DECIZIA nr. 41 din 30 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Patricia-Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Marcela Văduva în Dosarul nr. 777/63/2019* al Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.360D/2021.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 3.361D/2021 și nr. 3.362D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Mihaela Ciucă și de Ioan Birăroiu în dosarele nr. 1.678/63/2019* și nr. 704/63/2019* ale Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale.4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.361D/2021 și nr. 3.362D/2021 la Dosarul nr. 3.360D/2021, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 460 din 25 octombrie 2022.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin încheierile din 26 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 777/63/2019*, nr. 1.678/63/2019* și nr. 704/63/2019*, Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal - bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Marcela Văduva, Mihaela Ciucă și Ioan Birăroiu în cauze având ca obiect soluționarea unei cereri privind dreptul la pensie.8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 creează o discriminare între pensionarii militari, cărora li se indexează pensiile începând cu 1 ianuarie 2019, și cei civili, cărora nu li se indexează pensiile de la 1 ianuarie 2019, încălcându-se astfel prevederile art. 16 din Constituție.9. Se susține că, potrivit prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, pensiile militare de stat aflate în plată la data de 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu data de 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică, iar celelalte pensii, prin derogare de la prevederile legale în vigoare, nu vor fi indexate de la 1 ianuarie 2019.10. Mai mult, tot prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, persoanelor care s-au pensionat în cursul anului 2019 li s-a aplicat la calculul pensiei un indice de corecție de 1,20, adică li s-au indexat pensiile cu 20% pentru anul 2018, în timp ce persoanelor pensionate anterior anului 2019 nu li s-au indexat pensiile cu același procent.11. Consiliul Economic și Social, prin Avizul nr. 6.959 din 20 decembrie 2018, a avizat negativ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, apreciind că prevederile acesteia sunt neconstituționale, întrucât nu este justificat caracterul de urgență al acesteia și nu este oportună adoptarea măsurilor propuse cu privire la prorogarea unor termene, iar actul normativ prevede măsuri de natură să instituie un tratament inechitabil și discriminatoriu raportat la aceleași drepturi cuvenite diferitelor categorii de beneficiari.12. În susținerea criticilor, autorii excepției invocă prevederile referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării din art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție, art. 21 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 16 din Constituție și art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și prevederile art. 52 din Constituție privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.13. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate încalcă și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 47 alin. (2), ale art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. p) și ale art. 115 alin. (4). În acest sens, arată că cei doi indicatori prevăzuți în art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au valori pozitive, nefiind aplicabile dispozițiile art. 102 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În speță nu au fost respectate dispozițiile art. 102 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, lege organică.14. Arată și că prin lege organică se reglementează regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, în ultima categorie intrând și pensiile. Astfel, prin dispozițiile unei ordonanțe de urgență se modifică prevederi dintr-o lege organică.15. Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. Astfel, arată că, prin Decizia nr. 51 din 4 februarie 2014, Curtea Constituțională a constatat că interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicție decurgând direct din textul constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de art. 115 alin. (4) din Constituție, referitor la ordonanțele de urgență, care nu reprezintă o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Având în vedere că, potrivit Constituției, Guvernul poate modifica, printr-o ordonanță de urgență, o lege organică, rezultă că ordonanța de urgență criticată în prezenta cauză a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție.16. Cu privire la potențiala încălcare a reglementărilor vizând nediscriminarea, instanța arată că nu pot fi în situații similare beneficiarii a două categorii de pensii distincte, supuse unor reglementări și reguli diferite.17. Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale amintește și că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, de exemplu, în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, paragraful 15, Curtea Constituțională a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.18. Instanța de judecată arată și că, în expunerea de motive ce a stat la baza emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Guvernul a motivat urgența, reținând elemente care vizează interesul general public și situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.19. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.20. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.22. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul conținut: „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei.“23. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 52 privind dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică, art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. p) privind categoriile de legi și art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativă. De asemenea, invocă prevederile internaționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării cuprinse în art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție și art. 21 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, și Decizia nr. 460 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 21 februarie 2023, pronunțându-se în sensul respingerii, ca neîntemeiate, a acestor critici.25. Prin deciziile mai sus arătate, Curtea Constituțională a reținut că tratamentul juridic diferit invocat de autorii excepției nu poate fi privit ca având semnificația unei discriminări, întrucât categoriile de persoane comparate se află în situații diferite. Astfel, beneficiarii pensiilor militare de stat sunt supuși unor reglementări distincte în raport cu titularii pensiilor din sistemul public de pensii, atât în ceea ce privește condițiile de acordare a dreptului la pensie, cât și în ceea ce privește modul de calcul al acesteia, diferențele de tratament juridic fiind justificate de situațiile obiective avute în vedere de legiuitor. În acest sens, sunt relevante cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.587 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, în care s-a arătat, în esență, că dispozițiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, sub aspectul acordării dreptului la pensie, sunt justificate de natura activității desfășurate, care creează condițiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală și chiar de amenințare a vieții.26. Cât privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar determina un tratament diferit sub aspectul indicelui de corecție aplicat între persoane pensionate la date diferite, Curtea a constatat că dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 reglementează valoarea punctului de pensie, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu stabilesc valoarea indicelui de corecție pentru anul 2019, aceasta constituind obiectul de reglementare al art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, articol cu care însă Curtea Constituțională nu a fost sesizată potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, astfel că nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate în cauză.27. Prin urmare, Curtea a apreciat că nu sunt întemeiate criticile vizând pretinsul caracter discriminatoriu al dispozițiilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.28. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 47 alin. (2), ale art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. p) și ale art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a apreciat că sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 84 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 30 mai 2022, în care s-a arătat că, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât și cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Pentru anul 2019, prin dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, s-a stabilit, pentru intervalul 1 ianuarie 2019-31 august 2019, ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, iar pentru intervalul 1 septembrie-31 decembrie 2019, de 1.265 lei.29. Curtea, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, a amintit că statul trebuie să dețină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească modul de calcul și cuantumul valoric ale acestor drepturi de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18).30. De asemenea, Curtea, analizând considerațiile de care Guvernul a ținut seama în modificările aduse valorii punctului de pensie, a statuat că acestea sunt elemente ce țin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv să decidă atât cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49).31. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia.32. Curtea Constituțională a reținut și că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1) - (3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4) - (6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar.33. În plus, Curtea a precizat că interdicția prevăzută de dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție pentru Guvern de a adopta ordonanțe în domenii care fac obiectul legilor organice nu se referă și la ordonanțele de urgență ale căror limite de reglementare sunt stabilite prin alin. (6) al aceluiași articol constituțional, în care se arată că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.34. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marcela Văduva, de Mihaela Ciucă și de Ioan Birăroiu în dosarele nr. 777/63/2019*, nr. 1.678/63/2019* și nr. 704/63/2019* ale Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
------