9) Raportul de evaluare se întocmește sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.“– Art. 22 alin. (6): „Experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“18. Autoarea excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separației și echilibrului puterilor în stat, precum și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1), (3) și (6) referitor la proprietatea privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 73 referitor la categoriile de legi. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol la convenția amintită.19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin decizii anterioare referitoare la diverse prevederi ale Legii nr. 255/2010 a reținut că acest act normativ conține dispoziții care asigură cadrul legal unitar pentru simplificarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proceduri care au ca rezultat exproprierea terenurilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice, după o justă și prealabilă despăgubire, stabilită pe baza raportului de expertiză realizat de un expert evaluator autorizat (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 20 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 4 aprilie 2012, precum și Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 13-17).20. De asemenea, Curtea a reținut că Legea nr. 255/2010 reprezintă cadrul legal privind transferul dreptului de proprietate de la proprietarii afectați de realizarea unor obiective de interes național, județean și local și a unor obiective de importanță strategică și securitate națională către statul român.21. Curtea a mai observat că, în scopul realizării acestor obiective, au fost precizate expres etapele care trebuie parcurse în cadrul procedurii de expropriere. 22. Ceea ce se critică în prezenta cauză sunt criteriile de determinare a cuantumului despăgubirii atât în etapa administrativă, cât și în etapa judiciară a procedurii de expropriere. 23. În jurisprudența sa anterioară (spre exemplu, Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, Decizia nr. 218 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 24 august 2023, sau Decizia nr. 104 din 7 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 24 iulie 2024, Decizia nr. 642 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 13 februarie 2024), pronunțându-se cu privire la critici similare, Curtea Constituțională a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a analizat problema raportului dintre Legea nr. 255/2010 și Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021 privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 și ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021. Prin hotărârea prealabilă pronunțată, instanța supremă a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, stabilind că domeniul de aplicare al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 nu trebuie interpretat restrictiv și, în consecință, limitat la reperul „expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici“, ci, dimpotrivă, se impune să fie interpretat extensiv și corelat, ca atare, cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia“.24. Concluzia la care a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost așadar că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ține seama atât de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.25. În esență, instanța supremă a statuat, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, precitată, paragraful 111, că, indiferent de caracterul general sau special al normei de drept care reglementează modalitatea concretă de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate, norma trebuie, în mod necesar, să satisfacă exigența constituțională cu privire la dreapta și prealabila despăgubire în caz de expropriere, potrivit principiului despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, consacrat de întreaga reglementare internă în domeniul exproprierii.26. Totodată, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat că a accepta ideea calculului despăgubirii doar pe baza expertizelor întocmite de camerele notarilor publici ar însemna prejudicierea sau chiar golirea de conținut a dreptului la contestație în instanță recunoscut expropriatului nemulțumit de cuantumul despăgubirii, precum și nesocotirea sau lipsirea de orice efect a întregii proceduri legale de soluționare a contestației și a garanțiilor care o însoțesc, dreptul de acces la justiție devenind, în consecință, unul teoretic și iluzoriu.27. Înalta Curte de Casație și Justiție a observat (paragrafele 128-132 din decizia citată) că reperul expertizelor întocmite și actualizate de camerele notarilor publici este utilizat, într-adevăr, în etapa administrativă a procedurii de expropriere, condusă de către expropriator, pentru evaluarea imobilului expropriat, dar această evaluare a proprietăților imobiliare prin raportare la grila notarială este una estimativă, realizată în termeni generali, care țin seama de criterii mai largi, vizând unitatea administrativ-teritorială în care sunt situate și categoria de folosință, iar nu de caracteristicile fiecărui imobil, care constituie în mod real criteriile în funcție de care se realizează evaluarea concretă a acestora. Însă, odată declanșată etapa judiciară a procedurii de expropriere de către expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor astfel stabilite, instanța are de analizat dacă despăgubirile reflectă valoarea de circulație a bunului și acoperă inclusiv prejudiciul produs prin expropriere. Cu alte cuvinte, evaluarea prin raportare la grila notarială realizată în faza administrativă a exproprierii nu poate fi aplicată tale quale în faza jurisdicțională, declanșată de expropriatul nemulțumit, prin formularea contestației puse la îndemâna sa de dispozițiile art. 22 din Legea nr. 255/2010 (a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, paragrafele 24-35).28. Având în vedere statuările Înaltei Curți mai sus prezentate, cuprinse în Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, și ținând cont de caracterul obligatoriu pentru toate instanțele al dezlegărilor de drept date de aceasta, de la momentul publicării deciziei menționate, Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, precitată, paragrafele 35-37, că modalitatea de calcul al despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc în conformitate cu criteriile evidențiate de instanța supremă, pentru a rezulta o valoare justă și echitabilă a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului și care să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reține critica de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 44 din Legea fundamentală.29. De asemenea, având în vedere aceleași considerente reținute de instanța supremă, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 642 din 28 noiembrie 2023, precitată, paragraful 23, a apreciat că reperele stabilite de lege pentru evaluarea bunului expropriat în etapa administrativă nu încalcă dreptul de proprietate, existând suficiente garanții pentru ca proprietarul expropriat să beneficieze de o despăgubire justă, care să reflecte valoarea reală a imobilului supus exproprierii.30. În Decizia nr. 104 din 7 martie 2024, precitată, paragrafele 32 și 33. Curtea Constituțională a apreciat că nu se poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparație cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce, așa cum au precizat atât Curtea Constituțională, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin deciziile mai sus citate, Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994, care reprezintă cadrul general al procedurii exproprierii și care complinește prevederile legii speciale, în măsura în care acestea sunt incomplete, lacunare.31. De asemenea, Curtea a constatat că este neîntemeiată și critica formulată cu privire la dispozițiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală, care nu împiedică dreptul de acces liber la justiție și nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanțele urmând ca, în lumina deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, mai sus menționată, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiași valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție.32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, cele statuate prin deciziile Curții Constituționale mai sus arătate sunt pe deplin aplicabile și în cauza de față.33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Florisal - S.A. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.684/117/2019 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) și (9) și ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
-----