REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere, volumul IV, "Sisteme de supraveghere şi de evitare a coliziunii", ediţia 3/2024

Notă: Aprobată prin ORDINUL nr. 3.948 din 3 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1276 din 18 decembrie 2024.CUPRINS
PREAMBUL
CAPITOLUL 1 DEFINIȚII
CAPITOLUL 2 GENERALITĂȚI2.1. RADARUL SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR)
CAPITOLUL 3 SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE3.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI RADAR SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR)
CAPITOLUL 4 SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR4.1. DEFINIȚII REFERITOARE LA SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR4.2. PREVEDERI GENERALE ȘI CARACTERISTICI ACAS I4.3. PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA ACAS II ȘI ACAS III4.4. PERFORMANȚELE COMPONENTEI LOGICE ACAS II PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR4.5. UTILIZAREA RAPOARTELOR DE SQUITTER EXTINS DE CĂTRE ACAS .... 267
CAPITOLUL 5 SQUITTER-UL EXTINS DE MOD S5.1. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE TRANSMISIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S5.2. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE RECEPȚIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S (ADS-B IN ȘI TIS-B IN)
CAPITOLUL 6 SISTEMELE MULTILATERATION6.1. DEFINIȚII6.2. CERINȚE FUNCȚIONALE6.3. PROTECȚIA MEDIULUI FRECVENȚELOR RADIO6.4. CERINȚE DE PERFORMANȚĂ
CAPITOLUL 7 CERINȚE TEHNICE PENTRU APLICAȚIILE DE SUPRAVEGHERE DE LA BORD7.1. CERINȚE GENERALEPREAMBUL(1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul IV, "Sisteme de supraveghere și de evitare a coliziunii", ediția 3/ 2024 reprezintă transpunerea în cadrul reglementat național a standardelor și practicilor recomandate prevăzute în Anexa nr. 10 la Convenția privind aviația civilă internațională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications" (Telecomunicații aeronautice), volumul IV, "Surveillance and Colision Avoidance Systems", ed. 5, iulie 2014, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv amendamentul nr. 91.(2) Standardele și practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porțiuni de spațiu aerian aflate sub jurisdicția unui stat membru semnatar al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată.(3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naționale, în scopul asigurării desfășurării traficului în spațiul aerian național, pe rutele aeriene interne și internaționale, în condiții de siguranță și eficiență.(4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât:
● Standardele și practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS. Acolo unde a fost cazul, au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita înțelegerea și aplicarea corectă a acestora (de ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul instituțional din aviația civilă română, cărei anume instituții îi revine responsabilitatea respectivă);
● Notele din textul original au fost introduse, parțial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor;
● Au fost introduse în prezenta reglementare și acele standarde și practici recomandate ale Anexei 10 OACI pentru care serviciile CNS din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediții, de suportul tehnico-operațional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde și practici, ca reguli naționale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS și a sistemului ATM național;
● Elaborarea RACR-CNS, volumul IV, ediția 3/ 2024 a păstrat în cea mai mare măsură același sistem de numerotare/ identificare a capitolelor, secțiunilor, tabelelor și figurilor față de Anexa 10 OACI, volumul IV.(5) Modurile de conformare acceptate pentru cerințele din RACR-CNS, volumul IV, ediția 3/ 2024 sunt cele conținute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar și în materialele cu caracter orientativ și în indicațiile EUROCONTROL.Capitolul 1 DEFINIȚII Nota 1. - Toate referințele la reglementări radio sunt cu privire la reglementările radio publicate de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (ITU). Reglementările radio sunt modificate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale conferințelor mondiale pentru radiocomunicații ținute la fiecare doi sau trei ani. Informații suplimentare referitoare la procesele ITU aferente utilizării sistemului de frecvențe radio aeronautice sunt cuprinse în Ghidul privind cerințele spectrului de frecvențe radio în aviația civilă, care include declarația referitoare la politicile aprobate ale OACI (Doc 9718).
Nota 2. - Sistemul de emisie cu squitter extins de Mod S este supus drepturilor de brevet acordate de "Massachusetts Institute of Technology (MIT) Lincoln Laboratory". La data de 22 august 1996, "MIT Lincoln Laboratory" a emis o notă către "Commerce Business Daily (CBD)", publicație a guvernului Statelor Unite ale Americii, privind intenția sa de a nu revendica drepturi de brevet asupra sistemului în fața niciunei persoane la folosirea patentului în scop comercial sau necomercial, în scopul de a promova utilizarea pe scară cât mai largă posibil, a tehnologiei cu squitter extins de Mod S. Ulterior, prin scrisoarea OACI din 27 august 1998, "MIT Lincoln Laboratory" a confirmat că notificarea CBD a fost prevăzută să asigure satisfacerea cerințelor OACI privind declararea drepturilor de brevet pentru tehnici care sunt incluse în standardele și practicile recomandate (SARPs), și că deținătorii acestor patente oferă această tehnologie în mod gratuit și pentru orice scop.
Sistem de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS). Un sistem aflat la bordul aeronavei bazat pe semnalele transponderului radarului secundar de supraveghere (SSR), care funcționează independent față de echipamentul de la sol, pentru a furniza pilotului informații asupra potențialelor aeronave cu care poate intra în coliziune și care sunt echipate cu transpondere SSR.
Notă. - Transponderele SSR la care se face referire mai sus sunt acelea care operează în Modul C sau Modul S. ACAS poate utiliza și semnalele pentru supravegherea automată dependentă - broadcast (ADS-B), recepționate de la o altă aeronavă, pentru a-și îmbunătăți performanța.
Codul de adresă al aeronavei. O combinație unică de 24 biți, disponibilă pentru a fi alocată unei aeronave, în scopul efectuării comunicațiilor aer-sol, navigației și supravegherii.
Notă - Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e extinse pentru a permite indicarea poziției obținute de la aeronavă, în scopul supravegherii. Transmisia acestui tip de informații reprezintă o formă de supraveghere automată dependentă (ADS) cunoscută ca ADS-Broadcast (ADS-B).
Supravegherea automată dependentă- de radioemisie (Automatic Dependent Surveillance Broadcast - ADS-B) OUT. O funcție la bordul unei aeronave sau a unui vehicul prin care se radio emite periodic vectorul de stare (poziție și viteză) și alte informații obținute de la sistemele de bord, într-un format compatibil pentru receptoarele ADS-B IN.
Supravegherea automată dependentă- de radioemisie (Automatic Dependent Surveillance Broadcast - ADS-B) IN. O funcție prin care se recepționează date de supraveghere de la surse de date ADS-B OUT.
Componenta logică de evitare a coliziunilor. Subsistemul sau partea sistemului ACAS care analizează date referitoare la o aeronavă intrusă și la aeronava proprie, care decide dacă este cazul sau nu de a emite avertismente, iar dacă este cazul, generează avertizările corespunzătoare. Subsistemul include următoarele funcții: urmărirea distanței și a altitudinii, detectarea pericolelor și generarea avertizărilor (RA). Subsistemul exclude supravegherea.
Principii privind factorii umani. Principii care se aplică la proiectare, certificare, pregătire, operare și întreținere și care urmăresc stabilirea unei interfețe sigure între om și alte componente ale sistemului, prin luarea în considerare, în mod corespunzător, a performanțelor umane.
Radar secundar de supraveghere (SSR). Un sistem radar de supraveghere care utilizează emițătoare/ receptoare (interogatoare) și transpondere.
Notă - Cerințele pentru interogatoare și transpondere sunt specificate în capitolul 3. Radar de supraveghere. Echipament radar utilizat pentru determinarea poziției unei aeronave în distanță și azimut.
Serviciu de informare a traficului - radio-emisie (TIS-B) IN . O funcție de supraveghere care recepționează și prelucrează date de supraveghere, de la surse de date TIS-B OUT.
Serviciu de informare a traficului - radio-emisie (TIS-B) OUT . O funcție, cu emisie periodică a informațiilor de supraveghere, informații care sunt furnizate de senzorii de la sol într-un format compatibil cu receptoarele TIS-B IN.
Notă - Această tehnică poate fi realizată prin diferite tipuri de legături de date (data link). Cerințele pentru Modul S cu squitter extins sunt specificate în RACR CNS, volumul IV, capitolul 5. Cerințele pentru legătura digitală de date VHF (VDL) Mod 4 și pentru "transceiver"-ele cu acces universal (UAT) sunt specificate în RACR CNS, volumul III, partea I, ediția 2/ 2014.
Ocuparea transponderului - o stare de indisponibilitate a transponderului de la momentul la care acesta detectează un semnal de intrare care pare că produce o acțiune sau de la momentul auto-inițierii unei emisii până la momentul la care acesta este capabil de a răspunde la o altă interogare.
Notă.- Semnale de la sisteme diferite care contribuie la gradul de ocupare a transponderului sunt descrise în "Aeronautical Surveillance Manual" (Doc. 9924), Appendix M.Capitolul 2 GENERALITĂȚI2.1. RADARUL SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR)2.1.1. Atunci când sistemul SSR este instalat și menținut în funcțiune ca mijloc pentru serviciile de trafic aerian, acesta trebuie să se conformeze prevederilor de la cap. 3, pct. 3.1, în afară de cazul când se specifică altfel în această secțiune 2.1.
Așa cum se specifică în această reglementare, transponderele de Mod A/C sunt acelea care se conformează caracteristicilor impuse în cap. 3, pct. 3.1.1.
Transponderele de Mod S sunt acelea care se conformează caracteristicilor recomandate în cap. 3, pct. 3.1.2. Capacitățile funcționale ale transponderelor de Mod A/C constituie parte integrantă a capacităților funcționale pentru transponderele de Mod S.2.1.2. Modurile de interogare (sol-aer)2.1.2.1. Interogarea pentru serviciile de trafic aerian trebuie să fie efectuată în conformitate cu modurile descrise în cap. 3, pct. 3.1.1.4.3 sau pct. 3.1.2. Utilizarea fiecărui mod trebuie să se facă după cum urmează:1) Modul A - pentru a obține răspunsuri de la transpondere pentru identificare și supraveghere;2) Modul C - pentru a obține răspunsuri de la transpondere pentru transmiterea automată a altitudinii barometrice și pentru supraveghere;3) Intermod -a) Modul A/C/S all-call (toate interogările): pentru a obține răspunsuri de la transponderele de Mod A/C pentru supraveghere și de la transponderele de Mod S pentru achiziție de date;b) Modul A/C -exclusiv all-call: pentru a obține răspunsuri de la transponderele de Mod A/C pentru supraveghere; transponderele de Mod S nu răspund;4) Modul S -a) Modul S - exclusiv all-call: pentru a obține răspunsuri pentru achiziția de date a transponderelor de Mod S;b) Radio-emisie (broadcast): pentru a transmite informații către toate transponderele de Mod S; nu se obțin răspunsuri;c) Selectiv: pentru supraveghere și comunicarea cu transponderele de Mod S individuale; pentru fiecare interogare, este obținut un răspuns numai de la transponderul căruia îi este adresată interogarea.
Nota 1. Răspunsurile transponderelor de Mod A/C sunt suprimate de interogările de Mod S și acestea nu răspund.
Nota 2. Există 25 de formate de interogare (uplink) posibile și 25 de formate de răspuns de Mod S (downlink) posibile. Pentru alocarea formatelor, a se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.3.2 și figurile 3.7 și 3.8.2.1.2.1.1. Furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să coordoneze cu autoritățile naționale de supervizare și cu alți furnizori de servicii la nivel internațional, acele aspecte de implementare a sistemului SSR care vor permite utilizarea optimă a acestuia.
Notă: Pentru a permite operarea eficientă a echipamentelor de la sol, proiectate să elimine interferențele produse de răspunsurile nedorite provenite de la transponderele de la bordul aeronavelor care se adresează interogatoarelor adiacente (echipament de "defruiting"), poate fi necesar ca autoritatea națională de supervizare în domeniul aviației civile să dezvolte planuri coordonate pentru alocarea frecvențelor de repetiție a impulsurilor (PRF) pentru interogatoarele SSR.2.1.2.1.2. Alocarea codurilor de identificare a interogatorului (II), acolo unde este necesar, în zonele cu acoperire suprapusă , de-a lungul granițelor internaționale ale FIR-urilor (flight information region - regiune de informare a zborurilor), trebuie să facă obiectul unor acorduri regionale de navigație aeriană.2.1.2.1.3. Alocarea codurilor de identificare de supraveghere (SI), acolo unde este necesar, în zonele cu acoperire suprapusă, trebuie să facă obiectul unor acorduri regionale de navigație aeriană.
Notă: Facilitatea de blocare a SI nu poate fi utilizată decât dacă toate transponderele de Mod S din zona de acoperire sunt echipate în acest scop.2.1.2.2. Trebuie să fie furnizate interogări de Mod A și Mod C.
Notă: Această cerință poate fi satisfăcută de interogările intermod care solicită răspunsuri de Mod A și Mod C de la transponderele de Mod A/C.2.1.2.3. În zonele în care este necesară îmbunătățirea identificării aeronavelor pentru a mări eficiența sistemului ATC (air traffic control - control de trafic aerian), sistemele SSR de la sol care au caracteristici de Mod S trebuie să includă capacitatea de identificare a aeronavelor.
Notă: Raportarea identificării aeronavelor prin legătura de date de Mod S asigură identificarea precisă a aeronavelor echipate corespunzător.2.1.2.4. Interogarea pentru controlul suprimării lobilor secundari2.1.2.4.1. Suprimarea lobilor secundari trebuie să fie realizată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.4 și 3.1.1.5 pentru toate interogările de Mod A, Mod C și intermod.2.1.2.4.2. Suprimarea lobilor secundari trebuie să fie realizată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.1.5.2.1 pentru toate interogările de Mod S-numai de tip "all-call".2.1.3. Modurile de răspuns ale transponderelor (aer-sol)2.1.3.1. Transponderele trebuie să răspundă la interogările de Mod A în conformitate cu prevederile dincap. 3, pct. 3.1.1.7.12.1 și la interogările de Mod C, în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2.
Notă: Dacă nu sunt disponibile informații despre altitudinea barometrică, transponderele trebuie să răspundă la interogările de Mod C numai cu impulsuri cadru.2.1.3.1.1. Rapoartele privind altitudinea barometrică conținute în răspunsurile de Mod S trebuie să fie obținute conform specificațiilor prevăzute în cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2. Notă: Cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2 face referire la răspunsurile de Mod C și specifică, printre altele, că rapoartele de altitudine barometrică de Mod C trebuie să fie raportate la setarea la presiunea standard de 1013,25 hectopascali. Intenția exprimată la pct. 2.1.3.1.1 este aceea de a asigura faptul că toate transponderele, nu doar transponderele de Mod C, raportează o altitudine barometrică necorectată.2.1.3.2. Acolo unde s-a constatat ca fiind necesară capacitatea de transmitere automată a altitudinii barometrice pentru Modul C în cadrul unui spațiu aerian specificat, transponderele, când sunt utilizate în spațiul aerian respectiv, trebuie să răspundă interogărilor de Mod C cu informația de altitudine barometrică codată în impulsurile de răspuns.2.1.3.2.1. Începând cu 1 ianuarie 1999, toate transponderele, indiferent de spațiul aerian în care sunt utilizate, trebuie să răspundă la interogările de Mod C cu informații de altitudine barometrică.
Notă: Operarea sistemului de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS) depinde de raportarea de către aeronavele intruse a altitudinii barometrice în răspunsurile de Mod C.2.1.3.2.2. Pentru aeronavele echipate cu surse de presiune barometrică care furnizează informații în trepte de 7,62 m (25 ft), sau mai bune, informațiile de altitudine barometrică furnizate de transponderele de Mod S în răspunsurile la interogările selective (adică în câmpul AC, cap. 3, pct. 3.1.2.6.5.4) trebuie să fie raportate în trepte de 7,62 m (25 ft).
Notă: Performanțele ACAS-ului sunt îmbunătățite semnificativ atunci când o aeronavă intrusă raportează altitudinea barometrică în trepte de 7,62 m (25 ft).2.1.3.2.3. Toate transponderele de Mod A/C trebuie să raporteze altitudinea barometrică codată în informația transmisă prin impulsurile de răspuns de Mod C.2.1.3.2.4. Toate transponderele de Mod S trebuie să raporteze altitudinea barometrică codată în informația transmisă prin impulsurile de răspuns de Mod C și în câmpul AC al răspunsurilor de Mod S.2.1.3.2.5. Atunci când un transponder de Mod S nu recepționează mai multe informații de altitudine barometrică de la o sursă cuantificată la 7,62 m (25 ft) sau cu trepte mai bune, valoarea raportată pentru altitudine trebuie să fie valoarea obținută prin exprimarea valorii măsurate a altitudinii barometrice necorectate a aeronavei, în trepte de 30,48 m (100 ft) iar bitul Q (a se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.5.4 b) trebuie setat la 0.
Notă: Această cerință se referă la instalarea și utilizarea transponderului de Mod S. Scopul este de a se asigura că datele de altitudine obținute de la o sursă cu trepte la 30,48 m (100 ft) nu sunt raportate folosindu-se formatele destinate datelor cu trepte de 7,62 m (25 ft).2.1.3.3. Transponderele utilizate în cadrul spațiului aerian, unde s-a constatat necesitatea capacității de Mod S trebuie să răspundă de asemenea și interogărilor intermod și de Mod S, în conformitate cu prevederile aplicabile prevăzute la cap. 3, pct. 3.1.2.2.1.3.3.1. Cerințele pentru echiparea obligatorie cu transpondere SSR de Mod S trebuie să fie stabilite pe baza acordurilor regionale de navigație aeriană, care trebuie să specifice spațiul aerian considerat și termenele pentru implementarea acestor sisteme la bord.2.1.3.3.2. Acordurile indicate la pct. 2.1.3.3.1 trebuie să prevadă un termen de minim cinci ani.2.1.4. Coduri de răspuns de Mod A (impulsuri de informații)2.1.4.1. Toate transponderele trebuie să fie capabile să genereze 4096 de coduri de răspuns, conform caracteristicilor prevăzute la cap. 3, pct. 3.1.1.6.2.2.1.4.1.1. Autoritățile naționale de supervizare trebuie să stabilească procedurile pentru atribuirea de coduri SSR, în conformitate cu acordurile regionale de navigație aeriană, ținând cont și de alți utilizatori ai sistemului.
Notă: Principiile pentru alocarea de coduri SSR sunt prezentate în procedurile și instrucțiunile de aeronautică civilă PIAC-ATS (transpunerea în limba română a documentului PANS-ATM (DOC 4444)), cap.8.2.1.4.2. Următoarele coduri de Mod A trebuie să fie rezervate unor scopuri speciale:2.1.4.2.1. Codul 7700 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave aflate într-o situație de urgență.2.1.4.2.2. Codul 7600 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave având sistemul de radiocomunicații defect.2.1.4.2.3. Codul 7500 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave care este supusă unui act de intervenție ilicită.2.1.4.3. Trebuie realizate prevederi corespunzătoare privind echipamentele de decodare de la sol, pentru a asigura recunoașterea imediată a codurilor de Mod A 7500, 7600 și 7700.2.1.4.4. Codul de Mod A 0000 trebuie să fie rezervat pentru alocare conform acordurilor regionale, ca fiind un cod cu destinație generală.2.1.4.5. Codul de Mod A 2000 trebuie să fie rezervat pentru a asigura recunoașterea unei aeronave care nu a primit niciun fel de instrucțiuni din partea unităților de control al traficului aerian pentru operarea transponderului.2.1.5. Capacitățile echipamentelor de Mod S de la bord2.1.5.1. Toate transponderele de Mod S trebuie să se conformeze unuia din următoarele cinci niveluri:
Notă: Transponderul utilizat pentru monitorizare la un amplasament în care există un sistem de Mod S poate diferi de cerințele definite pentru un transponder normal de Mod S. De exemplu, poate fi necesar să răspundă la interogările de tip "all call", atunci când acesta se află la sol. Pentru mai multe detalii a se vedea Manualul pentru Servicii Aeronautice (Aeronautical Surveillance Manual) (doc. 9924), apendicele D.2.1.5.1.1. Nivel 1 - Transponderele de nivel 1 trebuie să aibă capacități prevăzute pentru:a) raportarea identității în Mod A și a altitudinii barometrice în Mod C (cap. 3, pct. 3.1.1);b) tranzacții de tip intermod și de Mod S "all-call" (cap. 3, pct. 3.1.2.5);c) tranzacții privind altitudinea de supraveghere adresată și tranzacții privind identitatea (cap. 3, pct. 3.1.2.6.1, 3.1.2.6.3, 3.1.2.6.5 și 3.1.2.6.7);d) protocoalele de blocare (cap. 3, pct. 3.1.2.6.9);e) protocoalele de date elementare, cu excepția raportării capacității de legătură de date (cap. 3, pct. 3.1.2.6.10); șif) servicii aer-aer și tranzacții de tip squitter (cap. 3, pct. 3.1.2.8).
Notă: Nivelul 1 permite supravegherea SSR pe baza raportării altitudinii barometrice și a codului de identitate de Mod A. Într-un mediu SSR de Mod S, performanțele tehnice referitoare la un transponder de Mod A/C sunt îmbunătățite datorită interogării selective a aeronavelor în Modul S.2.1.5.1.2. Nivel 2 - Transponderele de nivel 2 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.1 și de asemenea pe cele impuse pentru:a) comunicații cu lungime standard (Comm-A și Comm-B) (cap. 3,pct. 3.1.2.6.2, 3.1.2.6.4, 3.1.2.6.6, 3.1.2.6.8 și 3.1.2.6.11);b) raportarea existenței capacității de legături de date (cap. 3,pct. 3.1.2.6.10.2.2);c) raportarea identificării aeronavei (cap. 3, pct. 3.1.2.9) șid) paritatea datelor cu control suplimentar (3.1.2.6.11.2.5) pentru echipamentul certificat după 1 ianuarie 2020.
Notă: Nivelul 2 permite raportarea identificării aeronavei și alte comunicații de date cu lungime standard sol-aer și aer-sol. Capacitatea de raportare a identificării aeronavei necesită o interfață și un dispozitiv de intrare adecvat.2.1.5.1.3. Nivel 3 - Transponderele de nivel 3 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.2 și de asemenea pe cele stabilite pentru comunicațiile sol-aer prin mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.7.1 până la 3.1.2.7.5).
Notă: Nivelul 3 permite comunicații sol - aer de date cu lungime extinsă și astfel se poate asigura recuperarea informațiilor din băncile de date aflate la sol și recepționarea altor servicii de trafic aerian, care nu sunt disponibile pentru transponderele de nivel 2.2.1.5.1.4. Nivel 4 - Transponderele de nivel 4 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.3 și pe cele stabilite pentru comunicațiile aer-sol, prin mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.7.7 și 3.1.2.7.8).
Notă: Nivelul 4 permite comunicații aer-sol de date cu lungime extinsă, și astfel poate asigura accesul de la sol la sursele de date de la bordul aeronavelor și transmiterea altor date cerute de serviciile de trafic aerian care nu sunt disponibile pentru transponderele de nivel 2.2.1.5.1.5. Nivel 5 - Transponderele de nivel 5 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.4 și pe cele stabilite pentru comunicațiile Comm-B îmbunătățite și de asemenea pe cele de mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.6.11.3.4, 3.1.2.7.6 și 3.1.2.7.9).
Notă: Nivelul 5 permite comunicații Comm-B și comunicații de date cu lungime extinsă cu interogatoare multiple, fără a necesita utilizarea rezervărilor cu mai multe locații. Acest nivel de transponder are o capacitate minimă a legăturii de date superioară celorlalte niveluri ale transponderului.2.1.5.1.6. Squitter extins - Transponderele cu squitter extins trebuie să aibă capacitățile stabilite la pct. 2.1.5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5, capacitățile cerute pentru operarea cu squitter extins (cap. 3, pct. 3.1.2.8.6) și capacitățile stabilite pentru operarea ACAS cu legături încrucișate (cap. 3, pct. 3.1.2.8.3 și 3.1.2.8.4) . Transponderele cu aceste capacități trebuie să fie desemnate prin sufixul "e"
Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 cu capacitate de squitter extins trebuie denumit nivel 4e.2.1.5.1.7. Capacitatea SI - Transponderele care pot procesa coduri SI trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5 și, de asemenea, pe cele stabilite pentru operarea codurilor SI (cap. 3, pct. 3.1.2.3.2.1.4, 3.1.2.5.2.1, 3.1.2.6.1.3, 3.1.2.6.1.4.1, 3.1.2.6.9.1.1 și 3.1.2.6.9.2). Transponderele cu această capacitate trebuie desemnate prin sufixul "s".
Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 care are capacitatea de squitter extins și capacitatea SI trebuie denumit nivel 4es.2.1.5.1.7.1. Capacitatea de cod SI trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile de la pct. 2.1.5.1.7 pentru toate transponderele de Mod S instalate începând cu 1 ianuarie 2003 și pentru toate transponderele de Mod S instalate până la 1 ianuarie 2005.2.1.5.1.8. Dispozitive cu squitter extins non-transponder. Dispozitivele capabile să radio-emită squitter-e extinse și care nu fac parte dintr-un transponder de Mod S, trebuie să se conformeze tuturor cerințelor pentru semnalele RF de 1090 MHz specificate pentru un transponder de Mod S, cu excepția nivelurilor puterii de emisie pentru clasa de echipamente identificată conform cap. 5, pct. 5.1.1.2.1.5.2. Toate transponderele de Mod S utilizate de traficul aerian civil internațional trebuie să se conformeze, cel puțin, cu cerințele pentru nivelul 2 prezentate la pct. 2.1.5.1.2.
Nota 1. Nivelul 1 poate fi acceptat pentru utilizare în cadrul unui stat sau regional, în baza unui acord regional de navigație aeriană. Transponderul de Mod S de nivel 1 cuprinde setul minim de caracteristici pentru operarea compatibilă a transponderelor de Mod S cu interogatoarele SSR de Mod S. Acest nivel este definit pentru a preveni răspândirea transponderelor de tip inferior nivelului 2, care ar fi incompatibile cu interogatoarele SSR de Mod S.
Nota 2. Scopul cerinței privind capacitatea de nivel 2 este acela de a se asigura utilizarea pe scara largă a capacității transponderelor standard OACI, pentru, a permite planificarea la nivel mondial a serviciilor și echipamentelor de sol de Mod S. Cerința descurajează, de asemenea, instalarea inițială a transponderelor de nivel 1, care ar deveni învechite conform cerințelor ulterioare, într-un anumit spațiu aerian, care prevede echiparea obligatorie a aeronavelor cu transpondere având capacități de nivel 2.2.1.5.3. Transponderele de Mod S instalate pe aeronave cu masa brută mai mare decât 5700 kg sau având o viteză maximă reală de croazieră mai mare de 463 km/h (250 kt) trebuie să opereze cu diversitate de antene (antenna diversity), conform prevederilor cap. 3, pct. 3.1.2.10.4, dacă:a) certificatul individual de navigabilitate al aeronavei este emis pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 1990; saub) este cerută echiparea aeronavei cu transponder de Mod S în baza unui acord regional de navigație aeriană, în conformitate cu prevederile pct. 2.1.3.3.1 și 2.1.3.3.2.
Notă: Aeronavelor cu viteza maximă reală de croazieră mai mare de 324 km/h (175 kt) li se cere să opereze cu o putere la vârf nu mai mică de 21,0 dBW, conform celor specificate în prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.10.2 c).2.1.5.4. Raportarea capacității în squitter-ele de Mod S2.1.5.4.1. Capacitatea de raportare prin intermediul squitter-elor de identificare de Mod S (transmisii "downlink" nesolicitate) trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.8.5.1 pentru toate transponderele de Mod S instalate începând cu 1 ianuarie 1995.2.1.5.4.2. Transponderele echipate pentru operarea cu squitter extins trebuie să fie dotate cu un mijloc de a dezactiva squitter-ele de achiziție, atunci când sunt emise squitter-e extinse.
Notă: Aceasta va facilita suprimarea squitter-elor de achiziție dacă toate unitățile ACAS au fost modificate astfel încât să recepționeze squitter-ul extins.2.1.5.5. Puterea de transmisie a mesajelor cu lungime extinsă (ELM)
Pentru a facilita conversia transponderelor de Mod S existente pentru a include capacități complete de Mod S, transponderelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1999 trebuie să li se permită transmiterea instantanee a unei secvențe de 16 segmente ELM la un nivel de putere minim de 20 dBW.
Notă: Aceasta reprezintă o relaxare de 1 dB față de cerința puterii specificate în cap. 3, pct. 3.1.2.10.2.2.1.6. Adresa SSR de Mod S (codul de adresă al aeronavei)
Adresa SSR de Mod S trebuie să fie una din cele 16.777.214 adrese de douăzeci și patru de biți, alocate de OACI statului care face înmatricularea sau autorității naționale de supervizare de înregistrare și trebuie să fie alocată conform prevederilor cap. 3, pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 și procedurilor specifice de aplicare a prevederilor reglementării RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 9.2.1.7. Ocuparea transponderului
Notă.- A se vedea Apendixul M al Manualului Aeronautic de Supraveghere (Doc. 9924) pentru ghidare în modelul de ocupare a transponderului.2.2. CONSIDERENTE PRIVIND FACTORII UMANI
Principiile privind factorii umani trebuie să fie respectate la proiectarea și certificarea sistemelor radar de supraveghere, transponderelor și a sistemelor pentru evitarea coliziunilor.
Notă: Materiale de îndrumare referitoare la principiile privind factorii umani pot fi găsite în Doc 9683, "Manualul de instruire privind factorii umani" și Circulara 249 (Publicația privind factorii umani nr. 11 - factorii umani în sistemele CNS/ATM).2.2.1. Operațiunea de control2.2.1.1. Controlul transponderelor care nu se intenționează a fi utilizate în zbor nu trebuie să fie accesibil în mod direct echipajului de bord.2.2.1.2. Operațiunea de control al transponderelor ce se intenționează a fi utilizate la bord trebuie evaluată astfel încât să asigure că acestea sunt logice și toleranțe la erorile umane. În particular, acolo unde funcțiile transponderului sunt integrate cu alte funcții de control ale sistemului, producătorul trebuie să asigure că se reduce la minimum posibilitatea comutării neintenționate a modurilor transponderelor (adică de la starea operațională la cea de "STANDBY" sau "OFF").
Notă: Aceasta poate lua forma unei confirmări privind comutarea modurilor, cerută de echipajul de bord. Metodele prin care tastele "Line Select" (selectare linie), "Touch Screen" sau "Cursor Controlled/Tracker-ball" (cursor controlat/ tracker-ball) sunt utilizate pentru a schimba modurile transponderelor trebuie proiectate cu grijă pentru a minimiza erorile echipajului de bord.2.2.1.3. Echipajul de bord trebuie să aibă acces permanent la informații privind starea de operare a transponderului.
Notă.- Informația asupra monitorizării stării operaționale a transponderului este furnizată în RTCA DO-181 E, "Minimum Operațional Performance Standards for Air Traffic Control Radar Beacon System Mode Select" (ATCRBS/Mode S) (Standarde minime de performanță operațională pentru sistemele radar de mod S utilizate în controlul traficului aerian) - Echipamentul de bord și în EUROCAE ED-73E, "Minimum Operațional Performance Specification for Secondary Surveillance Radar Mode S Transponders" (Specificații minime de performanță operațională pentru transponderele radarului de supraveghere secundar de mod S).Capitolul 3 SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE3.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI RADAR SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR)
Nota 1. Secțiunea 3.1.1 prezintă caracteristicile tehnice ale sistemelor SSR care au doar capacități de Mod A și Mod C. Secțiunea 3.1.2 prezintă caracteristicile sistemelor cu capacități de Mod S. Capitolul 5 prezintă cerințe suplimentare privind Modul S cu squitter extins.
Nota 2. Sistemele care utilizează capacități de Mod S sunt în general folosite în cadrul sistemelor de supraveghere pentru controlul traficului aerian. În plus, unele aplicații ATC pot utiliza emițătoare de Mod S, de exemplu, în cadrul sistemelor de supraveghere pentru supravegherea mișcării vehiculelor pe suprafața aeroportului sau pentru detectarea țintelor fixe. În asemenea condiții specifice, termenul "aeronavă" poate fi înțeles ca "aeronavă sau vehicul (A/V)". În timp ce aceste aplicații pot utiliza un set limitat de date, orice abatere de la caracteristicile fizice standard trebuie luată în considerare cu foarte multă atenție de autoritățile corespunzătoare. Acestea trebuie să ia în calcul nu doar propriul mediu de supraveghere (SSR), ci și posibilele efecte asupra altor sisteme, precum ACAS.
Nota 3. Unitățile internaționale non-standard alternative sunt folosite în măsura permisă de prevederile procedurilor și instrucțiunilor de aeronautică civilă PIAC-UM (transpunerea în limba română a Anexei 5 OACI), cap.3.3.1.1. Sisteme având doar capacități de Mod A și Mod C
Nota 1. În această secțiune, modurile SSR sunt denumite prin literele A și C. Literele cu sufixe, de exemplu A2, C4, sunt folosite pentru a denumi impulsurile individuale utilizate în trenurile de impulsuri aer-sol. Această utilizare comună a literelor nu trebuie interpretată ca implicând vreo asociere particulară de moduri și coduri.
Nota 2. Prevederile pentru înregistrarea și menținerea datelor radar sunt incluse în RACR-ATS, capitolul 6.3.1.1.1. Frecvențele radio (sol-aer) pentru interogare și control (suprimarea lobilor laterali la interogare).3.1.1.1.1. Frecvența purtătoare pentru semnalele de interogare și control trebuie să fie de 1030 MHz.3.1.1.1.2. Toleranța frecvenței trebuie să fie ± 0,2 MHz.3.1.1.1.3. Frecvențele purtătoare pentru transmisiile de control și pentru fiecare din transmisiile impulsurilor de interogare nu trebuie să difere între ele cu mai mult de 0,2 MHz.3.1.1.2. Frecvența purtătoare de răspuns (aer-sol)3.1.1.2.1. Frecvența purtătoare a transmisiei de răspuns trebuie să fie de 1090 MHz.3.1.1.2.2. Toleranța frecvenței trebuie să fie ± 3 MHz.3.1.1.3. Polarizarea
Polarizarea transmisiilor de interogare, control și răspuns trebuie să fie predominant verticală.3.1.1.4. Moduri de interogare (semnale-în-spațiu)3.1.1.4.1. Interogarea trebuie să constea din două impulsuri transmise, denumite P_1 și P_3. Un impuls de control P_2 trebuie să fie transmis după primul impuls de interogare P_1.3.1.1.4.2. Modurile de interogare A și C trebuie să fie definite conform prevederilor din cap. 3, pct. 3.1.1.4.3.3.1.1.4.3. Intervalul dintre P_1 și P_3 trebuie să determine modul de interogare și va fi după cum urmează:– Modul A: 8 ± 0,2 μs;– Modul C: 21 ± 0,2 μs3.1.1.4.4. Intervalul dintre P_1 și P_2 trebuie să fie 2,0μs ± 0,15μs.3.1.1.4.5. Durata impulsurilor P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie 0,8 μs ± 0,1 μs.3.1.1.4.6. Timpul de creștere a impulsurilor P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie între 0,05 μs și 0,1 μs.
Nota 1. Definițiile sunt incluse în figura 3-1 "Definițiile formelor de undă pentru radarul secundar de supraveghere, a intervalelor și punctului de referință pentru sensibilitate și putere".
Nota 2. Scopul limitei inferioare a timpului de creștere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpul de creștere menționat.3.1.1.4.7. Timpul de cădere a impulsurilor P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie între 0,05 și 0,2 μs.
Notă: Scopul limitei inferioare pentru timpul de cădere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpul de cădere menționat.3.1.1.5. Caracteristicile transmisiilor de interogare și control (suprimarea lobilor laterali la interogare - semnale-în-spațiu)3.1.1.5.1. Amplitudinea radiată a impulsului P_2 în antena transponderului trebuie să fie:a) egală cu, sau mai mare decât amplitudinea radiată a impulsului P_1 din transmisiile lobilor secundari ai antenei care radiază P_1; șib) la un nivel mai mic cu 9 dB decât amplitudinea radiată a impulsului P_1, în limitele arcului de interogare dorit.3.1.1.5.2. În cadrul lățimii dorite a fasciculului de interogare direcțional (lobul principal), amplitudinea radiată a impulsului P_3 trebuie să se încadreze în limita a 1 dB din amplitudinea radiată a impulsului P_1.3.1.1.6. Caracteristicile transmisiei de răspuns (semnale-în-spațiu)3.1.1.6.1. Impulsurile de încadrare. Funcția de răspuns trebuie să folosească un semnal care să conțină două impulsuri de încadrare distanțate la 20,3 μs, ca fiind cel mai elementar cod.3.1.1.6.2. Impulsurile de informare3.1.1.6.2.1. Impulsurile de informare trebuie să fie distanțate între ele prin creșteri (trepte) de 1,45 μs de la primul impuls de încadrare. Denumirea și poziția acestor impulsuri de informare trebuie să fie după cum urmează:

Impulsuri	Poziția (μs)
C1	1,45
A1	2,90
C2	4,35
A2	5,80
C4	7,25
A4	8,70
X	10,15
B1	11,60
D1	13,05
B2	14,50
D2	15,95
B4	17,40
D4	18,85

Notă: Standardul referitor la utilizarea acestor impulsuri este dat în cap. 2, pct. 2.1.4.1. Informația despre impulsul "X" se găsește în Manualul Aeronautic de Supraveghere (Doc. 9924).3.1.1.6.2.2. Poziția impulsului X nu va fi utilizată în răspunsurile la interogările de Mod A sau Mod C, decât dacă a fost determinat că operarea în siguranță a sistemului de supraveghere nu poate fi menținută. Utilizarea impulsului X pentru aplicații speciale trebuie realizată în conformitate cu o procedură stabilită de stat pentru a asigura compatibilitatea tuturor sistemelor.3.1.1.6.2.3. Utilizarea impulsului X pentru aplicații speciale va fi realizată în conformitate cu o procedură stabilită de stat pentru a asigura compatibilitatea tuturor sistemelor.3.1.1.6.3. Impulsul special de identificare a poziției (SPI). Suplimentar față de impulsurile de informare furnizate, trebuie transmis și un impuls special de identificare a poziției, dar numai ca rezultat al selectării manuale (de către pilot).
Atunci când este transmis, SPI trebuie să fie distanțat numai la un interval de 4,35 μs față de ultimul impuls de încadrare al răspunsurilor de Mod A.3.1.1.6.4. Forma impulsului de răspuns. Toate impulsurile de răspuns trebuie să aibă o durată de 0,45 μs ± 0,1 μs, un timp de creștere al impulsului între 0,05 μs și 0,1 μs și un timp de cădere al impulsului între 0,05 μs și 0,2 μs. Variația amplitudinii unui impuls față de orice alt impuls dintr-un tren de răspuns nu trebuie să depășească 1 dB.
Notă: Scopul limitei inferioare a timpilor de creștere și de cădere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpii de creștere și de cădere menționați.3.1.1.6.5. Toleranțele privind poziția impulsurilor de răspuns. Toleranța de spațiere a impulsurilor pentru fiecare impuls (inclusiv pentru ultimul impuls de încadrare) față de primul impuls de încadrare al grupului de răspuns trebuie să fie de ± 0,10 μs. Toleranța intervalului de impuls a impulsului special de identificare a poziției referitoare la ultimul impuls de încadrare al grupului de răspuns, trebuie să fie de ± 0,10 μs. Toleranța impulsului de spațiere a oricărui impuls din grupul de răspuns cu privire la orice alt impuls (cu excepția primului impuls de încadrare), trebuie să nu depășească ± 0,15 μs.3.1.1.6.6. Nomenclatorul codurilor. Desemnarea codurilor trebuie să fie compusă din cifre între 0 și 7 inclusiv, și va consta în suma indicilor inferiori ai numerelor impulsurilor descrise la pct. 3.1.1.6.2 de mai sus, utilizate după cum urmează:

Cifra	Grupul din care face parte impulsul
Prima (cea mai semnificativă)	A
A doua	B
A treia	C
A patra	D

3.1.1.7. Caracteristicile tehnice ale transponderelor cu capacități numai de Mod A și Mod C3.1.1.7.1. Răspunsul. Transponderul trebuie să răspundă (declanșare la nu mai puțin de 90 % din interogări) atunci când toate condițiile următoare au fost îndeplinite :a) amplitudinea recepționată a impulsului P_3 depășește un nivel cu 1 dB mai mic decât amplitudinea recepționată a impulsului P_1, dar nu mai mare de 3 dB peste amplitudinea recepționată a impulsului P_1;b) dacă nu se recepționează niciun impuls în intervalul de timp de la 1,3 μs până la 2.7 μs după P_1 sau P_1 depășește cu mai mult de 9 dB orice impuls primit în acest interval;c) amplitudinea recepționată a unei interogări corecte este cu mai mult de 10 dB peste amplitudinea recepționată a impulsurilor aleatorii, acestea din urmă nefiind recunoscute de transponder ca fiind impulsuri P_1, P_2 sau P_3.3.1.1.7.2. Transponderul nu trebuie să răspundă în următoarele condiții:a) la interogările pentru care intervalul dintre impulsurile P_1 și P_3 diferă de cele specificate la pct. 3.1.1.4.3 cu mai mult de ± 1,0 μs;b) după recepționarea oricărui impuls individual care nu are variații în amplitudine ce pot aproxima o condiție normală de interogare.3.1.1.7.3. Timpul mort. După recunoașterea unei interogări corespunzătoare, transponderul trebuie să nu mai răspundă niciunei alte interogări, cel puțin pe durata trenului de impulsuri de răspuns. Acest timp mort trebuie să se încheie nu mai târziu de 125 de μs după transmiterea ultimului impuls de răspuns al grupului.3.1.1.7.4. Blocarea
Notă: Această caracteristică este utilizată pentru a împiedica răspunsurile la interogări primite prin lobii laterali ai antenei interogatorului și pentru a împiedica transponderele de Mod A/C să răspundă la interogări de Mod S.3.1.1.7.4.1. Transponderul trebuie să fie blocat atunci când amplitudinea recepționată a impulsului P_2 este egală cu, sau mai mare decât amplitudinea recepționată a impulsului P_1 și acesta este distanțat la 2,0 μs ± 0,15 μs. Detectarea impulsului P_3 nu reprezintă o condiție obligatorie pentru inițierea acțiunii de suprimare.3.1.1.7.4.2. Blocarea transponderului trebuie să se facă pentru o perioadă de 35 μs ± 10 μs.3.1.1.7.4.2.1. Blocarea trebuie să poată fi reinițiată pentru întreaga durată, în decursul a 2 μs după terminarea oricărei perioade de blocare.3.1.1.7.5. Sensibilitatea și domeniul dinamic ale receptorului3.1.1.7.5.1. Pragul minim de declanșare a transponderului trebuie să fie astfel încât să genereze răspunsuri la cel puțin 90 la sută dintre semnalele de interogare, atunci când:a) cele două impulsuri P_1 și P_3 ce constituie o interogare, au aceeași amplitudine, iar impulsul P_2 nu este detectat; șib) amplitudinea acestor semnale are o valoare nominală de 71 dB sub 1 mW, cu limite între 69 dB și 77 dB sub 1 mW.3.1.1.7.5.2. Caracteristicile de răspuns și blocare trebuie să se aplice pentru o amplitudine recepționată a impulsului P_1 aflată între nivelul minim de declanșare și 50 dB peste acest nivel.3.1.1.7.5.3. Variația nivelului minim de declanșare între moduri nu trebuie să depășească 1 dB pentru valorile nominale ale spațierii între impulsuri și ale lățimii acestora.3.1.1.7.6. Diferențierea în funcție de durata impulsurilor. Semnalele recepționate având amplitudini cuprinse între nivelul minim de declanșare și cel cu 6 dB peste acest nivel și cu o durată mai mică de 0,3 μs nu trebuie să determine transponderul să inițieze acțiuni de răspuns sau de suprimare. Cu excepția impulsurilor singulare având variații de amplitudine aproximând o interogare, niciun impuls singular cu o durată mai mare de 1,5 μs nu trebuie să determine transponderul să inițieze acțiuni de răspuns sau de suprimare, pentru intervalul de amplitudine a semnalului cuprins între nivelul minim de declanșare (MTL) și cel de 50 dB peste acest nivel.3.1.1.7.7. Suprimarea ecoului și recuperarea. Transponderul trebuie să conțină o facilitate de suprimare a ecoului proiectată pentru a permite operarea normală în prezența ecourilor semnalelor din spațiu. Prevederea pentru această facilitate trebuie să fie compatibilă cu cerințele pentru suprimarea lobilor laterali, specificate la pct. 3.1.1.7.4.1.3.1.1.7.7.1. Desensibilizarea. După recepționarea oricărui impuls cu o durată mai mare de 0,7 μs, receptorul trebuie să fie desensibilizat cu o valoare care este în limita a cel puțin 9 dB față de amplitudinea impulsului de desensibilizare, dar nu trebuie să depășească niciodată amplitudinea acestuia, cu excepția unei posibile supracreșteri în timpul primei μs de după impulsul de desensibilizare.
Notă: Nu se impune ca impulsurile singulare cu durata mai mică de 0,7 μs să producă desensibilizarea specificată și nici să producă o desensibilizare cu o durata mai mare decât cea permisă la pct. 3.1.1.7.7.1 și 3.1.1.7.7.2.3.1.1.7.7.2. Recuperarea. După desensibilizare, receptorul trebuie să își recapete sensibilitatea (în limita a 3 dB din nivelul minim de declanșare) în 15 μs după recepționarea unui impuls de desensibilizare având o intensitate a semnalului cu până la 50 dB peste nivelul minim de declanșare. Recuperarea trebuie să se facă la o rată medie ce nu depășește 4,0 dB pe microsecundă.3.1.1.7.8. Rata de declanșare aleatorie. În absența semnalelor de interogare valide, transponderele de Mod A/C trebuie să nu genereze mai mult de 30 de răspunsuri de Mod A sau Mod C nedorite pe secundă, cuprinse într-un interval de timp echivalent cu cel puțin 300 declanșări aleatorii sau 30 de secunde, oricare dintre ele este mai mic. Această rată de declanșare aleatorie nu trebuie să fie depășită atunci când toate echipamentele care pot produce interferențe, instalate pe aceeași aeronavă, funcționează la niveluri maxime de interferență.3.1.1.7.8.1. Rata de declanșare aleatorie în prezența interferenței undelor continue de nivel scăzut (CW) din bandă. Rata totală de declanșare aleatorie pentru toate răspunsurile de Mod A și/sau Mod C trebuie să nu fie mai mare de 10 grupuri de impulsuri de răspuns, sau suprimări pe secundă, ca medie pentru o perioadă de 30 de secunde, atunci când se operează în prezența unor interferențe CW incoerente la o frecvență de 1030 ± 0,2 MHz și un nivel al semnalului de -60 dBm sau mai mic.3.1.1.7.9. Rata de răspuns3.1.1.7.9.1. Toate transponderele trebuie să fie capabile de a genera în mod continuu cel puțin 500 de răspunsuri pe secundă cu fiecare răspuns codat format din 15 impulsuri. Transponderele utilizate numai sub 4500 m (15000 feet), sau mai jos de o altitudine stabilită de furnizorul de servicii de navigație aeriană, sau printr-un acord regional de navigație aeriană și aflate într-o aeronavă cu o viteză reală de croazieră care să nu depășească 175 kt (324 km/h) trebuie să fie capabile de a genera cel puțin 1000 de răspunsuri pe secundă codate, formate din 15 impulsuri fiecare, pentru o perioadă de 100 ms. Transponderele care operează peste nivelul de 4500 m (15000 ft) sau într-o aeronavă cu viteza maximă de croazieră reală ce depășește 175 kt (324 km/h) trebuie să fie capabile de a genera cel puțin 1200 de răspunsuri pe secundă codate, formate din 15 impulsuri fiecare, pentru o perioadă de 100 ms.
Nota 1. - Un răspuns format din 15 impulsuri include 2 impulsuri de încadrare, 12 impulsuri de informație și impulsul SPI.
Nota 2. - Cerința pentru rata de răspuns de 500 de răspunsuri pe secundă stabilește capacitatea minimă a ratei de răspuns continuu al transponderului. Criteriile de altitudine și viteză menționate mai sus, de 100 sau 120 de răspunsuri într-un interval de 100 milisecunde definesc capacitatea de vârf a transponderului. Transponderul trebuie să fie capabil să răspundă la această secvență instantanee, chiar dacă transponderul nu poate fi capabil să susțină această rată. Dacă transponderul este supus unor rate de interogare care depășesc capacitatea ratei sale de răspuns, controlul limitei ratei de răspuns din 3.1.1.7.9.2 acționează cu succes în sensul desensibilizării transponderului într-un mod care favorizează interogatoarele mai apropiate. Desensibilizarea elimină semnalele de interogare mai slabe.3.1.1.7.9.2. Controlul limitei ratei de răspuns. Pentru a proteja sistemul de efectele supra-interogării transponderului prin prevenirea răspunsurilor la semnale mai slabe, atunci când a fost atinsă o rată de răspuns predefinită, un tip de control pentru reducerea sensibilității limitei de răspuns, trebuie să fie încorporat în echipamente.
Caracteristica acestui control trebuie să permită reglarea cel puțin la orice valoare cuprinsă între 500 și 2000 de răspunsuri pe secundă, sau la capacitatea maximă a ratei de răspuns, dacă aceasta este mai mică decât 2000 de răspunsuri pe secundă, fără a acorda atenție numărului de impulsuri conținute în fiecare răspuns. Reducerea sensibilității cu mai mult de 3dB trebuie să nu aibă efect până când nu se depășește 90% din valoarea selectată. Reducerea sensibilității trebuie să se facă cu cel puțin 30 dB pentru ratele de răspuns mai mari cu 150% din valoarea selectată.3.1.1.7.9.3. Se recomandă ca limita ratei de răspuns să fie setată la 1200 răspunsuri pe secundă sau la valoarea maximă sub 1200 de răspunsuri pe secundă, la care este capabil transponderul.3.1.1.7.10. Întârzierea răspunsului și fluctuațiile (jitter-ul). Timpul de întârziere între sosirea în receptorul transponderului a frontului crescător al impulsului P_3 și transmiterea frontului crescător al primului impuls din răspuns trebuie să fie de 3 ± 0,5 μs. Instabilitatea totală a grupului codurilor impulsurilor de răspuns, față de P_3, nu trebuie să depășească 0,1 μs pentru nivelurile de intrare ale receptorului între 3 dB și 50 dB peste nivelul minim de declanșare. Variațiile întârzierii între modurile în care transponderul este capabil să răspundă nu trebuie să depășească 0,2 μs.3.1.1.7.11. Puterea de ieșire și ciclul de funcționare ale transponderului3.1.1.7.11.1. Valoarea de vârf a puterii disponibile a impulsului la capătul antenei liniei de transmisie a transponderului trebuie să fie de cel puțin 21 dB, însă nu mai mult de 27 dB peste 1 W, excepție făcând, sistemele transponder folosite numai sub 4500 m (15000 ft) sau sub o altitudine mai joasă, stabilită de furnizorul de servicii de navigație aeriană, sau prin acord regional de navigație aeriană, unde va fi permisă, o valoare de vârf a puterii disponibile a impulsului, la vârful antenei liniei de transmisie a transponderului de cel puțin 18,5 dB și nu mai mult de 27 dB peste 1 W.
Notă: Un dispozitiv cu squitter extins non-transponder, instalat pe un vehicul ce se deplasează pe suprafața aerodromului, poate funcționa cu o putere de ieșire minimă mai mică, așa cum este specificat în cap. 5, pct. 5.1.1.2.3.1.1.7.12. Coduri de răspuns3.1.1.7.12.1. Identificarea. Răspunsul la o interogare de Mod A trebuie să fie alcătuit din cele două impulsuri de încadrare specificate la pct. 3.1.1.6.1, împreună cu impulsurile de informații (cod de Mod A) specificate la pct. 3.1.1.6.2.
Notă: Denumirea codurilor de Mod A se face prin secvențe de câte patru cifre în conformitate cu prevederile pct. 3.1.1.6.6.3.1.1.7.12.1.1. Codul de Mod A trebuie să fie selectat manual dintre cele 4096 de coduri disponibile.3.1.1.7.12.2. Transmiterea altitudinii barometrice. Răspunsul la interogarea de Mod C trebuie să constea din cele două impulsuri de încadrare specificate la pct. 3.1.1.6.1. Atunci când sunt disponibile informații digitale de altitudinea barometrică, impulsurile de informații specificate la pct. 3.1.1.6.2 trebuie să fie de asemenea transmise.3.1.1.7.12.2.1. Transponderele trebuie să fie dotate cu mijloace de înlăturare a impulsurilor de informații, dar să rețină impulsurile de încadrare, atunci când prevederea de la pct. 3.1.1.7.12.2.4, de mai jos, nu este respectată privind răspunsul la o interogare de Mod C.3.1.1.7.12.2.2. Impulsurile de informații trebuie să fie selectate automat de un convertor analog-digital conectat la o sursă de date de altitudine barometrică de la bordul aeronavei, având ca referință presiunea standard de 1013,25 hectopascali. Notă: Setarea presiunii la 1013,25 hectopascali este egală cu 29,92 țoli coloană de mercur.3.1.1.7.12.2.3. Altitudinea barometrică trebuie să fie raportată în trepte de 100 ft, prin selectarea impulsurilor, după cum se arată în apendicele acestui capitol.3.1.1.7.12.2.4. Codul numeric selectat trebuie să corespundă unei valori de ± 38,1 m (125 ft), cu o probabilitate de 95 de procente, cu informația de altitudine barometrică (având ca referință presiunea standard de 1013,25 hectopascali) folosită la bordul aeronavei pentru aderarea la profilul de zbor atribuit.3.1.1.7.13. Transmiterea impulsului special de identificare a poziției (SPI). Atunci când se cere, acest impuls trebuie să fie transmis împreună cu răspunsurile de Mod A, după cum se specifică la pct. 3.1.1.6.3, pentru o perioadă de timp între 15 și 30 de secunde.3.1.1.7.14. Antena3.1.1.7.14.1. Sistemul de antene al transponderului, când este instalat pe o aeronavă, trebuie să aibă o diagramă de radiație care este preponderent omnidirecțională în plan orizontal.3.1.1.7.14.2. Diagrama de radiație verticală trebuie să fie nominal echivalentă cu cea a unei antene monopol de lungime X /4 în plan orizontal.3.1.1.8. Caracteristicile tehnice ale interogatoarelor de la sol având numai capacități de Mod A și Mod C3.1.1.8.1. Frecvența de repetiție a interogărilor. Frecvența maximă de repetiție a interogărilor trebuie să fie de 450 interogări pe secundă.3.1.1.8.1.1. Pentru a reduce numărul declanșărilor inutile ale transponderului și densitatea mare a interferențelor reciproce rezultată, toate interogatoarele trebuie să utilizeze cea mai mică frecvență de repetiție a interogărilor posibilă, care este compatibilă cu caracteristicile de afișare, cu lățimea fasciculului antenei interogatorului și cu viteza de rotație utilizată de antenă.3.1.1.8.2. Puterea radiată
Pentru a minimiza interferențele de sistem, puterea efectiv radiată a interogatoarelor trebuie să fie redusă la cea mai mică valoare, în concordanță cu raza de acțiune operațională necesară poziției fiecărui interogator.3.1.1.8.3. Atunci când urmează a fi folosite informații de Mod C de la aeronave care zboară sub nivelurile de tranziție, trebuie să fie luată în calcul informația de altitudine barometrică.
Notă: Utilizarea Modului C sub nivelurile de tranziție se face conform concepției potrivit căreia Modul C poate fi întrebuințat în toate mediile.3.1.1.9. Diagrama câmpului de radiație a interogatorului
Lățimea fasciculului antenei direcționale a interogatorului care radiază impulsul P_3 nu trebuie să fie mai mare decât este necesar din punct de vedere operațional. Radiația lobilor laterali și posteriori ai antenei direcționale trebuie să fie cu cel puțin 24 dB mai mică decât valoarea de vârf a radiației lobului principal.3.1.1.10. Monitorul interogatorului3.1.1.10.1. Acuratețea în distanță și azimut a interogatorului de la sol trebuie monitorizată la intervale de timp suficient de dese pentru a se asigura integritatea sistemului.
Notă: Interogatoarele care sunt asociate și operează coroborat cu un radar primar, pot utiliza radarul primar ca dispozitiv de monitorizare; alternativ, pentru acuratețea în azimut și distanță este necesară utilizarea unui monitor electronic.3.1.1.10.2. Pe lângă monitorizarea distanței și a azimutului, trebuie să fie luate măsuri pentru monitorizarea continuă a celorlalți parametri critici ai interogatorului de la sol, pentru a releva orice degradare a performanței sistemului care depășește toleranțele permise ale acestuia și pentru a semnala apariția oricărui eveniment de acest gen.3.1.1.11. Emisiile parazite și răspunsurile parazite3.1.1.11.1. Radiația parazită
Radiația CW trebuie să nu depășească 76 dB sub 1 W pentru interogator și 70 dB sub 1 W pentru transponder.3.1.1.11.2. Răspunsurile parazite
Răspunsul, atât al echipamentelor de la bord cât și al celor de la sol, la semnalele care nu se încadrează în banda de trecere a receptorului, trebuie să fie cu cel puțin 60 dB sub sensibilitatea normală.3.1.2. Sisteme cu capacități de Mod S3.1.2.1. Caracteristicile semnalelor de interogare în spațiu. Aceste paragrafe descriu semnalele propagate în spațiu, așa cum se așteaptă să apară în antena transponderului.
Notă: Deoarece semnalele pot fi deformate în timpul propagării, anumite durate ale impulsurilor de interogare, spațieri ale impulsurilor și toleranțe de amplitudine ale impulsurilor sunt mai stricte pentru interogatoare, după cum este descris la pct. 3.1.2.11.4.3.1.2.1.1. Frecvența purtătoare pentru interogare. Frecvența purtătoare a tuturor interogărilor (transmisii uplink) provenind de la stațiile de la sol având capacități de Mod S trebuie să fie de 1030 ± 0,01 MHz, cu excepția schimbărilor de fază, în timpul cărora se mențin cerințele legate de spectru din 3.1.2.1.2.
Notă.- În timpul schimbării de fază, frecvența semnalului se poate schimba cu câțiva MHz, înainte de a reveni la valoarea specificată.3.1.2.1.2. Spectrul de interogare. Spectrul unei interogări de Mod S raportat la frecvența purtătoarei nu trebuie să depășească limitele specificate în figura 3.2.
Notă: Spectrul de interogare de Mod S depinde de date. Cel mai larg spectru este generat de o interogare care conține toate valorile binare de UNU.3.1.2.1.3. Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de interogare și control trebuie să fie nominal pe verticală.3.1.2.1.4. Modulația. Pentru interogările de Mod S, frecvența purtătoare trebuie să fie modulată în impuls. În plus, impulsul de date P_6 trebuie să aibă modulație internă de fază.3.1.2.1.4.1. Modulația în impuls. Interogările intermod și de Mod S trebuie să constea într-o secvență de impulsuri, așa cum este specificat la pct. 3.1.2.1.5 și în tabelele 3.1, 3.2, 3.3 și 3.4.
Notă: Impulsurile cu durata de 0,8 μs utilizate la interogările intermod și de Mod S sunt identice ca formă cu cele folosite la Modurile A și C, așa cum sunt definite la pct. 3.1.1.4.3.1.2.1.4.2. Modulația de fază. Impulsurile P_6 scurte (16,25 μs) și lungi (30,25 μs), de la pct. 3.1.2.1.4.1, trebuie să aibă modulația de fază diferențială binară internă, constând din inversări de fază de 180 de grade ale purtătoarei, la o rată de 4 megabiți pe secundă.3.1.2.1.4.2.1. Durata inversării de fază. Durata inversării de fază trebuie să fie mai mică de 0,08 μs, iar semnalul trebuie să avanseze (sau să regreseze) monoton prin regiunea de tranziție. În faza de tranziție nu trebuie să fie aplicată nicio modulație în amplitudine.
Nota 1.- Durata minimă a inversării de fază nu este specificată. Cu toate acestea, trebuie să fie îndeplinite cerințele privind spectrul, prevăzute la pct. 3.1.2.1.2.
Nota 2.- Inversarea de fază poate fi generată utilizând diferite metode. Aceasta include o puternică codare cu o rapidă micșorare a amplitudinii și o inversare rapidă de fază, sau alte tehnici cu creștere mică sau nulă a amplitudinii, dar cu schimbare de frecvență în timpul schimbării de fază și schimbare de fază mică (80 ns). Un demodulator nu poate face nicio estimare asupra tipului de tehnologie de modulație utilizată și în consecință nu se poate baza pe particularitățile semnalului în timpul schimbării de fază pentru a detecta schimbarea de fază.3.1.2.1.4.2.2. Relația de fază. Toleranța pentru relația de fază de 0 și 180 grade între vârfurile (chip) succesive și pentru inversarea sincronizării de fază (pct. 3.1.2.1.5.2.2) în cadrul impulsului P_6 trebuie să fie de ± 5 grade.
Notă: În Modul S, un vârf (chip) este intervalul de timp de 0,25 μs de pe purtătoare între posibile inversări de fază ale datelor.3.1.2.1.5. Secvențele de impuls și de inversare de fază. Secvențele specifice ale impulsurilor sau ale inversărilor de fază descrise la pct. 3.1.2.1.4, trebuie să formeze interogări.3.1.2.1.5.1. Interogarea intermod3.1.2.1.5.1.1. Interogarea "all-call" de Mod A/C/S. Această interogare trebuie să fie formată din trei impulsuri: P_1, P_3 și impulsul lung P_4, după cum este prezentat în figura 3.3. Unul sau două impulsuri de control (doar P_2 sau P_1 și P_2) trebuie să fie transmise utilizând o diagramă de antenă diferită, pentru suprimarea răspunsurilor de la aeronave, în lobii laterali ai antenei interogatorului.
Notă: Interogarea "all-call" de Mod A/C/S obține un răspuns de Mod A sau Mod C (în funcție de spațierea impulsurilor P_1-P_3), de la un transponder de Mod A/C, întrucât acesta nu recunoaște impulsul P_4. Un transponder de Mod S recunoaște impulsul lung P_4 și răspunde cu un răspuns de Mod S. Această interogare a fost concepută inițial pentru a fi utilizată de interogatoarele izolate sau grupate (clustered). Blocarea pentru această interogare s-a bazat pe utilizarea codului II egal cu 0. Dezvoltarea subrețelei de Mod S impune în prezent utilizarea unui cod II diferit de zero, cu scop de comunicare. Din acest motiv, codul II egal cu 0 a fost rezervat pentru utilizarea ca suport pentru o formă de achiziții de date pentru Modul S, care folosește corecția stochastică/ de blocare (pct. 3.1.2.5.2.1.4 și 3.1.2.5.2.1.5). Interogarea "all-call" de Mod A/C/S nu poate fi folosită cu operarea integrală de Mod S, întrucât codul II egal cu 0 poate fi blocat numai pentru perioade scurte de timp (pct. 3.1.2.5.2.1.5.2.1). Această interogare nu poate fi folosită cu corecția stocastică/ de blocare, întrucât nu poate fi specificată o probabilitate de răspuns.3.1.2.1.5.1.1.1. Interogările de tip "all-call" pentru modul A/C/S trebuie să nu fie utilizate începând cu 1 ianuarie 2020.
Nota 1.- Utilizarea interogărilor de tip "all-call" pentru modul A/C/S nu permite anularea blocării stohastice și în consecință nu ar putea asigura o probabilitate bună de achiziție în zonele cu densitate mare a zborurilor sau atunci când alte interogatoare blochează transponderul cu codul II=0 pentru achiziție suplimentară (de date).
Nota 2.- Răspunsurile pentru interogările de tip "all-call" pentru modul A/C/S nu vor mai fi ca opțiune pentru echipamentele certificate începând cu 1 ianuarie 2020, pentru a reduce poluarea RF generată de răspunsurile generate de detecția falsă a interogărilor de tip "all-call" pentru modul A/C/S în cadrul altor tipuri de interogări.3.1.2.1.5.1.2. Interogarea "all-call" numai de Mod A/C. Această interogare trebuie să fie identică cu aceea a interogării "all-call" de Mod A/C/S, cu excepția faptului că trebuie întrebuințat impulsul scurt P_4.
Notă: Interogarea "all-call" numai de Mod A/C obține un răspuns de Mod A sau Mod C de la un transponder de Mod A/C. Un transponder de Mod S recunoaște impulsul scurt P_4, dar nu răspunde la această interogare.3.1.2.1.5.1.3. Intervalele dintre impulsuri. Intervalele dintre impulsurile P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie conform celor definite la pct. 3.1.1.4.3 și 3.1.1.4.4. Intervalul dintre impulsurile P_3 și P_4 trebuie să fie de 2 ± 0,05 μs.3.1.2.1.5.1.4. Amplitudinile impulsurilor. Amplitudinile relative între impulsurile P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie în conformitate cu pct. 3.1.1.5. Amplitudinea impulsului P_4 trebuie să varieze în limita a 1 dB din amplitudinea impulsului P_3.3.1.2.1.5.2. Interogarea de Mod S. Interogarea de Mod S trebuie să fie alcătuită din trei impulsuri: P_1, P_2 și P_6, după cum este prezentat în figura 3.4.
Notă: Impulsul P_6 este precedat de o pereche de impulsuri P_1 - P_2 care blochează răspunsurile de la transponderele de Mod A/C pentru a se evita distorsiunea sincronă (garbling) datorită declanșării aleatorii de către interogarea de Mod S. Inversarea sincronă de fază din cadrul impulsului P_6 este reperul de timp pentru demodularea unei serii de intervale de timp (chips-uri) de 0,25 μs. Această serie de intervale de timp începe la 0,5 μs după inversarea sincronă de fază și se termină cu 0,5 μs înainte de frontul descrescător al impulsului P_6. O inversare de fază poate sau nu poate preceda fiecare chip pentru a coda valoarea informației sale binare.3.1.2.1.5.2.1. Suprimarea lobilor laterali în Modul S. Impulsul P5 trebuie să fie folosit cu interogarea "all-call" numai pentru Modul S (UF = 11, a se vedea pct. 3.1.2.5.2) pentru a împiedica răspunsurile de la aeronave în lobii laterali și posteriori ai antenei (pct. 3.1.2.1.5.2.5). Atunci când este folosit, P5 trebuie transmis utilizându-se o diagramă separată a antenei.
Nota 1. Acțiunea impulsului P5 este automată. Prezența sa, dacă amplitudinea sa este suficient de mare la amplasamentul de recepție, maschează inversarea de fază pentru sincronizare a impulsului P_6.
Nota 2. Impulsul P5 poate fi folosit cu alte interogări de Mod S.3.1.2.1.5.2.2. Inversarea fazei sincrone. Prima inversare de fază din cadrul impulsului P_6 trebuie să fie inversarea fazei sincrone. Aceasta trebuie să devină referința de timp pentru operațiunile ulterioare de interogare ale transponderului.3.1.2.1.5.2.3. Inversările fazei de date. Fiecare inversare de fază de date trebuie să aibă loc numai la un interval de timp (de N ori 0,25) de ± 0,02 μs (N egal cu, sau mai mare decât 2) după inversarea fazei de sincronizare. Impulsul P_6 cu durata de 16,25 μs trebuie să conțină cel mult 56 de inversări de fază de date. Impulsul P_6 cu durata de 30,25 μs trebuie să conțină cel mult 112 inversări de fază de date. Ultimul interval de timp, adică cel de 0,25 μs care urmează după ultima poziție de inversare de fază de date, trebuie să fie urmat de un interval de gardă de 0,5 μs.
Notă: Intervalul de gardă de 0,5 μs, care urmează după ultimul interval de timp de 0,25 μs, împiedică frontul descrescător al impulsului P_6 să interfereze cu procesul de demodulare.3.1.2.1.5.2.4. Intervale. Intervalul de timp dintre impulsurile P_1 și P_2 trebuie să fie de 2 ± 0,05 μs. Intervalul de timp dintre frontul crescător al impulsului P_2 și inversarea sincronă de fază a impulsului P_6 trebuie să fie de 2,75, ± 0,05 μs. Frontul crescător al impulsului P_6 trebuie să apară cu 1,25 ± 0,05 μs, înainte de inversarea sincronă de fază. Impulsul P5, dacă este transmis, trebuie să fie centrat pe inversarea sincronă de fază; frontul crescător al impulsului P5 trebuie să apară cu 0,4 ± 0,05 μs, înainte de inversarea sincronă de fază.3.1.2.1.5.2.5. Amplitudinile impulsurilor. Amplitudinea impulsului P_2 și amplitudinea primei μs a impulsului P_6 trebuie să fie mai mari decât amplitudinea impulsului P_1 minus 0,25 dB. Excluzând oscilațiile de amplitudine asociate cu inversările de fază, variația în amplitudine a impulsului P_6 trebuie să fie mai mică de 1 dB, iar variația în amplitudine între intervalele de timp de 0,25 μs succesive din impulsul P_6 trebuie să fie mai mică de 0,25 dB. Amplitudinea radiată a impulsului P5 în antena transponderului trebuie să fie:a) egală cu sau mai mare decât amplitudinea radiată a impulsului P_6 din transmisiile lobilor laterali ai antenei care radiază P_6; șib) la un nivel cu 9 dB sub amplitudinea radiată a P_6 în interiorul arcului de interogare dorit.3.1.2.2. Caracteristicile semnalelor de răspuns în spațiu3.1.2.2.1. Frecvența purtătoare de răspuns. Frecvența purtătoare a tuturor răspunsurilor (transmisii downlink) de la transponderele care au capacități de Mod S trebuie să fie 1090 ± 1 MHz.3.1.2.2.2. Spectrul de răspuns. Spectrul de răspuns de Mod S raportat la frecvența purtătoarei nu trebuie să depășească limitele specificate în figura 3.5.3.1.2.2.3. Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de răspuns trebuie să fie nominal pe verticală.3.1.2.2.4. Modulația. Răspunsul de Mod S trebuie să fie alcătuit dintr-un preambul și un bloc de date. Preambulul trebuie să fie o secvență de 4 impulsuri iar blocul de date trebuie să fie modulat binar prin poziția impulsurilor, la o rată de date de 1 megabit pe secundă.3.1.2.2.4.1. Formele impulsurilor. Formele impulsurilor trebuie să fie conform celor definite în tabelul 3.2. Toate valorile sunt exprimate în μs.3.1.2.2.5. Răspunsul de Mod S. Răspunsul de Mod S trebuie să fie conform celor prezentate în figura 3.6. Blocul de date din răspunsurile de Mod S trebuie să fie alcătuit fie din 56, fie din 112 biți de informații.3.1.2.2.5.1. Intervalele dintre impulsuri. Toate impulsurile de răspuns trebuie să înceapă la un multiplu definit de 0,5 μs, de la primul impuls transmis. Toleranța în toate cazurile trebuie să fie ± 0,05 μs.3.1.2.2.5.1.1. Preambulul răspunsului. Preambulul trebuie să fie alcătuit din patru impulsuri, fiecare cu o durată de 0,5 μs. Intervalele dintre impulsuri de la primul impuls transmis la al doilea, al treilea și al patrulea impuls transmis trebuie să fie de 1, 3,5 și respectiv 4,5 μs.3.1.2.2.5.1.2. Impulsurile de date de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să înceapă la 8 μs după frontul crescător al primului impuls transmis. Fiecărei transmisii trebuie să i se aloce fie 56, fie 112 intervale de câte o microsecundă. Un impuls de 0,5 μs trebuie să fie transmis fie în prima, fie în a doua jumătate a fiecărui interval. Atunci când un impuls transmis în a doua jumătate a unui interval este urmat de un alt impuls transmis în prima jumătate a intervalului următor, cele două impulsuri se contopesc și trebuie să fie transmis un impuls de o microsecundă.3.1.2.2.5.2. Amplitudinea impulsurilor. Variația amplitudinii impulsurilor între un impuls și orice alt impuls într-un răspuns de Mod S trebuie să nu depășească 2 dB.3.1.2.3. Structura de date de Mod S3.1.2.3.1. Codarea datelor3.1.2.3.1.1. Datele de interogare. Blocul de date de interogare trebuie să fie alcătuit din secvența de 56 sau 112 intervale de timp de 0,25 μs de date poziționate după inversările de fază de date din cadrul impulsului P_6 (pct. 3.1.2.1.5.2.3). O inversare de fază de 180 de grade a purtătoarei care precede un astfel de interval de timp trebuie să caracterizeze acel interval ca fiind UNU în sistem binar. Absența unei inversări de fază precedente trebuie să denote un ZERO binar.3.1.2.3.1.2. Datele de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să fie alcătuit din 56 sau 112 biți de date formați prin modulația binară a impulsului de codare a răspunsului de date, prezentată la pct. 3.1.2.2.5.1.2. Un impuls transmis în prima jumătate a intervalului trebuie să reprezinte un UNU binar, în timp ce un impuls transmis în a doua jumătate trebuie să reprezinte un ZERO binar.3.1.2.3.1.3. Numerotarea biților. Biții trebuie numerotați în ordinea transmiterii lor, începând cu bitul 1. Dacă nu se specifică altfel, valorile numerice codate prin grupuri (câmpuri) de biți trebuie să fie codate utilizând o notație binară pozitivă, iar primul bit transmis trebuie să fie cel mai semnificativ bit (MSB). Informațiile trebuie să fie codate prin câmpuri care constau din cel puțin un bit.
Notă: În descrierea formatelor de Mod S, echivalentul zecimal al codului binar format de secvența de biți dintr-un câmp este folosit ca indicativ al funcției sau comenzii câmpului.3.1.2.3.2. Formatele interogărilor și răspunsurilor de Mod S
Notă: Un rezumat al tuturor formatelor de interogare și răspuns de Mod S este prezentat în figurile 3.7 și 3.8. Un rezumat al tuturor câmpurilor care apar în formatele uplink și downlink este prezentat în tabelul 3.3, iar un sumar al tuturor subcâmpurilor în tabelul 3.4.3.1.2.3.2.1. Câmpurile esențiale. Fiecare transmisie de Mod S trebuie să conțină două câmpuri esențiale. Unul este un descriptor care trebuie să definească în mod unic formatul transmisiei. Acesta trebuie să apară la începutul transmisiei pentru toate formatele. Descriptorii sunt desemnați de câmpurile UF (format uplink) sau DF (format downlink). Al doilea câmp esențial trebuie să fie un câmp de 24 de biți care apare la sfârșitul fiecărei transmisii și trebuie să conțină informații de paritate. În toate formatele uplink și în formatele downlink definite curent, informația de paritate trebuie să fie suprapusă fie peste adresa aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1), fie peste identificatorul de interogare, conform pct. 3.1.2.3.3.2. Indicativele sunt AP (adresă/paritate) sau PI (paritate/identificator de interogare).
Notă: Spațiul de codare rămas este folosit pentru a transmite câmpurile active. Pentru funcții specifice se stabilește un set specific de câmpuri active. Câmpurile active de Mod S au indicative formate din două litere. În câmpurile active pot apărea subcâmpuri. Subcâmpurile de Mod S sunt etichetate prin indicative formate din trei litere.3.1.2.3.2.1.1. UF - format uplink. Acest câmp de format uplink (cu lungimea de 5 biți, cu excepția formatului 24, unde lungimea este de 2 biți) trebuie să servească drept descriptor al formatului uplink în toate interogările de Mod S și trebuie să fie codat conform figurii 3.7.3.1.2.3.2.1.2. DF - format downlink. Acest câmp de format downlink (cu lungimea de 5 biți, cu excepția formatului 24, unde lungimea este de 2 biți) trebuie să servească drept descriptor al formatului downlink în toate răspunsurile de Mod S și trebuie să fie codat conform figurii 3.8.3.1.2.3.2.1.3. AP - adresă/paritate. Acest câmp de 24 de biți (33-56 sau 89-112) trebuie să apară în toate formatele uplink și în formatele downlink definite curent, cu excepția răspunsului "all-call" de Mod S-exclusiv, DF = 11. Câmpul trebuie să conțină paritatea suprapusă peste adresa aeronavei, conform pct. 3.1.2.3.3.2.3.1.2.3.2.1.4. PI: paritate/identificator al interogatorului. Acest câmp downlink de 24 de biți (33-56) sau (89-112) trebuie să aibă paritatea suprapusă peste codul de identificare al interogatorului, conform pct. 3.1.2.3.3.2 și trebuie să apară în răspunsul de "all-call" de Mod S, DF = 11 și în squitter-ul extins, DF = 17 sau DF = 18. Dacă răspunsul este dat ca răspuns la o interogare "all-call" de Mod A/C/S, numai all-call de Mod S, cu câmp CL (pct. 3.1.2.5.2.1.3) și câmp IC (pct. 3.1.2.5.2.1.2) egale cu 0, sau dacă este o achiziție sau un squitter extins (pct. 3.1.2.8.5, 3.1.2.8.6 sau 3.1.2.8.7), codurile II și SI trebuie să fie 0.3.1.2.3.2.1.5. DP: paritatea datelor. Acest câmp downlink de 24 de biți (89-112) trebuie să conțină paritatea suprapusă peste un câmp "Modified AA" (modificat AA), care este stabilit prin efectuarea unei însumări modulo 2 (ex. funcția SAU EXCLUSIV) a celor mai semnificativi 8 biți ai adresei discrete și BDS1, BDS2, unde BDS1 (3.1.2.6.11.2.2) și BDS2 (3.1.2.6.11.2.3) sunt date de "RR" (3.1.2.6.1.2) și "RRS" (3.1.2.6.1.4.1), după cum se specifică în 3.1.2.6.11.2.2 și 3.1.2.6.11.2.3.
Exemplu:
Adresa discretă = AA AA AA Hex = 1010 1010 1010 1010 1010 1010
BDS1, BDS2 = 5F 00 00 Hex = 0101 1111 0000 0000 0000 0000
Adresa discretă + BDS1,BDS2 Hex = 1111 0101 1010 1010 1010 1010
"AA modificat" = F5 AA AA Hex = 1111 0101 1010 1010 1010 1010
unde "+" reprezintă adunarea modulo 2.
Câmpul rezultat "AA modificat" reprezintă apoi secvența de 24 de biți (a1, a2...a24), care trebuie utilizată pentru a genera câmpul DP, conform paragrafului 3.1.2.3.3.2.
Câmpul DP trebuie utilizat în răspunsurile DF=20 și DF=21, dacă transponderul este capabil de a utiliza câmpul DP și dacă bitul de control al suprapunerii (OVC - 3.1.2.6.1.4.1 .i) este setat la unu (1) în interogarea ce trebuie să cuprindă regiștrii GICB în transmisia downlink.3.1.2.3.2.2. Spațiul de codare nealocat. Spațiul de codare nealocat trebuie să conțină numai ZERO-uri, ce sunt transmise astfel de interogatoare și transpondere.
Notă: Un anumit spațiu de codare indicat ca fiind nealocat din această secțiune este rezervat pentru alte aplicații, precum ACAS, legături de date, etc.3.1.2.3.2.3. Codurile zero și codurile nealocate. Alocarea codului zero în toate câmpurile definite trebuie să indice faptul că nu este necesară nicio acțiune pentru câmpul respectiv. În plus, codurile nealocate în cadrul câmpurilor trebuie să indice faptul că nu este necesară nicio acțiune.
Notă: Prevederile de la pct. 3.1.2.3.2.2 și 3.1.2.3.2.3 asigură faptul că viitoarele alocări ale spațiului de codare nealocat anterior nu vor produce ambiguitate. Aceasta înseamnă că echipamentele de Mod S, la care noua codare nu a fost implementată, vor indica în mod clar faptul că nu sunt transmise niciun fel de informații în noul spațiu de codare alocat.3.1.2.3.2.4. Formatele rezervate pentru uz militar. Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să se asigure că formatele uplink sunt folosite numai pentru interogări adresate în mod selectiv și că transmisiile formatelor uplink sau downlink nu depășesc puterea RF, rata de interogare, rata de răspuns și cerințele privind rata de squitter din prezenta reglementare.
3.1.2.3.2.4.1. Prin investigații și validări, autoritățile militare trebuie să se asigure că aplicațiile militare nu afectează mediul de operare de 1030/1090 MHz al aviației civile.3.1.2.3.3. Protecția împotriva erorilor3.1.2.3.3.1. Tehnica. Codarea controlului parității trebuie să fie folosită în cadrul interogărilor și răspunsurilor de Mod S, pentru a asigura protecție împotriva producerii erorilor.3.1.2.3.3.1.1. Secvența de control a parității. O secvență de verificare a parității de 24 de biți trebuie generată după regula descrisă la pct. 3.1.2.3.3.1.2 și trebuie inclusă în câmpul format din ultimii 24 de biți ai tuturor transmisiilor de Mod S. Cei 24 de biți de control ai parității trebuie combinați fie cu codarea adresei, fie cu codarea identificatorului de interogare, după cum este descris la pct. 3.1.2.3.3.2. Combinația rezultată formează apoi fie câmpul AP (adresă/paritate, pct. 3.1.2.3.2.1.3), fie câmpul PI (paritate/identificator al interogatorului, pct. 3.1.2.3.2.1.4).3.1.2.3.3.1.2. Generarea secvenței de control a parității. Secvența de 24 biți de paritate (p_1, p_2,... , p_24) trebuie să fie generată din secvența biților de informație (m_1, m_2,... , m_k), unde k este 32 sau 88 pentru transmisiile scurte, respectiv pentru cele lungi. Aceasta trebuie să se facă prin intermediul unui cod generat de polinomul:
G(x) =1 + X^3 + X^10 + X^12 + X^13 + X^14 + X^15 + X^16 + X^17 + X^18 + X^19 + X^20 + X^21 + X^22 + X^23+ X^24
Atunci când prin aplicarea algebrei polinoamelor binare, x^24 [M(x)] se împarte la G(x), unde secvența de informații M(x) este:
m_k + m_(k-1)X + m_(k-2)X^2 +... + m_1X^(k-1),
rezultatul este un cât și un rest R(x) de grad mai mic decât 24. Secvența de biți formată de acest rest reprezintă secvența de control a parității. Bitul de paritate p_i, pentru orice i de la 1 la 24, este coeficientul lui x^(24-i) din R(x).
Notă: Efectul pe care îl are înmulțirea lui M(x) cu x^24 este acela de a adăuga 24 de biți ZERO la sfârșitul secvenței.3.1.2.3.3.2. Generarea câmpurilor AP și PI. Pentru uplink și downlink trebuie să fie folosite secvențe diferite de paritate ale adreselor.
Notă: Secvența de uplink este adecvată pentru implementarea decodorului transponderului. Secvența de downlink facilitează utilizarea corecției erorilor la decodarea downlink.
Codul folosit la generarea câmpului AP uplink trebuie să fie format, așa cum este specificat mai jos, fie din adresa aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1), adresa "all-call" (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.2) sau din codul de adresă de radio-emisie (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3).
Codul folosit la generarea câmpului AP downlink trebuie să fie format direct din secvența de 24 de biți a codului de adresă de Mod S (a_1, a_2,...,a_24), unde ai este al i- lea bit transmis în câmpul de adresă al aeronavei (AA) al unui răspuns "all-call" (pct. 3.1.2.5.2.2.2).
Codul folosit la generarea câmpului PI downlink trebuie să fie format dintr-o secvență de 24 de biți (a_1, a_2,...,a_24), unde primii 17 biți sunt ZERO, următorii trei biți sunt o replică a câmpului etichetei codului (CL) (pct. 3.1.2.5.2.1.3), și ultimii patru biți sunt o replică a câmpului de cod al interogatorului (IC) (pct. 3.1.2.5.2.1.2).
Notă: Codul PI nu este folosit în transmisii uplink.
O secvență modificată (b_1, b_2,..., b_24) trebuie folosită pentru generarea câmpului AP uplink. Bitul bi este coeficientul lui x^(48-i) din polinomul G(x)A(x), unde:
A(x) = a_1X^23 + a_2X^22 +... + a_24 și
G(x) este cel definit la pct. 3.1.2.3.3.1.2.
În adresa aeronavei, a_i este al i-lea bit transmis în câmpul AA al unui răspuns "all- call". În adresele "all-call" și de radio-emisie, ai trebuie să fie egal cu 1 pentru toate valorile lui i.3.1.2.3.3.2.1. Ordinea transmisiilor uplink. Secvența de biți transmisă în câmpul AP uplink este:
t_(k + 1), t_(k + 2)... t_(k + 24)
unde biții sunt numerotați în ordinea transmisiei, începând cu k + 1.
În transmisiile uplink:
t_(k + i) = b_i + p_i
unde "+" descrie adunarea în clasa modulo 2: i egal cu 1 este primul bit transmis în câmpul AP.3.1.2.3.3.2.2. Ordinea transmisiilor downlink. Secvența de biți transmisă în câmpurile AP și PI la downlink este:
t_(k + 1), t_(k + 2)... t_(k + 24)
unde biții sunt numerotați în ordinea transmisiei, începând cu k + 1.
În transmisiile downlink:
t_(k + 1) = a_i + p_i
unde + descrie adunarea în clasa modulo 2: i egal cu 1 este primul bit transmis în câmpul AP sau PI.3.1.2.4. Protocolul general de interogare - răspuns3.1.2.4.1. Ciclul de operațiuni al transponderului. Un ciclu de operațiuni al transponderului trebuie să înceapă atunci când transponderul SSR de Mod S recunoaște o interogare. Transponderul trebuie apoi să evalueze interogarea și să determine dacă aceasta trebuie sau nu acceptată. Dacă este acceptată, transponderul trebuie apoi să proceseze interogarea recepționată și să genereze un răspuns, dacă este cazul. Ciclul de tranzacționare trebuie să se încheie atunci când:a) una din condițiile necesare pentru acceptare nu a fost îndeplinită, saub) a fost acceptată o interogare iar transponderul fie:1) a finalizat procesarea interogării acceptate, dacă nu este cerut niciun răspuns, sau2) a finalizat transmiterea unui răspuns.
Un nou ciclu de operațiuni al transponderului trebuie să nu înceapă până când nu s-a încheiat ciclul precedent.3.1.2.4.1.1. Recunoașterea interogărilor. Transponderele SSR de Mod S trebuie să fie capabile să recunoască următoarele tipuri distincte de interogări:a) Modurile A și C;b) intermod; șic) Mod S.
Notă: Procesul de recunoaștere depinde de nivelul semnalului de intrare și de gama dinamică specificată (pct. 3.1.2.10.1).3.1.2.4.1.1.1. Recunoașterea interogărilor de Mod A și Mod C. O interogare de Mod A sau Mod C trebuie să fie recunoscută atunci când o pereche de impulsuri P_1 - P_3, care întrunește cerințele de la pct. 3.1.1.4, a fost recepționată și frontul crescător al unui impuls P_4, cu valoarea amplitudinii mai mare decât cea a nivelului aflat cu 6 dB sub amplitudinea impulsului P_3, nu este recepționat în cadrul intervalului de la 1,7 la 2,3 μs, care urmează după frontul crescător al lui P_3.
Dacă o pereche de blocare a P_1 - P_2 și o interogare de Mod A sau Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul trebuie să fie blocat. O interogare nu trebuie să fie recunoscută ca fiind de Mod A sau Mod C dacă transponderul este blocat (pct. 3.1.2.4.2) . Dacă o interogare de Mod A și una de Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul încheie ciclul de operațiuni ca și cum ar fi fost recunoscută doar o interogare de Mod C.3.1.2.4.1.1.2. Recunoașterea interogărilor intermod. O interogare intermod trebuie să fie recunoscută atunci când este recepționat un grup de trei impulsuri P_1 - P_3 - P_4 care îndeplinește cerințele prevăzute la pct. 3.1.2.1.5.1. O interogare nu trebuie să fie recunoscută ca o interogare intermod dacă:a) amplitudinea recepționată a impulsului la poziția lui P_4 este cu 6 dB sub amplitudinea lui P_3; saub) intervalul dintre impulsurile P_3 și P_4 este mai mare decât 2,3 μs sau mai mic decât 1,7 μs; sauc) amplitudinea recepționată a impulsurilor P_1 și P_3 este între MTL și -45 dBm, iar durata impulsurilor lui P_1 sau P_3 este mai mică de 0,3 μs; saud) transponderul este blocat (pct. 3.1.2.4.2).
Dacă o pereche de blocare P_1 - P_2 și o interogare intermod de Mod A sau Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul trebuie să fie blocat.3.1.2.4.1.1.3. Recunoașterea interogărilor de Mod S. O interogare de Mod S trebuie să fie recunoscută atunci când este recepționat un impuls P_6 cu inversarea fazei de sincronizare în intervalul de la 1,20 la 1,30 μs, care urmează după frontul crescător al lui P_6. O interogare de Mod S trebuie să nu fie recunoscută dacă nu este recepționată inversarea fazei de sincronizare în intervalul de la 1,05 la 1,45 μs, care urmează după frontul crescător al lui P_6.3.1.2.4.1.2. Acceptarea interogărilor. Recunoașterea conform pct. 3.1.2.4.1 trebuie să reprezinte o condiție obligatorie pentru acceptarea oricărei interogări.3.1.2.4.1.2.1. Acceptarea interogărilor de Mod A și Mod C. Interogările de Mod A și Mod C trebuie să fie acceptate atunci când sunt recunoscute (pct. 3.1.2.4.1.1.1).3.1.2.4.1.2.2. Acceptarea interogărilor intermod3.1.2.4.1.2.2.1. Acceptarea interogărilor "all-call" de Mod A/C/S. O interogare "all-call" de Mod A/C/S trebuie să fie acceptată dacă frontul descrescător al impulsului P_4 este recepționat în limita a 3,45 până la 3,75 μs după frontul crescător al impulsului P_3 și dacă nicio condiție de blocare (pct. 3.1.2.6.9) nu împiedică acceptarea. O interogare "all-call" de Mod A/C/S trebuie să nu fie acceptată dacă frontul descrescător al impulsului P_4 este recepționat mai devreme de 3,3 sau mai târziu de 4,2 μs după frontul crescător al impulsului P_3 sau dacă o condiție de blocare (pct. 3.1.2.6.9) împiedică acceptarea.3.1.2.4.1.2.2.2. Acceptarea interogărilor "all-call" numai de Mod A/C. O interogare "all- call" numai de Mod A/C nu trebuie să fie acceptată de un transponder de Mod S. Notă: Condiția tehnică pentru neacceptarea unei interogări "all-call" numai de Mod A/C este dată în paragraful precedent de cerința privind respingerea unei interogări intermod având un impuls P_4 al cărui front descrescător urmează după frontul crescător al impulsului P_3 la mai puțin de 3,3 μs.3.1.2.4.1.2.3. Acceptarea interogărilor de Mod S. O interogare de Mod S trebuie să fie acceptată numai dacă:a) transponderul este capabil să proceseze formatul uplink (UF) al interogării (pct. 3.1.2.3.2.1.1);b) adresa de interogare corespunde uneia dintre adresele definite la pct. 3.1.2.4.1.2.3.1 indicând faptul că paritatea este stabilită, așa cum este definit la pct. 3.1.2.3.3;c) în cazul unei interogări "all-call", nu se aplică nicio condiție de blocare "all-call", așa cum este definit la pct. 3.1.2.6.9; șid) transponderul este capabil să proceseze datele uplink ale unei interogări (UF-16) de supraveghere aer-aer cu format lung (ACAS) și să le prezinte la o interfață de ieșire, așa cum este prevăzut la pct. 3.1.2.10.5.2.2.1.
Notă: O interogare de Mod S poate fi acceptată dacă sunt întrunite condițiile specificate la pct. 3.1.2.4.1.2.3 a) și b) și transponderul nu este capabil să proceseze date uplink ale unei interogări Comm-A (UF=20 cât și 21) și să le prezinte, în același timp, la o interfață de ieșire, așa cum este prevăzut la pct. 3.1.2.10.5.2.2.1.3.1.2.4.1.2.3.1. Adrese. Interogările de Mod S trebuie să conțină fie:a) adresa aeronavei; saub) adresa "all-call"; sauc) adresa de radio-emisie.3.1.2.4.1.2.3.1.1. Adresa aeronavei. Dacă adresa aeronavei este identică cu adresa extrasă dintr-o interogare recepționată conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa extrasă trebuie considerată corectă în scopul acceptării interogării de Mod S.3.1.2.4.1.2.3.1.2. Adresa "all-call". O interogare "all-call" pentru Modul S-exclusiv (format uplink UF = 11) trebuie să conțină o adresă, denumită adresă "all-call", constând din douăzeci și patru de UNU consecutivi. Dacă adresa "all-call" este extrasă dintr-o interogare recepționată cu format UF = 11, conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa trebuie să fie considerată corectă pentru acceptarea interogării "all-call" numai pentru Modul S.3.1.2.4.1.2.3.1.3. Adresa de radio-emisie. Pentru a emite un mesaj radio către toate transponderele de Mod S din cadrul fasciculului interogatorului, trebuie să fie folosit un format uplink de interogare de Mod S cod 20 sau 21 iar o adresă formată din douăzeci și patru de UNU consecutivi trebuie să înlocuiască codul de adresă al aeronavei. Dacă codul UF este 20 sau 21 și această adresă de radio-emisie este extrasă dintr-o interogare recepționată, conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa trebuie considerată corectă pentru acceptarea interogării de radio-emisie de Mod S.
Notă: Transponderele asociate cu sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor trebuie să accepte de asemenea radio-emisiile cu UF = 16.3.1.2.4.1.3. Răspunsurile transponderelor. Transponderele de Mod S trebuie să transmită următoarele tipuri de răspunsuri:a) Răspunsuri de Mod A și Mod C șib) Răspunsuri de Mod S.3.1.2.4.1.3.1. Răspunsurile de Mod A și Mod C. Un răspuns de Mod A (Mod C) trebuie să fie transmis după cum se specifică la pct. 3.1.1.6, atunci când a fost acceptată o interogare de Mod A (Mod C).3.1.2.4.1.3.2. Răspunsurile de Mod S. Răspunsurile la interogări, altele decât cele de Mod A și Mod C, trebuie să fie răspunsuri de Mod S.3.1.2.4.1.3.2.1. Răspunsurile la interogările intermod. Un răspuns de Mod S cu format downlink 11 trebuie să fie transmis în conformitate cu prevederile prevăzute la pct. 3.1.2.5.2.2 atunci când a fost acceptată o interogare "all-call" de Mod A/C/S. Echipamentul certificat începând cu data de 1 ianuarie 2020 nu va răspunde la interogările de tip "all-call" pentru Intermodul de Mod A/C/S.
Notă: Deoarece transponderele de Mod S nu acceptă interogări "all-call" de Mod A/C- exclusiv, nu este generat nici un răspuns.3.1.2.4.1.3.2.2. Răspunsurile la interogările de Mod S. Conținutul informațional al unui răspuns de Mod S trebuie să reflecte condițiile existente în transponder după finalizarea întregii procesări a interogării care determină acel răspuns. Corespondența dintre formatul uplink și cel downlink trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3.5.
Patru categorii de răspunsuri de Mod S pot fi transmise ca răspuns la interogările de Mod S:a) răspunsurile "all-call" de Mod S (DF = 11);b) răspunsurile de supraveghere și ale comunicațiilor cu lungime standard (DF = 4, 5, 20 și 21);c) răspunsurile comunicațiilor cu lungime extinsă (DF = 24); șid) răspunsuri de supraveghere aer-aer (DF = 0 și 16).3.1.2.4.1.3.2.2.1. Răspunsurile la interogările SSR "all-call" numai pentru Modul S- exclusiv. Formatul downlink al răspunsului la o interogare "all-call" numai pentru Modul S (dacă este cerut) trebuie să fie DF = 11. Conținutul răspunsului și regulile pentru determinarea cerinței de răspuns trebuie să fie conform celor definite la pct. 3.1.2.5.
Notă: Un răspuns de Mod S poate sau nu poate fi transmis atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 11.3.1.2.4.1.3.2.2.2. Răspunsurile la interogările de supraveghere și comunicațiile cu lungime standard. Un răspuns de Mod S trebuie să fie transmis atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 4, 5, 20 sau 21 și un cod de adresă al aeronavei. Conținutul acestor interogări și răspunsuri trebuie să fie așa cum au fost definite la pct. 3.1.2.6.
Notă: Dacă este acceptată o interogare de Mod S cu UF = 20 sau 21 și un cod de adresă de radio-emisie, nu se transmite niciun răspuns (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3).3.1.2.4.1.3.2.2.3. Răspunsurile la interogările comunicațiilor cu lungime extinsă. O serie de răspunsuri de Mod S, variind ca număr între 0 și 16, trebuie să fie transmisă atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 24. Formatul downlink al răspunsului (dacă există) trebuie să fie DF = 24. Protocoalele care definesc numărul și conținutul răspunsurilor trebuie să fie așa cum sunt definite la pct. 3.1.2.7.3.1.2.4.1.3.2.2.4. Răspunsurile la interogările de supraveghere aer-aer. Un răspuns de Mod S trebuie să fie transmis atunci când au fost acceptate o interogare de Mod S cu UF = 0 și un cod de adresă al aeronavei. Conținutul acestor interogări și răspunsuri trebuie să fie precum este definit la pct. 3.1.2.8.3.1.2.4.2. Blocarea3.1.2.4.2.1. Efectele blocării. Un transponder blocat (pct. 3.1.1.7.4) nu trebuie să recunoască interogările de Mod A, Mod C sau intermod, dacă numai impulsul P_1, ori ambele impulsuri P_1 și P_3 ale interogărilor sunt recepționate pe durata intervalului de blocare. Blocarea nu trebuie să afecteze recunoașterea, acceptarea sau răspunsurile la interogările de Mod S.3.1.2.4.2.2. Perechile de blocare. Perechea de impulsuri de blocare formată din cele două impulsuri de Mod A/C, definită la pct. 3.1.1.7.4.1, trebuie să inițieze blocarea într-un transponder de Mod S, indiferent de poziția perechii de impulsuri într-un grup de impulsuri, cu condiția ca transponderul să nu fie deja blocat sau într-un ciclu de operare.
Notă: Perechea P_3 - P_4 a interogării "all-call" numai de Mod A/C împiedică atât un răspuns și totodată inițiază blocarea. De asemenea, preambulul P_1 - P_2 al unei interogări de Mod S inițiază blocarea, independent de forma de undă care îi urmează.3.1.2.5. Operațiuni (tranzacții) intermod și "all-call" de Mod S3.1.2.5.1. Operațiuni intermod.
Notă: Operațiunile intermod permit supravegherea aeronavelor numai de Mod A/C și achiziția datelor privind aeronavele de Mod S. Interogarea "all-call" de Mod A/C/S permite transponderelor numai de Mod A/C și celor de Mod S să fie interogate prin aceeași transmisie. Interogarea "all-call" numai de Mod A/C face posibilă obținerea răspunsurilor doar de la transponderele de Mod A/C. În cazul scenariilor multisite, interogatorul trebuie să transmită codul său de identificare în interogările "all-call" numai pentru Modul S. Astfel, se folosește o pereche de interogări "all-call" numai pentru Modul S și numai de Mod A/C. Interogările intermod sunt definite la pct. 3.1.2.1.5.1, iar protocoalele de interogare-răspuns corespunzătoare sunt definite la pct. 3.1.2.4.3.1.2.5.2. Operațiuni (tranzacții) "all-call" numai pentru Modul S.
Notă: Aceste operațiuni permit echipamentelor de la sol să identifice aeronavele echipate cu transponder de Mod S prin utilizarea unei interogări adresate tuturor aeronavelor echipate pentru Modul S. Răspunsul se face prin formatul downlink 11, care transmite înapoi codul de adresă al aeronavei. Protocoalele de interogare- răspuns sunt definite la pct. 3.1.2.4.3.1.2.5.2.1. Interogarea "all-call" numai pentru Modul S, format uplink 11

1	6	10	14	17	33
UF	PR	IC	CL		AP
5	9	13	16	32	56

Formatul acestei interogări trebuie să constea din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
UF format uplink	3.1.2.3.2.1.1
PR probabilitate de răspuns	3.1.2.5.2.1.1
IC cod de interogator	3.1.2.5.2.1.2
CL etichetă de cod liberi — 16 biți	3.1.2.5.2.1.3
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.5.2.1.1. PR - probabilitatea de răspuns. Acest câmp uplink de 4 biți (6-9) trebuie să conțină comenzi către transponder care să specifice probabilitatea de răspuns la acea interogare (pct. 3.1.2.5.4). Codurile sunt după cum urmează:
0 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1
1 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/2
2 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/4
3 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/8
4 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/16
5,6,7 Nealocate
8 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1
9 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1/2
10 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1/4
11 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1/8
12 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1/16
13, 14, 15 nealocate.3.1.2.5.2.1.2. IC - codul interogatorului. Acest câmp uplink de 4 biți (10-13) trebuie să conțină fie codul de identificare al interogatorului de 4 biți (pct. 3.1.2.5.2.1.2.3), fie ultimii 4 biți ai codului de identificare a supravegherii de 6 biți (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4), în funcție de valoarea câmpului CL (pct. 3.1.2.5.2.1.3).3.1.2.5.2.1.2.1. [Rezervat]3.1.2.5.2.1.2.2. Utilizarea codurilor de interogator multiple. Un interogator nu trebuie să intercaleze interogări "all-call" numai pentru Modul S utilizând diferite coduri de interogator.
Notă: O explicație asupra problemelor de interferență RF, dimensiune a sectorului și impact asupra operațiunilor efectuate prin legături de date, este prezentată în "Manualul Sistemelor Radar Secundar de Supraveghere (SSR)" (Doc 9684).3.1.2.5.2.1.2.3. II- identificatorul interogatorului. Această valoare de 4 biți trebuie să definească un cod (II) al identificatorului interogatorului. Aceste coduri II trebuie să fie alocate interogatoarelor într-o gamă de la 0 la 15. Valoarea lui 0 a codului II trebuie folosită numai pentru achiziția suplimentară de date, împreună cu achiziția bazată pe suprapunerea blocării (pct. 3.1.2.5.2.1.4 și 3.1.2.5.2.1.5). Atunci când două coduri II sunt alocate unui singur interogator, numai un cod II trebuie folosit strict în scopul stabilirii unei legături complete de date.
Notă: Activitatea limitată a legăturii de date, inclusiv Comm-A cu segment unic, protocoalele de radio-emisie uplink și downlink și extracția GICB pot fi efectuate de ambele coduri II.3.1.2.5.2.1.2.4. SI - identificatorul de supraveghere. Această valoare de 6 biți trebuie să definească un cod al identificatorului de supraveghere (SI). Aceste coduri SI trebuie să fie alocate interogatoarelor în gama de la 1 la 63. Valoarea 0 a codului SI nu trebuie să fie folosită. Codurile SI trebuie să fie folosite cu protocoalele de blocare multisite (pentru amplasamente multiple) (pct. 3.1.2.6.9.1). Codurile SI nu trebuie să fie folosite cu protocoale de comunicații multisite, (pct. 3.1.2.6.11.3.2, 3.1.2.7.4 sau 3.1.2.7.7).3.1.2.5.2.1.3. CL - eticheta de cod. Acest câmp uplink de 3 biți (14-16) trebuie să definească conținutul câmpului IC.
Codare (în binar)
000 câmpul IC conține codul II
001 câmpul IC conține coduri SI de la 1 până la 15
010 câmpul IC conține coduri SI de la 16 până la 31
011 câmpul IC conține coduri SI de la 32 până la 47
100 câmpul IC conține coduri SI de la 48 până la 63
Celelalte valori ale câmpului CL nu trebuie să fie folosite.3.1.2.5.2.1.3.1. Raportul privind capacitatea codului identificatorului de supraveghere (SI). Transponderele care procesează codurile SI (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4) trebuie să raporteze această capacitate prin setarea bitului 35 la valoarea 1 în subcâmpul de capacitate al identificatorului de supraveghere (SIC) al câmpului MB, din raportul privind capacitatea legăturii de date (pct. 3.1.2.6.10.2.2).3.1.2.5.2.1.4. Operațiunea bazată pe suprapunerea blocării.
Nota 1. Suprapunerea blocării "all-call" numai pentru Modul S asigură baza pentru achiziția datelor privind aeronavele ce utilizează Modul S, pentru interogatoarele cărora nu le-a fost alocat un cod IC (II sau SI) unic pentru operarea integrală în Mod S (achiziția de date protejată prin asigurarea că nici un alt interogator cu același IC nu poate bloca ținta din aceeași arie de acoperire).
Nota 2. Suprapunerea blocării este posibilă utilizând orice cod de interogator.3.1.2.5.2.1.4.1. Rata maximă de interogare "all-call" numai pentru Modul S. Rata maximă a interogărilor "all-call" numai pentru Modul S, atinsă de un interogator care utilizează achiziția de date bazată pe suprapunerea blocării, trebuie să depindă de probabilitatea de răspuns, după cum urmează:a) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 1,0:
o rată mai mică de 3 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului sau 30 interogări pe secundă;b) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 0,5:
o rată mai mică de 5 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului sau 60 de interogări pe secundă; șic) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 0,25 sau mai mică:
o rată mai mică de 10 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului de 3 dB sau 125 interogări pe secundă.
Notă: Aceste limite au fost definite pentru a minimiza poluarea RF generată printr-o asemenea metodă, menținând un minim de răspunsuri pentru a permite achiziția de date privind aeronavele, cât timp acestea se află în intervalul fasciculului.3.1.2.5.2.1.4.2. Achiziția pasivă fără utilizarea interogărilor de tip "all-call" ar trebui să fie utilizată în locul anulării blocării.
Notă.- Manualul pentru supraveghere aeronautică (Doc. 9924) prezintă îndrumare asupra a diferite metode de achiziție pasivă.3.1.2.5.2.1.4.3. Conținutul câmpurilor pentru o interogare adresată selectiv de un interogator care nu are alocat un cod de interogator. Un interogator căruia nu i-a fost alocat un cod unic individual de interogator și care este autorizat să transmită, trebuie să utilizeze codul II de valoare 0 pentru a efectua interogările selective. În acest caz, interogările adresate selectiv, folosite în legătură cu achiziția de date care utilizează suprapunerea blocării, trebuie să aibă conținutul câmpurilor de interogare restricționate după cum urmează:
UF = 4, 5, 20 sau 21
PC = 0
DI = 7
IIS = 0
LOS = 0, cu excepția celor specificate la pct. 3.1.2.5.2.1.5
TMS = 0.3.1.2.5.2.1.4.4. Un interogator căruia nu i-a fost asignat un cod discret unic de interogare și care este autorizat să emită, utilizând codul II=0, nu trebuie să încerce să extragă mesajul Comm-B inițiat la bord, anunțat prin DR=1 sau 3.
Notă: Aceste restricții permit supravegherea operațiunilor GICB și extracția emisiei Comm-B, însă împiedică interogarea să facă orice modificări la starea de blocare multisite a transponderului sau la starea protocoalelor de comunicații.3.1.2.5.2.1.5. Achiziția suplimentară de date utilizând codul II egal cu 0.
Nota 1. Tehnica de achiziții de date definită la pct. 3.1.2.5.2.1.4 asigură achiziția rapidă de date pentru majoritatea aeronavelor. Din cauza naturii probabilistice a procesului, pot fi necesare multe interogări pentru a obține date privind ultima aeronavă dintr-un grup mare de aeronave aflate în intervalul (dwell) aceluiași fascicul și la aproximativ aceeași distanță (denumită zonă locală de distorsiune/denaturare - garble). Performanța achiziției de date este cu mult îmbunătățită pentru obținerea de date privind aceste aeronave, prin utilizarea unei blocări selective limitate, folosind codul II egal cu 0.
Nota 2. Achiziția suplimentară de date constă în blocarea datelor obținute privind aeronavele la codul II=0, urmată de achiziția prin intermediul interogării "all-call" numai pentru Modul S având II=0. Numai aeronavele despre care nu au fost obținute date și acestea nu au fost blocate, vor răspunde, rezultând o achiziție de date mai facilă.3.1.2.5.2.1.5.1. Blocarea în cadrul unui interval (dwell) de fascicul.3.1.2.5.2.1.5.1.1. Atunci când este folosită blocarea codului de interogator II, egal cu zero, pentru a suplimenta achiziția de date, toate aeronavele din interiorul fasciculului, în care este aeronava ce urmează a fi recepționată, trebuie să primească comanda de a se bloca pentru II egal cu 0, nu doar cele din zona de distorsiune/denaturare (garbling).
Notă: Blocarea tuturor aeronavelor din interiorul intervalului (dwell) fasciculului reduce numărul de răspunsuri "all-call" de tip FRUIT, generate de interogările "all- call", având codul II egal cu 0.3.1.2.5.2.1.5.2. Durata blocării3.1.2.5.2.1.5.2.1. Interogatoarele care efectuează achiziția suplimentară de date, utilizând II egal cu 0, trebuie să efectueze achiziția prin transmiterea unei comenzi de blocare pentru nu mai mult de două scanări consecutive către fiecare dintre aeronavele despre care au fost deja obținute date din cadrul intervalului (dwell) fasciculului care include zona de distorsiune/denaturare (garbling) și nu trebuie să repete această comandă înainte de trecerea a 48 de secunde.
Notă: Minimizarea timpului de blocare reduce probabilitatea de conflict cu activitățile de achiziție de date ale unui interogator învecinat care utilizează de asemenea II egal cu 0 pentru achiziția suplimentară de date.3.1.2.5.2.1.5.2.2. Interogările "all-call" numai pentru Modul S cu II=0, în scopul achiziției suplimentare de date, trebuie să aibă loc în cadrul zonei de distorsiune, pentru nu mai mult de două scanări consecutive, sau în maximum 18 secunde.3.1.2.5.2.2. Răspunsul "all-call", format downlink 11

1	6	9	33
DF	CA	AA	PI
5	8	32	56

Răspunsul la interogarea "all-call" numai pentru Modul S sau la interogarea "all-call" de Mod A/C/S trebuie să fie răspunsul "all-call" de Mod S, format downlink 11. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din câmpurile următoare:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
CA capacitate	3.1.2.5.2.2.1
AA adresă anunțată	3.1.2.5.2.2.2
PI paritate/identificator de interogare	3.1.2.3.2.1.4

3.1.2.5.2.2.1. CA - capacitate. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) trebuie să transmită informații privind nivelul transponderului, informațiile suplimentare de mai jos și trebuie să fie folosit în formatele DF = 11 și DF = 17.
Codare
0 înseamnă transponder de nivel 1 (numai supraveghere) și nu are posibilitatea de a seta codul CA 7 nici în zbor nici la sol
1 Rezervat
2 Rezervat
3 Rezervat
4 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 la sol
5 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 în zbor
6 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 atât în zbor cât și la sol
7 înseamnă câmp DR diferit de 0 sau câmp FS egal cu 2, 3, 4 sau 5, atât în zbor cât și la sol
Atunci când condițiile pentru codul CA 7 nu sunt îndeplinite, aeronavele dotate cu transpondere de nivel 2 sau superior:a) care nu au mijloace automate de a seta condiția la sol, trebuie să utilizeze codul CA 6.b) cu sisteme automate de determinare a condiției la sol trebuie să utilizeze codul CA 4 când se află la sol și 5 când se află în zbor.
Notă: Codurile CA de la 1 la 3 sunt rezervate pentru a menține compatibilitatea cu versiunea anterioară (backward compatibility)3.1.2.5.2.2.2. AA - adresa anunțată. Acest câmp downlink de 24 de biți (9-32) trebuie să conțină codul de adresă al aeronavei care asigură identificarea neechivocă a acesteia.3.1.2.5.3. Protocolul de blocare. Protocolul "all-call" de blocare, definit la pct. 3.1.2.6.9, trebuie să fie utilizat de interogator cu privire la o aeronavă, odată ce adresa acelei aeronave a fost obținută de un interogator, cu condiția ca:– interogatorul să utilizeze un cod IC diferit de zero; și– aeronava să se afle într-o zonă în care interogatorul este autorizat să utilizeze blocarea.
Nota 1. După achiziția datelor, un transponder este interogat prin interogări adresate discret, după cum se prevede la pct. 3.1.2.6, 3.1.2.7 și 3.1.2.8, iar protocolul "all-call" de blocare este folosit pentru a împiedica răspunsurile la alte interogări "all-call".
Nota 2. Autoritățile naționale de supervizare din regiune, responsabile cu alocarea codurilor IC pot defini reguli care să limiteze utilizarea interogărilor selective și a protocolului de blocare (de ex. fără blocare într-o zona limitată definită, utilizarea blocării intermitente în zone definite și fără blocarea aeronavelor care nu au fost încă echipate cu capacitate de cod SI).3.1.2.5.4. Protocolul "all-call" stocastic. Transponderul trebuie să execute un proces aleatoriu la acceptarea tipului de interogare "all-call" numai pentru Mod S, având cod PR egal cu o valoare de la 1 la 4 sau de la 9 la 12. Decizia de răspuns trebuie să fie luată în conformitate cu probabilitatea specificată în interogare. Un transponder nu trebuie să răspundă dacă este recepționat un cod PR egal cu 5, 6, 7, 13, 14 sau 15 (pct. 3.1.2.5.2.1.1).
Notă: Apariția aleatorie a răspunsurilor permite interogatorului să obțină date despre aeronavele eșalonate la distanțe mici, ale căror răspunsuri altfel s-ar fi perturbat (garble) sincron unul pe celălalt.3.1.2.6. Supravegherea adresată și operațiunile referitoare la comunicații cu lungime standard.
Nota 1. Interogările descrise în această secțiune sunt adresate unei anumite aeronave. Există două tipuri de bază de interogări și de răspunsuri, scurte și lungi. Interogările și răspunsurile scurte sunt UF 4 și 5 și DF 4 și 5, în timp ce interogările și răspunsurile lungi sunt UF 20 și 21 și DF 20 și 21.
Nota 2. Protocoalele de comunicații sunt date la pct. 3.1.2.6.11. Aceste protocoale descriu controlul schimbului de date.3.1.2.6.1. Supravegherea, solicitarea altitudinii, formatul uplink 4

1	6	9	14	17	33
UF	PC	RR	DI	SD	AP
5	8	13	16	32	56

Formatul acestei interogări trebuie să constea din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
UF format uplink	3.1.2.3.2.1.1
PC protocol	3.1.2.6.1.1
RR solicitare de răspuns	3.1.2.6.1.2
DI identificarea indicativului	3.1.2.6.1.3
SD indicativ special	3.1.2.6.1.4
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.1.1. PC - protocol. Acest câmp uplink de 3 biți (6-8) trebuie să conțină comenzi de operare pentru transponder. Câmpul PC, valorile de la 2 la 7 trebuie să fie ignorat, iar valorile 0 și 1 trebuie procesate pentru supraveghere sau interogări Comm-A care conțin DI = 3 (pct. 3.1.2.6.1.4.1).
Codare
0 înseamnă nicio acțiune
1 înseamnă blocare "all-call" neselectivă (pct. 3.1.2.6.9.2)
2 Nealocat
3 Nealocat
4 înseamnă încheiere Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.3.2.3)
5 înseamnă încheiere ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.2.8)
6 înseamnă încheiere ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.3)
7 Nealocat3.1.2.6.1.2. RR - solicitare de răspuns. Acest câmp uplink de 5 biți (9-13) trebuie să impună lungimea și conținutul unui răspuns solicitat.
Ultimii patru biți din codul RR de 5 biți, transformați în echivalentul lor zecimal, trebuie să reprezinte codul BDS1 (pct. 3.1.2.6.11.2 sau 3.1.2.6.11.3) al mesajului solicitat Comm-B, dacă cel mai semnificativ bit (MSB) al codului RR este 1 (RR este mai mare sau egal cu16).
Codarea
RR = 0-15 trebuie utilizat pentru a solicita un răspuns cu format de supraveghere (DF = 4 sau 5);
RR = 16-31 trebuie utilizat pentru a solicita un răspuns cu format Comm-B (DF = 20 sau 21);
RR = 16 trebuie utilizat pentru a solicita transmiterea unui mesaj Comm-B inițiat la bord conform pct. 3.1.2.6.11.3 sau pentru a solicita extracția unui mesaj de emisie Comm-B, conform pct. 3.1.2.6.11.4;
RR = 17 trebuie utilizat pentru a solicita un raport privind capacitatea legăturii de date, conform pct. 3.1.2.6.10.2.2;
RR = 18 trebuie utilizat pentru a solicita identificarea aeronavei conform pct. 3.1.2.9;
19-31 nu sunt atribuite în secțiunea 3.1.
Notă: Codurile 19-31 sunt rezervate pentru aplicații precum comunicațiile prin legătura de date (data link), sistemul de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS), etc.3.1.2.6.1.3. DI - identificarea indicativului. Acest câmp uplink de 3 biți (14-16) trebuie să identifice structura câmpului SD (pct. 3.1.2.6.1.4).
Codarea
0 înseamnă SD nealocat, cu excepția IIS, biții 21 -27 și 29 - 32 nu sunt alocați, iar bitul 28 conține "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i).
1 înseamnă că SD conține informații de control multisite și pentru comunicații
2 înseamnă că SD conține date de control pentru squitter extins
3 înseamnă că SD conține informații de control pentru blocare SI multisite, radio-emisie și GICB, iar bitul 28 conține "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i).
4-6 înseamnă SD nealocate
7 înseamnă că SD conține solicitarea de citire a datelor extinse, informații de control multisite și pentru comunicații, iar bitul 28 conține "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i)..3.1.2.6.1.4. SD - indicativ special. Acest câmp uplink de 16 biți (17-32) trebuie să conțină coduri de control care depind de codarea din câmpul DI.
Notă: Câmpul indicativului special (SD) este prevăzut pentru a realiza transferul de informații de control multisite, de blocare și de comunicații de la stația de la sol către transponder.

Codul DI	Structura câmpului SD
0	17	21		28			29
	IIS	Rezervat		OVC			Rezervat
	20	27		28			32
1	17	21	23	26	27		29
	IIS	MBS	MES	LOS	RSS		TMS
	20	22	25	26	28		32
2	17	21		24	27		29
	Rezervat	TCS		RCS	SAS		Rezervat
	20	23		26	28		32
3	17	23		24	28		29
	SIS	LSS		RSS	OVC		Rezervat
	22	23		27	28		32
7	17	21	25	26	27	28	29
	IIS	RRS	Rezervat	LOS	Rezervat	OVS	TMS
	20	24	25	26	27	28	32

3.1.2.6.1.4.1. Subcâmpurile în SD. Câmpul SD trebuie să conțină informații după cum urmează:a) Dacă DI = 0, 1 sau 7:
IIS, subcâmpul de 4 biți (17-20) al identificatorului interogatorului, trebuie să conțină un cod alocat identificatorului interogatorului (pct. 3.1.2.5.2.1.2.3);b) Dacă DI = 0:
biții 21-32 nu sunt alocați;c) Dacă DI = 1:
MBS, subcâmpul Comm-B multisite de 2 biți (21, 22), trebuie să aibă următoarele coduri:
0 înseamnă nicio acțiune Comm-B
1 înseamnă solicitare de rezervare Comm-B inițiată la bord (pct. 3.1.2.6.11.3.1)
2 înseamnă întreruperea Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.3.2.3)
3 Nealocat
MES, subcâmpul ELM multisite de 3 de biți (23-25), trebuie să conțină comenzi de rezervare și încheiere pentru ELM după cum urmează:
0 înseamnă nicio acțiune ELM
1 înseamnă solicitare de rezervare ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.1)
2 înseamnă încheiere ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.2.8)
3 înseamnă solicitare de rezervare ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.1.1)
4 înseamnă încheiere ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.3)
5 înseamnă solicitare de rezervare ELM uplink și încheiere ELM downlink
6 înseamnă încheiere ELM uplink și solicitare de rezervare ELM downlink
7 înseamnă încheiere ELM uplink și ELM downlink.
RSS, subcâmpul de 2 biți (27, 28) al stării rezervărilor, trebuie să solicite transponderului să își raporteze starea de rezervare în câmpul UM. Următoarele coduri au fost alocate:
0 înseamnă nicio solicitare
1 înseamnă raportarea stării rezervării Comm-B în UM
2 înseamnă raportarea stării rezervării ELM uplink în UM
3 înseamnă raportarea stării rezervării ELM downlink în UM.d) Dacă DI = 1 sau 7:
LOS, subcâmpul de blocare de 1 bit (26), dacă este setat la 1, trebuie să însemne o comandă de blocare multisite de la interogatorul indicat în IIS; LOS setat la 0 trebuie să fie utilizat pentru a indica faptul că nu este comandată nicio schimbare a stării de blocare;
TMS, subcâmpul de mesaje tactice de 4 biți (29-32), trebuie să conțină informații de control pentru comunicațiile de date utilizate de echipamentele de bord;e) Dacă DI = 7:
RRS, subcâmpul de solicitare de răspuns, de 4 biți (21-24) din SD, trebuie să furnizeze codul BDS2 al unui răspuns Comm-B solicitat;
biții 25, 27 și 28 nu sunt alocați.f) Dacă DI = 2:
TCS, subcâmpul de control de tip (21-23), de 3 biți din SD, trebuie să controleze tipurile de format de squitter extins utilizat de transponder și cel de suprafață raportat de transponder și răspunsul acestuia la interogările de Mod A/C, la interogările de tip "all-call" de Mod A/C/S și la interogările de tip "all-call" de Mod S. Au fost alocate următoarele coduri:
0 înseamnă nicio comandă privind tipurile de format de suprafață sau inhibare a răspunsului.
1 înseamnă utilizarea tipurilor de format de suprafață pentru următoarele 15 secunde (a se vedea 3.1.2.6.1.4.2).
2 înseamnă utilizarea tipurilor de format de suprafață pentru următoarele 60 secunde (a se vedea 3.1.2.6.1.4.3).
3 înseamnă anularea comenzii privind tipurile de format de suprafață și de inhibare a răspunsului.
4-7 Rezervate
Transponderul trebuie să aibă capacitatea de a accepta o comandă nouă chiar dacă o comandă anterioară nu și-a încetat încă acțiunea.
RCS, subcâmpul de control al ratei de 3 biți (24-26) din SD, trebuie să controleze rata de squitter a transponderului când acesta raportează formatele tipurilor de squitter extins de suprafață. Acest subcâmp nu trebuie să aibă efect asupra ratei de squitter a transponderului când acesta raportează formatele tipului de squitter extins de la bord. Următoarele coduri au fost alocate:
0 înseamnă nicio comandă privind rata de squitter extins pentru poziția de sol
1 înseamnă raportarea unei rate mari de squitter extins pentru poziția de sol pentru 60 secunde
2 înseamnă raportarea unei rate mici de squitter extins pentru poziția de sol pentru 60 secunde
3-7 Rezervate
Nota 1. Definițiile ratelor de squitter extins mari și mici sunt date la pct. 3.1.2.8.6.4.și se aplică poziției de la sol, identificării și categoriei aeronavei și mesajelor cu statut operațional.
Nota 2. Așa cum se prevede la pct. 3.1.2.8.5.2 d), squitter-ele de achiziție sunt transmise atunci când squitter-ele extinse pentru formatele de tip suprafață nu sunt transmise.
SAS, subcâmpul antenei de suprafață de 2 biți (27-28) din SD, trebuie să controleze selecția antenei pentru recepția în diversitate a transponderului, care este folosită (1) pentru squitter-ul extins, atunci când transponderul raportează formatele de tip suprafață, și (2) pentru squitter-ul de identificare atunci când transponderul raportează aeronava pe sol. Acest subcâmp nu trebuie să aibă efect asupra selectării antenei pentru recepția în diversitate a transponderului, atunci când acesta raportează faza zborului. Următoarele coduri au fost alocate:
0 înseamnă nicio comandă pentru antene
1 înseamnă alternarea antenelor de sus și de jos pentru 120 secunde
2 înseamnă utilizarea antenei de jos pentru 120 secunde
3 înseamnă revenirea la starea implicită.
Notă: Antena de sus este selectată în mod implicit (pct. 3.1.2.8.6.5).g) Dacă DI = 3:
SIS, subcâmpul identificatorului de supraveghere de 6 biți (17-22) din SD, trebuie să conțină un cod alocat identificatorului de supraveghere al interogatorului (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4).
LSS, subcâmpul de supraveghere a blocării de 1 bit, (23), dacă este setat la 1, trebuie să semnifice o comandă de blocare multisite de la interogatorul indicat în SIS. Dacă este setat la 0, LSS trebuie să semnifice că nu este comandată nicio schimbare a stării de blocare.
RRS, subcâmpul de solicitare de răspuns de 4 biți (24-27) din SD, trebuie să conțină codul BDS2 al unui registru GICB solicitat.
Biții de la 28 la 32 nu sunt atribuiți.h) Dacă DI=4, 5 sau 6, atunci câmpul SD nu are nicio semnificație și nu trebuie să aibă impact asupra altor cicluri de tranzacție a protocoalelor. Aceste coduri DI rămân rezervate până la o viitoare alocare a câmpului SD.i) Dacă DI=0, 3 sau 7:
Suplimentar față de cerințele de mai sus, "SD" trebuie să conțină următoarele:
OVC" Subcâmpul de "overlay control" (control al suprapunerii) de 1 bit (bitul 28) în "SD" este utilizat de interogator pentru a comanda ca paritatea datelor ("DP" - 3.1.2.3.2.1.5) să fie suprapusă peste răspunsul rezultat dat interogării, conform paragrafului 3.1.2.6.11.2.5.3.1.2.6.1.4.2. Subcâmpul TCS egal cu unu (1) în câmpul SD pentru squittere extinse. Atunci când subcâmpul TCS din câmpul SD este setat să fie egal cu unu (1), acesta semnifică următoarele:a) emisia squitterelor extinse pentru formatele de suprafață, ce cuprind mesajul privind poziția la suprafață (3.1.2.8.6.4.3), identificarea și categoria mesajului (3.1.2.8.6.4.4), mesajul privind starea operațională a aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) și mesajul privind starea aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) pentru următoarele 15 secunde, la rate apropiate, la vârful antenei, pentru sistemele de bord care au capacitatea de diversitate a antenei, cu excepția situațiilor în care se specifică altfel de către SAS (3.1.2.6.1.4.1 f).b) inhibarea răspunsurilor la interogările de Mod A/C, Mod A/C/S "all-call" și numai Mod S "all-call" pentru următoarele 15 secunde.c) emisia squitterelor de achiziție, conform 3.1.2.8.5 utilizând antene conform specificațiilor din 3.1.2.8.5.3.a.d) neafectarea stării aer-sol, raportată prin câmpurile CA, FS și VS.e) emisia discontinuă a squitterelor extinse cu formatul mesajelor de bord.f) emisia squitterelor extinse având formate de suprafață, cu rate conform subcâmpului TRS, cu excepția situației în care sunt comandate pentru a transmite cu rate setate de subcâmpul RCS.3.1.2.6.1.4.3. Subcâmpul TCS egal cu doi (2) în câmpul SD pentru squittere extinse. Când subcâmpul TCS din subcâmpul SD este setat la valoarea doi (2), acesta semnifică următoarele:a) emisia squitterelor extinse in formatele de sol, ce include mesajele pentru poziția pe sol (3.1.2.8.6.4.3), mesajul de identificare și categorie (3.1.2.8.6.4.4), mesajul privind starea operațională a aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) și mesajul privind starea aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) pentru următoarele 60 de secunde, cu rate corespunzătoare, la antena de vârf pentru sistemele de bord care au capacitatea de diversitate a antenei, cu excepția situațiilor în care este specificat altfel prin SAS (3.1.2.6.1.4.1.f);b) inhibarea răspunsurilor pentru interogările de Mod A/C, Mod A/C/S "all-call" și Mod S numai "all-call" pentru următoarele 60 de secunde;c) emisia squitterelor de achiziție conform 3.1.2.8.5 utilizând antene conform celor specificate în 3.1.2.8.5.3..a;d) nu are impact asupra situației aer-sol raportate prin câmpurile CA, FS și VS;e) emisia discontinuă a squitterelor extinse cu formatele mesajelor de bord și f) emisia squitterelor extinse în formate de suprafață cu rate ce corespund subcâmpului TRS, cu excepția situației în care sunt comandate să transmită cu rate setate de subcâmpul RCS.3.1.2.6.1.5. Procesarea câmpurilor PC și SD. Atunci când DI = 1, procesarea câmpului PC trebuie finalizată înainte de procesarea câmpului SD.3.1.2.6.2. Solicitarea de altitudine Comm-A, format uplink 20

1	6	9	14	17	33	89
UF	PC	RR	DI	SD	MA	AP
5	8	13	16	32	88	112

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
UF format uplink	3.1.2.3.2.1.1
PC protocol	3.1.2.6.1.1
RR solicitare de răspuns	3.1.2.6.1.2
DI identificare indicativ	3.1.2.6.1.3
SD indicativ special	3.1.2.6.1.4
MA mesaj, Comm-A	3.1.2.6.2.1
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.2.1. MA - mesaj Comm-A. Acest câmp de 56 de biți (33-88) trebuie să conțină un mesaj de legătură de date (data link) către aeronavă.3.1.2.6.3. Solicitarea privind identitatea supravegherii, format uplink 5

1	6	9	14	17	33
UF	PC	RR	DI	SD	AP
5	8	13	16	32	56

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
UF format uplink	3.1.2.3.2.1.1
PC protocol	3.1.2.6.1.1
RR solicitare de răspuns	3.1.2.6.1.2
DI identificare indicativ	3.1.2.6.1.3
SD indicativ special	3.1.2.6.1.4
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.4. Solicitarea de identitate Comm-A, format uplink 21

1	6	9	14	17	33	89
UF	PC	RR	DI	SD	MA	AP
5	8	13	16	32	88	112

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
UF format uplink	3.1.2.3.2.1.1
PC protocol	3.1.2.6.1.1
RR solicitare de răspuns	3.1.2.6.1.2
DI identificare indicativ	3.1.2.6.1.3
SD indicativ special	3.1.2.6.1.4
MA mesaj, Comm-A	3.1.2.6.2.1
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.5. Răspunsul privind altitudinea de supraveghere, format downlink 4

1	6	9	14	20	33
DF	FS	DR	UM	AC	AP
5	8	13	19	32	56

Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 4 sau 20, având o valoare a câmpului RR mai mică decât 16. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
FS faza (stare) zbor	3.1.2.6.5.1
DR solicitare downlink	3.1.2.6.5.2
UM mesaj utilitar	3.1.2.6.5.3
AC cod de altitudine	3.1.2.6.5.4
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.5.1. FS - faza (stare) zbor. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) trebuie să conțină următoarele informații:
Codarea
0 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este în zbor
1 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este la sol
2 înseamnă alertă, niciun SPI, aeronava este în zbor
3 înseamnă alertă, niciun SPI, aeronava este la sol
4 înseamnă alertă și SPI, aeronava este în zbor sau la sol
5 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este în zbor sau la sol
6 Rezervat
7 Nealocat
Notă: Condițiile care provoacă o alertă sunt prezentate la pct. 3.1.2.6.10.1.1.3.1.2.6.5.2. DR - solicitare downlink. Acest câmp downlink de 5 biți (9-13) trebuie să conțină solicitări pentru informații downlink:
Codare
0 înseamnă nicio solicitare downlink
1 înseamnă solicitare de trimitere mesaj Comm-B
2 rezervat pentru ACAS
3 rezervat pentru ACAS
4 înseamnă mesaj de radio-emisie Comm-B 1 disponibil
5 înseamnă mesaj de radio-emisie Comm-B 2 disponibil
6 rezervat pentru ACAS
7 rezervat pentru ACAS
8-15 Neatribuite
16-31 a se vedea protocolul ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.1)
Codurile 1-15 trebuie să aibă prioritate față de codurile 16-31.
Acordarea de prioritate codurilor 1-15 permite ca anunțarea unui mesaj Comm-B să întrerupă anunțarea unui ELM downlink. Acesta acordă prioritate anunțării mesajului mai scurt.3.1.2.6.5.3. UM - mesaj utilitar. Acest câmp downlink de 6 biți (14-19) trebuie să conțină informații privind starea comunicațiilor transponderului, după cum este specificat la pct. 3.1.2.6.1.4.1 și 3.1.2.6.5.3.1.3.1.2.6.5.3.1. Subcâmpurile din UM pentru protocoalele multisite
Structura câmpului UM

	14	18
	IIS	IDS
	17	19

Următoarele subcâmpuri trebuie să fie introduse de transponder în câmpul UM al răspunsului, dacă o interogare de supraveghere sau de Comm-A (UF este egal cu 4, 5, 20, 21) conține DI = 1 și RSS diferit de 0:
IIS - subcâmpul identificatorului interogatorului de 4 biți (14-17) raportează identificatorul interogatorului care este rezervat pentru comunicațiile multisite;
IDS - subcâmpul indicativului identificatorului de 2 biți (18, 19) raportează tipul de rezervare efectuată de interogatorul identificat în IIS.
Codarea alocată este:
0 înseamnă fără informații
1 înseamnă că IIS conține codul II Comm-B
2 înseamnă că IIS conține codul II Comm-C
3 înseamnă că IIS conține codul II Comm-D.3.1.2.6.5.3.2. Starea rezervărilor multisite. Identificatorul interogatorului stației de la sol, rezervate în mod curent pentru transmiterea multisite de Comm-B, (pct. 3.1.2.6.11.3.1), trebuie să fie transmis în subcâmpul IIS împreună cu codul 1 în subcâmpul IDS, dacă conținutul UM nu este specificat de interogare (când DI = 0 sau 7 sau atunci când DI = 1 și RSS = 0).
Identificatorulul interogatorului stației de la sol rezervate în mod curent pentru transmiterea ELM downlink (pct. 3.1.2.7.6.1), dacă este cazul, trebuie să fie transmis în subcâmpul IIS împreună cu codul 3 în subcâmpul IDS, dacă conținutul UM nu este specificat de interogare și nu există nicio rezervare curentă Comm-B.3.1.2.6.5.4. AC - codul altitudinii. Acest câmp de 13 biți (20-32) trebuie să conțină altitudinea codată, după cum urmează:a) Bitul 26 este desemnat ca bitul M și trebuie să fie 0 dacă altitudinea este raportată în ft. M egal cu 1 trebuie să fie rezervat pentru a indica că raportarea altitudinii se efectuează în unități metrice.b) Dacă M este egal cu 0, atunci bitul 28 este desemnat ca bitul Q. Q egal cu 0 trebuie să fie folosit pentru a arăta că altitudinea este raportată în incremente de 100 ft. Q egal cu 1 trebuie să fie utilizat pentru a arăta că altitudinea este raportată în incremente de 25 ft.c) Dacă bitul M (bitul 26) și bitul Q (bitul 28) sunt egali cu 0, altitudinea trebuie să fie codată conform modelului pentru răspunsurile de Mod C de la pct. 3.1.1.7.12.2.3. Începând cu bitul 20, secvența trebuie să fie C1, A1, C2, A2, C4, A4, ZERO, B1, ZERO, B2, D2, B4, D4.d) Dacă bitul M este egal cu 0 și bitul Q este egal cu 1, câmpul de 11 biți, reprezentat de biții de la 20 până la 25, bitul 27 și biții de la 29 până la 32 trebuie să reprezinte un câmp codat binar, având cel mai puțin semnificativ bit (LSB) cu valoarea de 25 ft. Valoarea binară a numărului întreg pozitiv "N" trebuie să fie codată pentru a raporta altitudinea barometrică în intervalul [(25 N - 1 000) ± 12,5 ft]. Codarea de la pct. 3.1.2.6.5.4 c) trebuie să fie folosită pentru a raporta altitudinea barometrică peste 50187,5 ft.
Nota 1.- Această metodă de codare este capabilă să furnizeze doar valori între minus 1000 ft și plus 50175 ft.
Nota 2.- Cel mai semnificativ bit (MSB) al acestui câmp este bitul 20, conform cerințelor de la pct. 3.1.2.3.1.3.e) Dacă bitul M este egal cu 1, câmpul de 12 biți, reprezentat de biții de la 20 până la 25 și de biții de la 27 până la 31, trebuie să fie rezervat pentru codarea altitudinii în unități metrice.f) ZERO trebuie să fie transmis în fiecare dintre cei 13 biți ai câmpului AC, dacă nu sunt disponibile informații de altitudine sau dacă altitudinea a fost determinată ca nefiind validă.3.1.2.6.6. Răspunsul de altitudine Comm-B, format downlink 20

1	6	9	14	20	33	89
DF	FS	DR	UM	AC	MB	AP
5	8	13	19	32	88	112

Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 4 sau 20, având valoarea câmpului RR mai mare decât 15. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
FS faza (stare) zbor	3.1.2.6.5.1
DR solicitare downlink	3.1.2.6.5.2
UM mesaj utilitar	3.1.2.6.5.3
AC cod de altitudine	3.1.2.6.5.4
MB mesaj, Comm-B	3.1.2.6.6.1
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.6.1. MB - mesaj Comm-B. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88) trebuie să fie folosit pentru a transmite mesajele de legătura de date către sol.3.1.2.6.7. Răspunsul de identitate pentru supraveghere, format downlink 5

1	6	9	14	20	33
DF	FS	DR	UM	ID	AP
5	8	13	19	32	56

Acest răspuns trebuie generat ca răspuns la o interogare UF 5 sau 21 având valoarea câmpului RR mai mică decât 16. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
FS faza (stare) zbor	3.1.2.6.5.1
DR solicitare downlink	3.1.2.6.5.2
UM mesaj utilitar	3.1.2.6.5.3
ID identitate	3.1.2.6.7.1
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.7.1. ID - identitate (cod de Mod A). Acest câmp de 13 biți (20-32) trebuie să conțină codul de identitate al aeronavei, conform modelului pentru răspunsurile de Mod A de la pct. 3.1.1.6. Începând cu bitul 20, secvența de biți trebuie să fie C1, A1, C2, A2, C4, A4, ZERO, B1, D1, B2, D2, B4, D4.3.1.2.6.8. Răspunsul de identitate Comm-B, format downlink 21

1	6	9	14	20	33	89
DF	FS	DR	UM	ID	MB	AP
5	8	13	19	32	88	112

Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 5 sau 21 având valoarea câmpului RR mai mare de 15. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
FS faza (stare) zbor	3.1.2.6.5.1
DR solicitare downlink	3.1.2.6.5.2
UM mesaj utilitar	3.1.2.6.5.3
ID identitate	3.1.2.6.7.1
MB mesaj, Comm-B	3.1.2.6.6.1
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.6.9. Protocoale de blocare
Notă.- Blocările "all-call" neselective și blocările multisite nu se exclud mutual. Interogatoarele care utilizează protocoale de blocare multisite, pentru coordonarea interogatoarelor aflate în rețea, se pot utiliza comenzi de blocare neselective în cadrul aceleiași interogări. De exemplu, blocarea non-selectivă poate fi utilizată pentru a împiedica transponderul de Mod S să răspundă în mod eronat cu un răspuns de tip DF=11 la o interogare de tip Mod A/C/S "all-call" detectată în mod greșit dintr-o interogare de Mod A/C exclusiv "all-call". Acest lucru se datorează interpretării eronate a impulsului P4 îngust ca un impuls P4 larg.3.1.2.6.9.1. Blocarea "all-call" multisite.
Notă: Protocolul de blocare multisite previne ca achiziția de date a transponderului să fie împiedicată de o stație de la sol, prin comenzi de blocare primite de la o altă stație de la sol învecinată, a cărei acoperire se suprapune cu prima stație.3.1.2.6.9.1.1. Comanda de blocare multisite trebuie să fie transmisă în câmpul SD (pct. 3.1.2.6.1.4.1). O comandă de blocare pentru un cod II trebuie transmisă într-un câmp SD cu DI = 1 sau DI = 7. O comandă de blocare II trebuie să fie indicată prin codul LOS egal cu 1 și prin prezența unui identificator al interogatorului diferit de zero, în subcâmpul IIS al câmpului SD. O comandă de blocare pentru un cod SI trebuie să fie transmisă într-un câmp SD cu DI = 3. Blocarea SI trebuie să fie indicată prin LSS egal cu 1 și prin prezența unui identificator al interogatorului diferit de zero în subcâmpul SIS al SD. După ce un transponder a acceptat o interogare conținând o comandă de blocare multisite, acesta trebuie să înceapă să blocheze (de ex. să nu accepte) orice interogare "all-call" numai pentru Modul S, care include identificatorul interogatorului care a comandat blocarea. Blocarea trebuie să persiste pentru un interval Tl (pct. 3.1.2.10.3.9) de la ultima acceptare a unei interogări ce conține comanda de blocare multisite. Blocarea multisite nu trebuie să împiedice acceptarea unei interogări "all-call" numai pentru Mod S, conținând coduri PR de la 8 la 12. Dacă o comandă de blocare (LOS = 1) este recepționată împreună cu IIS = 0, aceasta trebuie să fie interpretată ca blocare neselectivă "all-call" (pct. 3.1.2.6.9.2).
Nota 1.- Cincisprezece interogatoare pot trimite comenzi de blocare multisite II independente. În plus, 63 de interogatoare pot trimite comenzi de blocare SI independente. Fiecare dintre aceste comenzi de blocare trebuie să fie temporizată separat.
Nota 2.- Blocarea multisite, care utilizează numai coduri II diferite de zero, nu afectează răspunsul transponderului la interogările "all-call" numai pentru Mod S conținând II egal cu 0 sau interogările "all-call" de Mod A/C/S.3.1.2.6.9.2. Blocarea "all-call" neselectivă.
Nota 1.- În cazurile în care protocolul de blocare "all-call" multisite pentru codurile II nu este cerut (de ex. atunci când nu există suprapunere de acoperire sau există coordonare la nivelul stațiilor de la sol prin intermediul comunicațiilor sol-sol), poate fi folosit protocolul de blocare neselectivă.
La acceptarea unei interogări care conține codul 1 în câmpul PC, un transponder trebuie să înceapă să blocheze (de ex. să nu accepte) două tipuri de interogări "all- call":a) "all-call" numai pentru Mod S (UF = 11), cu II egal cu 0 șib) "all-call" de Mod A/C/S de la pct. 3.1.2.1.5.1.1.
Această condiție de blocare trebuie să persiste pentru un interval Td (pct. 3.1.2.10.3.9) de la ultima recepționare a comenzii. Blocarea neselectivă nu trebuie să împiedice acceptarea unei interogări "all-call" numai pentru Modul S conținând codurile PR de la 8 până la 12.
Nota 2.- Blocarea neselectivă nu afectează răspunsul transponderului la interogările "all-call" numai pentru Modul S conținând II diferit de 0.3.1.2.6.10. Protocoale de date elementare3.1.2.6.10.1. Protocolul privind faza (starea) zborului. Faza zborului trebuie să fie raportată în câmpul FS (pct. 3.1.2.6.5.1).3.1.2.6.10.1.1. Alerta. O condiție de alertă trebuie să fie raportată în câmpul FS, dacă codurile de identitate de Mod A transmise în răspunsurile de Mod A și în formatele downlink DF egal cu 5 și DF egal cu 21 sunt modificate de pilot.3.1.2.6.10.1.1.1. Condiția de alertă permanentă. Condiția de alertă trebuie să fie menținută dacă codul de identitate de Mod A este modificat la 7500, 7600 sau 7700.3.1.2.6.10.1.1.2. Condiția de alertă temporară. Condiția de alertă trebuie să fie temporară și să se auto anuleze după TC secunde dacă codul de identitate de Mod A este schimbat la o valoare diferită de cele enumerate la pct. 3.1.2.6.10.1.1.1.
Notă: Valoarea Tc este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.3.1.2.6.10.1.1.3. Încetarea condiției de alertă permanentă. Condiția de alertă permanentă trebuie să înceteze și să fie înlocuită cu o condiție de alertă temporară atunci când codul de identitate de Mod A este setat la o valoare diferită de 7500, 7600 sau 7700.3.1.2.6.10.1.2. Raportul privind poziția la sol. Poziția la-sol a aeronavei trebuie să fie raportată în câmpul CA (pct. 3.1.2.5.2.2.1), câmpul FS (pct. 3.1.2.6.5.1) și câmpul VS (pct. 3.1.2.8.2.1). Dacă o indicație automată a stării la sol (de ex. greutatea pe roți sau comutatorul de pe o jambă a trenului de aterizare) este disponibilă în interfața de date a transponderului, aceasta trebuie să fie folosită ca bază pentru raportarea poziției la sol, cu excepția specificațiilor de la pct. 3.1.2.6.10.3.1 și 3.1.2.8.6.7. Dacă o asemenea indicație nu este disponibilă în interfața de date a transponderului (pct. 3.1.2.10.5.1.3) , codurile FS și VS trebuie să indice faptul că aeronava este în zbor, iar câmpul CA trebuie să indice faptul că aeronava este fie în zbor, fie la sol (CA=6).3.1.2.6.10.1.3. Identificarea specială a poziției (SPI). Un echivalent al impulsului SPI trebuie să fie transmis de transponderele de Mod S în câmpul FS și în subcâmpul stării de supraveghere (SSS), atunci când acestea sunt activate manual. Acest impuls trebuie să fie transmis pentru Ti secunde de la inițiere (pct. 3.1.1.6.3, 3.1.1.7.13 și 3.1.2.8.6.3.1.1).
Notă.- Valoarea Ti este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.3.1.2.6.10.2. Protocolul de raportare a capacității. Structura și conținutul datelor din registrele de raport privind capacitatea legăturii de date trebuie să fie implementate astfel încât să fie asigurată interoperabilitatea.
Nota 1.- Capacitatea aeronavei este raportată în câmpuri speciale, așa cum este definit în următoarele paragrafe.
Nota 2.- Formatul de date din registrele pentru raportarea capacității este specificat în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.6.10.2.1. Raportul privind capacitatea. Câmpul CA de 3 biți, conținut în răspunsul "all-call", DF egal cu 11, trebuie să raporteze capacitatea elementară (de bază) a unui transponder de Mod S, după cum este descris la pct. 3.1.2.5.2.2.1.3.1.2.6.10.2.2. Raportul privind capacitatea legăturii de date. Raportul privind capacitatea legăturii de date trebuie să furnizeze interogatorului o descriere a capacității legăturii de date a echipamentului de Mod S.
Notă.- Raportul privind capacitatea legăturii de date este conținut în registrul 10_16 cu o posibilă extensie în registrele de la 1116 la 1616 atunci când este solicitată o continuare.3.1.2.6.10.2.2.1. Extragerea și subcâmpurile din MB pentru raportul privind capacitatea legăturii de date.3.1.2.6.10.2.2.1.1. Extragerea raportului privind capacitatea legăturii de date, conținut în registrul 10_16. Raportul trebuie să fie obținut printr-un răspuns Comm-B inițiat de la sol, ca răspuns la o interogare care include RR egal cu 17 și DI diferit de 7 sau DI egal cu 7 și RRS egal cu 0 (pct. 3.1.2.6.11.2).3.1.2.6.10.2.2.1.2. Sursele capacității legăturii de date. Rapoartele privind capacitatea legăturii de date trebuie să conțină capacitățile furnizate de transponder, ADLP-ul (Airborne Data Link Processor - procesor de la bordul aeronavei pentru legăturile de date) și unitatea ACAS. Dacă se pierd intrările externe, transponderul trebuie să aducă la zero biții corespunzători din raportul privind legătura de date.3.1.2.6.10.2.2.1.3. Raportul privind capacitatea legăturii de date trebuie să conțină informații privind capacitățile, după cum sunt specificate în tabelul 3.1.3.1.2.6.10.2.2.1.4. Numărul versiunii de subrețea de Mod S trebuie să conțină informații pentru a asigura interoperabilitatea cu echipamentele mai vechi de la bordul aeronavelor.3.1.2.6.10.2.2.1.4.1. Numărul versiunii de subrețea de Mod S trebuie să indice faptul că toate funcțiile implementate ale subrețelei sunt în conformitate cu cerințele numărului versiunii indicate. Numărul versiunii subrețelei de Mod S trebuie setat la o valoare diferită de zero dacă este instalat cel puțin un DTE (data terminal equipment - echipament terminal de date) sau un serviciu specific de Mod S.
Notă.- Numărul versiunii nu indică faptul că sunt implementate toate funcțiile posibile ale respectivei versiuni.3.1.2.6.10.2.2.2. Actualizarea raportului privind capacitatea legăturii de date. Transponderul trebuie să compare, la intervale de timp care nu depășesc patru secunde, starea curentă a legăturii de date (biții 41-88 din raportul privind capacitatea legăturii de date) cu ultima stare raportată și, dacă se observă o diferență, trebuie să inițieze un raport revizuit privind capacitatea legăturii de date prin radio-emisie Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.4), pentru BDS1 = 1 (33-36) și BDS2 = 0 (37-40). Transponderul trebuie să inițieze, să genereze și să transmită raportul revizuit privind capacitatea, chiar dacă legătura de date a aeronavei este degradată sau pierdută. Transponderul trebuie să seteze codul BDS pentru raportul privind capacitatea legăturii de date.
Notă.- Setarea codului BDS de către transponder asigură faptul că o radio-emisie de schimbare a raportului privind capacitatea, va conține codul BDS pentru toate cazurile de întrerupere a legăturii de date (de ex. pierderea interfeței legăturii de date a transponderului).3.1.2.6.10.2.2.3. Aducerea la zero a biților din raportul privind capacitatea legăturii de date. Dacă informațiile privind capacitatea, transmise către transponder, nu reușesc să asigure o actualizare cu o rată de cel puțin o dată la 4 secunde, transponderul trebuie să insereze ZERO în biții de la 41 la 56 din raportul privind capacitatea legăturii de date (registrul de transponder 10_16).
Notă.- Biții de la 1 la 8 conțin codurile BDS1 și BDS2. Biții 16 și de la 37 la 40 conțin informații privind capacitatea ACAS. Bitul 33 indică disponibilitatea datelor de identificare a aeronavelor și este setat de transponder atunci când datele vin de la o interfață separată și nu de la ADLP. Bitul 35 reprezintă indicația pentru codul SI. Toți acești biți sunt inserați de transponder.3.1.2.6.10.2.3. Raportul privind capacitatea GICB de folosire uzuală. Serviciile GICB de folosire uzuală care sunt actualizate în mod activ, trebuie să fie raportate în registrul 17_16. al transponderului3.1.2.6.10.2.4. Rapoartele privind capacitatea GICB a serviciilor specifice de Mod S. Serviciile GICB care sunt instalate trebuie să fie raportate în registrele de la 18_16 la 1C_16.3.1.2.6.10.2.5. Rapoartele privind capacitatea MSP a serviciilor specifice de Mod S. Serviciile MSP care sunt instalate trebuie să fie raportate în registrele de la 1D_16 la 1F_16.3.1.2.6.10.3. Validarea stării la sol declarată printr-un mijloc automat.
Notă.- Pentru aeronavele având un mijloc automat pentru determinarea stării pe verticală, câmpul CA raportează dacă aeronava este în zbor sau la sol. ACAS II face achiziții de date de la aeronavă utilizând squitter-ul scurt sau extins, ambele conținând câmpul CA. Dacă o aeronavă raportează starea la sol, acea aeronavă nu va fi interogată de ACAS II, pentru a reduce activitatea de interogare inutilă. Dacă aeronava este echipată pentru a raporta mesaje de squitter extins, funcția care configurează aceste mesaje poate avea informații disponibile pentru a confirma dacă o aeronavă care raportează condiția la sol este de fapt în zbor.3.1.2.6.10.3.1. Aeronavele având mijloace automate pentru determinarea stării la sol, care sunt echipate să configureze mesaje de squitter extins, trebuie să efectueze următoarea verificare pentru validare:
Dacă starea în zbor/la sol determinată automat nu este disponibilă sau este "în zbor", nu trebuie să fie efectuată nicio validare. Dacă starea în zbor/la sol determinată automat este disponibilă și starea raportată este "la sol", starea aer/sol trebuie suprascrisă și schimbată cu "în zbor" dacă:
Viteza la Sol > 100 noduri SAU Viteza de zbor > 100 noduri SAU Altitudinea Radio > 50 picioare.
Notă.- În timp ce acest test este necesar doar pentru aeronavele care sunt echipate pentru a configura mesaje de squitter extins, această caracteristică este de dorit să fie disponibilă pentru toate aeronavele.3.1.2.6.11. Protocoalele privind comunicațiile cu lungime standard.
Nota 1.- Cele două tipuri de protocoale de comunicații cu lungime standard sunt Comm-A și Comm-B; mesajele care utilizează aceste protocoale sunt transferate sub controlul interogatorului. Mesajele Comm-A sunt trimise direct către transponder și sunt finalizate într-o singură operațiune. Un mesaj Comm-B este folosit pentru a transfera informații din aer către sol și poate fi inițiat fie de interogator, fie de transponder. În cazul transferurilor Comm-B inițiate de la sol, interogatorul solicită ca datele să fie citite de la transponder, care livrează mesajul în aceeași operațiune. În cazul transferurilor Comm-B inițiate din aer, transponderul anunță intenția de a transmite un mesaj; într-o operațiune ulterioară un interogator va extrage mesajul.
Nota 2.- Într-un protocol Comm-B neselectiv inițiat din aer, toate operațiunile (tranzacțiile) necesare pot fi controlate de orice interogator.
Nota 3.- În unele zone de suprapunere a acoperirii interogatorului, este posibil să nu existe mijloace de coordonare a acțiunilor interogatoarelor prin intermediul comunicațiilor de la sol. Protocoalele de comunicații Comm-B inițiate din aer necesită mai mult de o operațiune pentru finalizare. Există prevederi pentru asigurarea faptului că un mesaj Comm-B este încheiat doar de interogatorul care a transferat efectiv mesajul. Aceasta se poate realiza prin utilizarea protocoalelor de comunicații Comm- B multisite, sau prin utilizarea protocoalelor de comunicații Comm-B extinse.
Nota 4.- Protocoalele de comunicații multisite și cele neselective nu pot fi folosite simultan într-o regiune de suprapunere a acoperirii interogatorului, decât dacă interogatoarele își coordonează activitățile de comunicații prin comunicații de sol.
Nota 5.- Protocolul de comunicații multisite este independent de protocolul de blocare multisite. Aceasta înseamnă că protocolul de comunicații multisite poate fi folosit cu protocolul de blocare neselectivă și invers. Alegerea protocoalelor de comunicații și de blocare ce urmează a fi folosite depinde de tehnica folosită pentru managementul rețelei.
Nota 6.- Protocolul Comm-B de radio-emisie poate fi folosit pentru a face un mesaj disponibil tuturor interogatoarelor active.3.1.2.6.11.1. Comm-A. Interogatorul trebuie să furnizeze un mesaj Comm-A în câmpul MA al unei interogări UF = 20 sau 21.
3.1.2.6.11.1.1. Confirmarea tehnică Comm-A. Acceptarea unei interogări Comm-A trebuie să fie confirmată tehnic de transponder în mod automat, prin transmiterea răspunsului solicitat (pct. 3.1.2.10.5.2.2.1).
Notă.- Recepționarea unui răspuns de la transponder, potrivit regulilor de la pct. 3.1.2.4.1.2.3 d) și 3.1.2.4.1.3.2.2.2, reprezintă confirmarea către interogator că interogarea a fost acceptată de transponder. Dacă fie legătura uplink, fie legătura downlink cade, acest răspuns va lipsi, iar interogatorul va trimite, în mod normal, mesajul încă o dată. În cazul unei căderi a legăturii downlink, transponderul poate primi mesajul de mai multe ori.
3.1.2.6.11.1.2. Radio-emisia Comm-A. Dacă se acceptă o interogare de radio-emisie Comm-A (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3), transferul informațiilor trebuie să fie gestionat conform pct. 3.1.2.10.5.2.1.1, însă trebuie ca celelalte funcții ale transponderului să nu fie afectate și nu trebuie să se transmită vreun răspuns.
Nota 1.- Nu există nicio confirmare tehnică pentru un mesaj de radio-emisie Comm- A.
Nota 2.- Întrucât transponderul nu procesează câmpurile de control ale unei interogări de radio-emisie Comm-A, cei 27 de biți care urmează după câmpul UF sunt de asemenea disponibili pentru datele utilizatorului.3.1.2.6.11.2. Comm-B inițiat de la sol3.1.2.6.11.2.1. Selectorul de date Comm-B, BDS. Codul BDS de 8 biți trebuie să determine registrul al cărui conținut trebuie transferat în câmpul MB al răspunsului Comm-B. Acesta trebuie să fie exprimat în două grupuri de câte 4 biți fiecare, BDS1 (cei mai semnificativi 4 biți) și BDS2 (cei mai puțin semnificativi 4 biți).
Notă.- Alocarea registrelor transponderului se face în conformitate cu RACR-CNS, vol. 3, partea I, cap. 5, tabelul 5-24.3.1.2.6.11.2.2. Codul BDS1. Codul BDS1 trebuie să fie așa cum este definit în câmpul RR al unei interogări de supraveghere sau Comm-A.3.1.2.6.11.2.3. Codul BDS2. Codul BDS2 trebuie să fie așa cum este definit în subcâmpul RRS al câmpului SD (pct. 3.1.2.6.1.4.1), atunci când DI = 7 sau DI = 3. Dacă nu este specificat niciun cod BDS2 (de ex. DI este diferit de 7 sau de 3), aceasta trebuie să însemne că BDS2 = 0.3.1.2.6.11.2.4. Protocolul. La recepționarea unei asemenea solicitări, câmpul MB al răspunsului trebuie să cuprindă conținutul registrului Comm-B, inițiat de la sol, care a fost solicitat.
3.1.2.6.11.2.4.1. Dacă registrul solicitat nu este deservit de echipamentul de bord, transponderul trebuie să răspundă, iar câmpul MB al răspunsului trebuie să conțină numai ZEROURI.3.1.2.6.11.2.5. Controlul suprapunerii. Dacă codul "DI" al interogării solicitate Comm-B este 0, 3 sau 7, "SD" conține câmpul de control al suprapunerii (OVC), conform paragrafului 3.1.2.6.1.4.1.i.a) Dacă "OVC" este egal cu "1", atunci răspunsul la interogare trebuie să conțină câmpul "DP" (data parity - paritatea datelor), conform paragrafului 3.1.2.3.2.1.5 șib) Dacă "OVC" este egal cu "0", atunci răspunsul la interogare trebuie să conțină câmpul "AP", conform paragrafului 3.1.2.3.2.1.3.3.1.2.6.11.3. Comm-B inițiat în aer3.1.2.6.11.3.1. Protocolul general. Transponderul trebuie să anunțe prezența unui mesaj Comm-B inițiat din aer prin inserarea codului 1 în câmpul DR. Pentru a extrage un mesaj Comm-B inițiat din aer, interogatorul trebuie să transmită o solicitare de răspuns pentru un mesaj Comm-B într-o interogare ulterioară cu RR egal cu 16, iar dacă DI este egal cu 7, RRS trebuie să fie egal cu 0 (pct. 3.1.2.6.11.3.2.1 și 3.1.2.6.11.3.3.1). Recepționarea acestui cod de solicitare trebuie să determine transponderul să transmită mesajul Comm-B inițiat din aer. Dacă este recepționată o comandă de transmitere a unui mesaj Comm-B inițiat din aer în timp ce niciun mesaj nu așteaptă să fie transmis, răspunsul va conține numai ZERO-uri în câmpul MB. Răspunsul care livrează mesajul trebuie să continue să conțină codul 1 în câmpul DR. După ce a fost realizată încheierea comunicației Comm-B, mesajul trebuie să fie anulat iar codul DR aparținând acestui mesaj trebuie să fie îndepărtat imediat. Dacă un alt mesaj Comm-B inițiat din aer așteaptă să fie transmis, transponderul trebuie să seteze codul DR la 1, astfel încât răspunsul să conțină anunțul acestui mesaj următor.
Notă.- Protocolul de anunțare și anulare asigură faptul că un mesaj inițiat din aer nu va fi pierdut din cauza căderii legăturii uplink sau downlink care s-ar produce în timpul procesului de livrare.3.1.2.6.11.3.2. Protocolul suplimentar pentru Comm-B multisite inițiat din aer.
Notă.- Anunțarea unui mesaj Comm-B inițiat din aer, care așteaptă să fie livrat, poate fi însoțită de un raport privind situația rezervărilor multisite, în câmpul UM (pct. 3.1.2.6.5.3.2).
Un interogator nu trebuie să încerce să extragă un mesaj dacă a determinat că nu reprezintă amplasamentul rezervat.3.1.2.6.11.3.2.1. Transferul de mesaje. Un interogator trebuie să solicite o rezervare Comm-B și să extragă un mesaj Comm-B inițiat din aer, transmițând o interogare de supraveghere sau Comm-A cu UF egal cu 4, 5, 20 sau 21, care conține:
RR = 16
DI = 1
IIS = identificatorul alocat interogatorului
MBS = 1 (solicitare de rezervare Comm-B)
Notă.- O solicitare de rezervare Comm-B multisite este însoțită în mod normal de o solicitare privind situația rezervărilor Comm-B (RSS = 1). Aceasta determină identificatorul interogatorului amplasamentului rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului.3.1.2.6.11.3.2.1.1. Procedura protocolului de răspuns la această interogare trebuie să depindă de starea temporizatorului B care arată dacă o rezervare Comm-B este activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze timp de T_R secunde.
Nota 1.- Valoarea T_R este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.a) Dacă temporizatorul B nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin:1) memorarea subcâmpului IIS al interogării ca și II Comm-B; și2) pornirea temporizatorului B.
O rezervare Comm-B multisite, nu trebuie să fie acordată de transponder decât dacă un mesaj Comm-B inițiat din aer așteaptă să fie transmis, iar interogarea solicitantă conține RR egal cu 16, DI egal cu 1, MBS egal cu 1 și IIS diferit de 0.b) Dacă temporizatorul B funcționează și IIS al interogării este egal cu II Comm-B, transponderul trebuie să repornească temporizatorul B.c) Dacă temporizatorul B funcționează, însă IIS al interogării nu este egal cu II Comm-B, atunci nu trebuie să se facă vreo schimbare a II Comm-B sau a temporizatorului B.
Nota 2.- În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă.3.1.2.6.11.3.2.1.2. În fiecare caz, transponderul trebuie să răspundă cu mesajul Comm-B în câmpul MB.3.1.2.6.11.3.2.1.3. Un interogator trebuie să determine dacă este amplasamentul rezervat pentru acest mesaj, prin codarea câmpului UM. Dacă este amplasamentul rezervat, acesta trebuie să încerce să încheie mesajul într-o interogare ulterioară. Dacă nu este amplasamentul rezervat, acesta nu trebuie să încerce să încheie mesajul.3.1.2.6.11.3.2.2. Transmisiuni Comm-B direcționate multisite. Pentru a direcționa un mesaj Comm-B inițiat din aer către un anumit interogator, trebuie să fie folosit protocolul Comm-B multisite. Atunci când temporizatorul B nu funcționează, identificatorul interogatorului destinației dorite trebuie stocat ca II Comm-B. Simultan trebuie să fie pornit temporizatorul B, iar codul DR trebuie să fie setat la 1. Pentru un mesaj Comm-B direcționat multisite, temporizatorul B nu trebuie să se întrerupă automat, ci să continue să funcționeze până când:a) mesajul este citit și încheiat de amplasamentul rezervat; saub) mesajul este anulat (pct. 3.1.2.10.5.4) de aparatele de bord care utilizează legătura de date.
Notă.- Protocoalele de la pct. 3.1.2.6.5.3 și 3.1.2.6.11.3.2.1 determină apoi livrarea mesajului către amplasamentul rezervat. Aparatele de bord care utilizează legătura de date pot anula mesajul dacă livrarea către amplasamentul rezervat nu poate fi realizată.3.1.2.6.11.3.2.3. Încheierea unui Comm-B multisite. Interogatorul trebuie să încheie un Comm-B multisite inițiat din aer, transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A, care conține:
ori
DI = 1
IIS = identificatorul interogatorului alocat
MBS = 2 (încheiere Comm-B),
ori
DI = 0, 1 sau 7
IIS = identificatorul interogatorului alocat
PC = 4 (încheiere Comm-B)
Transponderul trebuie să compare identificatorul IIS al interogării cu identificatorul II Comm-B, iar dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, mesajul nu trebuie să fie șters iar starea II Comm-B, temporizatorul B și codul DR trebuie să nu fie schimbate. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc, transponderul trebuie să seteze II Comm-B la 0, să reseteze temporizatorul B, să șteargă codul DR pentru acest mesaj și să șteargă însuși mesajul. Transponderul nu trebuie să încheie un mesaj Comm-B multisite inițiat din aer, cu excepția situației în care acesta a fost citit cel puțin odată de amplasamentul rezervat.3.1.2.6.11.3.2.4. Expirarea automată a rezervării Comm-B. Dacă perioada temporizatorului B expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, II Comm-B trebuie setat la 0 iar temporizatorul B trebuie resetat. Mesajul Comm-B și câmpul DR nu trebuie să fie șterse de transponder.
Notă.- Aceasta face posibil ca un alt amplasament să citească și să șteargă acest mesaj.3.1.2.6.11.3.3. Protocolul adițional pentru Comm-B neselectiv inițiat din aer.
Notă.- În cazurile în care protocoalele multisite nu sunt cerute (de ex. nu există acoperire suprapusă sau coordonarea senzorilor prin comunicații sol-sol), poate fi folosit protocolul Comm-B neselectiv inițiat din aer.3.1.2.6.11.3.3.1. Transferul de mesaje. Interogatorul trebuie să extragă mesajul transmițând fie RR egal cu 16 și DI diferit de 7, fie RR egal cu 16, DI egal cu 7 și RRS egal cu 0, într-o interogare de supraveghere sau de Comm-A.3.1.2.6.11.3.3.2. Încheierea Comm-B. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj Comm-B neselectiv inițiat din aer, transmițând PC egal cu 4 (încheiere Comm-B). La primirea acestei comenzi, transponderul trebuie să efectueze încheierea, dacă nu funcționează temporizatorul B. Dacă temporizatorul B funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie realizată conform pct. 3.1.2.6.11.3.2.3. Transponderul nu trebuie să încheie un mesaj Comm-B neselectiv inițiat din aer, dacă acesta nu a fost citit cel puțin o dată de o interogare care utilizează protocoale neselective.3.1.2.6.11.3.4. Protocolul Comm-B extins inițiat din aer.
Notă.- Protocolul Comm-B extins inițiat din aer asigură o capacitate sporită a legăturii de date, permițând livrarea în paralel a mesajelor Comm-B inițiate din aer până la șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea, fără a fi nevoie de rezervări Comm-B multisite, este posibilă în regiuni cu acoperire suprapusă, pentru interogatoarele echipate pentru protocolul Comm-B extins inițiat din aer. Protocolul este în deplină conformitate cu protocolul multisite standard și astfel este compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins.3.1.2.6.11.3.4.1. Transponderul trebuie să fie capabil să memoreze fiecare dintre cele șaisprezece coduri II: (1) un mesaj Comm-B inițiat din aer sau direcționat multisite și (2) conținutul registrelor GICB de la 2 la 4.
Notă.- Registrele GICB de la 2 la 4 sunt folosite pentru protocolul de legătură Comm- B definit în standardele și practicile recomandate pentru subrețeaua de Mod S (RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 5).3.1.2.6.11.3.4.2. Protocolul Comm- B multisite extins inițiat în aer3.1.2.6.11.3.4.2.1. Inițierea. Un mesaj Comm-B inițiat din aer, intrat în transponder, trebuie să fie memorat în registrele alocate pentru II = 0.3.1.2.6.11.3.4.2.2. Anunțarea și extragerea. Un mesaj în așteptare Comm-B, inițiat din aer, trebuie să fie anunțat în câmpul DR al răspunsurilor către toate interogatoarele, pentru care nu se așteaptă niciun mesaj Comm-B multisite direcționat. Câmpul UM al răspunsului la anunț trebuie să indice faptul că mesajul nu este rezervat pentru niciun cod II, de ex. subcâmpul IIS trebuie setat la 0. Atunci când este recepționată o comandă de citire a acestui mesaj de la un anumit interogator, răspunsul care conține mesajul trebuie să cuprindă conținutul unui subcâmp IIS care indică faptul că mesajul este rezervat pentru codul II cuprins în interogarea primită de la acel interogator. După citire și până la încheiere, mesajul trebuie să continue să fie alocat codului II respectiv. Odată ce un mesaj este alocat unui anumit cod II, anunțarea acestui mesaj nu mai trebuie făcută și în răspunsurile către interogatoare cu alte coduri II. Dacă mesajul nu este încheiat de interogatorul alocat pentru perioada temporizatorului B, mesajul trebuie să revină la starea multisite inițiată din aer, iar procesul trebuie să se repete. Numai un singur mesaj Comm-B multisite inițiat din aer trebuie să fie procesat la un moment dat.3.1.2.6.11.3.4.2.3. Încheierea. O încheiere pentru un mesaj multisite inițiat din aer trebuie să fie acceptată numai de la interogatorul alocat în mod curent pentru a transfera mesajul.3.1.2.6.11.3.4.2.4. Anunțarea următorului mesaj aflat în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare în răspunsul la o interogare ce conține o încheiere Comm-B, dacă un mesaj nealocat inițiat din aer se află în așteptare și nu a fost alocat unui cod II, sau dacă un mesaj direcționat multisite se află în așteptare pentru acel cod II (pct. 3.1.2.6.11.3.4.3).3.1.2.6.11.3.4.3. Protocolul extins Comm-B multisite direcționat.3.1.2.6.11.3.4.3.1. Inițierea. Atunci când un mesaj multisite direcționat a intrat în transponder, acesta trebuie să fie plasat în registrele Comm-B alocate codului II specificat pentru mesajul respectiv. Dacă registrele pentru acest cod II sunt deja ocupate (de ex. un mesaj multisite direcționat este deja în curs pentru acest cod II), noul mesaj trebuie să fie pus în așteptare până când operațiunea curentă pentru codul II respectiv este încheiată.3.1.2.6.11.3.4.3.2. Anunțarea. Anunțarea transferului unui mesaj Comm-B, aflat în așteptare, trebuie să se efectueze utilizând câmpul DR, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.2, cu codul II al destinației interogatorului conținut în subcâmpul IIS, așa cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.3.2. Conținuturile câmpului DR și subcâmpului IIS trebuie să fie setate într-un mod anume pentru interogatorul care trebuie să primească răspunsul. Un mesaj multisite direcționat, aflat în așteptare, trebuie să fie anunțat numai în răspunsurile către interogatorul vizat. Acesta nu trebuie să fie anunțat în răspunsurile către alte interogatoare.
Nota 1.- Dacă un mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru II = 2, răspunsurile de supraveghere către acel interogator vor conține DR = 1 și IIS = 2. Dacă acesta este singurul mesaj în curs, răspunsurile către toate celelalte interogatoare vor arăta că nu există niciun mesaj în așteptare.
Nota 2.- În plus față de operarea în paralel, această formă de anunțare permite un grad mai mare de anunțare a mesajelor ELM downlink. Anunțurile pentru ELM downlink și Comm-B partajează câmpul DR. Un singur anunț poate avea loc la un moment dat, din cauza limitărilor de codare. În cazul în care atât un Comm-B cât și un ELM downlink sunt în așteptare, prioritatea la anunțare este acordată mesajului Comm-B. În exemplul de mai sus, dacă un Comm-B direcționat din aer s-ar afla în așteptare pentru II = 2 și un ELM downlink multisite direcționat s-ar afla în așteptare pentru II = 6, ambele interogatoare și-ar vedea anunțurile respective la prima scanare, întrucât nu va fi niciun anunț Comm-B pentru II = 6, care să blocheze anunțul ELM downlink aflat în așteptare.3.1.2.6.11.3.4.3.3. Încheierea. Încheierea trebuie să fie realizată conform celor specificate la pct. 3.1.2.6.11.3.2.3.
3.1.2.6.11.3.4.3.4. Anunțarea următorului mesaj aflat în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare, din răspunsul la o interogare care conține o încheiere Comm-B, dacă un alt mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru acel cod II, sau dacă un mesaj inițiat din aer se află în așteptare și nu a fost alocat unui cod II. (A se vedea pct. 3.1.2.6.11.3.4.2.4.).3.1.2.6.11.3.4.4. Protocolul Comm-B neselectiv extins. Disponibilitatea unui mesaj Comm-B neselectiv trebuie să fie anunțată tuturor interogatoarelor. Altfel, protocolul trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.6.11.3.3.3.1.2.6.11.4. Radio-emisia Comm-B
Nota 1.- Un mesaj Comm-B poate fi radio-emis tuturor interogatoarelor active din raza sa. Mesajele sunt numerotate alternativ 1 și 2 și se auto-anulează după 18 secunde. Interogatoarele nu dețin mijloace de a anula mesajele de radio-emisie Comm-B.
Nota 2.- Utilizarea radio-emisiei Comm-B este restricționată la transmiterea informațiilor care nu necesită un răspuns uplink ulterior inițiat de la sol.
Nota 3.- Temporizatorul folosit pentru ciclul de radio-emisie Comm-B este identic cu cel folosit pentru protocolul Comm-B multisite.
Nota 4.- Formatele de date pentru radio-emisia Comm-B sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.6.11.4.1. Inițierea.3.1.2.6.11.4.1.1. Un ciclu de emisie Comm-B trebuie să înceapă cu:a) încărcarea mesajului de emisie în buffer-ul Comm-Bb) pornirea temporizatorului - pentru mesajul curent Comm-B; și
Notă.- Dacă există mai mult de un mesaj Comm-B care așteaptă să fie emis, timer-ul este pornit odată ce mesajul devine emisia curentă Comm-B.c) selectarea codului DR 4 sau 5 (3.1.2.6.5.2) pentru inserarea în viitoare răspunsuri cu DF 4,5,20 sau 21 când informația ACAS nu este disponibilă sau codurile DR 6 sau 7, atunci când informația ACAS este disponibilă.3.1.2.6.11.4.1.2. Câmpul DR trebuie schimbat la următoarea valoare de fiecare dată când este inițiat de către transponder un nou mesaj de emisie Comm-B.
Notă.- Schimbarea valorii DR este utilizată de interogator pentru a detecta că un nou mesaj de emisie Comm-B este anunțat și pentru a extrage noul mesaj Comm-B.3.1.2.6.11.4.1.3. Nu trebuie să fie inițiat un ciclu de emisie Comm-B atunci când se așteaptă transmiterea unui mesaj Comm-B de la bord.3.1.2.6.11.4.1.4. Un nou ciclu de emisie Comm-B nu trebuie să întrerupă un ciclu de emisie Comm-B curent.3.1.2.6.11.4.2. Extragerea. Pentru a extrage mesajul de radio-emisie, un interogator trebuie să transmită RR egal cu 16 și DI diferit de 3 sau 7 sau RR egal cu 16 și DI egal cu 3 sau 7, cu RRS egal cu 0 într-o interogare ulterioară.3.1.2.6.11.4.3. Expirarea. Atunci când perioada temporizatorului B expiră, transponderul trebuie să șteargă codul DR pentru acest mesaj, să înlăture prezentul mesaj de radio-emisie și să schimbe numărul mesajului de radio-emisie (de la 1 la 2 sau de la 2 la 1) pentru pregătirea unei radio-emisii Comm-B ulterioare.3.1.2.6.11.4.4. Întreruperea. Pentru a împiedica un ciclu de radioemisie Comm-B să întârzie livrarea unui mesaj Comm-B inițiat din aer trebuie să fie luate măsuri pentru ca un Comm-B inițiat din aer să întrerupă un ciclu de radio-emisie Comm-B. Dacă un ciclu de radio-emisie este întrerupt, temporizatorul B trebuie să fie resetat, mesajul de radio-emisie întrerupt trebuie să fie reținut, iar numărul mesajului trebuie să nu fie schimbat. Livrarea/transmisia mesajului de radio-emisie întrerupt trebuie să reînceapă atunci când nu este în curs nici o operațiune Comm-B inițiată din aer. Mesajul trebuie să fie radio-emis apoi pe toată durata activării temporizatorului B.3.1.2.6.11.4.5. Protocolul extins Comm-B de radio-emisie. Un mesaj Comm-B de radio-emisie trebuie să fie transmis tuturor interogatoarelor care utilizează coduri II. Mesajul trebuie să rămână activ pe perioada activării temporizatorului B, pentru fiecare cod II. Prevederea pentru întreruperea unei radio-emisii de către un Comm-B care nu este o radio-emisie, conform pct. 3.1.2.6.11.4.4 trebuie să fie aplicată separat pentru fiecare cod II. Când perioada de activare a temporizatorului B s-a încheiat pentru toate codurile II, mesajul de radio-emisie trebuie să fie șters automat, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.11.4.3. Nu trebuie să fie inițiat un nou mesaj de radio-emisie până când mesajul curent de radio-emisie nu a fost șters.
Notă.- Datorită faptului că întreruperea mesajului de radio-emisie se produce independent pentru fiecare cod II, este posibil ca întreruperea mesajului de radio- emisie să se producă în momente diferite, pentru coduri II diferite.3.1.2.6.11.4.6. Managementul mesajelor Comm-B care așteaptă să fie transmise. Dacă conținutul unui mesaj de emisie Comm-B în așteptare este actualizat, trebuie reținută și emisă doar cea mai recentă valoare pentru fiecare identificator de emisie aer-sol și emis (mesajul) odată ce este încheiată emisia curentă Comm-B.
Notă.- Identificatorii de emisie aer-sol sunt definiți în Manualul Specificațiilor Tehnice pentru serviciile de Mod S și Squitter Extins (Doc. 9871).3.1.2.7. Operațiuni privind mesajele de comunicații cu lungime extinsă
Nota 1.- Mesajele lungi, fie uplink , fie downlink, pot fi transferate de protocoalele pentru mesaje cu lungime extinsă (ELM), prin utilizarea formatelor Comm-C (UF = 24) și respectiv Comm-D (DF = 24). Protocolul ELM uplink asigură transmiterea, prin legătură uplink, a până la șaisprezece segmente de mesaj a câte 80 de biți, înainte de a solicita un răspuns de la transponder. Acestea permit, de asemenea, o procedură similară și pentru legătura downlink.
Nota 2.- În unele zone cu acoperirea interogatoarelor suprapusă este posibil să nu existe mijloace de coordonare a activităților interogatoarelor prin comunicațiile la sol. Totuși, protocoalele de comunicații ELM necesită mai mult de o operațiune pentru finalizare; prin urmare, coordonarea este necesară pentru a se asigura faptul că segmente din diferite mesaje nu sunt intercalate și că operațiunile nu sunt încheiate accidental de un alt interogator (nu cel care ar fi trebuit sa facă încheierea). Aceasta se poate realiza prin utilizarea protocoalelor de comunicații multisite, sau prin utilizarea protocoalelor ELM extinse.
Nota 3.- Mesajele downlink cu lungime extinsă sunt transmise numai după autorizarea de către interogator. Segmentele care urmează a fi transmise sunt incluse în răspunsuri Comm-D. Ca și în cazul mesajelor Comm-B inițiate din aer, mesajele ELM downlink sunt transmise fie către toate interogatoarele, fie direcționate către un anumit interogator. În primul caz, un interogator individual poate utiliza protocolul multisite pentru a-și rezerva facilitatea de a încheia operațiunea cu ELM downlink. Un transponder poate fi instruit să identifice interogatorul care l-a rezervat pentru o operațiune cu ELM. Numai acel interogator poate încheia transmisia și rezervarea ELM.
Nota 4.- Protocolul multisite și protocolul neselectiv nu pot fi folosite simultan într-o regiune cu acoperirea interogatoarelor suprapusă, decât dacă interogatoarele își coordonează activitățile de comunicații prin comunicațiile la sol.3.1.2.7.1. Comm-C, format uplink 24

1	3	5	9	89
UF	RC	NC	MC	AP
2	4	8	88	112

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
UF format uplink	3.1.2.3.2.1.1
RC control răspuns	3.1.2.7.1.1
NC număr segment C	3.1.2.7.1.2
MC mesaj, Comm-C	3.1.2.7.1.3
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.7.1.1. RC - controlul răspunsului. Acest câmp uplink de 2 biți (3-4) trebuie să desemneze importanța segmentelor și decizia de răspuns.

Codare
RC	= 0 înseamnă segment inițial ELM uplink în câmpul MC = 1 înseamnă segment intermediar ELM uplink în câmpul MC = 2 înseamnă segment final ELM uplink în câmpul MC = 3 înseamnă solicitare pentru livrarea ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.2)

3.1.2.7.1.2. NC - numărul segmentului C. Acest câmp uplink de 4 biți (5-8) trebuie să desemneze numărul segmentului de mesaj conținut în MC (pct. 3.1.2.7.4.2.1). NC trebuie să fie codat ca număr binar.3.1.2.7.1.3. MC - mesaj, Comm-C. Acest câmp uplink de 80 de biți (9-88) trebuie să conțină:a) unul dintre segmentele unei secvențe folosite pentru a transmite un mesaj ELM uplink către transponderul care conține subcâmpul IIS de 4 biți (9-12); saub) codurile de control pentru un mesaj ELM downlink, subcâmpul SRS de 16 biți (924) (pct. 3.1.2.7.7.2.1) și subcâmpul IIS de 4 biți (25-28).
Notă. - Conținutul mesajului și codurile nu sunt incluse în acest capitol, excepție făcându-se doar pentru pct. 3.1.2.7.7.2.1.3.1.2.7.2. Protocolul de interogare-răspuns pentru UF 24
Notă. - Coordonarea interogare-răspuns pentru formatul de mai sus este în conformitate cu protocolul stabilit în tabelul 3-5 (pct. 3.1.2.4.1.3.2.2).3.1.2.7.3. Comm-D, format downlink 24

1		4	5	9	89
DF		KE	ND	MD	AP
2			8	88	112

Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
liber - 1 bit
KE control, ELM	3.1.2.7.3.1
ND număr segment D	3.1.2.7.3.2
MD mesaj, Comm-D	3.1.2.7.3.3
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.7.3.1. KE - control, ELM. Acest câmp downlink de 1 bit (4) trebuie să definească conținutul câmpurilor ND și MD.
TABEL - 813.1.2.7.3.2. ND - numărul segmentului D. Acest câmp downlink de 4 biți (5-8) trebuie să desemneze numărul segmentului de mesaj conținut în MD (pct. 3.1.2.7.7.2). ND trebuie codat ca număr binar.3.1.2.7.3.3. MD - mesaj, Comm-D. Acest câmp downlink de 80 de biți (9-88) trebuie să conțină:a) unul dintre segmentele unei secvențe folosite pentru a transmite un mesaj ELM downlink către interogator; saub) coduri de control pentru un mesaj ELM uplink.3.1.2.7.4. Protocolul ELM uplink multisite3.1.2.7.4.1. Rezervarea ELM uplink multisite. Un interogator trebuie să solicite o rezervare pentru un mesaj ELM uplink transmițând o interogare de supraveghere sau Comm-A, care conține:
DI = 1
IIS = identificatorul interogatorului alocat
MES = 1 sau 5 (solicitare de rezervare ELM uplink)
Notă. - O solicitare de rezervare ELM uplink multisite este în mod normal însoțită de o solicitare privind starea rezervării ELM uplink (RSS = 2). Aceasta face ca identificatorul interogatorului amplasamentului rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului.3.1.2.7.4.1.1. Procedura de protocol, ca răspuns la această interogare, trebuie să depindă de starea temporizatorului C, care indică dacă o rezervare ELM uplink este activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze pentru Tr secunde.
Nota 1.- Valoarea T_R este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.a) Dacă temporizatorul C nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin:1) stocarea subcâmpului IIS al interogării ca II Comm-C și2) pornirea temporizatorului C.b) Dacă temporizatorul C funcționează și codul IIS al interogării este egal cu II Comm-C, transponderul trebuie să restarteze temporizatorul C.c) Dacă temporizatorul C funcționează, însă codul IIS al interogării nu este egal cu II Comm-C, nu trebuie să intervină nicio schimbare a II Comm-C sau a temporizatorului C.
Nota 2. - În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă.3.1.2.7.4.1.2. Un interogator nu trebuie să declanșeze activitatea ELM decât dacă, în timpul aceleiași scanări, în urma solicitării unui raport de stare ELM uplink, acesta a recepționat în câmpul UM identificatorul interogatorului propriu ca fiind interogatorul rezervat pentru ELM uplink.
Notă. - Dacă activitatea ELM nu începe în timpul aceleiași scanări ca și rezervarea, în timpul următoarei scanări poate fi făcută o nouă solicitare de rezervare.3.1.2.7.4.1.3. Dacă livrarea/transmisia ELM uplink nu este încheiată în timpul scanării curente, interogatorul trebuie să se asigure că încă mai are o rezervare înainte de a livra segmente suplimentare într-o scanare ulterioară.3.1.2.7.4.2. Livrarea/transmisia ELM uplink multisite. Lungimea minimă a unui ELM uplink trebuie să fie de 2 segmente, iar cea maximă trebuie sa fie de 16 segmente.3.1.2.7.4.2.1. Transferul segmentului inițial. Interogatorul trebuie să înceapă livrarea/ transmisia ELM uplink pentru un mesaj de n segmente (valori NC de la 0 la n-1) printr-o transmisie Comm-C care conține RC egal cu 0. Segmentul de mesaj transmis în câmpul MC trebuie să fie ultimul segment al mesajului și să aibă NC egal cu n-1.
La recepționarea unui segment de inițializare (RC = 0), transponderul trebuie să stabilească o configurare definită prin:a) ștergerea numărului și conținutului registrelor de stocare ale segmentelor precedente și a câmpului TAS asociat;b) alocarea spațiului de stocare pentru numărul de segmente anunțat în NC a acestei interogări; șic) memorarea câmpului MC al segmentului recepționat.
Transponderul nu trebuie să răspundă la această interogare.
Recepționarea unui alt segment de inițializare trebuie să aibă ca rezultat o nouă configurare în cadrul transponderului.3.1.2.7.4.2.2. Confirmarea transmisiei. Transponderul trebuie să utilizeze subcâmpul TAS pentru a raporta segmentele recepționate până în momentul respectiv, într-o secvență ELM uplink. Informația conținută în subcâmpul TAS trebuie să fie actualizată în mod continuu de transponder, pe măsură ce sunt recepționate segmentele.
Notă. - Segmentele pierdute în transmisia uplink sunt depistate prin absența lor în raportul TAS și sunt retransmise de interogator, care trimite în continuare segmente finale suplimentare pentru a evalua gradul de finalizare a mesajului.3.1.2.7.4.2.2.1. TAS, subcâmpul de confirmare a transmisiei în MD. Acest subcâmp downlink de 16 biți (17-32), în câmpul MD, raportează numerele segmentelor recepționate până în momentul respectiv într-o secvență ELM uplink. Începând cu bitul 17, care desemnează segmentul numărul 0, fiecare dintre următorii biți trebuie setat la UNU dacă segmentul corespunzător al secvenței a fost recepționat. TAS trebuie să apară în MD dacă KE este egal cu 1 în același răspuns.3.1.2.7.4.2.3. Transferul segmentelor intermediare. Interogatorul trebuie să transfere segmentele intermediare prin transmiterea de interogări Comm-C cu RC egal cu 1. Transponderul trebuie să stocheze segmentele și să actualizeze TAS numai dacă configurația de la pct. 3.1.2.7.4.2.1 se aplică și dacă NC recepționat este mai mic decât valoarea stocată la recepționarea segmentului inițial. Nu trebuie să fie generat vreun răspuns la recepționarea unui segment intermediar.
Notă. - Segmentele intermediare pot fi transmise în orice ordine.3.1.2.7.4.2.4. Transferul segmentului final. Interogatorul trebuie să transfere un segment final prin transmiterea unei interogări Comm-C cu RC egal cu 2. Transponderul trebuie să stocheze conținutul câmpului MC și să actualizeze TAS, dacă configurația de la pct. 3.1.2.7.4.2.1 se aplică și dacă NC recepționat este mai mic decât valoarea NC a segmentului inițial. Transponderul trebuie să răspundă în toate cazurile conform prevederilor specificate la. pct. 3.1.2.7.4.2.5.
Nota 1. - Această interogare de transfer a segmentului final poate conține orice segment de mesaj.
Nota 2. - RC egal cu 2 este transmis oricând interogatorul dorește să recepționeze subcâmpul TAS în răspuns. Prin urmare, în timpul livrării unui ELM uplink se pot transfera mai multe segmente "finale".3.1.2.7.4.2.5. Răspunsul de confirmare. La recepționarea unui segment final, transponderul trebuie să transmită un răspuns Comm-D (DF = 24), cu KE egal cu 1 și cu subcâmpul TAS în câmpul MD. Acest răspuns trebuie transmis la 128 de μs ± 0,25 μs de la inversiunea fazei de sincronizare a interogării care livrează segmentul final.3.1.2.7.4.2.6. Mesajul complet. Transponderul trebuie să considere mesajul complet dacă toate segmentele anunțate de NC în segmentul de inițializare au fost recepționate. Dacă mesajul este complet, conținutul mesajului trebuie să fie transmis în exterior prin interfața ELM, prevăzută la pct. 3.1.2.10.5.2.1.3 și șters. Segmentele sosite mai târziu nu trebuie să fie stocate. Conținutul TAS trebuie să rămână neschimbat până la încheiere (pct. 3.1.2.7.4.2.8) sau până când este solicitată o nouă configurare (pct. 3.1.2.7.4.2.1).3.1.2.7.4.2.7. Restartarea temporizatorului C. Temporizatorul C trebuie să fie restartat de fiecare dată când un segment recepționat este stocat și II Comm-C este diferit de 0.
Notă.- Cerința pentru II Comm-C de a fi diferit de zero împiedică restartarea timerului C în timpul unei transmisii ELM uplink neselective.3.1.2.7.4.2.8. Încheierea ELM uplink multisite. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM uplink multisite, transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A care conține:
fie
DI = 1
IIS = identificatorul interogatorului alocat
MES = 2, 6 sau 7 (încheiere ELM uplink)
fie
DI = 0, 1 sau 7
IIS = identificatorul interogatorului alocat
PC = 5 (încheiere ELM uplink)
Transponderul trebuie să compare IIS al interogării cu II Comm-C și dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, starea procesului ELM uplink nu trebuie să fie schimbată.
Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc, transponderul trebuie să seteze II Comm-C la 0, să reseteze temporizatorul C, să șteargă TAS stocat și să îndepărteze orice segment stocat aparținând unui mesaj incomplet.3.1.2.7.4.2.9. Încheierea automată ELM uplink multisite. Dacă perioada temporizatorului C expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, acțiunile de încheiere descrise la pct. 3.1.2.7.4.2.8 trebuie să fie inițiate automat de transponder.3.1.2.7.5. ELM uplink neselectiv.
Notă. - Protocolul ELM uplink neselectiv poate fi folosit în cazurile în care nu sunt solicitate protocoalele multisite (de ex. nu există acoperire care se suprapune sau coordonarea senzorilor prin comunicații sol-sol).
Livrarea/transmisia neselectivă a unui ELM uplink trebuie să aibă loc ca și pentru mesajele ELM uplink multisite descrise la pct. 3.1.2.7.4.2. Interogatorul trebuie să încheie un ELM uplink transmițând PC egal cu 5 (încheiere ELM uplink) într-o interogare de supraveghere sau de Comm-A. La primirea acestei comenzi, transponderul trebuie să efectueze încheierea, numai dacă funcționează temporizatorul C. Dacă temporizatorul C funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie să fie realizată conform prevederilor de la pct. 3.1.2.7.4.2.8. Un mesaj incomplet, prezent atunci când încheierea este acceptată, trebuie să fie anulat.3.1.2.7.6. Protocolul ELM uplink extins
Notă. - Protocolul ELM uplink extins asigură o capacitate superioară a legăturii de date, permițând livrarea/transmisia în paralel a mesajelor ELM uplink până la șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea, fără a fi necesare rezervări ELM uplink multisite, este posibilă în regiuni cu acoperire suprapusă, pentru interogatoarele echipate pentru protocolul ELM uplink extins. Protocolul este pe deplin conform cu protocolul multisite standard și astfel este compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins.3.1.2.7.6.1. Generalități3.1.2.7.6.1.1. Interogatorul trebuie să determine, din raportul privind capacitatea legăturii de date, dacă transponderul permite protocoalele extinse. Dacă protocoalele extinse nu sunt suportate nici de interogator și nici de transponder, trebuie să fie folosite protocoalele de rezervare multisite specificate la pct. 3.1.2.7.4.1.
Notă.- Dacă protocoalele extinse sunt suportate, mesajele ELM uplink livrate/transmise prin utilizarea protocolului multisite pot fi transmise fără o rezervare prealabilă.3.1.2.7.6.1.2. Dacă transponderul și interogatorul sunt echipate pentru protocolul extins, interogatorul trebuie să utilizeze protocolul uplink extins.3.1.2.7.6.1.3. Transponderul trebuie să fie capabil să stocheze un mesaj de șaisprezece segmente pentru fiecare din cele șaisprezece coduri II.3.1.2.7.6.2. Procesarea rezervării. Transponderul trebuie să permită procesarea rezervării pentru fiecare cod II, după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.4.1.
Nota 1.- Procesarea rezervării este necesară pentru interogatoarele care nu permit protocolul extins.
Nota 2.- Întrucât transponderul poate procesa mesaje ELM uplink simultane pentru toate cele șaisprezece coduri II, întotdeauna se va acorda o rezervare.3.1.2.7.6.3. Livrarea/Transmisia și încheierea mesajului ELM uplink extins. Transponderul trebuie să proceseze segmentele recepționate separat, după codul II. Pentru fiecare valoare a codului II, livrarea/transmisia și încheierea ELM uplink trebuie să se efectueze după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.4.2, cu excepția câmpului MD folosit pentru a transmite confirmarea tehnică, ce trebuie să conțină și subcâmpul IIS de 4 biți (33-36).
Notă.- Interogatorul poate utiliza codul II conținut în confirmarea tehnică pentru a verifica dacă a recepționat confirmarea tehnică corectă.3.1.2.7.7. Protocolul ELM downlink multisite3.1.2.7.7.1. Inițializarea. Transponderul trebuie să anunțe prezența unui mesaj ELM downlink de n segmente, făcând disponibil codul binar corespunzător valorii zecimale 15 + n, pentru a fi inserat în câmpul DR al unui răspuns de supraveghere sau Comm- B cu DF egal cu 4, 5, 20, 21. Acest anunț trebuie să rămână activ până când mesajul ELM este încheiat (pct. 3.1.2.7.7.3, 3.1.2.7.8.1).3.1.2.7.7.1.1. Rezervarea ELM downlink multisite. Un interogator trebuie să solicite o rezervare pentru extragerea unui mesaj ELM downlink, prin transmiterea unei interogări de supraveghere sau Comm-A care include:
DI = 1
IIS = identificatorul interogatorului alocat
MES = 3 sau 6 (solicitare de rezervare ELM downlink)
Notă.- O solicitare de rezervare ELM downlink multisite este în mod normal însoțită de o solicitare privind starea rezervării ELM downlink (RSS = 3). Aceasta face ca identificatorul interogatorului pentru interogatorul rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului.3.1.2.7.7.1.1.1. Procedura protocolului de răspuns la această interogare depinde de starea temporizatorului D, care arată dacă există o rezervare ELM downlink activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze pentru Tr secunde.
Nota 1.- Valoarea Tr este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.a) dacă temporizatorul D nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin:1) stocarea subcâmpului IIS al interogării ca II Comm-D; și2) pornirea temporizatorului D.
O rezervare ELM downlink multisite nu trebuie să fie acordată de transponder, afară de cazul în care un ELM downlink așteaptă să fie transmis.b) dacă temporizatorul D funcționează și IIS al interogării este egal cu II Comm-D, transponderul trebuie să restarteze temporizatorul D; șic) dacă temporizatorul D funcționează însă IIS al interogării nu este egal cu II Comm- D, nu trebuie să apară schimbări în II Comm-D sau la temporizatorul D.
Nota 2.- În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă.3.1.2.7.7.1.1.2. Un interogator trebuie să determine dacă acela este amplasamentul rezervat prin codarea câmpului UM și, dacă este așa, acesta este autorizat să solicite livrarea ELM downlink. Altfel, activitatea ELM trebuie să nu fie declanșată pe timpul acestei scanări.
Notă.- Dacă interogatorul nu este în amplasamentul rezervat, poate fi făcută o nouă solicitare de rezervare pe timpul următoarei scanări.3.1.2.7.7.1.1.3. Dacă activitatea ELM downlink nu este încheiată în timpul scanării curente, interogatorul trebuie să se asigure că încă mai are o rezervare înainte de a solicita segmente suplimentare într-o scanare ulterioară.3.1.2.7.7.1.2. Transmisiile ELM downlink multisite direcționate. Pentru a direcționa un mesaj ELM downlink către un anumit interogator, trebuie să fie folosit protocolul ELM downlink multisite. Când temporizatorul D nu funcționează, identificatorul interogatorului destinației dorite trebuie să fie stocat ca II Comm-D. Simultan, temporizatorul D trebuie să fie pornit, iar codul DR (pct. 3.1.2.7.7.1) trebuie setat. Pentru un ELM downlink multisite direcționat, temporizatorul D nu trebuie să se oprească automat, ci trebuie să continue să funcționeze până când:a) mesajul este citit și încheiat de amplasamentul rezervat; saub) mesajul este anulat (pct. 3.1.2.10.5.4) de echipamentele de bord ce utilizează legătura de date.
Notă.- Protocoalele de la pct. 3.1.2.7.7.1 vor determina apoi livrarea/transmisia mesajului către amplasamentul rezervat. Echipamentele de bord ce utilizează legătura de date pot anula mesajul dacă livrarea/transmisia către amplasamentul rezervat nu poate fi realizată.3.1.2.7.7.2. Livrarea/Transmisia mesajelor ELM downlink. Interogatorul trebuie să extragă un mesaj ELM downlink, prin transmiterea unei interogări Comm-C cu RC egal cu 3. Această interogare trebuie să poarte subcâmpul SRS care specifică segmentele ce urmează a fi transmise. La primirea acestei solicitări, transponderul trebuie să transfere segmentele solicitate prin intermediul răspunsurilor Comm-D cu KE egal cu 0 și ND corespunzător numărului segmentului din MD. Primul segment trebuie să fie transmis la 128 de μs ± 0,25 μs, de la inversiunea de fază sincronizată a interogării care solicită livrarea/transmisia, iar segmentele ulterioare trebuie transmise cu o rată de unul la fiecare 136 de μs ± 1 μs. Dacă este recepționată o solicitare pentru transmiterea de segmente ELM downlink și niciun mesaj nu se află în așteptare, fiecare segment de răspuns trebuie să conțină numai ZERO-uri în câmpul MD.
Nota 1.- Segmentele solicitate pot fi transmise în orice ordine.
Nota 2.- Segmentele pierdute în transmisiile downlink vor fi solicitate din nou de interogator într-o interogare ulterioară care poartă subcâmpul SRS. Acest proces se repetă până când sunt transferate toate segmentele.3.1.2.7.7.2.1. SRS, subcâmpul pentru solicitarea segmentelor din MC. Acest subcâmp uplink de 16 biți (9-24) din MC, trebuie să solicite transponderului să transfere segmente ELM downlink. Începând cu bitul 9, care indică segmentul numărul 0, fiecare dintre următorii biți trebuie setat la UNU dacă este solicitată transmiterea segmentului corespondent. SRS trebuie să apară în MC dacă RC este egal cu 3 în cadrul aceleiași interogări.3.1.2.7.7.2.2. Restartarea temporizatorului D. Temporizatorul D trebuie să fie restartat de fiecare dată când este recepționată solicitarea unor segmente Comm-D, dacă II Comm-D este diferit de zero.
Notă.- Cerința ca II Comm-D să fie diferită de zero împiedică restartarea temporizatorului D în timpul unei operațiuni ELM downlink neselective.3.1.2.7.7.3. Încheierea ELM downlink multisite. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM downlink multisite transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A care include:
fie
DI = 1
IIS = identificatorul interogatorului alocat
MES = 4, 5 sau 7 (încheiere ELM downlink)
fie
DI = 0, 1 sau 7
IIS = identificatorul interogatorului alocat
PC = 6 (încheiere ELM downlink).
Transponderul trebuie să compare IIS al interogării cu II Comm-D, iar dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, starea procesului downlink nu trebuie să fie modificată.
Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc și dacă o solicitare de transmisie a fost îndeplinită cel puțin o dată, transponderul trebuie să seteze II Comm-D la 0, să reseteze temporizatorul D, să șteargă codul DR pentru acest mesaj și să șteargă însuși mesajul.
Dacă un alt mesaj ELM downlink așteaptă să fie transmis, transponderul trebuie să seteze codul DR (dacă niciun mesaj Comm-B nu așteaptă să fie livrat) astfel încât răspunsul să conțină anunțarea următorului mesaj.3.1.2.7.7.4. Expirarea automată a rezervării ELM downlink. Dacă perioada temporizatorului D expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, II Comm-D trebuie setat la 0, iar temporizatorul D trebuie să fie resetat. Mesajul și codul DR nu trebuie să fie șterse.
Notă.- Aceasta permite ca un alt amplasament să citească și să șteargă acest mesaj.3.1.2.7.8. Mesaje ELM downlink neselective.
Notă.- În cazurile în care protocoalele multisite nu sunt necesare (de ex. nu există acoperire care se suprapune sau coordonare a senzorilor prin comunicații sol-sol), poate fi folosit protocolul ELM downlink neselectiv.
Livrarea/transmisia ELM downlink neselectivă trebuie să se desfășoare după cum este descris la pct. 3.1.2.7.7.2.3.1.2.7.8.1. Încheierea ELM downlink neselectivă. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM downlink neselectiv transmițând PC egal cu 6 (încheiere ELM downlink), într-o interogare de supraveghere sau Comm-A. La primirea acestei comenzi și dacă o solicitare de transmisie a fost îndeplinită cel puțin o dată, transponderul trebuie să efectueze încheierea, cu excepția cazului în care temporizatorul D funcționează. Dacă temporizatorul D funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie să se realizeze conform pct. 3.1.2.7.7.3.3.1.2.7.9. Protocolul ELM downlink extins.
Notă.- Protocolul ELM downlink extins asigură o capacitate superioară a legăturii de date, permițând livrarea/transmisia în paralel a mesajelor ELM downlink până la șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea fără a fi necesare rezervări ELM downlink multisite este posibilă în regiuni cu acoperire, care se suprapune pentru interogatoarele echipate pentru protocolul ELM downlink extins. Protocolul este pe deplin conform cu protocolul multisite standard și este astfel compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins.3.1.2.7.9.1. Generalități3.1.2.7.9.1.1. Interogatorul trebuie să determine din raportul privind capacitatea legăturii de date dacă transponderul suportă protocoalele extinse. Dacă protocoalele extinse nu sunt permise atât de interogator cât și de transponder, trebuie să fie folosite protocoalele de rezervare multisite specificate la pct. 3.1.2.6.11, pentru mesajele ELM downlink multisite și multisite direcționate.
Notă.- Dacă protocoalele extinse sunt permise, mesajele ELM downlink livrate/transmise, utilizând protocolul direcționat multisite, pot fi livrate fără o rezervare anterioară.3.1.2.7.9.1.2. Dacă transponderul și interogatorul sunt echipate pentru protocolul extins, interogatorul ar trebui să utilizeze protocolul downlink extins.3.1.2.7.9.2. Protocolul ELM downlink multisite extins3.1.2.7.9.2.1. Transponderul trebuie să fie capabil să stocheze un mesaj de șaisprezece segmente pentru fiecare dintre cele șaisprezece coduri II.3.1.2.7.9.2.2. Inițializarea. Un mesaj multisite intrat în transponder trebuie să fie stocat în registrele alocate pentru codul II = 0.3.1.2.7.9.2.3. Anunțarea și extragerea. Un mesaj ELM downlink multisite, aflat în așteptare, trebuie să fie anunțat în câmpul DR al răspunsurilor către toate interogatoarele pentru care nu se află în așteptare niciun mesaj ELM downlink multisite direcționat. Câmpul UM al răspunsului la anunț trebuie să indice faptul că mesajul nu este rezervat pentru niciun cod II, de ex. subcâmpul IIS trebuie setat la 0. Când o comandă pentru rezervarea acestui mesaj este recepționată de la un interogator dat, mesajul trebuie să fie rezervat pentru codul II conținut în interogarea ce provine de la acel interogator. După preluare și până la încheiere, mesajul trebuie sa continue să fie alocat codului II respectiv. Odată ce un mesaj este alocat unui anumit cod II, anunțarea acestui mesaj nu mai trebuie făcută în răspunsurile către interogatoarele care au alte coduri II. Dacă mesajul nu este încheiat de interogatorul asociat pe perioada temporizatorului D, mesajul trebuie să revină la starea multisite, iar procesul trebuie să se repete. Un singur mesaj ELM downlink multisite trebuie să fie procesat la un moment dat.3.1.2.7.9.2.4. Încheierea. O încheiere pentru un mesaj multisite trebuie să fie acceptată numai de interogatorul cel mai recent alocat pentru transferul mesajului.3.1.2.7.9.2.5. Anunțarea următorului mesaj în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare, în răspunsul la o interogare care conține o încheiere ELM downlink, dacă un mesaj ELM downlink multisite nealocat se află în așteptare sau dacă un mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru acel cod II (pct. 3.1.2.7.9.2).3.1.2.7.9.3. Protocolul ELM downlink multisite direcționat extins3.1.2.7.9.3.1. Inițializarea. Atunci când un mesaj multisite direcționat este intrat în transponder, acesta trebuie să fie plasat în registrele ELM downlink alocate codului II specificat pentru acest mesaj. Dacă registrele pentru acest cod II sunt deja utilizate (de ex. un mesaj ELM downlink multisite direcționat este deja în curs pentru acest cod II, noul mesaj trebuie să fie pus în așteptare până când transmisia curentă, având codul II respectiv, este încheiată.3.1.2.7.9.3.2. Anunțarea. Anunțarea unui mesaj ELM downlink aflat în așteptarea transferului trebuie să fie făcută utilizând câmpul DR, după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.7.1, având codul II al interogatorului de destinație conținut în subcâmpul IIS, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.3.2. Conținuturile câmpului DR și subcâmpului IIS trebuie să fie setate special pentru interogatorul care urmează să primească răspunsul. Un mesaj direcționat multisite aflat în așteptare trebuie să fie anunțat numai în răspunsurile către interogatorul vizat. Acesta nu trebuie să fie anunțat în răspunsurile către alte interogatoare.3.1.2.7.9.3.3. Livrarea/transmisia. Un interogator trebuie să determine dacă este amplasamentul rezervat, prin codarea în câmpul UM. Livrarea/transmisia trebuie să fie solicitată numai dacă acesta este amplasamentul rezervat, conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.2. Transponderul trebuie să transmită mesajul conținut în buffer-ul asociat codului II specificat în subcâmpul IIS al interogării de solicitare a segmentului.3.1.2.7.9.3.4. Încheierea. Încheierea trebuie să fie realizată conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.3, cu excepția faptului că încheierea unui mesaj trebuie să fie acceptată numai de la interogatorul care are codul II egal cu al celui care a transferat mesajul.3.1.2.7.9.3.5. Anunțarea următorului mesaj în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare, în răspunsul la o interogare care conține o încheiere ELM downlink, dacă un alt mesaj direcționat multisite se află în așteptare pentru acel cod II sau dacă un mesaj downlink se află în așteptare și nu i-a fost alocat un cod II (pct. 3.1.2.7.9.2).3.1.2.7.9.4. Protocolul ELM downlink neselectiv extins. Disponibilitatea unui mesaj ELM downlink neselectiv trebuie să fie anunțată tuturor interogatoarelor. Altfel, protocolul trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.3.1.2.8. Operațiunile pentru servicii aer-aer și squitter.
Notă.- Echipamentele sistemului de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS) folosesc formatele UF sau DF egale cu 0 sau 16 pentru supravegherea aer-aer.3.1.2.8.1. Supravegherea aer-aer de format scurt, format uplink 0

1		9		14	15		33
UF		RL		AQ	DS		AP
5					22		56

Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
UF format uplink	3.1.2.3.2.1.1
rezervați - 3 biți
RL lungime răspuns	3.1.2.8.1.2
rezervați - 4 biți
AQ achiziție	3.1.2.8.1.1
DS selector de date	3.1.2.8.1.3
rezervați - 10 biți
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.8.1.1. AQ - achiziție. Acest câmp uplink de 1 bit (14) trebuie să conțină un cod care controlează conținutul câmpului RI.3.1.2.8.1.2. RL - lungimea răspunsului. Acest câmp uplink de 1 bit (9) trebuie să stabilească formatul ce urmează a fi folosit pentru răspuns.
Codare
0 înseamnă un răspuns cu DF = 0
1 înseamnă un răspuns cu DF = 16
Notă.- Un transponder care nu suportă DF = 16 (adică un transponder care nu suportă capacitatea cross-link a sistemului ACAS și care nu este asociat cu echipamentul de bord pentru evitarea coliziunilor) nu trebuie să răspundă la o interogare UF=0 având RL=1.3.1.2.8.1.3. DS - selector de date. Acest câmp uplink de 8 biți (15-22) trebuie să conțină codul BDS (pct. 3.1.2.6.11.2.1) al registrului GICB al cărui conținut trebuie să fie returnat răspunsului corespunzător având DF = 16.3.1.2.8.2. Supravegherea aer-aer de format scurt, format downlink 0

1	6	7		14		20	33
DF	VS	CC		RI		AC	AP
5				17			56

Acest răspuns trebuie să fie trimis ca răspuns la o interogare având UF egal cu 0 și RL egal cu 0. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
VS starea pe verticală	3.1.2.8.2.1
CC capacitate cross-link	3.1.2.8.2.3
rezervați - 6 biți
RI informații despre răspuns	3.1.2.8.2.2
rezervați - 6 biți
AC cod altitudine	3.1.2.6.5.4
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.8.2.1. VS - starea pe verticală: Acest câmp downlink de 1 bit (6) trebuie să indice starea aeronavei (pct. 3.1.2.6.10.1.2).
Codare
0 înseamnă că aeronava este în aer
1 înseamnă că aeronava este la sol3.1.2.8.2.2. RI - informațiile de răspuns, aer-aer. Acest câmp downlink de 4 biți (1417) trebuie să raporteze valoarea vitezei reale maxime de zbor a aeronavei și tipul de răspuns către aeronava care interoghează. Codarea trebuie să fie următoarea:

0	înseamnă un răspuns la o interogare aer-aer UF = 0 cu AQ = 0, ACAS nu operează
1-7	rezervat pentru ACAS
8-15	înseamnă un răspuns la o interogare aer-aer UF = 0 cu AQ = 1 și că viteza maximă este după cum urmează:
8	fără date disponibile despre viteza maximă
9	viteza maximă este .LE. 140 km/h (75 kt)
10	viteza maximă este .GT. 140 și .LE. 280 km/h (75 și 150 kt)
11	viteza maximă este .GT. 280 și .LE. 560 km/h (150 și 300 kt)
12	viteza maximă este .GT. 560 și .LE. 1.110 km/h (300 și 600 kt)
13	viteza maximă este .GT. 1110 și .LE. 2220 km/h (600 și 1200 kt)
14	viteza maximă este mai mare de 2220 km/h (1200 kt)
15	Nealocat

Notă.- ".LE." înseamnă "mai mic sau egal cu" și ".GT." înseamnă "mai mare ca".3.1.2.8.2.3. CC - capacitatea cross-link. Acest câmp downlink (7) de 1 bit trebuie să indice posibilitatea transponderului de a suporta capacitatea cross-link, de ex. de a decoda conținutul câmpului DS într-o interogare cu UF egal cu 0 și de a răspunde cu conținutul registrului GICB specificat în răspunsul corespunzător având DF egal cu 16.
Codare
0 înseamnă că transponderul nu poate suporta capacitatea cross-link
1 înseamnă că transponderul suportă capacitatea cross-link.3.1.2.8.3. Supravegherea aer-aer de format lung, format downlink 16

1	6		14		20	33	89
DF	VS		RI		AC	MV	AP
5			17		32	88	112

Acest răspuns trebuie să fie trimis ca răspuns la o interogare având UF egal cu 0 și RL egal cu 1. Formatul acestui răspuns trebuie să fie constituit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
VS starea pe verticală	3.1.2.8.2.1
rezervați — 7 biți
RI informații despre răspuns	3.1.2.8.2.2
rezervați — 2 biți
AC cod altitudine	3.1.2.6.5.4
MV mesaj, ACAS	3.1.2.8.3.1
AP adresă/paritate	3.1.2.3.2.1.3

3.1.2.8.3.1. MV - mesaj, ACAS. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88) trebuie să conțină informații GICB, după cum au fost cerute în câmpul DS al interogării UF 0 care a solicitat răspunsul.
Notă. - Câmpul MV este de asemenea folosit de ACAS pentru coordonarea aer-aer (pct. 4.3.8.4.2.4).3.1.2.8.4. Protocol privind operațiunile aer-aer.
Notă. - Coordonarea interogare-răspuns pentru formatele aer-aer respectă protocolul descris în tabelul 3.5 (3.1.2.4.1.3.2.2).
Cel mai semnificativ bit (bitul 14) al câmpului RI al unui răspuns aer-aer trebuie să reproducă valoarea câmpului AQ (bitul 14), recepționat într-o interogare cu UF egal cu 0.
Dacă AQ este egal cu 0 în interogare, câmpul RI al răspunsului trebuie să conțină valoarea 0.
Dacă AQ este egal cu 1 în interogare, câmpul RI al răspunsului trebuie să conțină valoarea maximă a vitezei adevărate de zbor a aeronavei, după cum este definit la pct. 3.1.2.8.2.2.
Ca răspuns la o interogare UF = 0 cu RL = 1 și DS diferit de 0, transponderul trebuie să transmită un răspuns DF = 16, în care câmpul MV trebuie să conțină registrul GICB indicat prin valoarea DS. Dacă registrul solicitat nu este deservit de către echipamentul de bord, transponderul trebuie să răspundă, iar câmpul MV al răspunsului trebuie să conțină toate ZEROURILE.3.1.2.8.5. Squitter-ul de achiziție.
Notă.- Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e de achiziție (transmisii downlink nesolicitate) pentru a permite achiziția pasivă de către interogatoarele care au fascicule largi de antenă, iar achiziția activă poate fi împiedicată de distorsiunea (garbling) "all-call" sincron. Exemple de asemenea interogatoare sunt sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor și sistemele de supraveghere de suprafață ale aeroporturilor.3.1.2.8.5.1. Formatul squitter-ului de achiziție. Formatul folosit pentru transmiterea squitter-elor de achiziție trebuie să fie răspunsul "all-call", (DF = 11) cu II = 0.3.1.2.8.5.2. Rata squitter-ului de achiziție. Transmisiile squitter-ului de achiziție trebuie să fie emise la intervale de timp aleatorii care sunt distribuite uniform în intervalul de la 0,8 la 1,2 secunde, utilizând o cuantificare de timp nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul de achiziție precedent, cu următoarele excepții:a) squitter-ul de achiziție programat trebuie să fie întârziat dacă transponderul se află într-un ciclu de tranzacționare (pct. 3.1.2.4.1);b) squitter-ul de achiziție trebuie să fie întârziat dacă un squitter extins este în curs;c) squitter-ul de achiziție programat trebuie să fie întârziat dacă este activă o interfață reciprocă de suprimare; saud) squitter-ele de achiziție trebuie să fie transmise numai pe suprafață (la sol) dacă transponderul nu raportează tipul de poziție la sol al squitter-ului extins de Mod S.
Un squitter de achiziție nu trebuie să fie întrerupt de operațiunile prin legătura de date sau de activități de suprimare reciprocă după ce a început transmisia de squitter.
Nota 1.- Un sistem de suprimare reciprocă poate fi folosit pentru a conecta echipamentul de bord care funcționează în aceeași bandă de frecvențe, cu scopul de a împiedica interferențele reciproce. Acțiunea squitter-ului de achiziție se reia imediat ce este posibil, după un interval de suprimare reciprocă.
Nota 2.- Tipul de raport privind poziția pe suprafață (la sol) poate fi selectat în mod automat de aeronavă sau prin comenzi de la o stație de squitter de la sol (pct. 3.1.2.8.6.7).3.1.2.8.5.3. Selectarea antenei pentru squitter-ul de achiziție. Transponderele care funcționează cu diversitate de antene (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-e de achiziție după cum urmează:a) atunci când se află în aer (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e de achiziție în mod alternativ, de la cele două antene; șib) atunci când se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e de achiziție sub controlul SAS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f). În absența oricărei comenzi SAS, utilizarea doar a antenei superioare trebuie să fie opțiunea implicită. Notă.- Squitter-ele de achiziție nu sunt emise de la sol dacă transponderul raportează tipul de squitter extins privind poziția pe suprafață (la sol) (pct. 3.1.2.8.6.4.3).3.1.2.8.6. Squitter extins, format downlink 17

1	6	9	33	89
DF	CA	AA	ME	PI
5	8	32	88	112

Notă.- Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e extinse pentru a declanșa radio-emisia poziției aeronavei, în scopul supravegherii. Radio-emisia acestui tip de informații reprezintă o formă de supraveghere automată dependentă (ADS) cunoscută sub denumirea de radio-emisie -ADS (ADS-B).3.1.2.8.6.1. Formatul de squitter extins. Formatul folosit pentru squitter-ul extins trebuie să fie format downlink de 112 biți (DF = 17) care este constituit din următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
CA capacitate	3.1.2.5.2.2.1
AA adresă, anunțat	3.1.2.5.2.2.2
ME mesaj, squitter extins	3.1.2.8.6.2
PI paritate/identificatorul interogatorului	3.1.2.3.2.1.4

Câmpul PI trebuie să fie codat având II egal cu 0.3.1.2.8.6.2. ME - mesaj, squitter extins. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88), în DF = 17, trebuie să fie folosit pentru a transmite mesajele de radio-emisie. Squitter-ul extins trebuie să fie susținut de registrele 05, 06, 07, 08, 09, 0A {HEX} și 61-6F {HEX} și trebuie să se conformeze fie versiunii 0, fie versiunii 1, sau versiunii 2 a formatului de mesaj, după cum este descris mai jos:a) Versiunea 0 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente raportează calitatea supravegherii prin categoria de incertitudine a navigației (NUC), care poate fi un indicator fie al acurateții, fie al integrității datelor de navigație folosite de ADS-B. Totuși, nu există nici o indicație care să arate căreia dintre acestea, integritate sau acuratețe, servește drept indicator valoarea NUC.b) Versiunea 1 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente raportează acuratețea și integritatea supravegherii separat, sub forma categoriei de acuratețe a navigației (NAC), a categoriei de integritate a navigației (NIC) și a nivelului de integritate a supravegherii (SIL). Formatele ES versiunea 1 includ de asemenea prevederi pentru raportarea extinsă a informațiilor de stare și.c) Versiunea 2 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente conțin prevederile din versiunea 1, dar îmbunătățesc integritatea și raportarea parametrilor. Versiunea 2 a formatului de mesaj raportează separat integritatea sursei de poziție față de integritatea echipamentului de emisie ADS-B. Versiunea 2 a formatului de mesaj ES separă raportarea acurateții pe verticală de acuratețea poziției pe orizontală, înlătură integritatea verticală din integritatea poziției și permite raportarea codului SSR de Mod A, a offset-ului antenei GNSS și a unor valori adiționale privind integritatea poziției pe orizontală. Versiunea 2 a formatului de mesaj ES modifică de asemenea raportul privind starea țintei pentru a include altitudinea selectată, capul magnetic selectat și setarea altitudinii barometrice.
Nota 1.- Formatele și ratele de actualizare ale fiecărui registru sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871). Formatele și ratele de actualizare pentru squitterele individuale sunt definite prin numărul versiunii squitterului extins.
Nota 2.- Formatele pentru cele trei versiuni diferite sunt interoperabile. Un receptor de squitter extins poate recunoaște și decoda semnalele propriei versiuni, precum și cele ale versiunilor inferioare ale formatelor mesajelor. Receptorul poate totuși decoda semnale cu versiuni superioare, în acord cu capacitatea proprie.
Nota 3.- Materialul de îndrumare privind formatele registrelor transponderului și sursele de date este inclus în "Manualul privind serviciile specifice de Mod S și squitter-ul extins" (Doc 9871).3.1.2.8.6.3. Tipuri de squitter extins3.1.2.8.6.3.1. Squitter-ul de poziție de la bord. Tipul de squitter extins pentru poziția de la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 17, cu conținutul registrului GICB 05 {HEX} inserat în câmpul ME.
Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2), care conține RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 5, va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind poziția la bord în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.1.1. SSS, subcâmpul stării de supraveghere din ME. Transponderul trebuie să raporteze starea de supraveghere a transponderului în acest subcâmp de 2 biți (38, 39) al ME, atunci când ME conține un mesaj indicând poziția la bord.
Codarea
0 înseamnă fără informații de stare
1 înseamnă transponder care raportează o condiție de alertă permanentă (3.1.2.6.10.1.1.1)
2 Înseamnă transponder care raportează o condiție de alertă temporară (3.1.2.6.10.1.1.2)
3 înseamnă transponder care raportează condiția SPI (3.1.2.6.10.1.3)
Codurile 1 și 2 trebuie să aibă prioritate față de codul 3.3.1.2.8.6.3.1.2. ACS, subcâmpul codului altitudinii din ME. Sub controlul ATS (pct. 3.1.2.8.6.3.1.3), transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 12 biți (4152) din ME, fie altitudinea obținută din baza de date de navigație, fie codul altitudinii barometrice, atunci când ME conține un mesaj indicând poziția la bord. Atunci când este raportată altitudinea barometrică, conținutul ACS trebuie să fie conform specificațiilor pentru câmpul AC de 13 biți (pct. 3.1.2.6.5.4), cu excepția faptului că bitul M (bitul 26) trebuie să fie omis.3.1.2.8.6.3.1.3. Controlul raportării ACS. Raportarea de către transponder a datelor de altitudine în ACS trebuie să depindă de subcâmpul tipului de altitudine (ATS), după cum se specifică la pct. 3.1.2.8.6.8.2. Inserarea de către transponder a datelor de altitudine barometrică în subcâmpul ACS trebuie să aibă loc atunci când subcâmpul ATS are valoarea ZERO. Inserarea de către transponder a datelor de altitudine barometrică în ACS trebuie să fie blocată atunci când ATS are valoarea 1.3.1.2.8.6.3.2. Squitter-ul privind poziția pe suprafață (la sol). Tipul de squitter extins privind poziția pe suprafață (la sol) trebuie să utilizeze formatul DF = 17, având conținutul registrului GICB 06 {HEX} inserat în câmpul ME.
Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 6, va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind poziția pe suprafață în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.3. Squitter-ul de identificare a aeronavelor. Tipul de squitter extins de identificare a aeronavelor trebuie să utilizeze formatul DF = 17, având conținutul registrului GICB 08 {HEX} inserat în câmpul ME.
Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 8 va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind identificarea aeronavelor, în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.4. Squitter-ul pentru viteza la bord. Tipul de squitter extins pentru viteza la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 17, având conținutul registrului GICB 09 {HEX} inserat în câmpul ME.
Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 9 va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind viteza la bord, în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.5. Starea periodică si Squitter-ele determinate de evenimente3.1.2.8.6.3.5.1. Starea periodică a Squitter-ului. Pentru starea periodică, tipurile de squittere extinse trebuie să utilizeze formatul DF=17 pentru a indica starea aeronavei și alte date de supraveghere. Tipul de squitter extins cu privire la starea operațională a aeronavei trebuie să utilizeze conținutul registrului GICB 65 (HEX) inserat în câmpul ME. Tipul de squitter extins, cu privire la starea și statutul țintei, trebuie să utilizeze conținutul registrului GICB 62 (HEX) inserat în câmpul ME.
Nota 1.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) ce conține RR egal cu 22 și DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 5, va determina ca răspunsul care rezultă să conțină mesajul privind statutul operațional al aeronavei în câmpul său MB.
Nota 2.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) ce conține RR egal cu 22 și DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 2, va determina ca răspunsul care rezultă să conțină informația cu privire la starea și statutul țintei în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.5.2. Squitterul determinat de evenimente. Tipul de squitter extins determinat de evenimente trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conținutul registrului GICB 0A {HEX} inserat în câmpul ME.
Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 10 face ca răspunsul rezultat să conțină mesajul determinat de evenimente, în câmpul său MB.3.1.2.8.6.4. Rata de squitter extins3.1.2.8.6.4.1. Inițializarea. La punerea sub tensiune, transponderul trebuie să înceapă operarea într-un mod în care radio-emite numai squitter-e de achiziție (pct. 3.1.2.8.5). Transponderul trebuie să inițieze radio-emisia squitter-elor extinse pentru poziția la bord, poziția pe suprafață (la sol), viteza la bord și identificarea aeronavelor atunci când sunt inserate date în registrele transponderului 05, 06, 09 și respectiv 08 {HEX}. Această determinare trebuie să fie efectuată individual, pentru fiecare tip de squitter. Atunci când sunt radio-emise squittere extinse, ratele de transmisie trebuie să fie în conformitate cu cele indicate în paragrafele următoare. Squitter-ele de achiziție trebuie să fie raportate în plus față de squitter-ele extinse, numai dacă squitter-ul de achiziție este inhibat (cap. 2, pct. 2.1.5.4). Squitter-ele de achiziție trebuie să fie raportate întotdeauna dacă atât poziția cât și viteza squitter-ului extins nu sunt raportate.
Nota 1.- Aceasta suprimă transmiterea squitter-elor extinse de la aeronave care nu pot să raporteze poziția, viteza sau identitatea. Dacă intrarea în registrul pentru squitter-ul de poziție încetează pentru 60 de secunde, radioemisia va fi întreruptă până când este reluată introducerea de date. Radioemisia squitter-elor de poziție de bord nu este întreruptă dacă sunt disponibile datele referitoare la altitudinea barometrică. Încetarea radioemisiei altor tipuri de squittere este descrisă în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins"(Doc. 9871).
Nota 2.- După întrerupere (pct. 3.1.2.8.6.6), squitter-ul de poziție poate conține un câmp ME format numai din zerouri.3.1.2.8.6.4.2. Rata squitter-elor privind poziția la bord. Transmisiile squitter-elor privind poziția la bord trebuie să fie efectuate atunci când aeronava este în zbor (3.1.2.8.6.7), la intervale aleatorii care sunt distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția în zbor, cu excepțiile specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7.3.1.2.8.6.4.3. Rata squitter-elor privind poziția pe suprafață (la sol). Transmisiile squitter-elor privind poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie efectuate atunci când aeronava se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), utilizând una din cele două rate posibile, numai dacă a fost selectată o rată de squitter mare sau una mică (pct. 3.1.2.8.6.9). Atunci când a fost selectată rata mare de squitter, squitter-ele pentru poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie emise la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția pe suprafață (la sol) (numită rata mare). Atunci când a fost selectată rata mică de squitter, squitter-ele pentru poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie emise la intervale aleatorii distribuite uniform, în intervalul de la 4,8 la 5,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția de suprafață (la sol) (numită rata mică). Excepțiile pentru aceste rate de transmisie sunt specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7.3.1.2.8.6.4.4. Rata squitter-elor pentru identificarea aeronavelor. Transmisiile squitter- elor pentru identificarea aeronavelor trebuie să fie făcute la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 4,8 la 5,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent de identificare, atunci când aeronava raportează tipul de squitter pentru poziția în zbor, sau atunci când aeronava raportează tipul de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol) și când a fost selectată rata mare de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol). Atunci când tipul de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol) este raportat la rata mică pentru poziția pe suprafață (la sol), squitter-ul pentru identificarea aeronavelor trebuie să fie emis la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 9,8 la 10,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent de identificare. Excepțiile la aceste rate de transmisie sunt specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7.3.1.2.8.6.4.5. Rata squitter-elor privind viteza în zbor. Transmisiile squitter-elor pentru viteza în zbor trebuie să fie emise atunci când aeronava se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), la intervale aleatorii distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru viteza în zbor, cu excepțiile specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7.3.1.2.8.6.4.6. Starea periodică și rata squitter-ului determinat de evenimente.3.1.2.8.6.4.6.1. Starea periodică privind rata squitter-ului. Starea periodică privind tipurile de squitter susținute printr-o clasă de sisteme ce emit squittere de Mod S extins, după cum se specifică în 5.1.1.2, trebuie emisă periodic la intervale definite, ce depind de starea la sol și dacă conținutul lor s-a schimbat.
Notă.- Statutul operațional al aeronavei, exprimat în tipul squitter-ului extins și starea țintei și statutul ratelor tipurilor de squitter extins sunt specificate în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc. 9871).3.1.2.8.6.4.6.2. Rata squitter-ului determinat de eveniment. Squitter-ul determinat de eveniment trebuie transmis o dată, în situația în care registrul GICB 0A {HEX} este încărcat, respectând în același timp condițiile de întârziere specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. Rata maximă de transmisie pentru squitter-ul determinat de evenimente trebuie să fie limitată de transponder la de două ori pe secundă. Dacă un mesaj este inserat în registrul determinat de evenimente și nu poate fi transmis din cauza limitării ratei, acesta trebuie să fie reținut și transmis atunci când condiția de limitare a ratei a fost ștearsă. Dacă un nou mesaj este recepționat înainte ca transmisia să fie permisă, acesta trebuie să suprascrie mesajul anterior.3.1.2.8.6.4.7. Transmisia întârziată. Transmisia squitter-elor extinse trebuie să fie întârziată în următoarele situații:a) dacă transponderul se află într-un ciclu de operațiuni (pct. 3.1.2.4.1);b) dacă un squitter de achiziție sau un alt tip de squitter extins este în curs; sauc) dacă este activă o interfață reciprocă de suprimare.
Squitter-ul întârziat trebuie să fie transmis imediat ce transponderul devine activ.3.1.2.8.6.5. Selectarea antenei pentru squitter-ul extins. Transponderele care funcționează cu diversitate de antene (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-e extinse după cum urmează:a) atunci când se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită fiecare tip de squitter extins în mod alternativ de la cele două antene; șib) atunci când se află pe suprafață (la sol) (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e extinse sub controlul SAS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f).
În absența oricărei comenzi SAS, utilizarea doar a antenei de sus trebuie să fie opțiunea implicită.3.1.2.8.6.6. Timpul de expirare și încheiere a registrelor. Transponderul trebuie să șteargă și să termine emisia informației în registrele cu squitter extins, după cum este necesar, pentru a preveni raportarea informației expirate.
Notă.- Întreruperea și încheierea radioemisiei squitter-elor extinse sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.8.6.7. Determinarea poziției la bord (în zbor)/ pe suprafață (la sol). Aeronavele dotate cu mijloace automate pentru determinarea parametrilor la sol trebuie să utilizeze aceste date de intrare pentru a selecta dacă să raporteze tipul de mesaj în zbor sau pe suprafață (la sol). Aeronavele fără asemenea mijloace trebuie să raporteze mesajele de tip în zbor, cu excepția situațiilor prevăzute în tabelul 3-8. Utilizarea acestui tabel se aplică numai aeronavelor care sunt echipate pentru a furniza date de radio altitudine ȘI cel puțin viteza indicată SAU viteza la sol. Altfel, aeronavele din categoriile specificate care sunt echipate doar pentru a furniza date privind viteza indicată și viteza la sol trebuie să radio-emită formatul pentru poziția pe sol a aeronavei dacă:
viteza indicată
Aeronavele cu sau fără asemenea mijloace de determinare automată a poziției pe suprafață (la sol) trebuie să utilizeze tipuri de mesaje de poziție comandate de codurile de control din TCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f). După perioada de întrerupere a comenzilor TCS, controlul determinării poziției în zbor/pe sol trebuie să revină la mijloacele descrise mai sus.
Nota 1.- Utilizarea acestei tehnici poate determina transmiterea formatului poziției pe suprafață (la sol) atunci când starea aer-sol din câmpurile CA indică "în zbor sau pe suprafață (la sol)".
Nota 2.- Stațiile de la sol ce utilizează squitter extins determină poziția în zbor sau la sol a aeronavei prin monitorizarea poziției acesteia, a altitudinii și a vitezei la sol a aeronavei. Aeronavele despre care s-a constatat că se află la sol și care nu raportează tipul de mesaj privind poziția pe suprafață (la sol) a aeronavei, vor primi comanda să raporteze formatele de suprafață (la sol) a aeronavei prin TCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f). Revenirea normală la tipul de mesaj privind poziția în zbor se face printr-o comandă de la sol privind raportarea tipului de mesaj în zbor. Pentru asigurarea protecției împotriva pierderii legăturii radio după decolare, comenzile de raportare a tipului de mesaj privind poziția pe suprafață (la sol) a aeronavei trebuie să se întrerupă automat pentru o anumită perioadă de timp (time-out).3.1.2.8.6.8. Raportarea stării squitter-ului. O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) care conține RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 7 trebuie să determine ca răspunsul rezultat să conțină raportul de stare al squitter-ului, în câmpul său MB.3.1.2.8.6.8.1. TRS, subcâmpul ratei de transmisie din MB. Transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 2 biți (33, 34) din MB, capacitatea aeronavei de a -și determina în mod automat rata de squitter pe suprafață (la sol) și rata curentă de squitter.
Codare
0 înseamnă fără capacitate de a determina în mod automat rata de squitter pe suprafață (la sol)
1 înseamnă că a fost selectată rata mare de squitter pe suprafață (la sol)
2 înseamnă că a fost selectată rata mică de squitter pe suprafață (la sol)
3 Nealocat
Nota 1.- Rata mare și rata mică de squitter sunt determinate la bordul aeronavei.
Nota 2.- Rata mică este folosită atunci când aeronava este staționară iar rata mare este folosită atunci când aeronava este în mișcare. Pentru detalii privind modul în care este determinată "mișcarea", a se vedea formatul datelor din registrul 0716 din "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.8.6.8.2. ATS, subcâmpul tipului de altitudine din MB. Transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 1 bit (35) din MB, tipul de altitudine furnizat în squitter- ul extins privind poziția la bord atunci când răspunsul conține conținutul registrului de transponder 07 {HEX}.
Codare
0 înseamnă că altitudinea barometrică trebuie să fie raportată în ACS (3.1.2.8.6.3.1.2) al registrului transponderului 05 {HEX}.
1 înseamnă că altitudinea obținută din baza de date de navigație trebuie să fie raportată în ACS (3.1.2.8.6.3.1.2) al registrului transponderului 05 {HEX}.
Notă.- Detalii despre conținutul registrelor transponderului 05 {HEX} și 07 {HEX} sunt prezentate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.8.6.9. Controlul ratei squitter-elor pe suprafață (la sol). Rata squitter-elor pe suprafață (la sol) trebuie să fie determinată după cum urmează:a) o dată pe secundă trebuie să fie citit conținutul TRS; dacă valoarea TRS este 0 sau 1, transponderul trebuie să transmită squitter-ele pe suprafață (la sol) cu rata mare; dacă valoarea TRS este 2, transponderul trebuie să transmită squitter-ele pe suprafață (la sol) cu rata mică;b) rata de squitter determinată prin TRS trebuie să poată fi înlocuită (suprascrisă) de comenzile recepționate prin RCS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f); codul RCS 1 trebuie să determine transponderul să emită squitter-e cu rata mare, timp de 60 de secunde; codul RCS 2 trebuie să determine transponderul să emită squitter-e cu rata mică, timp de 60 de secunde; aceste comenzi trebuie să poată fi reluate pentru o nouă perioadă de 60 de secunde înainte de întreruperea pentru un timp (time-out) a perioadei anterioare; șic) după timpul de întrerupere (time-out) și în absența codurilor RCS 1 și 2, controlul trebuie să revină subcâmpului TRS.3.1.2.8.6.10. Codarea latitudinii/longitudinii utilizând raportarea compactă a poziției (CPR). Squitter-ul extins de Mod S trebuie să utilizeze raportarea compactă a poziției (CPR) pentru a codifica eficient latitudinea și longitudinea în mesaje.
Notă.- Metoda folosită pentru a codifica/decodifica CPR este specificată în " Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.8.6.11. Inserarea de date. Atunci când transponderul determină că este momentul să emită un squitter privind poziția în zbor, acesta trebuie să insereze valoarea curentă a altitudinii barometrice (cu excepția cazului în care este împiedicat de subcâmpul ATS, pct. 3.1.2.8.6.8.2) și starea de supraveghere, în câmpurile corespunzătoare ale registrului 05 {HEX}. Conținutul acestui registru trebuie apoi să fie introdus în câmpul ME al DF = 17 și transmis.
Notă.- Inserarea efectuată în acest mod asigură faptul că (1) squitter-ul conține ultimele informații de altitudine și de stare de supraveghere și că (2) citirea la sol a registrului 05 {HEX} furnizează exact aceleași informații ca și câmpul AC al unui răspuns de supraveghere de Mod S.3.1.2.8.7. Squitter extins/suplimentar, format downlink 18

10010

CF:3

PI:24

Nota 1.- Acest format permite radio-emisia mesajelor de squitter extins de tipul ADS- B, de către dispozitive non-transponder, de ex. care nu sunt incluse într-un transponder de Mod S. Un format distinct este folosit pentru a identifica în mod clar acest caz non-transponder, pentru a împiedica ACAS II sau stațiile de squitter extins de la sol să încerce să interogheze aceste dispozitive.
Nota 2.- Acest format este de asemenea folosit pentru radio-emisia la sol a serviciilor aferente ADS-B, precum radio-emisia informațiilor de trafic (TIS-B).
Nota 3.- Formatul transmisiei DF = 18 este definit de valoarea câmpului CF.3.1.2.8.7.1. Formatul suplimentului ES. Formatul folosit pentru suplimentul ES trebuie să fie un format downlink de 112 biți (DF = 18) care conține următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
CF câmp de control	3.1.2.8.7.2
PI paritate/identificator de interogare	3.1.2.3.2.1.4

Câmpul PI trebuie să fie codat cu II egal cu zero.3.1.2.8.7.2. Câmpul de control. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) în DF = 18, trebuie să fie folosit pentru a defini formatul transmisiei de 112 biți după cum urmează:
Codul 0 = dispozitive ADS-B ES/NT care raportează adresa ICAO de 24 de biți în câmpul AA (pct. 3.1.2.8.7)
Codul 1 = rezervat pentru ADS-B pentru dispozitive ES/NT care utilizează alte tehnici de adresare în câmpul AA (pct. 3.1.2.8.7.3)
Codul 2 = mesaj TIS-B în format prelucrat
Codul 3 = mesaj TIS-B în format brut
Codul 4 = rezervat pentru mesaje TIS-B de administrare
Codul 5 = mesaje TIS-B care retransmit mesaje ADS-B care utilizează alte tehnici de adresare în câmpul AA
Codul 6 = ADS-B retransmise, utilizând aceleași coduri tip și aceleași formate de mesaj precum cele definite pentru mesajele ADS-B DF = 17
Codul 7 = rezervat
Nota 1.- Administrațiile pot dori să facă alocări de adrese pentru dispozitivele ES/NT în plus față de adresele de 24 de biți alocate de OACI (RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 9), pentru a mări numărul disponibil de adrese de 24 de biți.
Nota 2.- Aceste adrese de 24 de biți non-OACI nu sunt destinate utilizării internaționale.3.1.2.8.7.3. ADS-B pentru dispozitivele cu squitter extins/non-transponder (ES/NT)

10010

CF=0

AA:24

ME:56

PI:24

3.1.2.8.7.3.1. Formatul ES/NT. Formatul folosit pentru ES/NT trebuie să fie un format downlink de 112 biți (DF = 18), care conține următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
CF câmp de control = 0	3.1.2.8.7.2
AA adresă anunțată	3.1.2.5.2.2.2
ME mesaj, squitter extins	3.1.2.8.6.2
PI paritate/identificatorul interogatorului	3.1.2.3.2.1.4

Câmpul PI trebuie codat cu II egal cu zero.3.1.2.8.7.3.2. Tipuri de squitter ES/NT3.1.2.8.7.3.2.1. Squitter-ul pentru poziția în zbor. Tipul de squitter ES/NT pentru poziția în zbor trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 05 {HEX} după cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME.3.1.2.8.7.3.2.2. Squitter-ul pentru poziția pe suprafață (la sol) a aeronavei. Tipul de squitter ES/NT pentru poziția la sol a aeronavei trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 06 {HEX} așa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2 inserat în câmpul ME.3.1.2.8.7.3.2.3. Squitter-ul de identificare a aeronavelor. Tipul de squitter ES/NT de identificare a aeronavelor trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 08 {HEX}, așa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME.3.1.2.8.7.3.2.4. Squitter-ul de viteză la bord. Tipul de squitter ES/NT de viteză de la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 18, cu formatul pentru registrul 09 {HEX} așa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME.3.1.2.8.7.3.2.5. Starea periodică și squitter-ele determinate de evenimente.3.1.2.8.7.3.2.5.1. Starea periodică a squitter-elor. Pentru starea periodică, tipurile de squittere extinse trebuie să utilizeze formatul DF=18 pentru a transmite starea aeronavei și alte date de supraveghere. Tipul de squitter extins privind starea operațională a aeronavei trebuie să utilizeze formatul registrului GICB 65 (HEX), așa cum este definit în 3.1.2.8.6.4.6.1. inserat în câmpul ME. Tipul de squitter extins pentru starea și statutul țintei trebuie să utilizeze formatul registrului GICB 62 (HEX), așa cum este definit în 3.1.2.8.6.4.6.1 inserat în câmpul ME.3.1.2.8.7.3.2.5.2. Squitter-ul determinat de evenimente. Tipul de squitter ES/NT determinat de evenimente trebuie să utilizeze formatul DF =18, cu formatul pentru registrul 0A {HEX} așa cum este definit la pct. 3.1.2.8.6.2, inserat în câmpul ME.3.1.2.8.7.3.3. Rata de squitter ES/NT3.1.2.8.7.3.3.1. Inițializarea. La punerea sub tensiune, dispozitivul non-transponder trebuie să înceapă operarea într-un mod în care nu radio-emite niciun squitter. Dispozitivul non-transponder trebuie să inițieze radio-emisia squitter-elor ES/NT pentru poziția în zbor, poziția la sol a aeronavei, viteza în zbor și identificarea aeronavelor, atunci când există date disponibile pentru includere în câmpul ME al acestor tipuri de squitter-e. Această determinare trebuie să fie efectuată individual pentru fiecare tip de squitter. Atunci când se radio-emit squitter-e ES/NT, ratele de transmisie trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.2, până la pct. 3.1.2.8.6.4.6.
Nota 1.- Această determinare suprimă transmiterea squitter-elor extinse de la aeronavele care nu sunt capabile să raporteze poziția, viteza sau identitatea. Dacă intrarea datelor în registrul pentru tipurile de squitter de poziție încetează pentru 60 de secunde, radioemisia va înceta până când se va relua introducerea de date, cu excepția unui dispozitiv ES/NT care funcționează la sol (după cum se specifică în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871). Radioemisia squitter-elor pentru poziția la bord nu este întreruptă dacă datele privind altitudinea barometrică sunt disponibile. Încetarea radioemisiei altor tipuri de squitter- e este descrisă în Doc. 9871.
Nota 2.- După perioada de întrerupere (pct. 3.1.2.8.6.7), acest tip de squitter poate conține un câmp ME format numai din zerouri.3.1.2.8.7.3.3.2. Transmisia întârziată. Transmisia squitter-elor ES/NT trebuie să fie întârziată dacă dispozitivul non-transponder este ocupat cu radioemisia unuia dintre celelalte tipuri de squitter.3.1.2.8.7.3.3.2.1. Squitter-ul întârziat trebuie să fie transmis îndată ce dispozitivul non- transponder devine disponibil.3.1.2.8.7.3.3.3. Selectarea antenei ES/NT. Dispozitivele non-transponder care funcționează cu diversitate de antene (antenna diversity) (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-ele ES/NT după cum urmează:a) atunci când se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), dispozitivul non-transponder trebuie să transmită fiecare tip de squitter ES/NT alternativ de la cele două antene; șib) atunci când se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), dispozitivul non-transponder trebuie să transmită squitter-ele ES/NT utilizând antena de sus.3.1.2.8.7.3.3.4. Perioada de întrerupere (timeout) a registrului și cea de încheiere. Dispozitivul non-transponder trebuie să șteargă câmpurile mesajului și să încheie radioemisia pentru mesajele cu squitter extins, după cum este necesar pentru a preveni raportarea informației nedatate.
Notă.- Întreruperea și încheierea unei radioemisii de squitter extins este specificată în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.8.7.3.3.5. Determinarea poziției la bord/ pe suprafață (la sol). Aeronavele dotate cu mijloace automate de determinare a poziției pe suprafață (la sol) trebuie să utilizeze aceste date de intrare pentru a selecta dacă trebuie să raporteze tipurile de mesaje în zbor sau pe suprafață (la sol), cu excepția celor specificate la pct. 3.1.2.6.10.3.1. Aeronavele fără asemenea mijloace trebuie să raporteze tipul de mesaj în zbor.3.1.2.8.7.3.3.6. Controlul ratei squitter-elor pe suprafață (la sol). Mișcarea aeronavei trebuie să fie determinată o dată pe secundă. Rata squitter-elor pe suprafață trebuie să fie setată conform rezultatelor acestei determinări.
Notă.- Algoritmul pentru determinarea mișcării aeronavei este specificat în definiția registrului 0716 din "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.8.7.4. Utilizarea ES de către alte sisteme de supraveghere3.1.2.8.7.4.1. Controlul sistemului de sol
Atunci când un sistem de supraveghere de sol utilizează DF=18 ca parte a unei funcții de supraveghere, acesta nu trebuie să utilizeze formatele care au fost alocate cu scopul supravegherii aeronavelor, vehiculelor și/sau obstacolelor.
Nota 1-. Formatele alocate cu scopul supravegherii aeronavelor, vehiculelor și/sau obstacolelor sunt specificate în Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins (Doc. 9871).
Nota 2.- Transmisia oricărui format de mesaj utilizat pentru transportul informațiilor privind poziția, viteza, identificarea și starea, etc. poate avea ca rezultat inițierea și menținerea traiectoriilor false în alte receptoare 1090 ES. Utilizarea acestor mesaje în acest scop poate fi interzisă în viitor.3.1.2.8.7.4.2. Starea sistemului de suprafață (de sol)
Tipul de mesaj privind starea sistemului de suprafață (de sol) (codul tipului = 24) trebuie să fie singurul mesaj utilizat pentru a furniza starea sau sincronizarea sistemelor de supraveghere de suprafață (de sol).
Notă.- Mesajul de stare al sistemului de suprafață (de sol) este specificat în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins (Doc. 9871). Acest mesaj va fi utilizat numai de sistemele de supraveghere de suprafață (de sol) care l- au generat și va fi ignorat de alte sisteme de suprafață.3.1.2.8.8. Aplicații militare ale squitter-elor extinse, format downlink 19.

10011

AF:3

Notă.- Acest format permite radio-emisia mesajelor ADS-B cu squitter extins în sprijinul aplicațiilor militare. Un format distinct este folosit pentru a deosebi aceste squitter-e extinse de setul de mesaje standard ADS-B utilizând DF = 17 sau 18.3.1.2.8.8.1. Formatul militar. Formatul folosit pentru DF = 19 trebuie să fie un format downlink de 112 biți care conține următoarele câmpuri:

Câmp	Referință
DF format downlink	3.1.2.3.2.1.2
AF câmp de control	3.1.2.8.8.2

3.1.2.8.8.2. Câmpul aplicației. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) în DF = 19 trebuie să fie folosit pentru a defini formatul transmisiei de 112 biți.
Codurile de la 0 la 7 = rezervate3.1.2.8.9. Rata maximă de transmisie a squitter-elor extinse.3.1.2.8.9.1. Numărul total maxim de squitter-e extinse de capacitate maximă (DF = 17, 18 sau 19), emise de orice echipament pentru squitter extins, trebuie să nu depășească următoarele:a) 6,2 mesaje pe secundă, în medie, în decurs de 60 de secunde, pentru operațiuni aeriene obișnuite, fără situații de urgență și fără activitate RA a ACAS-ului și în același timp care să nu depășească 11 mesaje, care să fie transmise în fiecare interval de 1 secundă, saub) 7,4 mesaje pe secundă, în medie, în decurs de 60 de secunde, în cazul unei situații de urgență și/sau în condiția de RA a ACAS, în condițiile în care nu se depășesc 11 mesaje transmise în fiecare interval de 1 secundă.3.1.2.9. Protocolul de identificare a aeronavelor3.1.2.9.1. Raportarea identificării aeronavelor. O solicitare Comm-B inițiată de la sol (pct. 3.1.2.6.11.2) care conține RR egal cu 18 și fie DI este diferit de 7, fie DI este egal cu 7 și RRS este egal cu 0, trebuie să determine ca răspunsul rezultat să conțină identificarea aeronavelor în câmpul său MB.3.1.2.9.1.1. AIS, subcâmpul de identificare a aeronavelor în MB. Transponderul trebuie să raporteze identificarea aeronavelor în subcâmpul AIS de 48 de biți (41-88), din MB. Identificarea aeronavelor transmisă trebuie să fie cea utilizată în planul de zbor. Atunci când nu este disponibil un plan de zbor, însemnele de naționalitate și marca de ordine (codul de înmatriculare) a aeronavei trebuie să fie introduse în acest subcâmp.
Notă.- Atunci când sunt folosite, însemnele de naționalitate și marca de ordine a aeronavei, acestea sunt clasificate ca "date directe fixe" (pct. 3.1.2.10.5.1.1). Atunci când este folosit un alt tip de identificare a aeronavelor, acesta este clasificat ca "date directe variabile" (pct. 3.1.2.10.5.1.3).3.1.2.9.1.2. Codarea subcâmpului AIS. Subcâmpul AIS trebuie să fie codificat după cum urmează:

33	41	47	53	59	65	71	77	83
BDS	Car.1	Car.2	Car.3	Car.4	Car.5	Car.6	Car.7	Car.8
40	46	52	58	64	70	76	82	88

Notă.- Codarea identificării aeronavelor prevede până la opt caractere.
Codul BDS pentru mesajul de identificare a aeronavelor trebuie să fie BDS1 egal cu 2 (33-36) și BDS2 egal cu 0 (37-40).
Fiecare caracter trebuie să fie codat ca un subset de 6 biți al Alfabetului Internațional Numărul 5 (IA-5), după cum este prezentat în tabelul 3-9. Codul caracterelor trebuie să fie transmis începând cu unitatea de ordin superior (b6) iar identificarea raportată a aeronavelor trebuie să fie transmisă începând cu primul caracter din stânga. Caracterele trebuie să fie codate consecutiv, fără a interpune codul SPAȚIU. Spațiile neutilizate de la sfârșitul subcâmpului trebuie să conțină codul caracterului SPAȚIU.3.1.2.9.1.3. Raportul privind capacitatea de identificare a aeronavelor. Transponderele care răspund la o solicitare de identificare a aeronavelor inițiată de la sol trebuie să raporteze această capacitate în raportul privind capacitatea legăturii de date (pct. 3.1.2.6.10.2.2.2), setând bitul 33 din subcâmpul MB la 1.3.1.2.9.1.4. Schimbarea identificării aeronavelor. Dacă identificarea aeronavelor raportată în subcâmpul AIS este schimbată în timpul zborului, transponderul trebuie să raporteze noua identificare către sol prin utilizarea protocolului privind mesajele de radio-emisie Comm-B de la pct. 3.1.2.6.11.4.3.1.2.10. Caracteristicile esențiale de sistem ale transponderului SSR de Mod S3.1.2.10.1. Sensibilitatea transponderului și gama dinamică. Sensibilitatea transponderului trebuie să fie definită prin nivelul de intrare al unui semnal de interogare dat și al unui procent dat de răspunsuri corespunzătoare. Numai răspunsurile corecte care conțin caracteristica de biți cerută de interogarea recepționată trebuie să fie luate în calcul. Fiind dată o interogare care solicită un răspuns conform pct. 3.1.2.4, nivelul minim de declanșare, MTL, trebuie să fie definit ca nivelul minim al puterii de intrare pentru un raport de răspuns la interogare de 90 la sută. MTL trebuie să fie -74 dBm 3 dB pentru interogările de Mod S (interogări ce utilizează P6) și este definit în 3.1.1.7.5.1 b) pentru Modurile A și C și interogările intermod. Rata de răspuns la interogare a unui transponder de Mod S trebuie să fie:a) cel puțin 99 la sută pentru niveluri de intrare ale semnalului între 3 dB peste MTL și -21 dBm; șib) nu mai mult de 10 la sută pentru nivelurile de intrare ale semnalului sub -81 dBm.
Notă.- Sensibilitatea transponderului și puterea de ieșire sunt descrise în această secțiune prin nivelul semnalului la terminalele antenei. Aceasta conferă proiectantului libertatea de a pregăti echipamentul, optimizând lungimea cablurilor și proiectarea receptor-emițătorului, și nu exclude ca părți componente ale receptorului și/sau emițătorului să devină parte integrantă a subansamblului antenei.3.1.2.10.1.1. Rata răspunsurilor în prezența interferențelor
Notă.- Următoarele paragrafe prezintă măsuri ale performanței transponderului de Mod S în prezența impulsurilor de interogare de Mod A/C perturbatoare și a interferențelor CW cu nivel scăzut în bandă.3.1.2.10.1.1.1. Rata răspunsurilor în prezența unui impuls perturbator. Fiind dată o interogare de Mod S care solicită un răspuns (pct. 3.1.2.4), rata răspunsurilor unui transponder trebuie să fie de cel puțin 95 la sută, în prezența unui impuls de interogare de Mod A/C perturbator, dacă nivelul impulsului perturbator este cu 6 dB sau mai mult sub nivelul semnalului, pentru nivelurile de intrare ale semnalelor de Mod S între -68 dBm și -21 dBm și dacă impulsul perturbator se suprapune peste impulsul P6 al interogării de Mod S, oriunde după inversiunea fazei de sincronizare.
În aceleași condiții, rata răspunsurilor trebuie să fie de cel puțin 50 la sută, dacă nivelul impulsului perturbator este cu 3 dB sau mai mult sub nivelul semnalului.3.1.2.10.1.1.2. Rata răspunsurilor în prezența interferenței, datorată perechilor de impulsuri . Pentru o interogare dată care solicită un răspuns (3.1.2.4), rata răspunsurilor unui transponder trebuie să fie cel puțin 90 la sută în prezența unei perechi de impulsuri perturbatoare P_1 - P_2, dacă nivelul perechii de impulsuri perturbatoare este cu 9 dB sau mai mult sub nivelul semnalului, pentru nivelurile de intrare ale semnalelor între -68 dBm și -21 dBm și dacă impulsul P_1 al perechii perturbatoare nu apare mai devreme decât impulsul P_1 al semnalului de Mod S.3.1.2.10.1.1.3. Rata răspunsurilor în prezența interferențelor asincrone de nivel scăzut. Pentru toate semnalele recepționate între -65 dBm și -21 dBm și o interogare dată de Mod S care solicită un răspuns conform pct. 3.1.2.4 și cu condiția să nu existe nicio condiție de blocare în vigoare, transponderul trebuie să răspundă corect, cu un raport de răspuns de cel puțin 95 la sută, în prezența interferențelor asincrone. Interferențele asincrone trebuie să fie considerate ca fiind un singur impuls de interogare de Mod A/C care apare la toate ratele de repetiție până la 10000 Hz, la un nivel cu 12 dB sau mai mult, sub nivelul semnalului de Mod S.
Notă.- Asemenea impulsuri se pot combina cu impulsurile P_1 și P_2 ale interogării de Mod S pentru a forma o interogare validă "all-call" numai de Mod A/C. Transponderul de Mod S nu răspunde la interogări "all-call" numai de Mod A/C. Un impuls precedent se poate combina, de asemenea, cu P_2 al interogării de Mod S pentru a forma o interogare validă de Mod A sau de Mod C. Totuși, perechea P_1 - P_2 a preambulului de Mod S prevalează (pct. 3.1.2.4.1.1.1). Procesul de decodare de Mod S este independent de procesul de decodare de Mod A/Mod C, iar interogarea de Mod S este acceptată.3.1.2.10.1.1.4. Rata răspunsurilor în prezența interferențelor CW într-o bandă cu nivel scăzut. În prezența unor interferențe CW incoerente la o frecvență de 1.030 ± 0,2 MHz, cu niveluri de semnal cu 20 dB sau mai mult, sub nivelul de semnal dorit al interogărilor de Mod A/C sau de Mod S, transponderul trebuie să răspundă corect la cel puțin 90 la sută din interogări.3.1.2.10.1.1.5. Răspuns parazit.3.1.2.10.1.1.5.1. Răspunsurile la semnalele care nu sunt în banda de trecere a receptorului trebuie să fie mai mici cu cel puțin 60 dB față de sensibilitatea normală.3.1.2.10.1.1.5.2. Pentru tipurile de transpondere certificate inițial pe sau după 1 ianuarie 2011, raportul răspunsurilor parazite de Mod A/C, rezultând din interogările de Mod S de nivel mic, nu vor fi mai mari de:a) o medie de 1%, la începutul domeniului semnalului de interogare, între -81 dBm și MTL al Mod S; șib) un maximum de 3%, la orice nivel dat, la începutul domeniului semnalului de interogare, între -81 dBm și MTL al Mod S.
Nota 1.- Eroarea de a detecta o interogare de Mod S de nivel mic de asemenea poate rezulta în decodarea unei interogări "all-call" Mod A/C/S de 3 impulsuri a transponderului. Aceasta ar rezulta în răspunsul transponderului cu o replică "all call" de Mod S (DF=11). Cerința de mai sus va controla de asemenea aceste răspunsuri DF=11 de vreme ce aceasta aplică o limită a probabilității de eroare de a detecta corect interogarea de Mod S.
Nota 2.- Mai multe informații despre emiterea unui certificat de tip pentru aeronavă și aprobare separată pentru tip pot fi găsite în Manualul Navigabilității (Airworthiness Manual) (Doc. 9760).3.1.2.10.2. Puterea de vârf a impulsurilor transponderului. Puterea de vârf a fiecărui impuls al unui răspuns trebuie:a) să nu fie mai mică de 18,5 dBW pentru aeronavele care nu pot opera la altitudini care depășesc 4570 m (15000 ft);b) să nu fie mai mică de 21,0 dBW pentru aeronavele care pot opera peste 4570 m (15000 ft);c) să nu fie mai mică de 21,0 dBW pentru aeronavele cu viteza maximă de croazieră care depășește 324 km/h (175 kt); șid) să nu depășească 27,0 dBW.3.1.2.10.2.1. Puterea de ieșire a transponderului în stare inactivă. Atunci când transponderul este în starea inactivă, puterea de vârf a impulsurilor de 1090 MHz ± 3 MHz nu trebuie să depășească -50 dBm. Starea inactivă este definită astfel încât să includă întreaga perioadă dintre transmisii, mai puțin perioadele de tranziție de 10 μs dinaintea primului impuls și de după ultimul impuls al transmisiei.
Notă.- Puterea transponderului în stare inactivă este redusă astfel, pentru a se asigura faptul că o aeronavă, atunci când se află la o distanță de 185 m (0,1 NM) de un interogator de Mod A/C sau Mod S, nu provoacă interferențe acelui echipament. În anumite aplicații de Mod S, de exemplu, sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor, unde un emițător și un receptor de 1090 MHz sunt în aceeași aeronavă, poate fi necesar să se reducă și mai mult puterea transponderului în stare inactivă.3.1.2.10.2.2. Radiația emisiilor parazite.
Radiația CW nu trebuie să depășească 70 dB sub 1 watt.3.1.2.10.3. Caracteristici speciale3.1.2.10.3.1. Suprimarea lobilor laterali la Modul S.
Notă.- Suprimarea lobilor laterali pentru formatele de Mod S are loc atunci când un impuls P5 se suprapune peste poziția inversării fazei de sincronizare a P6, determinând transponderul să nu recunoască interogarea (pct. 3.1.2.4.1.1.3).
Dată fiind o interogare de Mod S care solicită un răspuns, transponderul trebuie ca:a) la toate nivelurile de semnal între MTL +3 dB și -21 dBm, să aibă o rată de răspuns mai mică de 10 la sută, dacă amplitudinea recepționată a impulsului P5 depășește amplitudinea recepționată a impulsului P6, cu 3 dB sau mai mult;b) la toate nivelurile de semnal între MTL +3 dB și -21 dBm, să aibă o rată de răspuns de cel puțin 99 la sută, dacă amplitudinea recepționată a impulsului P6 depășește amplitudinea recepționată a impulsului P5, cu 12 dB sau mai mult.3.1.2.10.3.2. Timpul mort în Modul S. Timpul mort trebuie să fie definit ca intervalul de timp care începe la finalul unei transmisii de răspuns și se termină atunci când transponderul și-a redobândit sensibilitatea în limita a 3 dB față de MTL. Transponderele de Mod nu S trebuie să aibă timpul mort mai mare de 125 μs.3.1.2.10.3.3. Desensibilizarea receptoarelor de Mod S. Receptorul transponderului trebuie să fie desensibilizat conform pct. 3.1.1.7.7.1, la recepționarea oricărui impuls cu durata mai mare de 0,7 μs.3.1.2.10.3.3.1. Restabilirea după desensibilizare. Restabilirea după desensibilizare trebuie să înceapă odată cu frontul descrescător al fiecărui impuls al unui semnal recepționat și să se producă cu rata impusă la pct. 3.1.1.7.7.2, cu condiția ca nici un răspuns sau transfer de date să nu aibă loc ca răspuns la semnalul recepționat.3.1.2.10.3.4. Restabilirea după interogările de Mod S care nu obțin răspunsuri3.1.2.10.3.4.1. Restabilirea după o singură interogare de Mod S3.1.2.10.3.4.1.1. Transponderul trebuie să își restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB față de MTL, nu mai târziu de 128 de μs după recepționarea inversării fazei de sincronizare care urmează după o interogare de Mod S care nu este acceptată (pct. 3.1.2.4.1.2) sau care este acceptată, dar nu solicită niciun răspuns.3.1.2.10.3.4.1.2. [Rezervat]3.1.2.10.3.4.1.3. Toate transponderele de Mod S instalate la sau după 1 ianuarie 1999, trebuie să își restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB față de MTL, nu mai târziu de 45 de μs după recepționarea inversării fazei de sincronizare care urmează după o interogare de Mod S care nu este acceptată (pct. 3.1.2.4.1.2) sau care este acceptată dar nu solicită niciun răspuns.3.1.2.10.3.4.2. Restabilirea după o interogare Comm-C de Mod S. Un transponder de Mod S având capacitate Comm-C trebuie să își restabilească sensibilitatea în limita a 3 dB față de MTL, nu mai târziu de 45 μs după recepționarea inversării fazei de sincronizare care urmează după acceptarea unei interogări Comm-C pentru care nu este cerut niciun răspuns.3.1.2.10.3.5. Răspunsurile nedorite de Mod S. Transponderele de Mod S nu trebuie să genereze răspunsuri nedorite de Mod S, mai des decât o dată la 10 secunde. Montarea la bordul aeronavei trebuie să fie realizată în așa fel încât acest standard să fie atins atunci când toate echipamentele perturbatoare posibile, montate la bordul aceleiași aeronave, funcționează la niveluri maxime de interferență.3.1.2.10.3.5.1. Răspunsurile nedorite de Mod S în prezența unor interferențe CW în banda de nivel scăzut. În prezența unor interferențe CW incoerente, la o frecvență de 1030 ± 0,2 MHz și la niveluri de semnal de -60 dBm sau mai puțin și în absența semnalelor de interogare valide, transponderele de Mod S nu trebuie să genereze răspunsuri nedorite de Mod S mai des decât o dată la 10 secunde.3.1.2.10.3.6. Limitarea ratei de răspuns.
Notă: Limitarea ratei de răspuns este stabilită separat pentru Modurile A și C și pentru Modul S.3.1.2.10.3.6.1. Limitarea ratei de răspuns pentru Modul S. Limitarea ratei de răspuns nu este cerută pentru formatele de Mod S ale unui transponder. Dacă o asemenea limitare este integrată pentru protecția circuitelor, aceasta trebuie să permită ratele minime de răspuns solicitate la pct. 3.1.2.10.3.7.2 și 3.1.2.10.3.7.3.3.1.2.10.3.6.2. Limitarea ratei de răspuns pentru Modurile A și C. Limitarea ratei de răspuns pentru Modurile A și C trebuie să fie efectuată conform pct. 3.1.1.7.9.1. Reducerea prescrisă pentru sensibilitate (pct. 3.1.1.7.9.2) trebuie să nu afecteze performanțele de Mod S ale transponderului.3.1.2.10.3.7. Capacitatea minimă a ratei de răspuns, Modurile A, C și S3.1.2.10.3.7.1. Toate ratele de răspuns specificate la pct. 3.1.2.10.3.7 trebuie să fie în afara oricăror transmisii de squitter pe care transponderul este solicitat să le efectueze.3.1.2.10.3.7.2. Capacitatea minimă a ratei de răspuns, Modurile A și C. Capacitatea minimă a ratei de răspuns pentru Modurile A și C trebuie să fie în conformitate cu pct. 3.1.1.7.9.3.1.2.10.3.7.3. Capacitatea ratei minime de răspuns, Modul S. Un transponder capabil să transmită numai răspunsuri scurte de Mod S trebuie să fie capabil să genereze răspunsuri la următoarele rate:
50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă
18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde
8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde
4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde
În plus față de transmisiile ELM downlink, un transponder de nivel 2, 3 sau 4 trebuie să fie capabil să genereze, cât timp răspunde, cel puțin:
16 din 50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă
6 din 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde
4 din 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde
2 din 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde
Transponderele utilizate împreună cu ACAS trebuie sa fie capabile de a genera drept răspunsuri cel puțin următoarele:
60 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă
6 din 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde
4 din 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde
2 din 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde
În plus față de transmisiile ELM downlink, un transponder de nivel 5 trebuie să fie capabil să genereze, cât timp răspunde cel puțin:
24 din 50 răspunsuri de Mod S, în orice interval de 1 secundă
9 din 18 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 100 milisecunde
6 din 8 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 25 milisecunde
2 din 4 răspunsuri de Mod S, într-un interval de 1,6 milisecunde3.1.2.10.3.7.4. Rata minimă pentru răspuns de vârf pentru ELM de Mod S.
Nota 1.- Atunci când un mesaj ELM downlink este inițializat (pct. 3.1.2.7.7.1), transponderul de Mod S anunță lungimea (în segmente) a mesajului aflat în așteptare. Transponderul trebuie să fie capabil să transmită acest număr de segmente, plus o marjă suplimentară pentru a compensa răspunsurile pierdute, în timpul în care aeronava se află în lățimea fasciculului interogatorului de la sol.
Cel puțin o dată la fiecare secundă, un transponder de Mod S echipat pentru operații cu ELM downlink, trebuie să fie capabil să transmită, într-un interval de 25 milisecunde, cu cel puțin 25 la sută mai multe segmente decât au fost anunțate la inițializare (pct. 3.1.2.7.7.1). Capacitatea ELM downlink de lungime minimă pentru transponderele de nivel 4 și 5 trebuie să fie conformă celor specificate la pct. 3.1.2.10.5.2.2.2.
Nota 2.- Unui transponder capabil să proceseze un mesaj ELM downlink de lungime maximă (16 segmente), i se cere deci să poată transmite 20 de răspunsuri lungi în condițiile de mai sus. Pot fi fabricate transpondere de nivel 4 care să proceseze mai puțin decât lungimea maximă a mesajului. Aceste transpondere nu pot inițializa o lungime de mesaj care depășește capacitatea emițătorului lor. De exemplu, un transponder care poate transmite cel mult 10 răspunsuri lungi în condițiile de mai sus, nu poate anunța niciodată un mesaj alcătuit din mai mult de 8 segmente.3.1.2.10.3.8. Întârzierea răspunsului și fluctuațiile (jitter-ul).
Notă.- După ce a fost acceptată o interogare și dacă este solicitat un răspuns, transmisia de răspuns începe după o întârziere predefinită, necesară pentru executarea protocoalelor. Se atribuie valori diferite pentru această întârziere pentru Modurile A și C, pentru Modul S și pentru răspunsurile "all-call" de Mod A/C/S.3.1.2.10.3.8.1. Întârzierea răspunsului și fluctuațiile pentru Modurile A și C. Întârzierea răspunsului și fluctuațiile pentru schimbul de date de Mod A și C trebuie să fie stabilite conform celor indicate la pct. 3.1.1.7.10.3.1.2.10.3.8.2. Întârzierea răspunsului și fluctuațiile pentru Modul S. Pentru toate nivelurile semnalului de intrare între MTL și -21 dBm, frontul crescător al primului impuls al preambulului răspunsului (pct. 3.1.2.2.5.1.1) trebuie să se producă la 128 ± 0,25 μs după inversarea fazei de sincronizare (pct. 3.1.2.1.5.2.2) a impulsului P_6 recepționat. Fluctuațiile răspunsului nu trebuie să depășească 0,08 μs, valoare de vârf (probabilitate 99,9%).3.1.2.10.3.8.3. Întârzierea răspunsului și fluctuațiile pentru Modurile A/C/S "all-call". Pentru toate nivelurile semnalului de intrare între MTL +3 dB și -21 dBm, frontul crescător al primului impuls al preambulului răspunsului (3.1.2.2.5.1.1) trebuie să se producă la 128 ± 0,5 μs după frontul crescător al impulsului P_4 al interogării (3.1.2.1.5.1.1). Fluctuațiile nu trebuie să depășească 0,1 μs, valoare de vârf (probabilitate 99,9%).
Notă.- Fluctuațiile de vârf de 0,1 μs sunt în concordanță cu instabilitatea impusă la pct. 3.1.1.7.10.3.1.2.10.3.9. Temporizatoare (timere). Perioadele de timp și caracteristicile temporizatoarelor trebuie să fie în conformitate cu cele specificate în tabelul 3-10. Toate temporizatoarele trebuie să aibă capacitatea de a fi restartate. La primirea oricărei comenzi de pornire, ele trebuie să funcționeze pentru perioadele de timp care le-au fost specificate. Aceasta trebuie să aibă loc indiferent dacă ele sunt în stare de funcționare sau de nefuncționare, în momentul în care este recepționată comanda de pornire. O comandă de resetare a temporizatorului trebuie să determine temporizatorul să se oprească din funcționare și să revină la starea inițială, pregătindu-se pentru o comandă ulterioară de pornire.3.1.2.10.3.10. Inhibarea răspunsurilor. Răspunsurile la interogările "all-call" de Mod A/C/S și cele "all-call" numai de Mod S trebuie să fie inhibate întotdeauna atunci când aeronava declară poziția la sol. Nu trebuie să fie posibilă inhibarea răspunsurilor la interogările de Mod S adresate discret (selectiv), indiferent dacă aeronava se află în zbor sau la sol.3.1.2.10.3.10.1. Aeronavele trebuie să asigure mijloace de determinare automată a poziției la sol și să furnizeze această informație transponderului.3.1.2.10.3.10.2. Răspunsurile de Mod A/C trebuie să fie inhibate atunci când aeronava se află la sol, pentru a preveni interferențele atunci când aceasta se află în apropiere de un interogator sau de o altă aeronavă.
Notă.- Interogările de Mod S adresate în mod selectiv nu dau naștere la astfel de interferențe și pot fi cerute pentru comunicații de date cu aeronavele de pe suprafața aeroportului. Transmisiile squitter-elor de achiziție pot fi folosite pentru supravegherea pasivă a aeronavelor de pe suprafața aeroportului.3.1.2.10.4. Sistemul de antene al transponderului și operarea cu diversitate de antene. Transponderele de Mod S echipate pentru operare în diversitate trebuie să aibă două porturi RF pentru operarea cu două antene, o antenă deasupra și cealaltă dedesubtul fuzelajului aeronavei. Semnalul recepționat de la una dintre antene trebuie să fie selectat în vederea acceptării, iar răspunsul trebuie transmis numai de la antena selectată.3.1.2.10.4.1. Caracteristica de radiație. Caracteristica de radiație a antenelor de Mod S, atunci când sunt instalate pe o aeronavă, trebuie să fie echivalentă nominal cu aceea a unei antene monopol de lungime A/4 (lambda pe patru) în plan orizontal.
Notă.- Antenele transponderului proiectate să mărească câștigul în detrimentul deschiderii (aperturii) verticale a fasciculului nu sunt de dorit, din cauza performanțelor scăzute pe timpul virajelor.3.1.2.10.4.2. Amplasarea antenelor. Antenele de sus și de jos trebuie să fie montate cât mai aproape posibil de axa fuzelajului. Antenele trebuie să fie amplasate astfel încât să se minimizeze obstrucționarea câmpurilor lor în plan orizontal.3.1.2.10.4.2.1. Distanța pe orizontală dintre antena de sus și cea de jos nu trebuie să fie mai mare de 7,6 m (25 ft).
Notă.- Această cerință are ca scop asigurarea funcționării oricărui tip de transponder în diversitate (inclusiv cabluri), cu orice sistem de antene în diversitate și totuși să îndeplinească cerința de la pct. 3.1.2.10.4.5.3.1.2.10.4.3. Selectarea antenei. Transponderele de Mod S echipate pentru operarea în diversitate trebuie să aibă capacitatea de a evalua o secvență de impulsuri recepționată simultan pe canalele ambelor antene, pentru a stabili în mod individual pentru fiecare canal, dacă impulsul P_1 și impulsul P_2 ale unui preambul al unei interogări de Mod S întrunesc cerințele pentru o interogare de Mod S, așa cum sunt definite la pct. 3.1.2.1, și dacă impulsul P_1 și impulsul P_3 ale unei interogări de Mod A, Mod C sau intermod întrunesc cerințele pentru interogările de Mod A și Mod C așa cum sunt definite la pct. 3.1.1.
Notă.- Transponderele echipate pentru operarea în diversitate pot avea în mod opțional capacitatea de a evalua caracteristici suplimentare ale impulsurilor recepționate ale interogărilor, la selectarea unui canal de diversitate. Transponderul poate evalua, ca opțiune, o interogare completă de Mod S, recepționată simultan pe ambele canale, pentru a stabili în mod individual, pentru fiecare canal, dacă interogarea întrunește cerințele pentru acceptarea interogărilor de Mod S, așa cum sunt ele definite la pct. 3.1.2.4.1.2.3.3.1.2.10.4.3.1. Dacă cele două canale recepționează simultan cel puțin o pereche de impulsuri P_1 - P_2 care întrunește cerințele pentru o interogare de Mod S sau o pereche de impulsuri P_1 - P_3 care întrunește cerințele pentru o interogare de Mod A sau Mod C sau dacă cele două canale acceptă simultan o interogare completă, antena la care intensitatea semnalului este mai mare, trebuie să fie selectată pentru recepționarea restului interogării (dacă este cazul) și pentru transmiterea răspunsului.3.1.2.10.4.3.2. Dacă doar un singur canal recepționează o pereche de impulsuri care întrunește cerințele pentru o interogare sau dacă doar un singur canal acceptă o interogare, antena asociată cu acel canal trebuie să fie selectată indiferent de intensitatea semnalului recepționat.3.1.2.10.4.3.3. Pragul de selectare. Dacă selectarea antenei se bazează pe nivelul semnalului, aceasta trebuie să fie efectuată la toate nivelurile de semnal între MTL și - 21 dBm.
Notă.- Oricare dintre cele două antene poate fi selectată dacă diferența dintre nivelurile semnalelor este mai mică de 3 dB.3.1.2.10.4.3.4. Toleranța la întârzierea semnalului recepționat. Dacă o interogare este recepționată de o antenă cu 0,125 μs sau mai puțin înainte de a fi recepționată de cealaltă antenă, interogările trebuie să fie considerate interogări simultane și se aplică criteriile de mai sus, de selecție a antenei. Dacă o interogare acceptată este recepționată de oricare dintre antene cu 0,375 μs sau mai mult, înainte de a fi recepționată de cealaltă antenă, antena selectată pentru răspuns trebuie să fie aceea care a recepționat interogarea mai devreme. Dacă timpul relativ de recepție este între 0,125 și 0,375 μs, transponderul trebuie să selecteze antena pentru răspuns, fie pe baza criteriilor de interogare simultană, fie pe baza criteriului timpului de sosire mai devreme a interogării.3.1.2.10.4.4. Izolarea canalelor de transmisie în diversitate. Puterea RF de vârf transmisă de la antena selectată trebuie să depășească puterea transmisă de la antena neselectată, cu cel puțin 20 dB.3.1.2.10.4.5. Întârzierea răspunsului la transponderele cu transmisie în diversitate. Diferența totală la transmisia în ambele direcții, dintre întârzierea medie a răspunsului dintre cele două canale de antenă (inclusiv întârzierea diferențială cauzată de cablurile dintre transponder și antenă și de distanța pe orizontală de-a lungul axului central al aeronavei dintre cele două antene), trebuie să nu depășească 0,13 μs pentru interogări cu amplitudine egală. Această cerință trebuie să fie valabilă pentru intensități ale semnalului de interogare cuprins între MTL +3 dB și -21 dBm. Cerințele pentru fluctuații (jitter) pentru fiecare canal individual trebuie să rămână conform celor specificate pentru transponderele fără diversitate.
Notă.- Această cerință limitează fluctuația aparentă provocată de comutarea între antene și de diferențele de întârziere datorate cablurilor.3.1.2.10.5. Procesarea de date și interfețele3.1.2.10.5.1. Datele directe. Datele directe trebuie să fie acelea care sunt solicitate pentru protocolul de supraveghere al sistemului de Mod S.3.1.2.10.5.1.1. Datele directe fixe. Datele directe fixe sunt date provenite de la aeronavă care nu se modifică în timpul zborului și acestea trebuie să fie:a) codul de adresă al aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 și 3.1.2.5.2.2.2);b) viteza maximă de zbor (pct. 3.1.2.8.2.2); șic) însemnele de naționalitate și marca de ordine (codul de înmatriculare) a aeronavei, dacă este folosită pentru identificarea zborului (pct. 3.1.2.9.1.1).3.1.2.10.5.1.2. Interfețele pentru datele directe fixe
Interfețele de la transponder către aeronavă trebuie să fie proiectate astfel încât valorile datelor directe fixe devin o funcție a echipamentului de bord și nu a configurației transponderului.
Notă.- Scopul acestei cerințe este acela de a încuraja o tehnică de interfațare care să permită schimbarea datelor transponderului, fără manipularea transponderului în sine în vederea setării datelor directe fixe.3.1.2.10.5.1.3. Datele directe variabile. Datele directe variabile sunt datele provenite de la aeronavă care se pot modifica în timpul zborului și acestea trebuie să fie:a) codul de altitudine de Mod C (pct. 3.1.2.6.5.4);b) codul de identitate de Mod A (pct. 3.1.2.6.7.1);c) poziția la-sol a aeronavei (pct. 3.1.2.5.2.2.1, 3.1.2.6.5.1 și 3.1.2.8.2.1);d) identificarea aeronavei, dacă este diferită de înmatricularea acesteia (pct. 3.1.2.9.1.1); șie) condiția SPI (pct. 3.1.2.6.10.1.3).3.1.2.10.5.1.4. Interfețele pentru datele directe variabile.3.1.2.10.5.1.4.1. Trebuie să fie prevăzut un mijloc, atunci când aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât condiția SPI să fie introdusă de pilot, fără introducerea sau modificarea altor date de zbor.3.1.2.10.5.1.4.2. Trebuie furnizat un mijloc, în timp ce aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât codul de identitate de Mod A să fie afișat pilotului și modificat fără introducerea sau modificarea altor date de zbor.3.1.2.10.5.1.4.3. Pentru transponderele de nivel 2 și superior trebuie furnizat un mijloc, în timp ce aeronava se află la sol sau în zbor, astfel încât identificarea aeronavei să fie afișată pilotului și, atunci când conține date variabile (3.1.2.10.5.1.3.d), să fie modificată fără introducerea sau modificarea altor date de zbor.
Notă.- Implementarea acțiunii pilotului în vederea introducerii datelor va fi cât mai simplă și eficientă posibil, pentru a minimiza timpul necesar și pentru a reduce posibilitatea apariției erorilor în timpul introducerii datelor.3.1.2.10.5.1.4.4. Trebuie să fie incluse interfețe care să accepte codarea altitudinii barometrice și a poziției la sol.
Notă.- Nu se stabilește niciun model specific pentru interfața privind datele directe variabile.3.1.2.10.5.2. Datele indirecte.
Notă.- Datele indirecte sunt acelea care trec prin transponder în orice direcție, dar care nu afectează funcția de supraveghere.
Dacă originea și/sau destinația datelor indirecte nu se regăsesc în cadrul transponderului, trebuie să fie folosite interfețe pentru realizarea conexiunilor necesare.3.1.2.10.5.2.1. Funcția interfețelor
Notă.- Interfețele de date indirecte pentru operațiunile standard deservesc interogările care solicită un răspuns și funcția de radio-emisie. Interfețele de date indirecte pentru ELM ce deservesc acel sistem, necesită memorie intermediară și circuite pentru protocol, în cadrul transponderului. Porturile unei interfețe pot fi separate pentru fiecare direcție și pentru fiecare serviciu sau pot fi combinate în orice fel.3.1.2.10.5.2.1.1. Interfața pentru operațiuni uplink cu lungime standard. Interfața pentru operațiuni uplink cu lungime standard trebuie să transfere toți biții interogărilor acceptate (cu posibilitatea excluderii câmpului AP), cu excepția UF = 9, 11 sau 16. Notă.- Câmpul AP poate fi de asemenea transferat pentru a ajuta la implementarea integrității.3.1.2.10.5.2.1.2. Interfața pentru operațiuni downlink cu lungime standard. Un transponder care transmite informații care provin de la dispozitive periferice trebuie să poată să primească biți sau structuri de biți în vederea inserării în pozițiile corespunzătoare din cadrul transmisiei. Aceste poziții nu trebuie să le includă pe acelea în care sunt inserați biți generați intern de transponder și nici câmpul AP al răspunsului.
Un transponder care transmite informații utilizând formatul Comm-B trebuie să aibă acces imediat la datele solicitate, în sensul că transponderul trebuie să răspundă unei interogări cu datele cerute de acea interogare.
Notă.- Această cerință poate fi îndeplinită în două feluri:a) transponderul poate fi prevăzut cu memorie intermediară pentru datele interne și protocol;b) transponderul poate utiliza o interfață "în timp real", care să opereze astfel încât datele uplink să părăsească transponderul înainte ca răspunsul corespondent să fie generat și datele downlink să intre la timp în transponder pentru a fi integrate în răspuns.3.1.2.10.5.2.1.3. Interfața pentru mesajele cu lungime extinsă
Notă.- Interfața ELM extrage din și introduce în transponder datele schimbate între aeronavă și sol prin intermediul protocolului ELM (3.1.2.7).3.1.2.10.5.2.2. Ratele de tranzacționare ale datelor indirecte3.1.2.10.5.2.2.1. Operațiunile cu lungime standard. Un transponder echipat pentru transferul de informații către și dinspre dispozitive externe trebuie să fie capabil să proceseze datele a cel puțin tot atâtor răspunsuri câte sunt prevăzute pentru ratele minime de răspuns la pct. 3.1.2.10.3.7.2, precum și datele uplink de la interogările transmise cu o rată de cel puțin:
50 interogări lungi, în orice interval de 1 secundă
18 interogări lungi, într-un interval de 100 milisecunde
8 interogări lungi, într-un interval de 25 milisecunde
4 interogări lungi, într-un interval de 1,6 milisecunde.
Nota 1.- Un transponder capabil să aibă rate de răspuns mai mari decât minimul de la pct. 3.1.2.10.3.7.2 nu trebuie să accepte interogări lungi după ce atinge limitele de procesare de date uplink de mai sus.
Nota 2.- Răspunsul de Mod S este singurul mijloc de confirmare a recepționării conținutului de date a unei interogări de Mod S. Astfel, dacă transponderul este capabil să răspundă la o interogare, echipamentul de Mod S trebuie să fie capabil să accepte conținutul de date din acea interogare, indiferent de sincronizarea dintre ea și alte interogări acceptate. Suprapunerea fasciculelor de Mod S ale mai multor interogatoare, poate să conducă la cerința pentru procesare și memorie intermediară de date considerabile. Minimul descris în acest paragraf, reduce procesarea datelor la un nivel realist, în timp ce prevederea pentru neacceptare asigură notificarea interogatorului că datele, temporar, nu vor fi acceptate.3.1.2.10.5.2.2.2. Operațiunile cu lungime extinsă. Transponderele de nivel 3 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.3) și de nivel 4 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.4) trebuie să poată transfera datele de la cel puțin patru mesaje ELM uplink complete, de câte șaisprezece segmente (pct. 3.1.2.7.4) , în orice interval de patru secunde. Un transponder de nivel 5 (cap. 2, pct. 2.1.5.1.5) trebuie să poată transfera datele de la cel puțin patru mesaje ELM uplink complete de câte șaisprezece segmente, în orice interval de o secundă și să fie capabil să accepte cel puțin două mesaje ELM uplink complete de câte șaisprezece segmente, cu același cod II, într-un interval de 250 ms. Un transponder de nivel 4 trebuie să poată transmite cel puțin un mesaj ELM downlink de patru segmente (pct. 3.1.2.7.7 și 3.1.2.10.3.7.3), în orice interval de o secundă. Un transponder de nivel 5 trebuie să poată transmite cel puțin un mesaj ELM downlink de șaisprezece segmente, în orice interval de o secundă.3.1.2.10.5.2.2.2.1. În mod uzual, transponderele de nivel 3 și de nivel 4 trebuie să poată accepta cel puțin două mesaje ELM uplink complete de câte șaisprezece segmente, într-un interval de 250 ms.3.1.2.10.5.2.3. Formatele de date pentru operațiunile cu lungime standard și parametrii downlink (DAP-uri) solicitați ai aeronavei3.1.2.10.5.2.3.1. Toate transponderele de nivel 2 și superior trebuie să admită următoarele registre:a) rapoartele privind capacitatea (pct. 3.1.2.6.10.2);b) registrul 20 {HEX} pentru protocolul de identificare a aeronavelor (pct. 3.1.2.9); șic) pentru aeronavele echipate cu ACAS, registrul 30 {HEX} privind avertizările active, indicând un iminent pericol de coliziune cu o altă aeronavă (pct. 4.3.8.4.2.2).3.1.2.10.5.2.3.2. Acolo unde este necesar, DAP-urile trebuie să fie admise de registrele enumerate în tabelul 3-11. Formatele și ratele minime de actualizare ale registrelor transponderului trebuie să fie implementate într-un mod consecvent, pentru a se asigura interoperabilitatea.3.1.2.10.5.2.3.3. Interfața pentru operațiuni downlink cu lungime standard trebuie să furnizeze parametrii downlink ai aeronavei (DAP-urile) către transponderul care le pune la dispoziția stațiilor de la sol. Fiecare DAP trebuie să fie împachetat în formatul Comm-B (câmpul MB) și poate fi extras fie utilizând protocolul Comm-B inițiat de la sol (GICB), fie utilizând canalul 3 downlink MSP, prin aplicația dataflash.
Notă.- Formatele și ratele de actualizare ale fiecărui registru și aplicația dataflash sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.10.5.3. Integritatea transferului conținutului de date. Un transponder care utilizează interfețe de date trebuie să aibă o protecție suficientă pentru a asigura rate de eroare mai mici de o eroare la 103 mesaje și o eroare nedetectată la 10^7 transmisii de câte 112 biți, în ambele direcții, între antenă și fiecare port al interfeței.3.1.2.10.5.4. Anularea mesajelor. Interfața pentru operațiuni downlink cu lungime standard și interfața de mesaje cu lungime extinsă trebuie să aibă capacitatea de anulare a unui mesaj trimis către transponder în vederea transmiterii la sol, dar al cărui ciclu de transmitere nu a fost încheiat (de ex. încheierea nu a fost realizată de un interogator de la sol).
Notă.- Un exemplu privind necesitatea acestei capacități îl reprezintă anularea unui mesaj, dacă se încearcă livrarea sa atunci când aeronava nu se află în zona de acoperire a unei stații de Mod S de la sol. Mesajul trebuie să fie anulat pentru a se preveni citirea și interpretarea sa ca mesaj curent, atunci când aeronava intră din nou în spațiul aerian de Mod S.3.1.2.10.5.5. Mesaje direcționate în zbor. Transferul acestui tip de mesaj necesită toate acțiunile indicate la pct. 3.1.2.10.5.4, plus transferul către transponder al identificatorului interogatorului din amplasamentul care urmează să recepționeze mesajul.3.1.2.11. Caracteristicile esențiale de sistem ale interogatorului de la sol.
Notă.- Pentru a se asigura faptul că acțiunea interogatoarelor de Mod S nu are loc în detrimentul interogatoarelor de Mod A/C, există limite de performanță pentru interogatoarele de Mod S.3.1.2.11.1. Ratele de repetare a interogărilor. Interogatoarele de Mod S trebuie să utilizeze cele mai mici rate posibile de repetare a interogărilor, pentru toate modurile de interogare.
Notă.- Date exacte privind azimutul pot fi obținute la rate mici de interogare, prin tehnicile monopuls.3.1.2.11.1.1. Rata de repetare a interogărilor "all-call".3.1.2.11.1.1.1. Rata de repetare a interogărilor pentru Modul "all-call" A/C/S, utilizată pentru achiziție, trebuie să fie mai mică de 250 de interogări pe secundă. Această rată trebuie să se aplice de asemenea și interogărilor pereche de Mod S și de Mod A/C, folosite pentru achiziție în modul multisite.3.1.2.11.1.1.2. Numărul maxim de răspunsuri de Mod S "all-call" generate de un interogator. Pentru aeronave care nu sunt blocate, un interogator de Mod S nu trebuie să genereze, în medie, mai mult de 6 răspunsuri "all-call" de Mod S pe o perioadă de 200 ms și nu mai mult de 26 de răspunsuri "all-call" de Mod S, numărate într-o perioadă de 18 secunde.3.1.2.11.1.2. Rata de repetare a interogărilor către o singură aeronavă3.1.2.11.1.2.1. Interogările care necesită un răspuns. Interogările de Mod S care necesită un răspuns nu trebuie să fie transmise unei singure aeronave la intervale mai scurte de 400 de μs.3.1.2.11.1.2.2. Interogările ELM uplink. Timpul minim între începuturile interogărilor Comm-C succesive trebuie să fie de 50 de μs.3.1.2.11.1.3. Rata de transmisie pentru interogările selective3.1.2.11.1.3.1. Pentru toate interogatoarele de Mod S, rata de transmisie pentru interogările selective trebuie să fie:a) mai mică de 2400 pe secundă, calculată ca medie într-un interval de 40 ms; șib) mai mică de 480 în orice sector de 3 grade, calculată ca medie într-un interval de 1 secundă.3.1.2.11.1.3.2. În plus, pentru un interogator de Mod S care are acoperire, care se suprapune cu lobii secundari ai oricărui alt interogator de Mod S, rata de transmisie pentru interogările selective trebuie să fie:a) mai mică de 1200 pe secundă, calculată ca medie într-un un interval de 4 secunde; șib) mai mică de 1800 pe secundă, calculată ca medie într-un un interval de 1 secundă.
Notă.- Distanța minimă tipică pentru a se asigura separarea lobilor secundari între interogatoare, este de 35 km.3.1.2.11.2. Puterea efectiv radiată a interogatorului
Puterea efectiv radiată a tuturor impulsurilor de interogare trebuie să fie diminuată în conformitate cu cele descrise la pct. 3.1.1.8.2.3.1.2.11.3. Puterea de ieșire a interogatorului în stare inactivă. Atunci când emițătorul interogatorului nu transmite o interogare, puterea sa de ieșire nu trebuie să depășească -5 dBm putere efectiv radiată la orice frecvență cuprinsă între 960 MHz și 1215 MHz.
Notă.- Această limitare asigură faptul că aeronavele care zboară în apropierea interogatorului (până la 1,85 km (1 NM)) nu recepționează interferențe care le-ar împiedica să fie urmărite de un alt interogator. În anumite situații, chiar și distanțele interogator-aeronavă mai mici sunt semnificative, de exemplu, dacă este folosită supravegherea de Mod S pe suprafața aeroportului. În aceste cazuri poate fi necesară o limitare suplimentară privind puterea de ieșire a interogatorului în stare inactivă.3.1.2.11.3.1. Radiația emisiilor parazite
Radiațiile CW nu trebuie să depășească 76 dB sub 1 watt.3.1.2.11.4. Toleranțele privind semnalele transmise. Pentru ca semnalele-din-spațiu să fie recepționate de transponder, așa cum este descris la pct. 3.1.2.1, toleranțele privind semnalul transmis trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3-12.3.1.2.11.5. Răspunsul parazit
Răspunsul la semnalele care nu sunt în banda de trecere, trebuie să fie cu cel puțin 60 dB sub sensibilitatea normală.3.1.2.11.6. Coordonarea blocării. Un interogator de Mod S nu trebuie să fie folosit prin utilizarea blocării "all-call" până când nu a fost realizată coordonarea cu toate celelalte interogatoare de Mod S care funcționează și care au un volum oarecare de suprapunere în acoperire, pentru a se asigura faptul că nici un interogator nu poate fi împiedicat să facă achiziții de date de la aeronave echipate cu Mod S.
Notă.- Această coordonare poate fi realizată prin rețeaua de la sol sau prin alocarea de coduri (II) identificatoarelor interogatoarelor și implică acorduri regionale acolo unde acoperirea se suprapune peste granițe.3.1.2.11.7. Interogatoare mobile.
Interogatoarele mobile trebuie să obțină date prin recepționarea de squitter-e, ori de câte ori este posibil, de la aeronave echipate cu Mod S.
Notă.- Achiziția pasivă de squitter-e reduce încărcarea canalelor și se poate realiza fără a fi nevoie de coordonare.TABELE AFERENTE CAPITOLULUI 3
Tabelul 3-1. Formele impulsurilor - Interogările de Mod S și intermod

Impulsurile	Durata (µs)	Toleranța duratei (µs)	Timpul de creștere (µs)		Timpul de descreștere (µs)
			Min.	Max.	Min.	Max.
P1, P2, P3, P5	0,8	±0,1	0,05	0,1	0,05	0,2
P4 (scurt)	0,8	±0,1	0,05	0,1	0,05	0,2
P4 (lung)	1,6	±0,1	0,05	0,1	0,05	0,2
P6 (scurt)	16,25	±0,25	0,05	0,1	0,05	0,2
P6 (lung)	30,25	±0,25	0,05	0,1	0,05	0,2

Tabelul 3-2. Formele impulsurilor - Răspunsurile de Mod S

Durata impulsului (µs)	Toleranța duratei (µs)	Timpul de creștere (µs)		Timpul de descreștere (µs)
		Min.	Max.	Min.	Max.
0,5	±0,05	0,05	0,1	0,05	0,2
1,0	±0,05	0,05	0,1	0,05	0,2

Tabelul 3-3. Definițiile câmpurilor

Câmpul		Formatul		Referința
Indicativul	Funcția	UF	DF
AA	Adresă anunțată		11,17,18	3.1.2.5.2.2.2.
AC	Codul de altitudine		4, 20	3.1.2.6.5.4.
AF	Câmpul aplicației		19	3.1.2.8.8.2.
AP	Adresă/paritate	Toate	0, 4, 5, 16, 20, 21, 24	3.1.2.3.2.1.3
AQ	Achiziție	0		3.1.2.8.1.1.
CA	Capacitate		11,17	3.1.2.5.2.2.1.
CC	Capacitatea de legătură încrucișată		0	3.1.2.8.2.3.
CF	Câmpul de control		18	3.1.2.8.7.2.
CL	Eticheta codului	11		3.1.2.5.2.1.3.
DF	Format downlink		Toate	3.1.2.3.2.1.2.
DI	Identificarea indicatorului	4, 5 20,21		3.1.2.6.1.3.
DP	Paritatea datelor		20, 21	3.1.2.3.2.1.5
DR	Solicitare downlink		4, 5, 20, 21	3.1.2.6.5.2.
DS	Selector de date	0		3.1.2.8.1.3.
FS	Faza zborului		4, 5, 20, 21	3.1.2.6.5.1
IC	Codul de interogare	11		3.1.2.5.2.1.2.
ID	Identitate		5, 21	3.1.2.6.7.1.
KE	Control, ELM		24	3.1.2.7.3.1.
MA	Mesaj, Comm-A	20, 21		3.1.2.6.2.1.
MB	Mesaj, Comm-B		20, 21	3.1.2.6.6.1.
MC	Mesaj, Comm-C	24		3.1.2.7.1.3.
MD	Mesaj, Comm-D		24	3.1.2.7.3.3.
ME	Mesaj, squitter extins		17,18	3.1.2.8.6.2.
MU	Mesaj, ACAS	16		4.3.8.4.2.3.
MV	Mesaj, ACAS		16	3.1.2.8.3.1. 4.3.8.4.2.4.
NC	Numărul segmentului C	24		3.1.2.7.1.2.
ND	Numărul segmentului D		24	3.1.2.7.3.2.
PC	Protocol	4, 5, 20, 21		3.1.2.6.1.1.
PI	Paritate/ Identificatorul interogatorului		11,17,18	3.1.2.3.2.1.4
PR	Probabilitatea de răspuns	11		3.1.2.5.2.1.1.
RC	Controlul răspunsului	24		3.1.2.7.1.1.
RI	Informația de răspuns		0	3.1.2.8.2.2.
RL	Lungimea răspunsului	0		3.1.2.8.1.2.
RR	Cererea de răspuns	4, 5, 20, 21		3.1.2.6.1.2.
SD	Indicator special	4, 5, 20, 21		3.1.2.6.1.4.
UF	Format uplink	Toate		3.1.2.3.2.1.1.
UM	Mesaj de utilitate		4, 5, 20, 21	3.1.2.6.5.3.
VS	Stare verticală		0	3.1.2.8.2.1.

Tabelul 3-4. Definițiile subcâmpurilor

Subcâmpul
Identificator	Funcție	Câmp	Referință
ACS	Subcâmpul codului de altitudine	ME	3.1.2.8.6.3.1.2.
AIS	Subcâmpul de identificare al aeronavei	MB	3.1.2.9.1.1.
ATS	Subcâmpul tipului de altitudine	MB	3.1.2.8.6.8.2.
BDS 1	Subcâmpul 1 pentru selectorul de date Comm B	MB	3.1.2.6.11.2.1.
BDS 2	Subcâmpul 2 pentru selectorul de date Comm B	MB	3.1.2.6.11.2.1.
IDS	Subcâmpul indicatorului identificatorului	UM	3.1.2.6.5.3.1.
IIS	Subcâmpul identificatorului interogatorului	SD	3.1.2.6.1.4.1.a)
		UM	3.1.2.6.5.3.1.
LOS	Subcâmpul de blocare	SD	3.1.2.6.1.4.1.d)
LSS	Subcâmpul de blocare a supravegherii	SD	3.1.2.6.1.4.1.g)
MBS	Subcâmpul Comm-B multisite	SD	3.1.2.6.1.4.1.c)
MES	Subcâmpul ELM multisite	SD	3.1.2.6.1.4.1.c)
OVC	Controlul suprapunerii	SD	3.1.2.6.1.4.1.i)
RCS	Subcâmpul de control al ratei	SD	3.1.2.6.1.4.1.f)
RRS	Subcâmpul de solicitare al răspunsului	SD	3.1.2.6.1.4.1.e) și g)
RSS	Subcâmpul stării de rezervare	SD	3.1.2.6.1.4.1.c)
SAS	Subcâmpul antenei de suprafață	SD	3.1.2.6.1.4.1.f)
SCS	Subcâmpul capacității de squitter	MB	3.1.2.6.10.2.2.1.
SIC	Capacitatea identificatorului de supraveghere	MB	3.1.2.6.10.2.2.1.
SIS	Subcâmpul identificatorului de supraveghere	SD	3.1.2.6.1.4.1.g)
SRS	Subcâmpul pentru solicitarea segmentului	MC	3.1.2.7.7.2.1
SSS	Subcâmpul stării de supraveghere	ME	3.1.2.8.6.3.1.1.
TAS	Subcâmpul pentru notificarea transmisiei	MD	3.1.2.7.4.2.6.
TCS	Subcâmpul pentru tipul controlului	SD	3.1.2.6.1.4.1.f)
TMS	Subcâmpul pentru mesaje tactice	SD	3.1.2.6.1.4.1.d)
TRS	Subcâmpul ratei de transmisie	MB	3.1.2.8.6.8.1.

Tabelul 3-5 Sumarul protocolului interogare - răspuns

Interogare UF	Condiții speciale	Răspuns DF
0	RL (3.1.2.8.1.2) egal cu 0	0
	RL (3.1.2.8.1.2) egal cu 1	16
4	RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16	4
	RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16	20
5	RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16	5
	RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16	21
11	Transponderul blocat la codul de interogare, IC (3.1.2.5.2.1.2)	Fără răspuns
	Testul pentru răspunsul stocastic eșuează (3.1.2.5.4)	Fără răspuns
	Altfel	11
20	RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16	4
	RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16	20
	AP conține adresa de radio-emisie (3.1.2.4.1.2.3.1.3)	Fără răspuns
21	RR (3.1.2.6.1.2) mai mic decât 16	5
	RR (3.1.2.6.1.2) mai mare sau egal cu 16	21
	AP conține adresa de radio-emisie (3.1.2.4.1.2.3.1.3)	Fără răspuns
24	RC (3.1.2.7.1.1) egal cu 0 sau 1	Fără răspuns
	RC (3.1.2.7.1.1) egal cu 2 sau 3	24

Tabelul 3-6. Tabel pentru registrul 10_16

Subcâmpuri ale registrului 10_16	MB (biți)	Comm B (biți)
Indicator de continuitate (flag)	9	41
Capacitate de comandă a suprapunerii	15	47
Capacitate ACAS	16 și 37-40	48 și 69-72
Numărul versiunii subrețelei de Mod S	17-23	49-55
Indicatorul protocolului extins al transponderului	24	56
Capacitatea specifică a serviciilor	25	57
Capacitatea ELM uplink	26-28	58-60
Capacitatea ELM downlink	29-32	61-64
Capacitatea de identificare a aeronavei	33	65
Subcâmpul privind capacitatea de squitter (SCS)	34	66
Capacitatea codului de identificare pentru supraveghere (SIC)	35	67
Raportul capacității de utilizare în comun a GICB	36	68
Starea subadreselor DTE de la 0 la 15	41-56	73-88

Tabelul 3-7. Validarea poziției la sol

Determinarea stării de la bord
Categoria A/V	Viteza la sol		Viteza în aer		Radio altitudine
Fără informații	Fără schimbări asupra stării la sol
Masa	Fără schimbări asupra stării la sol
Masa >= 15500 lbs (7031 Kg)	>100 noduri	sau	>100 noduri	sau	>50 ft
Performanță ridicată (>5g accelerație și > 400 noduri)	>100 noduri	sau	>100 noduri	sau	>50 ft
Aeronave cu aripă rotativă	Fără schimbări asupra poziției la sol

Tabelul 3-8. Radio-emisia poziției la sol a aeronavei fără un mijloc automat de determinare a poziției la sol

Setul „A” al categoriei emițătorului ADS-B
Codarea	Semnificația	Viteza la sol				Viteza indicată				Radio altitudinea
0	Nicio informație legată de categoria emițătorului ADS-B	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
1	Ușoare (	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
2	Mici (15500 până la 75000 lbs sau 7031 până la 34019 Kg)				Și				și
3	Mari (75000 lbs până la 300000 lbs sau 34019 până la 136078 kg)				Și				și
4	Aeronavă cu vortex ridicat				Și				și
5	Grele (>300000 lbs sau 136078 kg)				Și				și
6	Performanță ridicată (>5g accelerare și >400 noduri)				Și				și
7	Aeronave cu aripă rotativă	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
Setul „B” al categoriei emițătorului ADS-B
Codarea	Semnificația	Viteza la sol				Viteza în aer				Radio altitudinea
0	Nicio informație legată de categoria emițătorului ADS-B	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
1	Planoare	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
2	Mai ușoare decât aerul	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
3	Parașutiști	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
4	Ultraușoare/deltaplane/parapante	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
5	Rezervat	Rezervat
6	Vehicule aeriene nepilotate	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
7	Vehicule spațiale/transatmosferice			și				și
Setul „C” al categoriei emițătorului ADS-B
Codarea	Semnificația
0	Nicio informație legată de categoria emițătorului ADS-B	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
1	Vehicule de suprafață - vehicule de urgență	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția la sol (3.1.2.8.6.3.2)
2	Vehicule de suprafață - vehicule de asistență	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția la sol (3.1.2.8.6.3.2)
3	Obstacole fixe la sol sau obstacolări	Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
4-7	Rezervat	Rezervat
Setul „D” al categoriei emițătorului ADS-B
Codarea	Semnificația
0	Nicio informație legată de categoria emițătorului ADS-B		Raportează întotdeauna mesajul privind poziția în zbor (3.1.2.8.6.3.1)
1-7	Rezervat		Rezervat

Tabelul 3-9. Codarea caracterelor pentru transmisia identificării aeronavei prin legătură de date (subsetul IA-5 - a se vedea 3.1.2.9.1.2)

				b_6	0	0	1	1
				b_5	0	1	0	1
b_4	b_3	b_2	b_1
0	0	0	0			P	SP	0
0	0	0	1		A	Q		1
0	0	1	0		B	R		2
0	0	1	1		C	S		3
0	1	0	0		D	T		4
0	1	0	1		E	U		5
0	1	1	0		F	V		6
0	1	1	1		G	W		7
1	0	0	0		H	X		8
1	0	0	1		I	Y		9
1	0	1	0		J	Z
1	0	1	1		K
1	1	0	0		L
1	1	0	1		M
1	1	1	0		N
1	1	1	1		O

Tabelul 3-10. Caracteristicile temporizatorului

Temporizator				Durată	Toleranță
Denumire	Număr	Referință	Simbol	s	s	Resetabil
Blocare neselectivă	1	3.1.2.6.9.2.	TD	18	±1	nu
Alertă temporară	1	3.1.2.6.10.1.1.2	TC	18	±1	nu
SPI	1	3.1.2.6.10.1.3	TI	18	±1	nu
Rezervări B,C,D	3*	3.1.2.6.11.3.1	TR	18	±1	da
Blocare multisite	78	3.1.2.6.9.1	TL	18	±1	nu

* Dacă există ca cerință
Tabelul 3-11. Registrele DAP

Registru	Denumire	Conținutul datelor	Biți
40 {HEX}	Intenția de selectare pe verticală	Altitudinea selectată MCP/FCU	1-13
		Altitudinea selectată FMS	14-26
		Setarea presiunii barometrice minus 800 mb	27-39
		Biții modului MCP/FCU	48-51
		Biții sursei de altitudine a țintei	54-56
50 {HEX}	Raport privind traiectoria și virajele	Unghiul de rotație	1-11
		Unghiul traiectoriei reale	12-23
		Viteza la sol	24-34
		Rata unghiului traiectoriei	35-45
		Viteza reală de zbor	46-56
60 {HEX}	Raport privind direcția și viteza de zbor	Cap magnetic	1-12
		Viteza de zbor indicată	13-23
		Mach	24-34
		Rata altitudinii barometrice	35-45
		Viteza verticală inerțială	46-56

Tabelul 3-12. Toleranța semnalului transmis

Referința	Funcția	Toleranța
3.1.2.1.4.1	Durata impulsurilor P1,P2,P3,P4,P5	±0,09 µs
	Durata impulsului P6	±0,20 µs
3.1.1.4	Durata impulsurilor P1-P3	±0,18 µs
	Durata impulsurilor P1-P2	±0,10 µs
3.1.2.1.5.1.3	Durata impulsurilor P3-P4	±0,04 µs
3.1.2.1.5.2.4	Durata impulsurilor P1-P2	±0,04 µs
	Durata impulsului P2-inversarea de fază sincronă	±0,04 µs
	Durata impulsului P6-inversarea de fază sincronă	±0,04 µs
	Durata impulsului P5-inversarea de fază sincronă	±0,05 µs
3.1.1.5	Amplitudinea impulsului P3	P1±0,5 dB
3.1.2.1.5.1.4	Amplitudinea impulsului P4	P3±0,5 dB
3.1.2.1.5.2.5	Amplitudinea impulsului P6	Mai mare sau egal cu P2 -0,25 dB
3.1.2.1.4.1	Timpii de creștere ai impulsurilor	Minimum 0,05 µs
		Maximum 0,1 µs
3.1.2.1.4.1	Timpii de descreștere ai impulsurilor	Minimum 0,05 µs
		Maximum 0,2 µs

FIGURI PENTRU CAPITOLUL 3

Figura 3-1. Definirea formelor de undă pentru
radarul secundar de supraveghere, a intervalelor și a
punctului de referință pentru sensibilitate și putere


Figura 3-2. Limitele de spectru cerute de transmițătorul de interogare


Figura 3-3. Secvența pulsurilor de interogare Intermod


Fig. 3-4. Secvența pulsurilor de interogare de Mod S


Figura 3-5. Limitele cerute ale spectrului
pentru emițătorul transponderului
Notă: Figura ilustrează spectrul centrat pe frecvența purtătoare și care se poate deplasa cu totul cu ± 1 MHz împreună cu frecvența purtătoarei.

Figura 3-6. Răspunsul de Mod S

Nr. format

UF

0

00000

3

RL:1

4

AQ:1

18

AP:24

…Supraveghere aer-aer de tip scurt (ACAS)

1

00001

27 sau 83

AP:24

…Rezervat

2

00010

27 sau 83

AP:24

…Rezervat

3

00011

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

4

00100

PC:3

RR:5

DI:3

SD:16

AP:24

…Supraveghere, cerere de raportare a altitudinii

5

00101

PC:3

RR:5

DI:3

SD:16

AP:24

… Supraveghere, cerere de raportare a identității

6

00110

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

7

00111

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

8

01000

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

9

01001

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

10

01010

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

11

01011

PR:4

IC:4

CL:3

16

AP:24

…Mod S numai pentru “all-call”

12

01100

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

13

01101

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

14

01110

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

15

01111

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

16

10000

3

RL:1

4

AQ:1

18

MU:56

AP:24

…Supraveghere aer-aer de tip lung (ACAS)

17

10001

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

18

10010

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

19

10011

27 sau 83

AP:24

… Rezervat pentru utilizare militară

20

10100

PC:3

RR:5

DI:3

SD:16

MA:56

AP:24

…Comm A, cerere de raportare a altitudinii

21

10101

PC:3

RR:5

DI:3

SD:16

MA:56

AP:24

…Comm A, cerere de raportare a identității

22

10110

27 sau 83

AP:24

… Rezervat pentru utilizare militară

23

10111

27 sau 83

AP:24

… Rezervat

24

11

RC:2 1

NC:4

MC:80

AP:24

…Comm-C (ELM)

Note:1. [XX:M] Specifică faptul că unui câmp definit "XX", i se alocă M biți.2. [N] Specifică faptul că există un spațiu de codare nealocat de N biți. Pentru transmisie, aceștia trebuie să fie setați pe ZERO.3. Pentru formatele uplink (UF) de la 0 la 23, numărul formatului corespunde codului binar al primilor 5 biți din interogare. Formatul numărul 24 este definit ca fiind formatul care începe cu "11" în primii 2 biți, în timp ce următorii 3 biți pot varia în funcție de conținutul interogării.4. Toate formatele sunt prezentate ca fiind complete, cu toate că o parte din acestea nu sunt utilizate. Toate formatele fără aplicare, definite în prezent, au lungime nedefinită. În funcție de alocarea în viitor, acestea vor putea fi formate scurte (56 de biți) sau lungi (112 biți). Formatele specifice asociate nivelurilor de performanță pentru Modul S sunt descrise în paragrafele care urmează.5. Câmpurile PC, RR, DI și SD nu sunt aplicabile pentru interogarea de tip Comm-A.

Figura 3-7. Sumarul interogărilor de Mod S sau al formatelor uplink

Nr. format

DF

0

00000

VS:1

7

RI:4

2

AC:13

…Supraveghere aer-aer de tip scurt (ACAS)

1

00001

27 sau 83

P:24

…Rezervat

2

00010

27 sau 83

P:24

…Rezervat

3

00011

27 sau 83

P:24

… Rezervat

4

00100

FS:3

DR:5

UM:6

AC:13

AP:24

…Supraveghere, răspuns de raportare a altitudinii

5

00101

FS:3

DR:5

UM:6

AC:13

AP:24

… Supraveghere, răspuns de raportare a identității

6

00110

27 sau 83

P:24

… Rezervat

7

00111

27 sau 83

P:24

… Rezervat

8

01000

27 sau 83

P:24

… Rezervat

9

01001

27 sau 83

P:24

… Rezervat

10

01010

27 sau 83

P:24

… Rezervat

11

01011

CA:3

AA:24

PI:24

…Răspuns “all-call”

12

01100

27 sau 83

P:24

… Rezervat

13

01101

27 sau 83

P:24

… Rezervat

14

01110

27 sau 83

P:24

… Rezervat

15

01111

27 sau 83

P:24

… Rezervat

16

10000

VS:1

7

RI:4

2

AC:13

MV:56

AP:24

…Supraveghere aer-aer de tip lung (ACAS)

17

10001

CA:3

AA:24

ME:56

PI:24

… Squitter extins

18

10010

CF:3

AA:24

ME:56

PI:24

… Squitter extins /non transporter

19

10011

AF:3

104

… Squitter extins utilizare militară

20

10100

FS:3

DR:5

UM:6

AC:13

MB:56

AP:24

…Comm B, raportare a altitudinii (a se vedea Nota 5)

DP 24

21

10101

FS:3

DR:5

UM:6

ID:13

MB:56

AP:24

…Comm B, raportare a identității (a se vedea Nota 5)

DP 24

22

10110

27 sau 83

P:24

… Rezervat pentru utilizare militară

23

10111

27 sau 83

P:24

… Rezervat

24

11

1

KE:1

ND:4

MD:80

AP:24

…Comm-D (ELM)

Note:1. [XX:M] Specifică faptul că unui câmp definit "XX", i se alocă M biți.
[P:24] Specifică un câmp rezervat de 24 de biți pentru informația de paritate.2. [N] Specifică faptul că există un spațiu de codare nealocat de N biți. Pentru transmisie, aceștia trebuie să fie setați pe ZERO.3. Pentru formatele downlink de la 0 la 23, numărul formatului corespunde codului binar ai primilor 5 biți ai răspunsului. Formatul numărului 24 este definit ca fiind formatul care începe cu "11" în primii 2 biți, în timp ce următorii 3 biți pot varia în funcție de conținutul răspunsului.4. Toate formatele sunt prezentate ca fiind complete, cu toate că o parte din acestea nu sunt utilizate. Toate formatele fără aplicare definite în prezent, au lungime nedefinită. În funcție de alocarea în viitor, acestea vor putea fi formate scurte (56 de biți) sau lungi (112 biți). Formatele specifice asociate nivelelor de performanță pentru Modul S sunt descrise în paragrafele următoare.5. Paritatea datelor (DP) (3.1.2.3.2.1.5) este utilizată dacă a fost comandată de OVC (3.1.2.6.1.4.1.i), conform paragrafului 3.1.2.6.11.2.5.

Figura 3-8. Sumarul răspunsurilor de Mod S sau al formatelor downlink
APENDIX LA CAPITOLUL 3
Codul SSR de transmisie automată a altitudinii barometrice (alocarea poziției impulsurilor))

Domeniu		POZIȚIA IMPULSURILOR (0 sau 1 într-o anumită poziție a impulsurilor denotă absența, respectiv prezența impulsului)
trepte (ft)		D2	D4	A1	A2	A4	B1	B2	B4	C1	C2	C4
De la	la
- 1000	-950	0	0	0	0	0	0	0	0	0	1	0
-950	-850	0	0	0	0	0	0	0	0	1	1	0
-850	-750	0	0	0	0	0	0	0	0	1	0	0
-750	-650	0	0	0	0	0	0	0	1	1	0	0
-650	-550	0	0	0	0	0	0	0	1	1	1	0
-550	-450	0	0	0	0	0	0	0	1	0	1	0
-450	-350	0	0	0	0	0	0	0	1	0	1	1
-350	-250	0	0	0	0	0	0	0	1	0	0	1
-250	-150	0	0	0	0	0	0	1	1	0	0	1
-150	-50	0	0	0	0	0	0	1	1	0	1	1
-50	50	0	0	0	0	0	0	1	1	0	1	0
50	150	0	0	0	0	0	0	1	1	1	1	0
150	250	0	0	0	0	0	0	1	1	1	0	0
250	350	0	0	0	0	0	0	1	0	1	0	0
350	450	0	0	0	0	0	0	1	0	1	1	0
450	550	0	0	0	0	0	0	1	0	0	1	0
550	650	0	0	0	0	0	0	1	0	0	1	1
650	750	0	0	0	0	0	0	1	0	0	0	1
750	850	0	0	0	0	0	1	1	0	0	0	1
850	950	0	0	0	0	0	1	1	0	0	1	1
950	1050	0	0	0	0	0	1	1	0	0	1	0
1050	1150	0	0	0	0	0	1	1	0	1	1	0
1150	1250	0	0	0	0	0	1	1	0	1	0	0
1250	1350	0	0	0	0	0	1	1	1	1	0	0
1350	1450	0	0	0	0	0	1	1	1	1	1	0
1450	1550	0	0	0	0	0	1	1	1	0	1	0
1550	1650	0	0	0	0	0	1	1	1	0	1	1
1650	1750	0	0	0	0	0	1	1	1	0	0	1
1750	1850	0	0	0	0	0	1	0	1	0	0	1
1850	1950	0	0	0	0	0	1	0	1	0	1	1
1950	2050	0	0	0	0	0	1	0	1	0	1	0
2050	2150	0	0	0	0	0	1	0	1	1	1	0
2150	2250	0	0	0	0	0	1	0	1	1	0	0
2250	2350	0	0	0	0	0	1	0	0	1	0	0
2350	2450	0	0	0	0	0	1	0	0	1	1	0
2450	2550	0	0	0	0	0	1	0	0	0	1	0
2550	2650	0	0	0	0	0	1	0	0	0	1	1
2650	2750	0	0	0	0	0	1	0	0	0	0	1
2750	2850	0	0	0	0	1	1	0	0	0	0	1
2850	2950	0	0	0	0	1	1	0	0	0	1	1
2950	3050	0	0	0	0	1	1	0	0	0	1	0
3050	3150	0	0	0	0	1	1	0	0	1	1	0
3150	3250	0	0	0	0	1	1	0	0	1	0	0
3250	3350	0	0	0	0	1	1	0	1	1	0	0
3350	3450	0	0	0	0	1	1	0	1	1	1	0
3450	3550	0	0	0	0	1	1	0	1	0	1	0
3550	3650	0	0	0	0	1	1	0	1	0	1	1
3650	3750	0	0	0	0	1	1	0	1	0	0	1
3750	3850	0	0	0	0	1	1	1	1	0	0	1
3850	3950	0	0	0	0	1	1	1	1	0	1	1
3950	4050	0	0	0	0	1	1	1	1	0	1	0
4050	4150	0	0	0	0	1	1	1	1	1	1	0
4150	4250	0	0	0	0	1	1	1	1	1	0	0
4250	4350	0	0	0	0	1	1	1	0	1	0	0
4350	4450	0	0	0	0	1	1	1	0	1	1	0
4450	4550	0	0	0	0	1	1	1	0	0	1	0
4550	4650	0	0	0	0	1	1	1	0	0	1	1
4650	4750	0	0	0	0	1	1	1	0	0	0	1
4750	4850	0	0	0	0	1	0	1	0	0	0	1
4850	4950	0	0	0	0	1	0	1	0	0	1	1
4950	5050	0	0	0	0	1	0	1	0	0	1	0
5050	5150	0	0	0	0	1	0	1	0	1	1	0
5150	5250	0	0	0	0	1	0	1	0	1	0	0
5250	5350	0	0	0	0	1	0	1	1	1	0	0
5350	5450	0	0	0	0	1	0	1	1	1	1	0
5450	5550	0	0	0	0	1	0	1	1	0	1	0
5550	5650	0	0	0	0	1	0	1	1	0	1	1
5650	5750	0	0	0	0	1	0	1	1	0	0	1
5750	5850	0	0	0	0	1	0	0	1	0	0	1
5850	5950	0	0	0	0	1	0	0	1	0	1	1
5950	6050	0	0	0	0	1	0	0	1	0	1	0
6050	6150	0	0	0	0	1	0	0	1	1	1	0
6150	6250	0	0	0	0	1	0	0	1	1	0	0
6250	6350	0	0	0	0	1	0	0	0	1	0	0
6350	6450	0	0	0	0	1	0	0	0	1	1	0
6450	6550	0	0	0	0	1	0	0	0	0	1	0
6550	6650	0	0	0	0	1	0	0	0	0	1	1
6650	6750	0	0	0	0	1	0	0	0	0	0	1
6750	6850	0	0	0	1	1	0	0	0	0	0	1
6850	6950	0	0	0	1	1	0	0	0	0	1	1
6950	7050	0	0	0	1	1	0	0	0	0	1	0
7050	7150	0	0	0	1	1	0	0	0	1	1	0
7150	7250	0	0	0	1	1	0	0	0	1	0	0
7250	7350	0	0	0	1	1	0	0	1	1	0	0
7350	7450	0	0	0	1	1	0	0	1	1	1	0
7450	7550	0	0	0	1	1	0	0	1	0	1	0
7550	7650	0	0	0	1	1	0	0	1	0	1	1
7650	7750	0	0	0	1	1	0	0	1	0	0	1
7750	7850	0	0	0	1	1	0	1	1	0	0	1
7850	7950	0	0	0	1	1	0	1	1	0	1	1
7950	8050	0	0	0	1	1	0	1	1	0	1	0
8050	8150	0	0	0	1	1	0	1	1	1	1	0
8150	8250	0	0	0	1	1	0	1	1	1	0	0
8250	8350	0	0	0	1	1	0	1	0	1	0	0
8350	8450	0	0	0	1	1	0	1	0	1	1	0
8450	8550	0	0	0	1	1	0	1	0	0	1	0
8550	8650	0	0	0	1	1	0	1	0	0	1	1
8650	8750	0	0	0	1	1	0	1	0	0	0	1
8750	8850	0	0	0	1	1	1	1	0	0	0	1
8850	8950	0	0	0	1	1	1	1	0	0	1	1
8950	9050	0	0	0	1	1	1	1	0	0	1	0
9050	9150	0	0	0	1	1	1	1	0	1	1	0
9150	9250	0	0	0	1	1	1	1	0	1	0	0
9250	9350	0	0	0	1	1	1	1	1	1	0	0
9350	9450	0	0	0	1	1	1	1	1	1	1	0
9450	9550	0	0	0	1	1	1	1	1	0	1	0
9550	9650	0	0	0	1	1	1	1	1	0	1	1
9650	9750	0	0	0	1	1	1	1	1	0	0	1
9750	9850	0	0	0	1	1	1	0	1	0	0	1
9850	9950	0	0	0	1	1	1	0	1	0	1	1
9950	10050	0	0	0	1	1	1	0	1	0	1	0
10050	10150	0	0	0	1	1	1	0	1	1	1	0
10150	10250	0	0	0	1	1	1	0	1	1	0	0
10250	10350	0	0	0	1	1	1	0	0	1	0	0
10350	10450	0	0	0	1	1	1	0	0	1	1	0
10450	10550	0	0	0	1	1	1	0	0	0	1	0
10550	10650	0	0	0	1	1	1	0	0	0	1	1
10650	10750	0	0	0	1	1	1	0	0	0	0	1
10750	10850	0	0	0	1	0	1	0	0	0	0	1
10850	10950	0	0	0	1	0	1	0	0	0	1	1
10950	11050	0	0	0	1	0	1	0	0	0	1	0
11050	11150	0	0	0	1	0	1	0	0	1	1	0
11150	11250	0	0	0	1	0	1	0	0	1	0	0
11250	11350	0	0	0	1	0	1	0	1	1	0	0
11350	11450	0	0	0	1	0	1	0	1	1	1	0
11450	11550	0	0	0	1	0	1	0	1	0	1	0
11550	11650	0	0	0	1	0	1	0	1	0	1	1
11650	11750	0	0	0	1	0	1	0	1	0	0	1
11750	11850	0	0	0	1	0	1	1	1	0	0	1
11850	11950	0	0	0	1	0	1	1	1	0	1	1
11950	12050	0	0	0	1	0	1	1	1	0	1	0
12050	12150	0	0	0	1	0	1	1	1	1	1	0
12150	12250	0	0	0	1	0	1	1	1	1	0	0
12250	12350	0	0	0	1	0	1	1	0	1	0	0
12350	12450	0	0	0	1	0	1	1	0	1	1	0
12450	12550	0	0	0	1	0	1	1	0	0	1	0
12550	12650	0	0	0	1	0	1	1	0	0	1	1
12650	12750	0	0	0	1	0	1	1	0	0	0	1
12750	12850	0	0	0	1	0	0	1	0	0	0	1
12850	12950	0	0	0	1	0	0	1	0	0	1	1
12950	13050	0	0	0	1	0	0	1	0	0	1	0
13050	13150	0	0	0	1	0	0	1	0	1	1	0
13150	13250	0	0	0	1	0	0	1	0	1	0	0
13250	13350	0	0	0	1	0	0	1	1	1	0	0
13350	13450	0	0	0	1	0	0	1	1	1	1	0
13450	13550	0	0	0	1	0	0	1	1	0	1	0
13550	13650	0	0	0	1	0	0	1	1	0	1	1
13650	13750	0	0	0	1	0	0	1	1	0	0	1
13750	13850	0	0	0	1	0	0	0	1	0	0	1
13850	13950	0	0	0	1	0	0	0	1	0	1	1
13950	14050	0	0	0	1	0	0	0	1	0	1	0
14050	14150	0	0	0	1	0	0	0	1	1	1	0
14150	14250	0	0	0	1	0	0	0	1	1	0	0
14250	14350	0	0	0	1	0	0	0	0	1	0	0
14350	14450	0	0	0	1	0	0	0	0	1	1	0
14450	14550	0	0	0	1	0	0	0	0	0	1	0
14550	14650	0	0	0	1	0	0	0	0	0	1	1
14650	14750	0	0	0	1	0	0	0	0	0	0	1
14750	14850	0	0	1	1	0	0	0	0	0	0	1
14850	14950	0	0	1	1	0	0	0	0	0	1	1
14950	15050	0	0	1	1	0	0	0	0	0	1	0
15050	15150	0	0	1	1	0	0	0	0	1	1	0
15150	15250	0	0	1	1	0	0	0	0	1	0	0
15250	15350	0	0	1	1	0	0	0	1	1	0	0
15350	15450	0	0	1	1	0	0	0	1	1	1	0
15450	15550	0	0	1	1	0	0	0	1	0	1	0
15550	15650	0	0	1	1	0	0	0	1	0	1	1
15650	15750	0	0	1	1	0	0	0	1	0	0	1
15750	15850	0	0	1	1	0	0	1	1	0	0	1
15850	15950	0	0	1	1	0	0	1	1	0	1	1
15950	16050	0	0	1	1	0	0	1	1	0	1	0
16050	16150	0	0	1	1	0	0	1	1	1	1	0
16150	16250	0	0	1	1	0	0	1	1	1	0	0
16250	16350	0	0	1	1	0	0	1	0	1	0	0
16350	16450	0	0	1	1	0	0	1	0	1	1	0
16450	16550	0	0	1	1	0	0	1	0	0	1	0
16550	16650	0	0	1	1	0	0	1	0	0	1	1
16650	16750	0	0	1	1	0	0	1	0	0	0	1
16750	16850	0	0	1	1	0	1	1	0	0	0	1
16850	16950	0	0	1	1	0	1	1	0	0	1	1
16950	17050	0	0	1	1	0	1	1	0	0	1	0
17050	17150	0	0	1	1	0	1	1	0	1	1	0
17150	17250	0	0	1	1	0	1	1	0	1	0	0
17250	17350	0	0	1	1	0	1	1	1	1	0	0
17350	17450	0	0	1	1	0	1	1	1	1	1	0
17450	17550	0	0	1	1	0	1	1	1	0	1	0
17550	17650	0	0	1	1	0	1	1	1	0	1	1
17650	17750	0	0	1	1	0	1	1	1	0	0	1
17750	17850	0	0	1	1	0	1	0	1	0	0	1
17850	17950	0	0	1	1	0	1	0	1	0	1	1
17950	18050	0	0	1	1	0	1	0	1	0	1	0
18050	18150	0	0	1	1	0	1	0	1	1	1	0
18150	18250	0	0	1	1	0	1	0	1	1	0	0
18250	18350	0	0	1	1	0	1	0	0	1	0	0
18350	18450	0	0	1	1	0	1	0	0	1	1	0
18450	18550	0	0	1	1	0	1	0	0	0	1	0
18550	18650	0	0	1	1	0	1	0	0	0	1	1
18650	18750	0	0	1	1	0	1	0	0	0	0	1
18750	18850	0	0	1	1	1	1	0	0	0	0	1
18850	18950	0	0	1	1	1	1	0	0	0	1	1
18950	19050	0	0	1	1	1	1	0	0	0	1	0
19050	19150	0	0	1	1	1	1	0	0	1	1	0
19150	19250	0	0	1	1	1	1	0	0	1	0	0
19250	19350	0	0	1	1	1	1	0	1	1	0	0
19350	19450	0	0	1	1	1	1	0	1	1	1	0
19450	19550	0	0	1	1	1	1	0	1	0	1	0
19550	19650	0	0	1	1	1	1	0	1	0	1	1
19650	19750	0	0	1	1	1	1	0	1	0	0	1
19750	19850	0	0	1	1	1	1	1	1	0	0	1
19850	19950	0	0	1	1	1	1	1	1	0	1	1
19950	20050	0	0	1	1	1	1	1	1	0	1	0
20050	20150	0	0	1	1	1	1	1	1	1	1	0
20150	20250	0	0	1	1	1	1	1	1	1	0	0
20250	20350	0	0	1	1	1	1	1	0	1	0	0
20350	20450	0	0	1	1	1	1	1	0	1	1	0
20450	20550	0	0	1	1	1	1	1	0	0	1	0
20550	20650	0	0	1	1	1	1	1	0	0	1	1
20650	20750	0	0	1	1	1	1	1	0	0	0	1
20750	20850	0	0	1	1	1	0	1	0	0	0	1
20850	20950	0	0	1	1	1	0	1	0	0	1	1
20950	21050	0	0	1	1	1	0	1	0	0	1	0
21050	21150	0	0	1	1	1	0	1	0	1	1	0
21150	21250	0	0	1	1	1	0	1	0	1	0	0
21250	21350	0	0	1	1	1	0	1	1	1	0	0
21350	21450	0	0	1	1	1	0	1	1	1	1	0
21450	21550	0	0	1	1	1	0	1	1	0	1	0
21550	21650	0	0	1	1	1	0	1	1	0	1	1
21650	21750	0	0	1	1	1	0	1	1	0	0	1
21750	21850	0	0	1	1	1	0	0	1	0	0	1
21850	21950	0	0	1	1	1	0	0	1	0	1	1
21950	22050	0	0	1	1	1	0	0	1	0	1	0
22050	22150	0	0	1	1	1	0	0	1	1	1	0
22150	22250	0	0	1	1	1	0	0	1	1	0	0
22250	22350	0	0	1	1	1	0	0	0	1	0	0
22350	22450	0	0	1	1	1	0	0	0	1	1	0
22450	22550	0	0	1	1	1	0	0	0	0	1	0
22550	22650	0	0	1	1	1	0	0	0	0	1	1
22650	22750	0	0	1	1	1	0	0	0	0	0	1
22750	22850	0	0	1	0	1	0	0	0	0	0	1
22850	22950	0	0	1	0	1	0	0	0	0	1	1
22950	23050	0	0	1	0	1	0	0	0	0	1	0
23050	23150	0	0	1	0	1	0	0	0	1	1	0
23150	23250	0	0	1	0	1	0	0	0	1	0	0
23250	23350	0	0	1	0	1	0	0	1	1	0	0
23350	23450	0	0	1	0	1	0	0	1	1	1	0
23450	23550	0	0	1	0	1	0	0	1	0	1	0
23550	23650	0	0	1	0	1	0	0	1	0	1	1
23650	23750	0	0	1	0	1	0	0	1	0	0	1
23750	23850	0	0	1	0	1	0	1	1	0	0	1
23850	23950	0	0	1	0	1	0	1	1	0	1	1
23950	24050	0	0	1	0	1	0	1	1	0	1	0
24050	24150	0	0	1	0	1	0	1	1	1	1	0
24150	24250	0	0	1	0	1	0	1	1	1	0	0
24250	24350	0	0	1	0	1	0	1	0	1	0	0
24350	24450	0	0	1	0	1	0	1	0	1	1	0
24450	24550	0	0	1	0	1	0	1	0	0	1	0
24550	24650	0	0	1	0	1	0	1	0	0	1	1
24650	24750	0	0	1	0	1	0	1	0	0	0	1
24750	24850	0	0	1	0	1	1	1	0	0	0	1
24850	24950	0	0	1	0	1	1	1	0	0	1	1
24950	25050	0	0	1	0	1	1	1	0	0	1	0
25050	25150	0	0	1	0	1	1	1	0	1	1	0
25150	25250	0	0	1	0	1	1	1	0	1	0	0
25250	25350	0	0	1	0	1	1	1	1	1	0	0
25350	25450	0	0	1	0	1	1	1	1	1	1	0
25450	25550	0	0	1	0	1	1	1	1	0	1	0
25550	25650	0	0	1	0	1	1	1	1	0	1	1
25650	25750	0	0	1	0	1	1	1	1	0	0	1
25750	25850	0	0	1	0	1	1	0	1	0	0	1
25850	25950	0	0	1	0	1	1	0	1	0	1	1
25950	26050	0	0	1	0	1	1	0	1	0	1	0
26050	26150	0	0	1	0	1	1	0	1	1	1	0
26150	26250	0	0	1	0	1	1	0	1	1	0	0
26250	26350	0	0	1	0	1	1	0	0	1	0	0
26350	26450	0	0	1	0	1	1	0	0	1	1	0
26450	26550	0	0	1	0	1	1	0	0	0	1	0
26550	26650	0	0	1	0	1	1	0	0	0	1	1
26650	26750	0	0	1	0	1	1	0	0	0	0	1
26750	26850	0	0	1	0	0	1	0	0	0	0	1
26850	26950	0	0	1	0	0	1	0	0	0	1	1
26950	27050	0	0	1	0	0	1	0	0	0	1	0
27050	27150	0	0	1	0	0	1	0	0	1	1	0
27150	27250	0	0	1	0	0	1	0	0	1	0	0
27250	27350	0	0	1	0	0	1	0	1	1	0	0
27350	27450	0	0	1	0	0	1	0	1	1	1	0
27450	27550	0	0	1	0	0	1	0	1	0	1	0
27550	27650	0	0	1	0	0	1	0	1	0	1	1
27650	27750	0	0	1	0	0	1	0	1	0	0	1
27750	27850	0	0	1	0	0	1	1	1	0	0	1
27850	27950	0	0	1	0	0	1	1	1	0	1	1
27950	28050	0	0	1	0	0	1	1	1	0	1	0
28050	28150	0	0	1	0	0	1	1	1	1	1	0
28150	28250	0	0	1	0	0	1	1	1	1	0	0
28250	28350	0	0	1	0	0	1	1	0	1	0	0
28350	28450	0	0	1	0	0	1	1	0	1	1	0
28450	28550	0	0	1	0	0	1	1	0	0	1	0
28550	28650	0	0	1	0	0	1	1	0	0	1	1
28650	28750	0	0	1	0	0	1	1	0	0	0	1
28750	28850	0	0	1	0	0	0	1	0	0	0	1
28850	28950	0	0	1	0	0	0	1	0	0	1	1
28950	29050	0	0	1	0	0	0	1	0	0	1	0
29050	29150	0	0	1	0	0	0	1	0	1	1	0
29150	29250	0	0	1	0	0	0	1	0	1	0	0
29250	29350	0	0	1	0	0	0	1	1	1	0	0
29350	29450	0	0	1	0	0	0	1	1	1	1	0
29450	29550	0	0	1	0	0	0	1	1	0	1	0
29550	29650	0	0	1	0	0	0	1	1	0	1	1
29650	29750	0	0	1	0	0	0	1	1	0	0	1
29750	29850	0	0	1	0	0	0	0	1	0	0	1
29850	29950	0	0	1	0	0	0	0	1	0	1	1
29950	30050	0	0	1	0	0	0	0	1	0	1	0
30050	30150	0	0	1	0	0	0	0	1	1	1	0
30150	30250	0	0	1	0	0	0	0	1	1	0	0
30250	30350	0	0	1	0	0	0	0	0	1	0	0
30350	30450	0	0	1	0	0	0	0	0	1	1	0
30450	30550	0	0	1	0	0	0	0	0	0	1	0
30550	30650	0	0	1	0	0	0	0	0	0	1	1
30650	30750	0	0	1	0	0	0	0	0	0	0	1
30750	30850	0	1	1	0	0	0	0	0	0	0	1
30850	30950	0	1	1	0	0	0	0	0	0	1	1
30950	31050	0	1	1	0	0	0	0	0	0	1	0
31050	31150	0	1	1	0	0	0	0	0	1	1	0
31150	31250	0	1	1	0	0	0	0	0	1	0	0
31250	31350	0	1	1	0	0	0	0	1	1	0	0
31350	31450	0	1	1	0	0	0	0	1	1	1	0
31450	31550	0	1	1	0	0	0	0	1	0	1	0
31550	31650	0	1	1	0	0	0	0	1	0	1	1
31650	31750	0	1	1	0	0	0	0	1	0	0	1
31750	31850	0	1	1	0	0	0	1	1	0	0	1
31850	31950	0	1	1	0	0	0	1	1	0	1	1
31950	32050	0	1	1	0	0	0	1	1	0	1	0
32050	32150	0	1	1	0	0	0	1	1	1	1	0
32150	32250	0	1	1	0	0	0	1	1	1	0	0
32250	32350	0	1	1	0	0	0	1	0	1	0	0
32350	32450	0	1	1	0	0	0	1	0	1	1	0
32450	32550	0	1	1	0	0	0	1	0	0	1	0
32550	32650	0	1	1	0	0	0	1	0	0	1	1
32650	32750	0	1	1	0	0	0	1	0	0	0	1
32750	32850	0	1	1	0	0	1	1	0	0	0	1
32850	32950	0	1	1	0	0	1	1	0	0	1	1
32950	33050	0	1	1	0	0	1	1	0	0	1	0
33050	33150	0	1	1	0	0	1	1	0	1	1	0
33150	33250	0	1	1	0	0	1	1	0	1	0	0
33250	33350	0	1	1	0	0	1	1	1	1	0	0
33350	33450	0	1	1	0	0	1	1	1	1	1	0
33450	33550	0	1	1	0	0	1	1	1	0	1	0
33550	33650	0	1	1	0	0	1	1	1	0	1	1
33650	33750	0	1	1	0	0	1	1	1	0	0	1
33750	33850	0	1	1	0	0	1	0	1	0	0	1
33850	33950	0	1	1	0	0	1	0	1	0	1	1
33950	34050	0	1	1	0	0	1	0	1	0	1	0
34050	34150	0	1	1	0	0	1	0	1	1	1	0
34150	34250	0	1	1	0	0	1	0	1	1	0	0
34250	34350	0	1	1	0	0	1	0	0	1	0	0
34350	34450	0	1	1	0	0	1	0	0	1	1	0
34450	34550	0	1	1	0	0	1	0	0	0	1	0
34550	34650	0	1	1	0	0	1	0	0	0	1	1
34650	34750	0	1	1	0	0	1	0	0	0	0	1
34750	34850	0	1	1	0	1	1	0	0	0	0	1
34850	34950	0	1	1	0	1	1	0	0	0	1	1
34950	35050	0	1	1	0	1	1	0	0	0	1	0
35050	35150	0	1	1	0	1	1	0	0	1	1	0
35150	35250	0	1	1	0	1	1	0	0	1	0	0
35250	35350	0	1	1	0	1	1	0	1	1	0	0
35350	35450	0	1	1	0	1	1	0	1	1	1	0
35450	35550	0	1	1	0	1	1	0	1	0	1	0
35550	35650	0	1	1	0	1	1	0	1	0	1	1
35650	35750	0	1	1	0	1	1	0	1	0	0	1
35750	35850	0	1	1	0	1	1	1	1	0	0	1
35850	35950	0	1	1	0	1	1	1	1	0	1	1
35950	36050	0	1	1	0	1	1	1	1	0	1	0
36050	36150	0	1	1	0	1	1	1	1	1	1	0
36150	36250	0	1	1	0	1	1	1	1	1	0	0
36250	36350	0	1	1	0	1	1	1	0	1	0	0
36350	36450	0	1	1	0	1	1	1	0	1	1	0
36450	36550	0	1	1	0	1	1	1	0	0	1	0
36550	36650	0	1	1	0	1	1	1	0	0	1	1
36650	36750	0	1	1	0	1	1	1	0	0	0	1
36750	36850	0	1	1	0	1	0	1	0	0	0	1
36850	36950	0	1	1	0	1	0	1	0	0	1	1
36950	37050	0	1	1	0	1	0	1	0	0	1	0
37050	37150	0	1	1	0	1	0	1	0	1	1	0
37150	37250	0	1	1	0	1	0	1	0	1	0	0
37250	37350	0	1	1	0	1	0	1	1	1	0	0
37350	37450	0	1	1	0	1	0	1	1	1	1	0
37450	37550	0	1	1	0	1	0	1	1	0	1	0
37550	37650	0	1	1	0	1	0	1	1	0	1	1
37650	37750	0	1	1	0	1	0	1	1	0	0	1
37750	37850	0	1	1	0	1	0	0	1	0	0	1
37850	37950	0	1	1	0	1	0	0	1	0	1	1
37950	38050	0	1	1	0	1	0	0	1	0	1	0
38050	38150	0	1	1	0	1	0	0	1	1	1	0
38150	38250	0	1	1	0	1	0	0	1	1	0	0
38250	38350	0	1	1	0	1	0	0	0	1	0	0
38350	38450	0	1	1	0	1	0	0	0	1	1	0
38450	38550	0	1	1	0	1	0	0	0	0	1	0
38550	38650	0	1	1	0	1	0	0	0	0	1	1
38650	38750	0	1	1	0	1	0	0	0	0	0	1
38750	38850	0	1	1	1	1	0	0	0	0	0	1
38850	38950	0	1	1	1	1	0	0	0	0	1	1
38950	39050	0	1	1	1	1	0	0	0	0	1	0
39050	39150	0	1	1	1	1	0	0	0	1	1	0
39150	39250	0	1	1	1	1	0	0	0	1	0	0
39250	39350	0	1	1	1	1	0	0	1	1	0	0
39350	39450	0	1	1	1	1	0	0	1	1	1	0
39450	39550	0	1	1	1	1	0	0	1	0	1	0
39550	39650	0	1	1	1	1	0	0	1	0	1	1
39650	39750	0	1	1	1	1	0	0	1	0	0	1
39750	39850	0	1	1	1	1	0	1	1	0	0	1
39850	39950	0	1	1	1	1	0	1	1	0	1	1
39950	40050	0	1	1	1	1	0	1	1	0	1	0
40050	40150	0	1	1	1	1	0	1	1	1	1	0
40150	40250	0	1	1	1	1	0	1	1	1	0	0
40250	40350	0	1	1	1	1	0	1	0	1	0	0
40350	40450	0	1	1	1	1	0	1	0	1	1	0
40450	40550	0	1	1	1	1	0	1	0	0	1	0
40550	40650	0	1	1	1	1	0	1	0	0	1	1
40650	40750	0	1	1	1	1	0	1	0	0	0	1
40750	40850	0	1	1	1	1	1	1	0	0	0	1
40850	40950	0	1	1	1	1	1	1	0	0	1	1
40950	41050	0	1	1	1	1	1	1	0	0	1	0
41050	41150	0	1	1	1	1	1	1	0	1	1	0
41150	41250	0	1	1	1	1	1	1	0	1	0	0
41250	41350	0	1	1	1	1	1	1	1	1	0	0
41350	41450	0	1	1	1	1	1	1	1	1	1	0
41450	41550	0	1	1	1	1	1	1	1	0	1	0
41550	41650	0	1	1	1	1	1	1	1	0	1	1
41650	41750	0	1	1	1	1	1	1	1	0	0	1
41750	41850	0	1	1	1	1	1	0	1	0	0	1
41850	41950	0	1	1	1	1	1	0	1	0	1	1
41950	42050	0	1	1	1	1	1	0	1	0	1	0
42050	42150	0	1	1	1	1	1	0	1	1	1	0
42150	42250	0	1	1	1	1	1	0	1	1	0	0
42250	42350	0	1	1	1	1	1	0	0	1	0	0
42350	42450	0	1	1	1	1	1	0	0	1	1	0
42450	42550	0	1	1	1	1	1	0	0	0	1	0
42550	42650	0	1	1	1	1	1	0	0	0	1	1
42650	42750	0	1	1	1	1	1	0	0	0	0	1
42750	42850	0	1	1	1	0	1	0	0	0	0	1
42850	42950	0	1	1	1	0	1	0	0	0	1	1
42950	43050	0	1	1	1	0	1	0	0	0	1	0
43050	43150	0	1	1	1	0	1	0	0	1	1	0
43150	43250	0	1	1	1	0	1	0	0	1	0	0
43250	43350	0	1	1	1	0	1	0	1	1	0	0
43350	43450	0	1	1	1	0	1	0	1	1	1	0
43450	43550	0	1	1	1	0	1	0	1	0	1	0
43550	43650	0	1	1	1	0	1	0	1	0	1	1
43650	43750	0	1	1	1	0	1	0	1	0	0	1
43750	43850	0	1	1	1	0	1	1	1	0	0	1
43850	43950	0	1	1	1	0	1	1	1	0	1	1
43950	44050	0	1	1	1	0	1	1	1	0	1	0
44050	44150	0	1	1	1	0	1	1	1	1	1	0
44150	44250	0	1	1	1	0	1	1	1	1	0	0
44250	44350	0	1	1	1	0	1	1	0	1	0	0
44350	44450	0	1	1	1	0	1	1	0	1	1	0
44450	44550	0	1	1	1	0	1	1	0	0	1	0
44550	44650	0	1	1	1	0	1	1	0	0	1	1
44650	44750	0	1	1	1	0	1	1	0	0	0	1
44750	44850	0	1	1	1	0	0	1	0	0	0	1
44850	44950	0	1	1	1	0	0	1	0	0	1	1
44950	45050	0	1	1	1	0	0	1	0	0	1	0
45050	45150	0	1	1	1	0	0	1	0	1	1	0
45150	45250	0	1	1	1	0	0	1	0	1	0	0
45250	45350	0	1	1	1	0	0	1	1	1	0	0
45350	45450	0	1	1	1	0	0	1	1	1	1	0
45450	45550	0	1	1	1	0	0	1	1	0	1	0
45550	45650	0	1	1	1	0	0	1	1	0	1	1
45650	45750	0	1	1	1	0	0	1	1	0	0	1
45750	45850	0	1	1	1	0	0	0	1	0	0	1
45850	45950	0	1	1	1	0	0	0	1	0	1	1
45950	46050	0	1	1	1	0	0	0	1	0	1	0
46050	46150	0	1	1	1	0	0	0	1	1	1	0
46150	46250	0	1	1	1	0	0	0	1	1	0	0
46250	46350	0	1	1	1	0	0	0	0	1	0	0
46350	46450	0	1	1	1	0	0	0	0	1	1	0
46450	46550	0	1	1	1	0	0	0	0	0	1	0
46550	46650	0	1	1	1	0	0	0	0	0	1	1
46650	46750	0	1	1	1	0	0	0	0	0	0	1
46750	46850	0	1	0	1	0	0	0	0	0	0	1
46850	46950	0	1	0	1	0	0	0	0	0	1	1
46950	47050	0	1	0	1	0	0	0	0	0	1	0
47050	47150	0	1	0	1	0	0	0	0	1	1	0
47150	47250	0	1	0	1	0	0	0	0	1	0	0
47250	47350	0	1	0	1	0	0	0	1	1	0	0
47350	47450	0	1	0	1	0	0	0	1	1	1	0
47450	47550	0	1	0	1	0	0	0	1	0	1	0
47550	47650	0	1	0	1	0	0	0	1	0	1	1
47650	47750	0	1	0	1	0	0	0	1	0	0	1
47750	47850	0	1	0	1	0	0	1	1	0	0	1
47850	47950	0	1	0	1	0	0	1	1	0	1	1
47950	48050	0	1	0	1	0	0	1	1	0	1	0
48050	48150	0	1	0	1	0	0	1	1	1	1	0
48150	48250	0	1	0	1	0	0	1	1	1	0	0
48250	48350	0	1	0	1	0	0	1	0	1	0	0
48350	48450	0	1	0	1	0	0	1	0	1	1	0
48450	48550	0	1	0	1	0	0	1	0	0	1	0
48550	48650	0	1	0	1	0	0	1	0	0	1	1
48650	48750	0	1	0	1	0	0	1	0	0	0	1
48750	48850	0	1	0	1	0	1	1	0	0	0	1
48850	48950	0	1	0	1	0	1	1	0	0	1	1
48950	49050	0	1	0	1	0	1	1	0	0	1	0
49050	49150	0	1	0	1	0	1	1	0	1	1	0
49150	49250	0	1	0	1	0	1	1	0	1	0	0
49250	49350	0	1	0	1	0	1	1	1	1	0	0
49350	49450	0	1	0	1	0	1	1	1	1	1	0
49450	49550	0	1	0	1	0	1	1	1	0	1	0
49550	49650	0	1	0	1	0	1	1	1	0	1	1
49650	49750	0	1	0	1	0	1	1	1	0	0	1
49750	49850	0	1	0	1	0	1	0	1	0	0	1
49850	49950	0	1	0	1	0	1	0	1	0	1	1
49950	50050	0	1	0	1	0	1	0	1	0	1	0
50050	50150	0	1	0	1	0	1	0	1	1	1	0
50150	50250	0	1	0	1	0	1	0	1	1	0	0
50250	50350	0	1	0	1	0	1	0	0	1	0	0
50350	50450	0	1	0	1	0	1	0	0	1	1	0
50450	50550	0	1	0	1	0	1	0	0	0	1	0
50550	50650	0	1	0	1	0	1	0	0	0	1	1
50650	50750	0	1	0	1	0	1	0	0	0	0	1
50750	50850	0	1	0	1	1	1	0	0	0	0	1
50850	50950	0	1	0	1	1	1	0	0	0	1	1
50950	51050	0	1	0	1	1	1	0	0	0	1	0
51050	51150	0	1	0	1	1	1	0	0	1	1	0
51150	51250	0	1	0	1	1	1	0	0	1	0	0
51250	51350	0	1	0	1	1	1	0	1	1	0	0
51350	51450	0	1	0	1	1	1	0	1	1	1	0
51450	51550	0	1	0	1	1	1	0	1	0	1	0
51550	51650	0	1	0	1	1	1	0	1	0	1	1
51650	51750	0	1	0	1	1	1	0	1	0	0	1
51750	51850	0	1	0	1	1	1	1	1	0	0	1
51850	51950	0	1	0	1	1	1	1	1	0	1	1
51950	52050	0	1	0	1	1	1	1	1	0	1	0
52050	52150	0	1	0	1	1	1	1	1	1	1	0
52150	52250	0	1	0	1	1	1	1	1	1	0	0
52250	52350	0	1	0	1	1	1	1	0	1	0	0
52350	52450	0	1	0	1	1	1	1	0	1	1	0
52450	52550	0	1	0	1	1	1	1	0	0	1	0
52550	52650	0	1	0	1	1	1	1	0	0	1	1
52650	52750	0	1	0	1	1	1	1	0	0	0	1
52750	52850	0	1	0	1	1	0	1	0	0	0	1
52850	52950	0	1	0	1	1	0	1	0	0	1	1
52950	53050	0	1	0	1	1	0	1	0	0	1	0
53050	53150	0	1	0	1	1	0	1	0	1	1	0
53150	53250	0	1	0	1	1	0	1	0	1	0	0
53250	53350	0	1	0	1	1	0	1	1	1	0	0
53350	53450	0	1	0	1	1	0	1	1	1	1	0
53450	53550	0	1	0	1	1	0	1	1	0	1	0
53550	53650	0	1	0	1	1	0	1	1	0	1	1
53650	53750	0	1	0	1	1	0	1	1	0	0	1
53750	53850	0	1	0	1	1	0	0	1	0	0	1
53850	53950	0	1	0	1	1	0	0	1	0	1	1
53950	54050	0	1	0	1	1	0	0	1	0	1	0
54050	54150	0	1	0	1	1	0	0	1	1	1	0
54150	54250	0	1	0	1	1	0	0	1	1	0	0
54250	54350	0	1	0	1	1	0	0	0	1	0	0
54350	54450	0	1	0	1	1	0	0	0	1	1	0
54450	54550	0	1	0	1	1	0	0	0	0	1	0
54550	54650	0	1	0	1	1	0	0	0	0	1	1
54650	54750	0	1	0	1	1	0	0	0	0	0	1
54750	54850	0	1	0	0	1	0	0	0	0	0	1
54850	54950	0	1	0	0	1	0	0	0	0	1	1
54950	55050	0	1	0	0	1	0	0	0	0	1	0
55050	55150	0	1	0	0	1	0	0	0	1	1	0
55150	55250	0	1	0	0	1	0	0	0	1	0	0
55250	55350	0	1	0	0	1	0	0	1	1	0	0
55350	55450	0	1	0	0	1	0	0	1	1	1	0
55450	55550	0	1	0	0	1	0	0	1	0	1	0
55550	55650	0	1	0	0	1	0	0	1	0	1	1
55650	55750	0	1	0	0	1	0	0	1	0	0	1
55750	55850	0	1	0	0	1	0	1	1	0	0	1
55850	55950	0	1	0	0	1	0	1	1	0	1	1
55950	56050	0	1	0	0	1	0	1	1	0	1	0
56050	56150	0	1	0	0	1	0	1	1	1	1	0
56150	56250	0	1	0	0	1	0	1	1	1	0	0
56250	56350	0	1	0	0	1	0	1	0	1	0	0
56350	56450	0	1	0	0	1	0	1	0	1	1	0
56450	56550	0	1	0	0	1	0	1	0	0	1	0
56550	56650	0	1	0	0	1	0	1	0	0	1	1
56650	56750	0	1	0	0	1	0	1	0	0	0	1
56750	56850	0	1	0	0	1	1	1	0	0	0	1
56850	56950	0	1	0	0	1	1	1	0	0	1	1
56950	57050	0	1	0	0	1	1	1	0	0	1	0
57050	57150	0	1	0	0	1	1	1	0	1	1	0
57150	57250	0	1	0	0	1	1	1	0	1	0	0
57250	57350	0	1	0	0	1	1	1	1	1	0	0
57350	57450	0	1	0	0	1	1	1	1	1	1	0
57450	57550	0	1	0	0	1	1	1	1	0	1	0
57550	57650	0	1	0	0	1	1	1	1	0	1	1
57650	57750	0	1	0	0	1	1	1	1	0	0	1
57750	57850	0	1	0	0	1	1	0	1	0	0	1
57850	57950	0	1	0	0	1	1	0	1	0	1	1
57950	58050	0	1	0	0	1	1	0	1	0	1	0
58050	58150	0	1	0	0	1	1	0	1	1	1	0
58150	58250	0	1	0	0	1	1	0	1	1	0	0
58250	58350	0	1	0	0	1	1	0	0	1	0	0
58350	58450	0	1	0	0	1	1	0	0	1	1	0
58450	58550	0	1	0	0	1	1	0	0	0	1	0
58550	58650	0	1	0	0	1	1	0	0	0	1	1
58650	58750	0	1	0	0	1	1	0	0	0	0	1
58750	58850	0	1	0	0	0	1	0	0	0	0	1
58850	58950	0	1	0	0	0	1	0	0	0	1	1
58950	59050	0	1	0	0	0	1	0	0	0	1	0
59050	59150	0	1	0	0	0	1	0	0	1	1	0
59150	59250	0	1	0	0	0	1	0	0	1	0	0
59250	59350	0	1	0	0	0	1	0	1	1	0	0
59350	59450	0	1	0	0	0	1	0	1	1	1	0
59450	59550	0	1	0	0	0	1	0	1	0	1	0
59550	59650	0	1	0	0	0	1	0	1	0	1	1
59650	59750	0	1	0	0	0	1	0	1	0	0	1
59750	59850	0	1	0	0	0	1	1	1	0	0	1
59850	59950	0	1	0	0	0	1	1	1	0	1	1
59950	60050	0	1	0	0	0	1	1	1	0	1	0
60050	60150	0	1	0	0	0	1	1	1	1	1	0
60150	60250	0	1	0	0	0	1	1	1	1	0	0
60250	60350	0	1	0	0	0	1	1	0	1	0	0
60350	60450	0	1	0	0	0	1	1	0	1	1	0
60450	60550	0	1	0	0	0	1	1	0	0	1	0
60550	60650	0	1	0	0	0	1	1	0	0	1	1
60650	60750	0	1	0	0	0	1	1	0	0	0	1
60750	60850	0	1	0	0	0	0	1	0	0	0	1
60850	60950	0	1	0	0	0	0	1	0	0	1	1
60950	61050	0	1	0	0	0	0	1	0	0	1	0
61050	61150	0	1	0	0	0	0	1	0	1	1	0
61150	61250	0	1	0	0	0	0	1	0	1	0	0
61250	61350	0	1	0	0	0	0	1	1	1	0	0
61350	61450	0	1	0	0	0	0	1	1	1	1	0
61450	61550	0	1	0	0	0	0	1	1	0	1	0
61550	61650	0	1	0	0	0	0	1	1	0	1	1
61650	61750	0	1	0	0	0	0	1	1	0	0	1
61750	61850	0	1	0	0	0	0	0	1	0	0	1
61850	61950	0	1	0	0	0	0	0	1	0	1	1
61950	62050	0	1	0	0	0	0	0	1	0	1	0
62050	62150	0	1	0	0	0	0	0	1	1	1	0
62150	62250	0	1	0	0	0	0	0	1	1	0	0
62250	62350	0	1	0	0	0	0	0	0	1	0	0
62350	62450	0	1	0	0	0	0	0	0	1	1	0
62450	62550	0	1	0	0	0	0	0	0	0	1	0
62550	62650	0	1	0	0	0	0	0	0	0	1	1
62650	62750	0	1	0	0	0	0	0	0	0	0	1
62750	62850	1	1	0	0	0	0	0	0	0	0	1
62850	62950	1	1	0	0	0	0	0	0	0	1	1
62950	63050	1	1	0	0	0	0	0	0	0	1	0
63050	63150	1	1	0	0	0	0	0	0	1	1	0
63150	63250	1	1	0	0	0	0	0	0	1	0	0
63250	63350	1	1	0	0	0	0	0	1	1	0	0
63350	63450	1	1	0	0	0	0	0	1	1	1	0
63450	63550	1	1	0	0	0	0	0	1	0	1	0
63550	63650	1	1	0	0	0	0	0	1	0	1	1
63650	63750	1	1	0	0	0	0	0	1	0	0	1
63750	63850	1	1	0	0	0	0	1	1	0	0	1
63850	63950	1	1	0	0	0	0	1	1	0	1	1
63950	64050	1	1	0	0	0	0	1	1	0	1	0
64050	64150	1	1	0	0	0	0	1	1	1	1	0
64150	64250	1	1	0	0	0	0	1	1	1	0	0
64250	64350	1	1	0	0	0	0	1	0	1	0	0
64350	64450	1	1	0	0	0	0	1	0	1	1	0
64450	64550	1	1	0	0	0	0	1	0	0	1	0
64550	64650	1	1	0	0	0	0	1	0	0	1	1
64650	64750	1	1	0	0	0	0	1	0	0	0	1
64750	64850	1	1	0	0	0	1	1	0	0	0	1
64850	64950	1	1	0	0	0	1	1	0	0	1	1
64950	65050	1	1	0	0	0	1	1	0	0	1	0
65050	65150	1	1	0	0	0	1	1	0	1	1	0
65150	65250	1	1	0	0	0	1	1	0	1	0	0
65250	65350	1	1	0	0	0	1	1	1	1	0	0
65350	65450	1	1	0	0	0	1	1	1	1	1	0
65450	65550	1	1	0	0	0	1	1	1	0	1	0
65550	65650	1	1	0	0	0	1	1	1	0	1	1
65650	65750	1	1	0	0	0	1	1	1	0	0	1
65750	65850	1	1	0	0	0	1	0	1	0	0	1
65850	65950	1	1	0	0	0	1	0	1	0	1	1
65950	66050	1	1	0	0	0	1	0	1	0	1	0
66050	66150	1	1	0	0	0	1	0	1	1	1	0
66150	66250	1	1	0	0	0	1	0	1	1	0	0
66250	66350	1	1	0	0	0	1	0	0	1	0	0
66350	66450	1	1	0	0	0	1	0	0	1	1	0
66450	66550	1	1	0	0	0	1	0	0	0	1	0
66550	66650	1	1	0	0	0	1	0	0	0	1	1
66650	66750	1	1	0	0	0	1	0	0	0	0	1
66750	66850	1	1	0	0	1	1	0	0	0	0	1
66850	66950	1	1	0	0	1	1	0	0	0	1	1
66950	67050	1	1	0	0	1	1	0	0	0	1	0
67050	67150	1	1	0	0	1	1	0	0	1	1	0
67150	67250	1	1	0	0	1	1	0	0	1	0	0
67250	67350	1	1	0	0	1	1	0	1	1	0	0
67350	67450	1	1	0	0	1	1	0	1	1	1	0
67450	67550	1	1	0	0	1	1	0	1	0	1	0
67550	67650	1	1	0	0	1	1	0	1	0	1	1
67650	67750	1	1	0	0	1	1	0	1	0	0	1
67750	67850	1	1	0	0	1	1	1	1	0	0	1
67850	67950	1	1	0	0	1	1	1	1	0	1	1
67950	68050	1	1	0	0	1	1	1	1	0	1	0
68050	68150	1	1	0	0	1	1	1	1	1	1	0
68150	68250	1	1	0	0	1	1	1	1	1	0	0
68250	68350	1	1	0	0	1	1	1	0	1	0	0
68350	68450	1	1	0	0	1	1	1	0	1	1	0
68450	68550	1	1	0	0	1	1	1	0	0	1	0
68550	68650	1	1	0	0	1	1	1	0	0	1	1
68650	68750	1	1	0	0	1	1	1	0	0	0	1
68750	68850	1	1	0	0	1	0	1	0	0	0	1
68850	68950	1	1	0	0	1	0	1	0	0	1	1
68950	69050	1	1	0	0	1	0	1	0	0	1	0
69050	69150	1	1	0	0	1	0	1	0	1	1	0
69150	69250	1	1	0	0	1	0	1	0	1	0	0
69250	69350	1	1	0	0	1	0	1	1	1	0	0
69350	69450	1	1	0	0	1	0	1	1	1	1	0
69450	69550	1	1	0	0	1	0	1	1	0	1	0
69550	69650	1	1	0	0	1	0	1	1	0	1	1
69650	69750	1	1	0	0	1	0	1	1	0	0	1
69750	69850	1	1	0	0	1	0	0	1	0	0	1
69850	69950	1	1	0	0	1	0	0	1	0	1	1
69950	70050	1	1	0	0	1	0	0	1	0	1	0
70050	70150	1	1	0	0	1	0	0	1	1	1	0
70150	70250	1	1	0	0	1	0	0	1	1	0	0
70250	70350	1	1	0	0	1	0	0	0	1	0	0
70350	70450	1	1	0	0	1	0	0	0	1	1	0
70450	70550	1	1	0	0	1	0	0	0	0	1	0
70550	70650	1	1	0	0	1	0	0	0	0	1	1
70650	70750	1	1	0	0	1	0	0	0	0	0	1
70750	70850	1	1	0	1	1	0	0	0	0	0	1
70850	70950	1	1	0	1	1	0	0	0	0	1	1
70950	71050	1	1	0	1	1	0	0	0	0	1	0
71050	71150	1	1	0	1	1	0	0	0	1	1	0
71150	71250	1	1	0	1	1	0	0	0	1	0	0
71250	71350	1	1	0	1	1	0	0	1	1	0	0
71350	71450	1	1	0	1	1	0	0	1	1	1	0
71450	71550	1	1	0	1	1	0	0	1	0	1	0
71550	71650	1	1	0	1	1	0	0	1	0	1	1
71650	71750	1	1	0	1	1	0	0	1	0	0	1
71750	71850	1	1	0	1	1	0	1	1	0	0	1
71850	71950	1	1	0	1	1	0	1	1	0	1	1
71950	72050	1	1	0	1	1	0	1	1	0	1	0
72050	72150	1	1	0	1	1	0	1	1	1	1	0
72150	72250	1	1	0	1	1	0	1	1	1	0	0
72250	72350	1	1	0	1	1	0	1	0	1	0	0
72350	72450	1	1	0	1	1	0	1	0	1	1	0
72450	72550	1	1	0	1	1	0	1	0	0	1	0
72550	72650	1	1	0	1	1	0	1	0	0	1	1
72650	72750	1	1	0	1	1	0	1	0	0	0	1
72750	72850	1	1	0	1	1	1	1	0	0	0	1
72850	72950	1	1	0	1	1	1	1	0	0	1	1
72950	73050	1	1	0	1	1	1	1	0	0	1	0
73050	73150	1	1	0	1	1	1	1	0	1	1	0
73150	73250	1	1	0	1	1	1	1	0	1	0	0
73250	73350	1	1	0	1	1	1	1	1	1	0	0
73350	73450	1	1	0	1	1	1	1	1	1	1	0
73450	73550	1	1	0	1	1	1	1	1	0	1	0
73550	73650	1	1	0	1	1	1	1	1	0	1	1
73650	73750	1	1	0	1	1	1	1	1	0	0	1
73750	73850	1	1	0	1	1	1	0	1	0	0	1
73850	73950	1	1	0	1	1	1	0	1	0	1	1
73950	74050	1	1	0	1	1	1	0	1	0	1	0
74050	74150	1	1	0	1	1	1	0	1	1	1	0
74150	74250	1	1	0	1	1	1	0	1	1	0	0
74250	74350	1	1	0	1	1	1	0	0	1	0	0
74350	74450	1	1	0	1	1	1	0	0	1	1	0
74450	74550	1	1	0	1	1	1	0	0	0	1	0
74550	74650	1	1	0	1	1	1	0	0	0	1	1
74650	74750	1	1	0	1	1	1	0	0	0	0	1
74750	74850	1	1	0	1	0	1	0	0	0	0	1
74850	74950	1	1	0	1	0	1	0	0	0	1	1
74950	75050	1	1	0	1	0	1	0	0	0	1	0
75050	75150	1	1	0	1	0	1	0	0	1	1	0
75150	75250	1	1	0	1	0	1	0	0	1	0	0
75250	75350	1	1	0	1	0	1	0	1	1	0	0
75350	75450	1	1	0	1	0	1	0	1	1	1	0
75450	75550	1	1	0	1	0	1	0	1	0	1	0
75550	75650	1	1	0	1	0	1	0	1	0	1	1
75650	75750	1	1	0	1	0	1	0	1	0	0	1
75750	75850	1	1	0	1	0	1	1	1	0	0	1
75850	75950	1	1	0	1	0	1	1	1	0	1	1
75950	76050	1	1	0	1	0	1	1	1	0	1	0
76050	76150	1	1	0	1	0	1	1	1	1	1	0
76150	76250	1	1	0	1	0	1	1	1	1	0	0
76250	76350	1	1	0	1	0	1	1	0	1	0	0
76350	76450	1	1	0	1	0	1	1	0	1	1	0
76450	76550	1	1	0	1	0	1	1	0	0	1	0
76550	76650	1	1	0	1	0	1	1	0	0	1	1
76650	76750	1	1	0	1	0	1	1	0	0	0	1
76750	76850	1	1	0	1	0	0	1	0	0	0	1
76850	76950	1	1	0	1	0	0	1	0	0	1	1
76950	77050	1	1	0	1	0	0	1	0	0	1	0
77050	77150	1	1	0	1	0	0	1	0	1	1	0
77150	77250	1	1	0	1	0	0	1	0	1	0	0
77250	77350	1	1	0	1	0	0	1	1	1	0	0
77350	77450	1	1	0	1	0	0	1	1	1	1	0
77450	77550	1	1	0	1	0	0	1	1	0	1	0
77550	77650	1	1	0	1	0	0	1	1	0	1	1
77650	77750	1	1	0	1	0	0	1	1	0	0	1
77750	77850	1	1	0	1	0	0	0	1	0	0	1
77850	77950	1	1	0	1	0	0	0	1	0	1	1
77950	78050	1	1	0	1	0	0	0	1	0	1	0
78050	78150	1	1	0	1	0	0	0	1	1	1	0
78150	78250	1	1	0	1	0	0	0	1	1	0	0
78250	78350	1	1	0	1	0	0	0	0	1	0	0
78350	78450	1	1	0	1	0	0	0	0	1	1	0
78450	78550	1	1	0	1	0	0	0	0	0	1	0
78550	78650	1	1	0	1	0	0	0	0	0	1	1
78650	78750	1	1	0	1	0	0	0	0	0	0	1
78750	78850	1	1	1	1	0	0	0	0	0	0	1
78850	78950	1	1	1	1	0	0	0	0	0	1	1
78950	79050	1	1	1	1	0	0	0	0	0	1	0
79050	79150	1	1	1	1	0	0	0	0	1	1	0
79150	79250	1	1	1	1	0	0	0	0	1	0	0
79250	79350	1	1	1	1	0	0	0	1	1	0	0
79350	79450	1	1	1	1	0	0	0	1	1	1	0
79450	79550	1	1	1	1	0	0	0	1	0	1	0
79550	79650	1	1	1	1	0	0	0	1	0	1	1
79650	79750	1	1	1	1	0	0	0	1	0	0	1
79750	79850	1	1	1	1	0	0	1	1	0	0	1
79850	79950	1	1	1	1	0	0	1	1	0	1	1
79950	80050	1	1	1	1	0	0	1	1	0	1	0
80050	80150	1	1	1	1	0	0	1	1	1	1	0
80150	80250	1	1	1	1	0	0	1	1	1	0	0
80250	80350	1	1	1	1	0	0	1	0	1	0	0
80350	80450	1	1	1	1	0	0	1	0	1	1	0
80450	80550	1	1	1	1	0	0	1	0	0	1	0
80550	80650	1	1	1	1	0	0	1	0	0	1	1
80650	80750	1	1	1	1	0	0	1	0	0	0	1
80750	80850	1	1	1	1	0	1	1	0	0	0	1
80850	80950	1	1	1	1	0	1	1	0	0	1	1
80950	81050	1	1	1	1	0	1	1	0	0	1	0
81050	81150	1	1	1	1	0	1	1	0	1	1	0
81150	81250	1	1	1	1	0	1	1	0	1	0	0
81250	81350	1	1	1	1	0	1	1	1	1	0	0
81350	81450	1	1	1	1	0	1	1	1	1	1	0
81450	81550	1	1	1	1	0	1	1	1	0	1	0
81550	81650	1	1	1	1	0	1	1	1	0	1	1
81650	81750	1	1	1	1	0	1	1	1	0	0	1
81750	81850	1	1	1	1	0	1	0	1	0	0	1
81850	81950	1	1	1	1	0	1	0	1	0	1	1
81950	82050	1	1	1	1	0	1	0	1	0	1	0
82050	82150	1	1	1	1	0	1	0	1	1	1	0
82150	82250	1	1	1	1	0	1	0	1	1	0	0
82250	82350	1	1	1	1	0	1	0	0	1	0	0
82350	82450	1	1	1	1	0	1	0	0	1	1	0
82450	82550	1	1	1	1	0	1	0	0	0	1	0
82550	82650	1	1	1	1	0	1	0	0	0	1	1
82650	82750	1	1	1	1	0	1	0	0	0	0	1
82750	82850	1	1	1	1	1	1	0	0	0	0	1
82850	82950	1	1	1	1	1	1	0	0	0	1	1
82950	83050	1	1	1	1	1	1	0	0	0	1	0
83050	83150	1	1	1	1	1	1	0	0	1	1	0
83150	83250	1	1	1	1	1	1	0	0	1	0	0
83250	83350	1	1	1	1	1	1	0	1	1	0	0
83350	83450	1	1	1	1	1	1	0	1	1	1	0
83450	83550	1	1	1	1	1	1	0	1	0	1	0
83550	83650	1	1	1	1	1	1	0	1	0	1	1
83650	83750	1	1	1	1	1	1	0	1	0	0	1
83750	83850	1	1	1	1	1	1	1	1	0	0	1
83850	83950	1	1	1	1	1	1	1	1	0	1	1
83950	84050	1	1	1	1	1	1	1	1	0	1	0
84050	84150	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1	0
84150	84250	1	1	1	1	1	1	1	1	1	0	0
84250	84350	1	1	1	1	1	1	1	0	1	0	0
84350	84450	1	1	1	1	1	1	1	0	1	1	0
84450	84550	1	1	1	1	1	1	1	0	0	1	0
84550	84650	1	1	1	1	1	1	1	0	0	1	1
84650	84750	1	1	1	1	1	1	1	0	0	0	1
84750	84850	1	1	1	1	1	0	1	0	0	0	1
84850	84950	1	1	1	1	1	0	1	0	0	1	1
84950	85050	1	1	1	1	1	0	1	0	0	1	0
85050	85150	1	1	1	1	1	0	1	0	1	1	0
85150	85250	1	1	1	1	1	0	1	0	1	0	0
85250	85350	1	1	1	1	1	0	1	1	1	0	0
85350	85450	1	1	1	1	1	0	1	1	1	1	0
85450	85550	1	1	1	1	1	0	1	1	0	1	0
85550	85650	1	1	1	1	1	0	1	1	0	1	1
85650	85750	1	1	1	1	1	0	1	1	0	0	1
85750	85850	1	1	1	1	1	0	0	1	0	0	1
85850	85950	1	1	1	1	1	0	0	1	0	1	1
85950	86050	1	1	1	1	1	0	0	1	0	1	0
86050	86150	1	1	1	1	1	0	0	1	1	1	0
86150	86250	1	1	1	1	1	0	0	1	1	0	0
86250	86350	1	1	1	1	1	0	0	0	1	0	0
86350	86450	1	1	1	1	1	0	0	0	1	1	0
86450	86550	1	1	1	1	1	0	0	0	0	1	0
86550	86650	1	1	1	1	1	0	0	0	0	1	1
86650	86750	1	1	1	1	1	0	0	0	0	0	1
86750	86850	1	1	1	0	1	0	0	0	0	0	1
86850	86950	1	1	1	0	1	0	0	0	0	1	1
86950	87050	1	1	1	0	1	0	0	0	0	1	0
87050	87150	1	1	1	0	1	0	0	0	1	1	0
87150	87250	1	1	1	0	1	0	0	0	1	0	0
87250	87350	1	1	1	0	1	0	0	1	1	0	0
87350	87450	1	1	1	0	1	0	0	1	1	1	0
87450	87550	1	1	1	0	1	0	0	1	0	1	0
87550	87650	1	1	1	0	1	0	0	1	0	1	1
87650	87750	1	1	1	0	1	0	0	1	0	0	1
87750	87850	1	1	1	0	1	0	1	1	0	0	1
87850	87950	1	1	1	0	1	0	1	1	0	1	1
87950	88050	1	1	1	0	1	0	1	1	0	1	0
88050	88150	1	1	1	0	1	0	1	1	1	1	0
88150	88250	1	1	1	0	1	0	1	1	1	0	0
88250	88350	1	1	1	0	1	0	1	0	1	0	0
88350	88450	1	1	1	0	1	0	1	0	1	1	0
88450	88550	1	1	1	0	1	0	1	0	0	1	0
88550	88650	1	1	1	0	1	0	1	0	0	1	1
88650	88750	1	1	1	0	1	0	1	0	0	0	1
88750	88850	1	1	1	0	1	1	1	0	0	0	1
88850	88950	1	1	1	0	1	1	1	0	0	1	1
88950	89050	1	1	1	0	1	1	1	0	0	1	0
89050	89150	1	1	1	0	1	1	1	0	1	1	0
89150	89250	1	1	1	0	1	1	1	0	1	0	0
89250	89350	1	1	1	0	1	1	1	1	1	0	0
89350	89450	1	1	1	0	1	1	1	1	1	1	0
89450	89550	1	1	1	0	1	1	1	1	0	1	0
89550	89650	1	1	1	0	1	1	1	1	0	1	1
89650	89750	1	1	1	0	1	1	1	1	0	0	1
89750	89850	1	1	1	0	1	1	0	1	0	0	1
89850	89950	1	1	1	0	1	1	0	1	0	1	1
89950	90050	1	1	1	0	1	1	0	1	0	1	0
90050	90150	1	1	1	0	1	1	0	1	1	1	0
90150	90250	1	1	1	0	1	1	0	1	1	0	0
90250	90350	1	1	1	0	1	1	0	0	1	0	0
90350	90450	1	1	1	0	1	1	0	0	1	1	0
90450	90550	1	1	1	0	1	1	0	0	0	1	0
90550	90650	1	1	1	0	1	1	0	0	0	1	1
90650	90750	1	1	1	0	1	1	0	0	0	0	1
90750	90850	1	1	1	0	0	1	0	0	0	0	1
90850	90950	1	1	1	0	0	1	0	0	0	1	1
90950	91050	1	1	1	0	0	1	0	0	0	1	0
91050	91150	1	1	1	0	0	1	0	0	1	1	0
91150	91250	1	1	1	0	0	1	0	0	1	0	0
91250	91350	1	1	1	0	0	1	0	1	1	0	0
91350	91450	1	1	1	0	0	1	0	1	1	1	0
91450	91550	1	1	1	0	0	1	0	1	0	1	0
91550	91650	1	1	1	0	0	1	0	1	0	1	1
91650	91750	1	1	1	0	0	1	0	1	0	0	1
91750	91850	1	1	1	0	0	1	1	1	0	0	1
91850	91950	1	1	1	0	0	1	1	1	0	1	1
91950	92050	1	1	1	0	0	1	1	1	0	1	0
92050	92150	1	1	1	0	0	1	1	1	1	1	0
92150	92250	1	1	1	0	0	1	1	1	1	0	0
92250	92350	1	1	1	0	0	1	1	0	1	0	0
92350	92450	1	1	1	0	0	1	1	0	1	1	0
92450	92550	1	1	1	0	0	1	1	0	0	1	0
92550	92650	1	1	1	0	0	1	1	0	0	1	1
92650	92750	1	1	1	0	0	1	1	0	0	0	1
92750	92850	1	1	1	0	0	0	1	0	0	0	1
92850	92950	1	1	1	0	0	0	1	0	0	1	1
92950	93050	1	1	1	0	0	0	1	0	0	1	0
93050	93150	1	1	1	0	0	0	1	0	1	1	0
93150	93250	1	1	1	0	0	0	1	0	1	0	0
93250	93350	1	1	1	0	0	0	1	1	1	0	0
93350	93450	1	1	1	0	0	0	1	1	1	1	0
93450	93550	1	1	1	0	0	0	1	1	0	1	0
93550	93650	1	1	1	0	0	0	1	1	0	1	1
93650	93750	1	1	1	0	0	0	1	1	0	0	1
93750	93850	1	1	1	0	0	0	0	1	0	0	1
93850	93950	1	1	1	0	0	0	0	1	0	1	1
93950	94050	1	1	1	0	0	0	0	1	0	1	0
94050	94150	1	1	1	0	0	0	0	1	1	1	0
94150	94250	1	1	1	0	0	0	0	1	1	0	0
94250	94350	1	1	1	0	0	0	0	0	1	0	0
94350	94450	1	1	1	0	0	0	0	0	1	1	0
94450	94550	1	1	1	0	0	0	0	0	0	1	0
94550	94650	1	1	1	0	0	0	0	0	0	1	1
94650	94750	1	1	1	0	0	0	0	0	0	0	1
94750	94850	1	0	1	0	0	0	0	0	0	0	1
94850	94950	1	0	1	0	0	0	0	0	0	1	1
94950	95050	1	0	1	0	0	0	0	0	0	1	0
95050	95150	1	0	1	0	0	0	0	0	1	1	0
95150	95250	1	0	1	0	0	0	0	0	1	0	0
95250	95350	1	0	1	0	0	0	0	1	1	0	0
95350	95450	1	0	1	0	0	0	0	1	1	1	0
95450	95550	1	0	1	0	0	0	0	1	0	1	0
95550	95650	1	0	1	0	0	0	0	1	0	1	1
95650	95750	1	0	1	0	0	0	0	1	0	0	1
95750	95850	1	0	1	0	0	0	1	1	0	0	1
95850	95950	1	0	1	0	0	0	1	1	0	1	1
95950	96050	1	0	1	0	0	0	1	1	0	1	0
96050	96150	1	0	1	0	0	0	1	1	1	1	0
96150	96250	1	0	1	0	0	0	1	1	1	0	0
96250	96350	1	0	1	0	0	0	1	0	1	0	0
96350	96450	1	0	1	0	0	0	1	0	1	1	0
96450	96550	1	0	1	0	0	0	1	0	0	1	0
96550	96650	1	0	1	0	0	0	1	0	0	1	1
96650	96750	1	0	1	0	0	0	1	0	0	0	1
96750	96850	1	0	1	0	0	1	1	0	0	0	1
96850	96950	1	0	1	0	0	1	1	0	0	1	1
96950	97050	1	0	1	0	0	1	1	0	0	1	0
97050	97150	1	0	1	0	0	1	1	0	1	1	0
97150	97250	1	0	1	0	0	1	1	0	1	0	0
97250	97350	1	0	1	0	0	1	1	1	1	0	0
97350	97450	1	0	1	0	0	1	1	1	1	1	0
97450	97550	1	0	1	0	0	1	1	1	0	1	0
97550	97650	1	0	1	0	0	1	1	1	0	1	1
97650	97750	1	0	1	0	0	1	1	1	0	0	1
97750	97850	1	0	1	0	0	1	0	1	0	0	1
97850	97950	1	0	1	0	0	1	0	1	0	1	1
97950	98050	1	0	1	0	0	1	0	1	0	1	0
98050	98150	1	0	1	0	0	1	0	1	1	1	0
98150	98250	1	0	1	0	0	1	0	1	1	0	0
98250	98350	1	0	1	0	0	1	0	0	1	0	0
98350	98450	1	0	1	0	0	1	0	0	1	1	0
98450	98550	1	0	1	0	0	1	0	0	0	1	0
98550	98650	1	0	1	0	0	1	0	0	0	1	1
98650	98750	1	0	1	0	0	1	0	0	0	0	1
98750	98850	1	0	1	0	1	1	0	0	0	0	1
98850	98950	1	0	1	0	1	1	0	0	0	1	1
98950	99050	1	0	1	0	1	1	0	0	0	1	0
99050	99150	1	0	1	0	1	1	0	0	1	1	0
99150	99250	1	0	1	0	1	1	0	0	1	0	0
99250	99350	1	0	1	0	1	1	0	1	1	0	0
99350	99450	1	0	1	0	1	1	0	1	1	1	0
99450	99550	1	0	1	0	1	1	0	1	0	1	0
99550	99650	1	0	1	0	1	1	0	1	0	1	1
99650	99750	1	0	1	0	1	1	0	1	0	0	1
99750	99850	1	0	1	0	1	1	1	1	0	0	1
99850	99950	1	0	1	0	1	1	1	1	0	1	1
99950	100050	1	0	1	0	1	1	1	1	0	1	0
100050	100150	1	0	1	0	1	1	1	1	1	1	0
100150	100250	1	0	1	0	1	1	1	1	1	0	0
100250	100350	1	0	1	0	1	1	1	0	1	0	0
100350	100450	1	0	1	0	1	1	1	0	1	1	0
100450	100550	1	0	1	0	1	1	1	0	0	1	0
100550	100650	1	0	1	0	1	1	1	0	0	1	1
100650	100750	1	0	1	0	1	1	1	0	0	0	1
100750	100850	1	0	1	0	1	0	1	0	0	0	1
100850	100950	1	0	1	0	1	0	1	0	0	1	1
100950	101050	1	0	1	0	1	0	1	0	0	1	0
101050	101150	1	0	1	0	1	0	1	0	1	1	0
101150	101250	1	0	1	0	1	0	1	0	1	0	0
101250	101350	1	0	1	0	1	0	1	1	1	0	0
101350	101450	1	0	1	0	1	0	1	1	1	1	0
101450	101550	1	0	1	0	1	0	1	1	0	1	0
101550	101650	1	0	1	0	1	0	1	1	0	1	1
101650	101750	1	0	1	0	1	0	1	1	0	0	1
101750	101850	1	0	1	0	1	0	0	1	0	0	1
101850	101950	1	0	1	0	1	0	0	1	0	1	1
101950	102050	1	0	1	0	1	0	0	1	0	1	0
102050	102150	1	0	1	0	1	0	0	1	1	1	0
102150	102250	1	0	1	0	1	0	0	1	1	0	0
102250	102350	1	0	1	0	1	0	0	0	1	0	0
102350	102450	1	0	1	0	1	0	0	0	1	1	0
102450	102550	1	0	1	0	1	0	0	0	0	1	0
102550	102650	1	0	1	0	1	0	0	0	0	1	1
102650	102750	1	0	1	0	1	0	0	0	0	0	1
102750	102850	1	0	1	1	1	0	0	0	0	0	1
102850	102950	1	0	1	1	1	0	0	0	0	1	1
102950	103050	1	0	1	1	1	0	0	0	0	1	0
103050	103150	1	0	1	1	1	0	0	0	1	1	0
103150	103250	1	0	1	1	1	0	0	0	1	0	0
103250	103350	1	0	1	1	1	0	0	1	1	0	0
103350	103450	1	0	1	1	1	0	0	1	1	1	0
103450	103550	1	0	1	1	1	0	0	1	0	1	0
103550	103650	1	0	1	1	1	0	0	1	0	1	1
103650	103750	1	0	1	1	1	0	0	1	0	0	1
103750	103850	1	0	1	1	1	0	1	1	0	0	1
103850	103950	1	0	1	1	1	0	1	1	0	1	1
103950	104050	1	0	1	1	1	0	1	1	0	1	0
104050	104150	1	0	1	1	1	0	1	1	1	1	0
104150	104250	1	0	1	1	1	0	1	1	1	0	0
104250	104350	1	0	1	1	1	0	1	0	1	0	0
104350	104450	1	0	1	1	1	0	1	0	1	1	0
104450	104550	1	0	1	1	1	0	1	0	0	1	0
104550	104650	1	0	1	1	1	0	1	0	0	1	1
104650	104750	1	0	1	1	1	0	1	0	0	0	1
104750	104850	1	0	1	1	1	1	1	0	0	0	1
104850	104950	1	0	1	1	1	1	1	0	0	1	1
104950	105050	1	0	1	1	1	1	1	0	0	1	0
105050	105150	1	0	1	1	1	1	1	0	1	1	0
105150	105250	1	0	1	1	1	1	1	0	1	0	0
105250	105350	1	0	1	1	1	1	1	1	1	0	0
105350	105450	1	0	1	1	1	1	1	1	1	1	0
105450	105550	1	0	1	1	1	1	1	1	0	1	0
105550	105650	1	0	1	1	1	1	1	1	0	1	1
105650	105750	1	0	1	1	1	1	1	1	0	0	1
105750	105850	1	0	1	1	1	1	0	1	0	0	1
105850	105950	1	0	1	1	1	1	0	1	0	1	1
105950	106050	1	0	1	1	1	1	0	1	0	1	0
106050	106150	1	0	1	1	1	1	0	1	1	1	0
106150	106250	1	0	1	1	1	1	0	1	1	0	0
106250	106350	1	0	1	1	1	1	0	0	1	0	0
106350	106450	1	0	1	1	1	1	0	0	1	1	0
106450	106550	1	0	1	1	1	1	0	0	0	1	0
106550	106650	1	0	1	1	1	1	0	0	0	1	1
106650	106750	1	0	1	1	1	1	0	0	0	0	1
106750	106850	1	0	1	1	0	1	0	0	0	0	1
106850	106950	1	0	1	1	0	1	0	0	0	1	1
106950	107050	1	0	1	1	0	1	0	0	0	1	0
107050	107150	1	0	1	1	0	1	0	0	1	1	0
107150	107250	1	0	1	1	0	1	0	0	1	0	0
107250	107350	1	0	1	1	0	1	0	1	1	0	0
107350	107450	1	0	1	1	0	1	0	1	1	1	0
107450	107550	1	0	1	1	0	1	0	1	0	1	0
107550	107650	1	0	1	1	0	1	0	1	0	1	1
107650	107750	1	0	1	1	0	1	0	1	0	0	1
107750	107850	1	0	1	1	0	1	1	1	0	0	1
107850	107950	1	0	1	1	0	1	1	1	0	1	1
107950	108050	1	0	1	1	0	1	1	1	0	1	0
108050	108150	1	0	1	1	0	1	1	1	1	1	0
108150	108250	1	0	1	1	0	1	1	1	1	0	0
108250	108350	1	0	1	1	0	1	1	0	1	0	0
108350	108450	1	0	1	1	0	1	1	0	1	1	0
108450	108550	1	0	1	1	0	1	1	0	0	1	0
108550	108650	1	0	1	1	0	1	1	0	0	1	1
108650	108750	1	0	1	1	0	1	1	0	0	0	1
108750	108850	1	0	1	1	0	0	1	0	0	0	1
108850	108950	1	0	1	1	0	0	1	0	0	1	1
108950	109050	1	0	1	1	0	0	1	0	0	1	0
109050	109150	1	0	1	1	0	0	1	0	1	1	0
109150	109250	1	0	1	1	0	0	1	0	1	0	0
109250	109350	1	0	1	1	0	0	1	1	1	0	0
109350	109450	1	0	1	1	0	0	1	1	1	1	0
109450	109550	1	0	1	1	0	0	1	1	0	1	0
109550	109650	1	0	1	1	0	0	1	1	0	1	1
109650	109750	1	0	1	1	0	0	1	1	0	0	1
109750	109850	1	0	1	1	0	0	0	1	0	0	1
109850	109950	1	0	1	1	0	0	0	1	0	1	1
109950	110050	1	0	1	1	0	0	0	1	0	1	0
110050	110150	1	0	1	1	0	0	0	1	1	1	0
110150	110250	1	0	1	1	0	0	0	1	1	0	0
110250	110350	1	0	1	1	0	0	0	0	1	0	0
110350	110450	1	0	1	1	0	0	0	0	1	1	0
110450	110550	1	0	1	1	0	0	0	0	0	1	0
110550	110650	1	0	1	1	0	0	0	0	0	1	1
110650	110750	1	0	1	1	0	0	0	0	0	0	1
110750	110850	1	0	0	1	0	0	0	0	0	0	1
110850	110950	1	0	0	1	0	0	0	0	0	1	1
110950	111050	1	0	0	1	0	0	0	0	0	1	0
111050	111150	1	0	0	1	0	0	0	0	1	1	0
111150	111250	1	0	0	1	0	0	0	0	1	0	0
111250	111350	1	0	0	1	0	0	0	1	1	0	0
111350	111450	1	0	0	1	0	0	0	1	1	1	0
111450	111550	1	0	0	1	0	0	0	1	0	1	0
111550	111650	1	0	0	1	0	0	0	1	0	1	1
111650	111750	1	0	0	1	0	0	0	1	0	0	1
111750	111850	1	0	0	1	0	0	1	1	0	0	1
111850	111950	1	0	0	1	0	0	1	1	0	1	1
111950	112050	1	0	0	1	0	0	1	1	0	1	0
112050	112150	1	0	0	1	0	0	1	1	1	1	0
112150	112250	1	0	0	1	0	0	1	1	1	0	0
112250	112350	1	0	0	1	0	0	1	0	1	0	0
112350	112450	1	0	0	1	0	0	1	0	1	1	0
112450	112550	1	0	0	1	0	0	1	0	0	1	0
112550	112650	1	0	0	1	0	0	1	0	0	1	1
112650	112750	1	0	0	1	0	0	1	0	0	0	1
112750	112850	1	0	0	1	0	1	1	0	0	0	1
112850	112950	1	0	0	1	0	1	1	0	0	1	1
112950	113050	1	0	0	1	0	1	1	0	0	1	0
113050	113150	1	0	0	1	0	1	1	0	1	1	0
113150	113250	1	0	0	1	0	1	1	0	1	0	0
113250	113350	1	0	0	1	0	1	1	1	1	0	0
113350	113450	1	0	0	1	0	1	1	1	1	1	0
113450	113550	1	0	0	1	0	1	1	1	0	1	0
113550	113650	1	0	0	1	0	1	1	1	0	1	1
113650	113750	1	0	0	1	0	1	1	1	0	0	1
113750	113850	1	0	0	1	0	1	0	1	0	0	1
113850	113950	1	0	0	1	0	1	0	1	0	1	1
113950	114050	1	0	0	1	0	1	0	1	0	1	0
114050	114150	1	0	0	1	0	1	0	1	1	1	0
114150	114250	1	0	0	1	0	1	0	1	1	0	0
114250	114350	1	0	0	1	0	1	0	0	1	0	0
114350	114450	1	0	0	1	0	1	0	0	1	1	0
114450	114550	1	0	0	1	0	1	0	0	0	1	0
114550	114650	1	0	0	1	0	1	0	0	0	1	1
114650	114750	1	0	0	1	0	1	0	0	0	0	1
114750	114850	1	0	0	1	1	1	0	0	0	0	1
114850	114950	1	0	0	1	1	1	0	0	0	1	1
114950	115050	1	0	0	1	1	1	0	0	0	1	0
115050	115150	1	0	0	1	1	1	0	0	1	1	0
115150	115250	1	0	0	1	1	1	0	0	1	0	0
115250	115350	1	0	0	1	1	1	0	1	1	0	0
115350	115450	1	0	0	1	1	1	0	1	1	1	0
115450	115550	1	0	0	1	1	1	0	1	0	1	0
115550	115650	1	0	0	1	1	1	0	1	0	1	1
115650	115750	1	0	0	1	1	1	0	1	0	0	1
115750	115850	1	0	0	1	1	1	1	1	0	0	1
115850	115950	1	0	0	1	1	1	1	1	0	1	1
115950	116050	1	0	0	1	1	1	1	1	0	1	0
116050	116150	1	0	0	1	1	1	1	1	1	1	0
116150	116250	1	0	0	1	1	1	1	1	1	0	0
116250	116350	1	0	0	1	1	1	1	0	1	0	0
116350	116450	1	0	0	1	1	1	1	0	1	1	0
116450	116550	1	0	0	1	1	1	1	0	0	1	0
116550	116650	1	0	0	1	1	1	1	0	0	1	1
116650	116750	1	0	0	1	1	1	1	0	0	0	1
116750	116850	1	0	0	1	1	0	1	0	0	0	1
116850	116950	1	0	0	1	1	0	1	0	0	1	1
116950	117050	1	0	0	1	1	0	1	0	0	1	0
117050	117150	1	0	0	1	1	0	1	0	1	1	0
117150	117250	1	0	0	1	1	0	1	0	1	0	0
117250	117350	1	0	0	1	1	0	1	1	1	0	0
117350	117450	1	0	0	1	1	0	1	1	1	1	0
117450	117550	1	0	0	1	1	0	1	1	0	1	0
117550	117650	1	0	0	1	1	0	1	1	0	1	1
117650	117750	1	0	0	1	1	0	1	1	0	0	1
117750	117850	1	0	0	1	1	0	0	1	0	0	1
117850	117950	1	0	0	1	1	0	0	1	0	1	1
117950	118050	1	0	0	1	1	0	0	1	0	1	0
118050	118150	1	0	0	1	1	0	0	1	1	1	0
118150	118250	1	0	0	1	1	0	0	1	1	0	0
118250	118350	1	0	0	1	1	0	0	0	1	0	0
118350	118450	1	0	0	1	1	0	0	0	1	1	0
118450	118550	1	0	0	1	1	0	0	0	0	1	0
118550	118650	1	0	0	1	1	0	0	0	0	1	1
118650	118750	1	0	0	1	1	0	0	0	0	0	1
118750	118850	1	0	0	0	1	0	0	0	0	0	1
118850	118950	1	0	0	0	1	0	0	0	0	1	1
118950	119050	1	0	0	0	1	0	0	0	0	1	0
119050	119150	1	0	0	0	1	0	0	0	1	1	0
119150	119250	1	0	0	0	1	0	0	0	1	0	0
119250	119350	1	0	0	0	1	0	0	1	1	0	0
119350	119450	1	0	0	0	1	0	0	1	1	1	0
119450	119550	1	0	0	0	1	0	0	1	0	1	0
119550	119650	1	0	0	0	1	0	0	1	0	1	1
119650	119750	1	0	0	0	1	0	0	1	0	0	1
119750	119850	1	0	0	0	1	0	1	1	0	0	1
119850	119950	1	0	0	0	1	0	1	1	0	1	1
119950	120050	1	0	0	0	1	0	1	1	0	1	0
120050	120150	1	0	0	0	1	0	1	1	1	1	0
120150	120250	1	0	0	0	1	0	1	1	1	0	0
120250	120350	1	0	0	0	1	0	1	0	1	0	0
120350	120450	1	0	0	0	1	0	1	0	1	1	0
120450	120550	1	0	0	0	1	0	1	0	0	1	0
120550	120650	1	0	0	0	1	0	1	0	0	1	1
120650	120750	1	0	0	0	1	0	1	0	0	0	1
120750	120850	1	0	0	0	1	1	1	0	0	0	1
120850	120950	1	0	0	0	1	1	1	0	0	1	1
120950	121050	1	0	0	0	1	1	1	0	0	1	0
121050	121150	1	0	0	0	1	1	1	0	1	1	0
121150	121250	1	0	0	0	1	1	1	0	1	0	0
121250	121350	1	0	0	0	1	1	1	1	1	0	0
121350	121450	1	0	0	0	1	1	1	1	1	1	0
121450	121550	1	0	0	0	1	1	1	1	0	1	0
121550	121650	1	0	0	0	1	1	1	1	0	1	1
121650	121750	1	0	0	0	1	1	1	1	0	0	1
121750	121850	1	0	0	0	1	1	0	1	0	0	1
121850	121950	1	0	0	0	1	1	0	1	0	1	1
121950	122050	1	0	0	0	1	1	0	1	0	1	0
122050	122150	1	0	0	0	1	1	0	1	1	1	0
122150	122250	1	0	0	0	1	1	0	1	1	0	0
122250	122350	1	0	0	0	1	1	0	0	1	0	0
122350	122450	1	0	0	0	1	1	0	0	1	1	0
122450	122550	1	0	0	0	1	1	0	0	0	1	0
122550	122650	1	0	0	0	1	1	0	0	0	1	1
122650	122750	1	0	0	0	1	1	0	0	0	0	1
122750	122850	1	0	0	0	0	1	0	0	0	0	1
122850	122950	1	0	0	0	0	1	0	0	0	1	1
122950	123050	1	0	0	0	0	1	0	0	0	1	0
123050	123150	1	0	0	0	0	1	0	0	1	1	0
123150	123250	1	0	0	0	0	1	0	0	1	0	0
123250	123350	1	0	0	0	0	1	0	1	1	0	0
123350	123450	1	0	0	0	0	1	0	1	1	1	0
123450	123550	1	0	0	0	0	1	0	1	0	1	0
123550	123650	1	0	0	0	0	1	0	1	0	1	1
123650	123750	1	0	0	0	0	1	0	1	0	0	1
123750	123850	1	0	0	0	0	1	1	1	0	0	1
123850	123950	1	0	0	0	0	1	1	1	0	1	1
123950	124050	1	0	0	0	0	1	1	1	0	1	0
124050	124150	1	0	0	0	0	1	1	1	1	1	0
124150	124250	1	0	0	0	0	1	1	1	1	0	0
124250	124350	1	0	0	0	0	1	1	0	1	0	0
124350	124450	1	0	0	0	0	1	1	0	1	1	0
124450	124550	1	0	0	0	0	1	1	0	0	1	0
124550	124650	1	0	0	0	0	1	1	0	0	1	1
124650	124750	1	0	0	0	0	1	1	0	0	0	1
124750	124850	1	0	0	0	0	0	1	0	0	0	1
124850	124950	1	0	0	0	0	0	1	0	0	1	1
124950	125050	1	0	0	0	0	0	1	0	0	1	0
125050	125150	1	0	0	0	0	0	1	0	1	1	0
125150	125250	1	0	0	0	0	0	1	0	1	0	0
125250	125350	1	0	0	0	0	0	1	1	1	0	0
125350	125450	1	0	0	0	0	0	1	1	1	1	0
125450	125550	1	0	0	0	0	0	1	1	0	1	0
125550	125650	1	0	0	0	0	0	1	1	0	1	1
125650	125750	1	0	0	0	0	0	1	1	0	0	1
125750	125850	1	0	0	0	0	0	0	1	0	0	1
125850	125950	1	0	0	0	0	0	0	1	0	1	1
125950	126050	1	0	0	0	0	0	0	1	0	1	0
126050	126150	1	0	0	0	0	0	0	1	1	1	0
126150	126250	1	0	0	0	0	0	0	1	1	0	0
126250	126350	1	0	0	0	0	0	0	0	1	0	0
126350	126450	1	0	0	0	0	0	0	0	1	1	0
126450	126550	1	0	0	0	0	0	0	0	0	1	0
126550	126650	1	0	0	0	0	0	0	0	0	1	1
126650	126750	1	0	0	0	0	0	0	0	0	0	1

Capitolul 4 SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR Notă Introductivă.- Acest capitol conține standarde pentru ACAS I, ACAS II și ACAS III. Focalizarea este în mod special asupra ACAS II, care furnizează RA-uri (Resolution Advisories) verticale în plus față de TA-uri (Traffic Advisories). Prevederile aferente sunt detaliate în următoarele secțiuni:– 4.3 PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA ACAS II ȘI ACAS III;– 4.4 PERFORMANȚA LOGICII DE EVITARE A COLIZIUNII ACAS II; și– 4.5 UTILIZAREA SQUITTER-ULUI EXTINS DE CĂTRE ACAS
ACAS X și sistemul de alertă de trafic si de evitare a coliziunii (TCAS) Versiunea 7.1 sunt considerate ca sisteme ACAS II. Prevederile pentru sistemele compatibile ACAS X din acest capitol acoperă ACAS Xa (a semnifică "supreveghere active", care este principala sa sursă de supraveghere) si ACAS Xo (o semnifică "specific operațiunii"). ACAS Xa este dezvoltat pentru aeronavele comerciale mari. ACAS Xo este o variație specifică a ACAS X, care adaugă moduri speciale la ACAS Xa.
ACAS X este o alternativă la și interoperabilă cu versiunea 7.1 a TCAS - sisteme compatibile. Totuși, există diferențe între ACAS X si TCAS versiunea 7.1, în principal în două domenii: logica de evitare a coliziunii și sursele datelor de supraveghere. Cu aceste diferențe, cerințele tehnice, care sunt specifice sau ACAS X sau TCAS versiunea 7.1, sunt identificate în acest document ca "Pentru sisteme compatibile ACAS X" sau "Pentru sisteme compatibile TCAS 7.1".
Materialul de îndrumare referitor atât la sistemele compatibile ACAS X cât si la sistemele compatibile TCAS 7.1, inclusiv similarități si diferențe (ex. monitorizarea si pregătirea) sunt cuprinse în Manualul Sistemului de Bord pentru Evitarea Coliziunii (ACAS) (Doc. 9863).
Trebuie notat că prevederile pentru supravegherea hibridă și supravegherea hibridă extinsă, cuprinse în secțiunea 4.5, descriu funcționalități care sunt opționale pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1. Totuși, utilizarea lor este încurajată pentru a minimiza riscul de congestie a spectrului RF pentru ACAS, ca utilizare corespunzătoare si eficientă a lățimii de bandă disponibilă și a capacității la 1030 MHz și 1090 MHz, este un element cheie pentru a asigura operarea sigură nu numai a ACAS, ci și a altor câteva sisteme de supraveghere, cum ar fi radarul secundar de supraveghere (SSR) și supravegherea automată dependentă - broadcast (ADS-B). Aceste funcționalități sunt incluse în sistemele compatibile ACAS X.
Unitățile alternative non-SI sunt utilizate, conform permisiunii din Anexa 5, Capitolul 3, 3.2.2. În cazuri limitate, pentru a asigura consistența la nivelul calculelor logice, sunt utilizate unități cum ar fi ft/s, NM/s și kt/s.
Pentru mai multe detalii referitoare la sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1, facem referire la specificațiile din documentele RTCA/DO-185-B sau EUROCAE/ED- 143, adică echipamente care incorporează TCAS versiunea 7.1. Pentru sistemele compatibile ACAS X, facem referire la RTCA/DO-385 sau EUROCAE/ED-256, adică echipamente care incorporează sistemul de bord pentru evitarea coliziunii X (ACAS X). Echipamentul care întrunește specificațiile ACAS Xsau TCAS versiunea 7.1, listate mai sus, este compatibil cu cerințele pentru ACAS II, listate în capitolul 4. Echipamentul care întrunește specificațiile din RTCA/DO-185A (cunoscut de asemenea ca TCAS versiunea 7.0) nu este compatibil cu cerințele pentru ACAS II listate în capitolul 4.4.1. DEFINIȚII REFERITOARE LA SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR
ACAS I. Un ACAS care asigură informații ca un mijloc de "a vedea și a evita", dar nu include capacitatea de generare a avertizărilor de decizie (RA) (resolution advisories).
Notă.- ACAS I nu este destinat implementării și standardizării internaționale de către OACI. Prin urmare, numai caracteristicile ACAS I solicitate pentru a se asigura operarea compatibilă cu alte configurații ACAS și limitarea interferențelor sunt definite la pct. 4.2.
ACAS II. Un ACAS care furnizează avertizări de decizie (RA) (resolution advisories) în plan vertical, în plus față de avertizările de trafic (TA).
ACAS III. Un ACAS care asigură avertizări de decizie (RA) în plan vertical și orizontal, în plus față de avertizările de trafic (TA).
Radio-emisie ACAS. O interogare de supraveghere, format lung, aer-aer, de Mod S (UF = 16), cu adresă de radio-emisie.
Informație RAC activă. O informație RAC este activă dacă restrânge la momentul respectiv selectarea avertizării de decizie (RA). Informațiile RAC care au fost recepționate în ultimele șase secunde și nu au fost anulate în mod explicit, sunt active.
Avertizare de decizie (RA) privind intersectarea în altitudine (trecerea la o anumită altitudine). O avertizare de decizie (RA) de intersectare în altitudine apare în momentul când aeronava proprie echipată cu ACAS se află cu cel puțin 30 m (100 ft) dedesubtul sau deasupra aeronavei reprezentând pericolul, avertizările având sens de "urcare", respectiv de "coborâre".
Avertizare de decizie (RA) de urcare. O avertizare de decizie (RA) pozitivă care recomandă urcarea, însă nu o urcare cu rată accentuată.
Apropiere maximă. Apariția distanței minime dintre aeronava proprie și aeronava intrusă. Astfel, distanța la aproprierea maximă, este distanța cea mai mică dintre cele două aeronave, iar momentul aproprierii maxime este momentul în care această distanță este atinsă.
Coordonare. Procesul prin care două aeronave echipate cu ACAS selectează avertizări de decizie (RA) compatibile, prin schimbarea de informații complementare privind avertizarea (avertizările) (RAC).
Interogare de coordonare. O interogare de Mod S (transmisie uplink) emisă de ACAS II sau ACAS III, care conține un mesaj de decizie.
Răspuns de coordonare. Un răspuns de Mod S (transmisie downlink) ce confirmă recepționarea unei interogări de coordonare de către transponderul de Mod S care face parte dintr-un echipament ACAS II sau ACAS III.
Avertizare de decizie (RA) corectivă. O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să devieze de la traiectoria de zbor curentă.
Ciclu. Termenul "ciclu" folosit în acest capitol se referă la o trecere completă prin secvența de funcții executate de ACAS II sau ACAS III, cu frecvența nominală de o dată pe secundă.
Avertizare de decizie (RA) de coborâre. O avertizare de decizie (RA) pozitivă care recomandă coborârea, însă nu o coborâre cu rată accentuată.
Traiectorie stabilită. O traiectorie generată de supravegherea ACAS aer-aer, care este considerată traiectoria aeronavei reale.
Avertizare de decizie (RA) de creștere a ratei. O avertizare de decizie (RA) cu o intensitate care recomandă creșterea ratei de modificare a altitudinii, la o valoare care o depășește pe cea recomandată de o avertizare de decizie (RA) precedentă de urcare sau coborâre.
Aeronavă intrusă. O aeronavă echipată cu transponder SSR aflată în zona de supraveghere ACAS, pentru care ACAS a stabilit o traiectorie.
Aeronavă proprie. Aeronava echipată cu ACAS-ul în discuție, având rolul protejării împotriva unor posibile coliziuni, aeronavă care poate iniția o manevră ca răspuns la o indicație a ACAS-ului.
Avertizare de decizie (RA) pozitivă. O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului fie să urce, fie să coboare (se aplică pentru ACAS II).
Amenințare potențială. O aeronavă intrusă care necesită o atenție specială, fie datorită prezenței în imediata apropiere a aeronavei proprii, fie pentru că măsurătorile succesive ale distanței și ale altitudinii arată că s-ar putea afla pe o traiectorie de coliziune sau aproape de coliziune cu aeronava proprie. Timpul de avertizare asigurat pentru evitarea unei amenințări potențiale este suficient de mic pentru a justifica o avertizare de trafic (TA), dar nu atât de mic încât să justifice o avertizare de decizie (RA).
Avertizare de decizie (RA) preventivă. O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să evite anumite abateri de la traiectoria curentă de zbor, dar care nu comportă o schimbare în traiectoria curentă de zbor.
Avertizare de decizie (RA) privind sensul. Sensul unei avertizări de decizie (RA) ACAS II este "în sus" dacă solicită urcarea sau limitarea ratei de coborâre și "în jos" dacă solicită coborârea sau limitarea ratei de urcare. Sensul poate fi simultan atât în sus cât și în jos dacă se solicită limitarea ratei verticale într-o marjă specificată.
Notă.- Sensul avertizării de decizie (RA) poate fi simultan atât în sus cât și în jos atunci când, fiind confruntat cu mai multe amenințări simultane, ACAS-ul generează o avertizare de decizie (RA) menită să asigure separarea adecvată dedesubtul și deasupra aeronavei (aeronavelor) care reprezintă amenințarea.
Avertizare de decizie (RA) (resolution advisory). O indicație dată echipajului de zbor care recomandă:a) o manevră menită să asigure separarea față de orice amenințare; saub) o restricție de manevră menită să mențină separarea existentă.
Informație complementară avertizării de decizie (RAC). Informații furnizate de un ACAS către un altul, printr-o interogare de Mod S, astfel încât să asigure manevre complementare prin restricționarea alegerii unor manevre disponibile de către ACAS- ul care recepționează RAC-ul.
Înregistrarea informațiilor complementare avertizărilor de decizie (înregistrare RAC). Ansamblu al tuturor informațiilor RAC în plan vertical (VRC-uri) și RAC în plan orizontal (HRC-uri) active în mod curent, care au fost recepționate de ACAS. Aceste informații sunt furnizate de un ACAS altui ACAS sau unei stații de Mod S de la sol, printr-un răspuns de Mod S.
Intensitatea avertizării de decizie (RA). Amploarea manevrei indicate de avertizarea de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) poate căpăta mai multe intensități succesive înainte de a fi anulată. Odată emisă o nouă intensitate a avertizării de decizie (RA), cea precedentă este anulată în mod automat.
Mesaj de decizie. Mesajul care conține informațiile complementare avertizării de decizie (RAC).
Avertizare de decizie (RA) cu sens inversat. O avertizare de decizie (RA) căreia i s-a inversat sensul.
Nivel de sensibilitate (S). Un număr întreg care definește un set de parametri, folosiți de avertizarea de trafic (TA) (traffic advisory) și de algoritmii de evitare a coliziunilor, pentru a controla timpul de avertizare furnizat de amenințările potențiale și de logica de detecție a amenințărilor, precum și valorile parametrilor relevanți pentru logica de selectare a unei avertizări de decizie (RA).
Notă. - Pentru selecțiile TA și RA, nivelul de sensibilitate nu este utilizat în sistemele compatibile cu ACAS-X.
Amenințare. O aeronavă intrusă care necesită o atenție specială, fie datorită prezenței în imediata apropiere a aeronavei proprii, fie pentru că măsurătorile succesive ale distanței și altitudinii arată că aceasta s-ar putea afla pe o traiectorie de coliziune sau aproape de coliziune cu aeronava proprie. Timpul de avertizare asigurat în cazul unei avertizări este suficient de mic pentru a se justifice o avertizare de decizie (RA).
Traiectorie. O secvență de măsurători reprezentând poziții care ar fi putut fi ocupate în mod rezonabil de o aeronavă.
Avertizare de trafic (TA) (traffic advisory). O indicație dată echipajului de zbor că o anumită aeronavă intrusă reprezintă o amenințare potențială.
Avertizare de decizie (RA) de limitare a vitezei pe verticală (VSL). O avertizare de decizie (RA) care recomandă pilotului să evite un interval dat de rate de modificare a altitudinii. O avertizare de decizie (RA) VSL poate fi atât corectivă, cât și preventivă.
Timp de avertizare. Intervalul de timp dintre detecția amenințării potențiale sau a amenințării și apropierea maximă, atunci când niciuna dintre aeronave nu accelerează.4.2. PREVEDERI GENERALE ȘI CARACTERISTICI ACAS I4.2.1. Cerințe funcționale. ACAS I trebuie să îndeplinească următoarele funcții:a) supravegherea aeronavelor din apropiere echipate cu transponder SSR; șib) furnizarea de indicații echipajului de zbor, privind identificarea poziției aproximative a aeronavelor din apropiere, ca sprijin al identificării vizuale.
Notă. - ACAS I este proiectat să funcționeze utilizând numai interogări de Mod A/C. În plus, acesta nu se coordonează cu alte ACAS-uri. Prin urmare, un transponder de Mod S nu este necesar să facă parte dintr-un echipament ACAS I.4.2.2. Formatul semnalului. Caracteristicile RF ale tuturor semnalelor ACAS I trebuie să se conformeze prevederilor din cap. 3, pct. 3.1.1.1, până la pct. 3.1.1.6 și de la pct. 3.1.2.1, până la pct. 3.1.2.4.4.2.3. Controlul interferențelor4.2.3.1. Puterea RF maximă radiată. Puterea efectiv radiată a unei transmisii ACAS I la o elevație de 0 grade față de axa longitudinală a aeronavei trebuie să nu depășească 24 dBW.4.2.3.2. Puterea radiată nedorită. Atunci când ACAS I nu transmite nicio interogare, puterea efectiv radiată în orice direcție trebuie să nu depășească -70 dBm.
Notă. - Această cerință are rolul de a se asigura că, atunci când nu transmite o interogare, ACAS I nu emite energie RF care ar putea interfera cu, sau reduce sensibilitatea transponderului SSR sau a echipamentelor radio aflate fie la bordul altei aeronave aflate în apropiere, fie în stațiile de la sol din apropiere.4.2.3.3. Limitarea interferențelor. Fiecare interogator ACAS I trebuie să își controleze rata de interogare sau puterea sau ambele în toate modurile SSR, pentru a minimiza efectele interferențelor (pct. 4.2.3.3.3 și 4.2.3.3.4).
Notă. - Aceste limite reprezintă un mijloc de a se asigura faptul că toate efectele interferențelor care rezultă în urma acestor interogări, împreună cu interogările de la toate celelalte interogatoare ACAS I, ACAS II și ACAS III din apropiere, sunt menținute la un nivel scăzut.4.2.3.3.1. Determinarea ratei de răspuns a transponderului propriu. ACAS I trebuie să monitorizeze rata la care transponderul propriu răspunde la interogări, pentru a se asigura că sunt respectate prevederile de la pct. 4.2.3.3.3.4.2.3.3.2. Determinarea numărului de interogatoare ACAS II și ACAS III. ACAS I trebuie să numere interogatoarele ACAS II și ACAS III din apropiere pentru a se asigura că sunt respectate prevederile de la pct. 4.2.3.3.3 sau 4.2.3.3.4. Această numărătoare trebuie să fie obținută prin monitorizarea radio-emisiilor ACAS (UF = 16), (pct. 4.3.7.1.2.4) și trebuie să fie actualizată cu numărul adreselor ACAS de aeronavă distincte, recepționate în perioada precedentă de 20 s, la o frecvență nominală de cel puțin 1 Hz.4.2.3.3.3. Limitele interferențelor ACAS I de Mod A/C. Puterea interogatorului trebuie să nu depășească următoarele limite:

N_a	Limita superioarǎ pentru {suma de la (k=1) la k_1 Pa(k)}
	Dacǎ f_r≤240	Dacǎ f_r>240
0	250	118
1	250	113
2	250	108
3	250	103
4	250	98
5	250	94
6	250	89
7	250	84
8	250	79
9	250	74
10	245	70
11	228	65
12	210	60
13	193	55
14	175	50
15	158	45
16	144	41
17	126	36
18	109	31
1931	91	26
2620	74	21
21	60	17
≥22	42	12

Unde:
N_a - numărul aeronavelor echipate cu ACAS II și ACAS III care operează în apropierea propriei aeronave (bazat pe radio-emisiile ACAS recepționate la pragul de -74 dBm al receptorului transponderului);
{ } - valoarea medie a expresiei dintre paranteze luată pentru ultimele 8 cicluri de interogare;
Pa(k) - puterea de vârf radiată de antenă în toate direcțiile, măsurată în W, a impulsului cu cea mai mare amplitudine din grupul de impulsuri, ce constituie o singură interogare, în perioada interogării numărul k de Mod A/C, dintr-un ciclu de interogare de 1s;
k - ordinea (indexul) numărului de interogări de Mod A/C, k = 1,2,...,k;
k_t - numărul de interogări de Mod A/C transmis într-un ciclu de interogare de 1s;
f_r - rata de răspuns de Mod A/C a transponderului propriu.4.2.3.3.4. Limitele interferențelor ACAS I de Mod S. Un ACAS I care folosește interogări de Mod S trebuie să nu producă efecte mai mari ale interferențelor decât un ACAS I care folosește numai interogări de Mod A/C.4.3. PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA ACAS II ȘI ACAS III
Nota 1. - Acronimul ACAS este folosit în acest capitol pentru a indica fie ACAS II, fie ACAS III.
Nota 2. - Cerințele de echipare cu sistem ACAS sunt menționate în Anexa 6, partea I, capitolul 6.
Nota 3. - Termenul "amenințare echipată" este utilizat în acest capitol pentru a indica o amenințare echipată cu ACAS II sau ACAS III.4.3.1. Cerințe funcționale4.3.1.1. Funcții ACAS. ACAS-ul trebuie să îndeplinească următoarele funcții:a) supraveghere;b) generare de avertizări de trafic (TA);c) detectarea amenințării;d) generarea de avertizări de decizie (RA);e) coordonare; șif) comunicații cu stațiile de la sol.
Echipamentul trebuie să execute funcțiile de la b) la e) pentru fiecare ciclu de operare.
Notă. - Anumite caracteristici ale acestor funcții trebuie să fie standardizate pentru a se asigura faptul că unitățile ACAS cooperează satisfăcător cu alte unități ACAS, cu stațiile de Mod S de la sol și cu sistemul ATC. Fiecare dintre caracteristicile care sunt standardizate este tratată mai jos.4.3.1.1.1. Durata unui ciclu nu trebuie să depășească 1,2 s.4.3.2. Cerințele de performanță pentru supraveghere4.3.2.1. Cerințe generale pentru supraveghere. ACAS-ul trebuie să interogheze transponderele SSR de Mod A/C și de Mod S de la bordul altor aeronave și să detecteze răspunsurile acestora. ACAS-ul trebuie să măsoare distanța și azimutul aeronavelor care răspund. Pentru sistemele compatibile cu ACAS X, în plus față de informația de la alte surse descrise mai sus, ACAS trebuie să fie capabil să recepționeze poziția ADS-B, viteza și informația de stare ale altei aeronave. Utilizând aceste măsurători și informațiile transmise prin intermediul răspunsurilor transponderelor și pentru sistemele compatibile cu ACAS X, de asemenea prin intermediu mesajelor ADS-B, ACAS-ul trebuie să estimeze pozițiile relative ale fiecărei aeronave care răspunde. ACAS-ul trebuie să asigure determinarea poziției în prezența reflexiilor solului, a interferențelor și a variației intensității semnalului.4.3.2.1.1. Probabilitatea stabilirii traiectoriei. ACAS-ul trebuie să genereze cu o probabilitate de cel puțin 0,90, o traiectorie stabilită cu 30 s înainte de apropierea maximă, pentru aeronavele echipate cu transpondere, atunci când toate condițiile de mai jos sunt îndeplinite:a) unghiurile de elevație ale acestor aeronave sunt în limita a ±10 grade față de planul înclinării longitudinale a aeronavei echipate cu ACAS;b) mărimile ratelor de schimbare a altitudinii acestor aeronave sunt mai mici sau egale cu 51 m/s (10 000 ft/min);c) transponderele și antenele acestor aeronave îndeplinesc standardele din cap. 3, pct. 3.1.1 și pct. 3.1.2;d) vitezele de apropiere și direcțiile acestor aeronave, densitatea locală de aeronave echipate cu transponder SSR și numărul altor interogatoare ACAS din apropiere (așa cum a fost determinat prin monitorizarea emisiilor ACAS, pct. 4.3.7.1.2.4) îndeplinesc condițiile specificate în tabelul 4-1; șie) distanța oblică minimă este mai mare sau egală cu 300 m (1 000 ft).
Tabelul 4-1. Premizele proiectării ACAS

Condiții									Performanțǎ
Sectorul						Densitatea maximǎ de trafic		Numǎrul maxim de alte ACAS-uri pe o distanță de 56 Km (30 NM)	Probabilitatea de reușită
În fațǎ		Lateral		Spate		Aeronavǎ/ kmp	Aeronavǎ/ NMp
Viteza maximǎ de apropiere
m/s	kt	m/s	Kt	m/s	Kt
260	500	150	300	93	180	0,087	0,30	30	0,9
620	1200	390	750	220	430	0,017	0,06	30	0,9

Notă. Tabelul 4-1 prezintă premisele proiectării pe care s-a bazat dezvoltarea ACAS-ului. Experiența operațională și simularea arată că ACAS-ul furnizează o supraveghere adecvată pentru evitarea coliziunilor, chiar și atunci când numărul maxim de alte ACAS-uri pe o distanta de 56 Km (30 NM) este într-un fel sau altul mai mare decât cel prezentat în tabelul 4-1. Viitoarele proiecte ACAS vor tine cont de conținutul densităților ACAS-urilor curente și a celor așteptate.4.3.2.1.1.1. ACAS-lu trebuie să continue să asigure supravegherea fără degradarea bruscă a probabilității de stabilire a traiectoriei, atunci când oricare dintre limitele condițiilor definite la pct. 4.3.2.1.1 este depășită.4.3.2.1.1.2. ACAS-lu nu trebuie să genereze traiectorii pentru aeronavele de Mod S care raportează că sunt la sol.
Notă. O aeronavă de Mod S poate raporta că este la sol, prin codarea în câmpul privind capacitatea (CA), într-o transmisie DF = 11 sau DF = 17 (cap. 3, pct. 3.1.2.5.2.2.1) sau prin codare în câmpul stării pe verticală (VS), într-o transmisie DF = 0 (cap. 3, pct. 3.3.1.2.8.2.1). Ca alternativă, dacă aeronava se află sub supraveghere de Mod S de la sol, poziția la-sol poate fi determinată prin monitorizarea câmpului de stare de zbor (FS), în formatele downlink DF = 4, 5, 20 sau 21 (cap.3, pct. 3.1.2.6.5.1).4.3.2.1.1.3. ACAS-ul trebuie să atingă performanțele cerute în generarea traiectoriilor, când rata medie a răspunsurilor asincrone SSR de Mod A/C de la transponderele din apropierea aeronavei echipate cu ACAS este de 240 răspunsuri pe secundă și când rata de interogare de vârf recepționată de transponderele individuale, aflate sub supraveghere, este de 500 de interogări pe secundă.
Notă. - Rata de interogare de vârf menționată mai sus include interogări de la toate sursele.4.3.2.1.2. Probabilitatea de traiectorii false. Probabilitatea ca o traiectorie stabilită de Mod A/C pentru o aeronavă reală să nu corespundă în distanță și altitudine, dacă acestea sunt raportate, trebuie să fie mai mică decât 1,2%. Pentru o traiectorie stabilită de Mod S, această probabilitate trebuie să fie mai mică decât 0,1%. Aceste limite nu trebuie să fie depășite în niciun mediu de trafic.4.3.2.1.3. Precizia în distanță și azimut.4.3.2.1.3.1. Distanța trebuie să fie măsurată cu o rezoluție de 14,5 m (1/128 NM) sau mai bună.4.3.2.1.3.2. Erorile în azimuturi relative ale pozițiilor estimate ale aeronavelor intruse nu trebuie să depășească 10 grade rms.
Notă.- Această precizie a azimuturilor relative ale aeronavelor intruse este practicabilă și suficientă ca mijloc ajutător al identificării vizuale a amenințărilor potențiale. În plus, astfel de informații de azimut sunt considerate utile în detectarea amenințărilor, acolo unde acestea pot indica faptul că o aeronavă intrusă reprezintă o amenințare. Totuși, această precizie nu constituie o bază suficientă pentru avertizările de decizie (RA) orizontale și nici nu este suficientă pentru a emite anticipări sigure ale distanței orizontale de ratare.4.3.2.2. Controlul interferențelor4.3.2.2.1. Puterea maximă radiată RF. Puterea efectiv radiată a unei transmisii ACAS la 0 grade elevație față de axa longitudinală a aeronavei nu trebuie să depășească 27 dBW.4.3.2.2.1.1. Puterea radiată nedorită. Când ACAS-ul nu transmite nicio interogare, puterea efectiv radiată în orice direcție nu trebuie să depășească -70 dBm.4.3.2.2.2. Limitarea interferenței. Fiecare interogator ACAS care operează sub altitudinea barometrică de 5490 m (18000 ft) trebuie să își controleze rata de interogare sau puterea sau ambele pentru a se conforma cu inegalitățile specifice (pct. 4.3.2.2.2.2).4.3.2.2.2.1. Determinarea numărului de alte unități ACAS. ACAS-ul trebuie să numere celelalte interogatoare ACAS II și III din apropiere, pentru a se asigura că limitele de interferență sunt respectate. Această numărătoare trebuie să fie obținută prin monitorizarea emisiilor ACAS (UF = 16), (pct. 4.3.7.1.2.4). Fiecare ACAS trebuie să monitorizeze astfel de interogări radio-emise, pentru a determina numărul de alte unități ACAS existente în limitele zonei de detecție.4.3.2.2.2.2. Inegalitățile de limitare a interferențelor ACAS. ACAS-ul trebuie să își regleze rata de interogare și puterea de interogare astfel încât următoarele trei inegalități să rămână adevărate, cu excepția celor specificate în 4.3.2.2.2.2.1.
Variabilele din aceste inegalități trebuie să fie definite după cum urmează:
it = numărul de interogări (de Mod A/C și Mod S), transmis într-un ciclu de interogare de 1 s; Acesta trebuie să includă toate interogările de Mod S utilizate de funcțiile ACAS, incluzându-le pe acelea adăugate la interogările UF = 0 și UF = 16, cu excepția celor prevăzute în 4.3.2.2.2.2.1;
Notă. - Interogările UF = 19 sunt incluse în it, după cum se specifică în 3.1.2.8.9.4.
i = ordinea (indexul) numărului interogărilor de Mod A/C și Mod S, i = 1,2,...,it;
α = α1 minim calculat ca 1/4 [nb/nc] care face obiectul condițiilor speciale date mai jos și α2 calculat ca log_10 [na/nb]/(log_10)25, unde nb și nc sunt definite ca numărul de aeronave echipate cu ACAS II și ACAS III în operare (în zbor sau pe sol) pe o distanță de 11,2 Km (6 NM) și 5,6 Km (3 NM) respectiv, al propriului ACAS (bazat pe supravegherea ACAS). Aeronava echipată cu ACAS la sol sau sub o altitudine radio de 610 m (2.000 ft) AGL, trebuie să includă la valorile nb și nc, aeronavele echipate cu ACAS II și ACAS III aflate atât în zbor cât și pe sol. Altfel, ACAS-ul trebuie să includă în valoarea nb și nc, numai aeronave aflate în zbor echipate cu ACAS II și ACAS III. Valorile α, α1, α2 sunt mai departe constrânse la un minim de 0,5 și un maxim de 1,0.
În plus:
DACĂ [(nb ≤ 1) SAU (nb ≤ 4 ȘI nc ≤ 2 ȘI na > 25)] ATUNCI α1 = 1.0.
DACĂ [(nc > 2) ȘI (nb > 2nc) ȘI na
p(i) = puterea de vârf, măsurată în W, radiată omnidirecțional de antenă, de impulsul având cea mai mare amplitudine din grupul de impulsuri care cuprinde o singură interogare în timpul celei de-a "i"-a interogare, într-un ciclu de interogare de 1 s;
m(i) = durata unui interval de suprimare mutual pentru transponderul propriu, măsurată în secunde, asociată cu a "i"-a interogare, într-un ciclu de interogare de 1s;
B = factor de îngustare a fasciculului (raport de 3 dB între lățimea fasciculului și lățimea fasciculului ce rezultă din suprimarea lobilor laterali ai interogării. Pentru interogatoarele ACAS care utilizează suprimarea lobilor laterali ai emițătorului (SLS), lățimea corespunzătoare a fasciculului trebuie să fie extinderea în azimut a răspunsurilor de Mod A/C de la un transponder limitat prin SLS, mediată între transponderele existente.
{} a se vedea 4.2.3.3.3.
Pa(k) "
k "
kt "
na "
Notă. Avertizările de decizie (RA) și radio-emisiile ACAS (4.3.6.2.1 și 4.3.7.1.2.4) sunt interogări.4.3.2.2.2.2.1. Transmisii pe durata avertizărilor de decizie (RA). Toate interogările de coordonare aer-aer trebuie să fie transmise la putere maximă și aceste interogări trebuie să fie excluse din totalul interogărilor de Mod S din partea stângă a inegalităților (1) și (2), de la pct. 4.3.2.2.2.2, pe durata avertizării de decizie (RA).4.3.2.2.2.2.2. Transmisiile de la unitățile ACAS de la sol. Ori de câte ori aeronava ACAS indică faptul că se află la sol, interogările ACAS trebuie să fie limitate prin setarea numărului celorlalte aeronave ACAS II și ACAS III (na), în inegalitățile de limitare a interferențelor la o valoare care este de trei ori valoarea obținută pe baza radio-emisiilor ACAS recepționate, la pragul receptorului transponderului de -74 dBm. Ori de câte ori puterea de interogare de Mod A/C este redusă din cauza limitărilor interferențelor, puterea de interogare de Mod A/C, în fasciculul de față, trebuie să fie redusă prima, până când secvența de față se potrivește cu secvențele din stânga și din dreapta. Puterile de interogare de față, din dreapta și din stânga trebuie apoi să fie reduse secvențial, până când se potrivesc cu puterea de interogare de spate. Reducerea suplimentară a puterii de Mod A/C trebuie să fie realizată prin reducerea secvențială a puterilor de interogare de față, laterale și de spate.4.3.2.2.2.2.3. Transmisii de la unități ACAS aflate la peste 5490 m (18000 ft) altitudine. Fiecare interogator ACAS care operează la o altitudine barometrică de peste 5490 m (18000 ft) trebuie să își controleze rata de interogare sau puterea sau pe amândouă, astfel încât inegalitățile (1) și (3) de la pct. 4.3.2.2.2.2 să rămână adevărate atunci când valorile na și α sunt egale cu 1, cu excepția celor prevăzute la pct. 4.3.2.2.2.2.1.4.3.3. Avertizări de trafic (TA)4.3.3.1. Funcția de avertizare de trafic (TA). ACAS-ul trebuie să furnizeze avertizări de trafic (TA) pentru a alerta echipajul de zbor asupra potențialelor amenințări. Astfel de avertizări de trafic (TA) trebuie să fie însoțite de o indicație asupra poziției relative aproximative a potențialelor amenințări, pentru a facilita preluarea vizuală.4.3.3.1.1. Afișarea amenințărilor potențiale. Dacă apar amenințări potențiale pe un afișaj de trafic, ele trebuie afișate în culoarea chihlimbarului sau în galben.
Nota 1. - Aceste culori sunt considerate în general potrivite pentru a indica o condiție de atenționare.
Nota 2. - Informații suplimentare care se referă la preluarea vizuală, cum ar fi trendul vertical și altitudinea relativă, pot fi de asemenea afișate.
Nota 3. - Prezentarea situației de trafic este îmbunătățită atunci când track-urile pot fi suplimentate prin afișarea informațiilor de heading (ex. așa cum sunt ele extrase din mesajele ADS-B recepționate).4.3.3.2. Afișarea traficului de proximitate4.3.3.2.1. În timp ce sunt afișate avertizări de decizie (RA) și/sau de trafic (TA), trebuie să fie afișat traficul de proximitate în limita distanței de 11 km (6 NM), iar dacă se raportează și altitudinea în limita de ±370 m (1200 ft), trebuie să fie afișat și acest trafic. Acest trafic de proximitate trebuie să fie distinct (de ex. prin culoare sau prin tipul simbolului) de amenințările sau amenințările potențiale și trebuie să fie astfel afișat încât să iasă în evidență.4.3.3.2.2. În timp ce sunt afișate RA-urile și/sau TA-urile, preluarea vizuală a amenințărilor și/sau a amenințărilor potențiale nu trebuie să fie afectată advers de afișarea traficului din proximitate sau de alte date care nu au legătură cu evitarea coliziunii.4.3.3.3. Precursorii avertizării de trafic (TA) și ai avertizării de decizie (RA). Criteriile pentru avertizările de trafic (TA) trebuie să fie îndeplinite înaintea celor de decizie (RA).
Notă. În mod ideal, avertizările de decizie (RA) trebuie să fie întotdeauna precedate de o avertizare de trafic (TA), dar acest lucru nu este întotdeauna posibil, de ex. criteriul avertizării de decizie (RA) ar putea fi deja îndeplinit atunci când este stabilită prima dată o traiectorie sau o manevră neașteptată și bruscă a aeronavei intruse, care poate face ca timpul de anticipare pentru avertizarea de trafic (TA) să fie mai mic decât un ciclu.4.3.3.3.1. Timpul de avertizare de trafic (TA).4.3.3.3.1.1. Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1, pentru aeronavele intruse care raportează altitudinea, timpul nominal de avertizare de trafic (TA) nu trebuie să fie mai mare de (T+20 s), unde T este timpul nominal de avertizare pentru generarea avertizării de decizie (RA).4.3.3.3.1.2. Pentru sistemele compatibile ACAS X, timpul de avertizare TA trebuie să fie suficient pentru a permite echipajului de zbor să întreprindă acțiuni descrise în PANS-OPS, vol. III și să se pregătească pentru o RA potențială.
Notă. - Timpul de avertizare nominal pentru TA este de cel mult 20 s înainte de generarea RA.4.3.4. Detectarea amenințărilor4.3.4.1. Declararea amenințării. ACAS-ul trebuie să evalueze caracteristicile corespunzătoare ale fiecărei aeronave intruse pentru a determina dacă aceasta reprezintă sau nu o amenințare.4.3.4.1.1. Caracteristicile aeronavei intruse. Ca cerințe minime, caracteristicile unei aeronave intruse care sunt folosite pentru a identifica o amenințare, trebuie să includă:a) altitudinea observată;b) rata de schimbare a altitudinii observată;c) distanța oblică observată;d) rata observată de variație a distanței oblice; șie) pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: nivelul de sensibilitate al ACAS-ului intrusului, Si.
Pentru o aeronavă intrusă neechipată cu ACAS II sau ACAS III, Si trebuie să fie setat la 1.4.3.4.1.2. Caracteristicile aeronavei proprii. Ca cerințe minime, caracteristicile aeronavelor proprii, care sunt folosite pentru a identifica o amenințare, trebuie să includă:a) altitudinea;b) rata de schimbare a altitudinii; șic) nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu (pct. 4.3.4.3).4.3.4.2. Niveluri de sensibilitate. ACAS-ul trebuie să fie capabil să opereze la oricare dintre nivelurile de sensibilitate. Acestea trebuie să includă:a) S = 1, un mod "în așteptare" în care interogarea unei alte aeronave și toate avertizările sunt inhibate;b) S = 2, un mod "numai avertizări de trafic (TA)" în care avertizările de decizie (RA) sunt inhibate; șic) pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: S = 3-7, niveluri suplimentare care permit emiterea avertizărilor de decizie (RA) care asigură timpii de avertizare indicați în tabelul 4-2 și de asemenea, emiterea avertizărilor de trafic (TA).4.3.4.3. Selectarea nivelului propriu de sensibilitate (So). Selectarea nivelului de sensibilitate al ACAS-ului propriu trebuie să fie determinată prin comenzi privind controlul nivelului de sensibilitate (SLC) care trebuie să fie acceptate de la un număr de surse, după cum urmează:a) comanda SLC generată automat de ACAS în funcție de banda de altitudine sau de alți factori externi;b) comanda SLC din datele introduse de pilot; șic) pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: comanda SLC de la stațiile de Mod S de la sol.
Notă. - Sistemele compatibile ACAS X recunosc comenzile SLC de la stațiile de sol astfel încât stațiile de sol nu necesită să fie modificate pentru aceste comenzi. Totuși, valoarea nivelului de sensibilitate nu este utilizată în sistemele compatibile ACAS X.
Tabelul 4-2
Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1:

Nivelul de sensibilitate	2	3	4	5	6	7
Timpul de avertizare nominal	fără RA-uri	15 s	20 s	25 s	30 s	35 s

4.3.4.3.1. Codurile de comandă SLC permise. Ca cerință minimă, codurile de comandă SLC acceptabile trebuie să includă:

	Codare
pentru comanda SLC bazată pe benzi de altitudine	2 – 7 (pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1) 2 – 3 (pentru sistemele compatibile cu ACAS X)
pentru comanda SLC din datele introduse de pilot	0, 1, 2
pentru comanda SLC de la stațiile de Mod S de la sol	0, 2 – 6 (pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1)

4.3.4.3.2. Comanda SLC bazată pe banda de altitudine. Când ACAS-ul selectează o comandă SLC bazată pe altitudine, histerezisul trebuie să fie aplicat pragurilor nominale de altitudine la care sunt solicitate schimbările valorii comenzii SLC, după cum urmează: pentru o aeronavă ACAS în urcare, comanda SLC trebuie să fie crescută la pragul de altitudine corespunzător plus valoarea histerezisului, iar pentru o aeronavă în coborâre dotată cu ACAS, comanda SLC trebuie să fie micșorată la pragul de altitudine corespunzător minus valoarea histerezisului.4.3.4.3.3. Comanda SLC introdusă de pilot. Pentru comanda SLC setată de pilot, valoarea 0 trebuie să indice selectarea modului "automat", pentru care selectarea nivelului de sensibilitate trebuie să se bazeze pe celelalte comenzi.4.3.4.3.4. Comanda SLC de la stațiile de Mod S de la sol.4.3.4.3.4.1. Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: Pentru comenzile SLC transmise prin intermediul stațiilor de Mod S de la sol (pct. 4.3.8.4.2.1.1), valoarea 0 trebuie să indice faptul că stația aflată în discuție nu emite o comandă SLC și că selectarea nivelului de sensibilitate trebuie să se bazeze pe celelalte comenzi, incluzând comenzile diferite de 0 de la alte stații de Mod S de la sol. ACAS-ul nu trebuie să prelucreze o valoare SLC egală cu 1, transmisă de la sol.4.3.4.3.4.2. Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: ACAS trebuie să primească orice comandă SLC de la stațiile Mod S de sol, dar nu trebuie să utilizeze valorile nivelurilor lor de sensibilitate.4.3.4.3.4.3. Selectarea codului de comandă SLC de către ATS. Autoritățile ATS trebuie să se asigure că există proceduri pentru informarea piloților cu privire la orice cod de comandă SLC diferit de 0, selectat de către ATS (pct. 4.3.4.3.1).4.3.4.3.5. Regula de selectare. Nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu trebuie să fie setat la cea mai mică valoare a comenzii SLC diferită de 0, recepționată de la oricare dintre sursele specificate la pct. 4.3.4.3.4.3.4.4. Selectarea valorilor parametrilor pentru generarea avertizării de decizie (RA). Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: Când nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu este 3 sau mai mare, valorile parametrilor utilizați pentru generarea avertizării de decizie (RA), care depind de nivelul de sensibilitate, trebuie să se bazeze pe cea mai mare valoare dintre nivelul de sensibilitate al ACAS-ului propriu, So și nivelul de sensibilitate al ACAS-ului aeronavei intruse, Si.4.3.4.5. Selectarea valorilor parametrilor pentru generarea avertizării de trafic (TA). Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: Valorile parametrilor utilizați pentru generarea avertizării de trafic (TA) care depind de nivelul de sensibilitate, trebuie să fie selectate după aceleași criterii ca și cele pentru avertizarea de decizie (RA) (pct. 4.3.4.4), excepție făcând cazul în care o comandă SLC cu valoarea 2 (modul "avertizare de trafic exclusivă") a fost recepționată fie de la pilot, fie de la o stație de Mod S de la sol. În acest caz, valorile parametrilor pentru generarea avertizării de trafic (TA) trebuie să păstreze valorile pe care le-ar fi avut în absența comenzii SLC de la pilot sau de la stația de Mod S de la sol.4.3.4.6. Validarea track-urilor ADS-B pentru generarea RA. Pentru sistemele compatibile ACAS X: Dacă track-urile ADS-B nu pot fi validate prin interogări și replici active, ACAS trebuie să se întoarcă la utilizarea supravegherii active pentru a urmări logica rezoluției amenințării.
Notă. - Numai ADS-B validat este utilizat în generarea RA-urilor.4.3.4.7. Desemnarea aeronavei pentru nealertare - do not alert (DNA). Pentru sistemele compatibile ACAS X cu funcționalitatea X0: Dacă o aeronavă intrusă este desemnată pentru nealertare (DNA), nu trebuie emise alerte pentru aeronava intrusă către echipajul de zbor al aeronavei proprii.
Notă. - ACAS X0 furnizează moduri adiționale cu criterii de detectare a amenințării modificate în raport cu intrușii desemnați. Pentru mai multe detalii asupra ACAS X0, facem referire la RTCA/DO-385 sau EUROCAE/ED-256.4.3.5. Avertizări de decizie (RAs)4.3.5.1. Generarea avertizării de decizie (RA). Pentru toate amenințările, ACAS-ul trebuie să genereze o avertizare de decizie (RA), exceptând cazurile în care nu este posibilă selectarea unei avertizări de decizie (RA), despre care se poate anticipa că va asigura o separare adecvată, fie din cauza incertitudinii determinării traiectoriei de zbor a aeronavei intruse, fie din cauza existenței unui risc ridicat ca o manevră cauzată de amenințare să anuleze avertizarea de decizie (RA).4.3.5.1.1. Afișarea amenințărilor. Dacă amenințările sunt prezentate pe afișajul de trafic, acestea trebuie afișate cu roșu.
Notă. - Această culoare este considerată în general potrivită pentru a indica o situație de avertizare.4.3.5.1.2. Anularea avertizării de decizie (RA).4.3.5.1.2.1. Pentru sistemele compatibile cu TCAS 7.1: Odată ce o avertizare de decizie (RA) a fost generată împotriva uneia sau a mai multor amenințări, aceasta trebuie să fie menținută sau modificată până când testele, care sunt mai puțin stricte decât cele pentru detecția amenințării, indică în două cicluri consecutive că avertizarea de decizie (RA) poate fi anulată, moment în care aceasta trebuie să fie anulată.4.3.5.1.2.2. Pentru sistemele compatibile cu ACAS X. Odată ce a fost generată o RA împotriva uneia sau a mai multor amenințări, ea va fi menținută până când intrusul sau intrușii care au provocat RA încetează să mai fie o amenințare.4.3.5.2. Selectarea avertizării de decizie (RA). ACAS-ul trebuie să genereze o avertizare de decizie (RA), despre care se anticipează că va asigura o separare adecvată față de toate amenințările și care are cel mai mic efect asupra traiectoriei curente de zbor a aeronavei dotată cu ACAS, în conformitate cu celelalte dispoziții din acest capitol.4.3.5.3. Eficacitatea avertizării de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) nu trebuie să recomande sau să continue să recomande o manevră sau restricționarea unei manevre care, luând în considerare distanța față de traiectoriile amenințărilor posibile, este mai probabil să reducă separarea decât să o mărească, făcând subiectul dispozițiilor de la pct. 4.3.5.5.1.1 și 4.3.5.6.
Notă. - A se vedea, de asemenea, pct. 4.3.5.8.4.3.5.3.1. Noile ACAS-uri instalate după 1 ianuarie 2014 trebuie să monitorizeze rata verticală a propriei aeronave, pentru a verifica conformarea cu sensul RA. Dacă este detectată neconformarea, ACAS trebuie să înceteze să își asume conformarea și să-și asume, în schimb, rata verticală observată.
Nota 1. - Aceasta depășește reținerea sensului unei RA, care ar funcționa numai dacă ar urma. Asumarea ratei verticale revizuite este mai probabil să permită logica de a selecta sensul opus, atunci când acesta este în concordanță cu neconformarea ratei verticale a aeronavei.
Nota 2. - Echipamentul care se conformează cu standardele RTCA/DO-185 sau DO- 185A (cunoscute de asemenea ca TCAS versiunea 6.04A sau TCAS versiunea 7.0) nu se conformează cu această cerință.
Nota 3. - Conformarea cu această cerință poate fi realizată prin implementarea sistemului de alertă în trafic și de evitare a coliziunii (TCAS) versiunea 7.1, după cum se specifică în RTCA/DO-185-B, EUROCAE/ED-143 sau a sistemului de bord pentru evitarea coliziunii X (ACAS Xα și X0), după cum se specifică în RTCA/DO 385 sau EUROCAE/ED-256.4.3.5.3.2. Toate ACAS-urile trebuie să fie conforme cu cerințele din 4.3.5.3.1.4.3.5.3.3. După 1 ianuarie 2017, toate unitățile ACAS trebuie să se conformeze cu cerințele specificate în 4.3.5.3.1.4.3.5.4. Capacitatea aeronavei. O avertizare de decizie (RA) generată de ACAS trebuie să fie compatibilă cu performanțele aeronavei.4.3.5.4.1. Apropierea față de sol. Avertizările de decizie (RA) de coborâre nu trebuie să fie generate sau menținute când aeronava proprie se află sub 300 m (1000 ft) AGL, valoare nominală cu histeresis aplicat.4.3.5.4.2. ACAS-ul trebuie să opereze doar în modul TA atunci când aeronava proprie se află sub 300 m (1000 ft) AGL, valoare nominală cu histeresis aplicat.4.3.5.5. Inversările de sens. ACAS-ul nu trebuie să inverseze sensul unei avertizări de decizie (RA) de la un ciclu la altul, exceptând cazurile permise la pct. 4.3.5.5.1, pentru a asigura coordonarea, sau cazurile în care separarea anticipată pentru apropierea maximă, pentru sensul existent, este inadecvată.4.3.5.5.1. Inversările de sens împotriva amenințărilor echipate cu ACAS. Dacă o informație complementară avertizării de decizie (RAC), recepționată de la o amenințare echipată cu ACAS, este incompatibilă cu sensul curent al avertizării de decizie (RA), ACAS-ul trebuie să modifice sensul avertizării de decizie (RA) pentru a se conforma cu informația RAC recepționată, dacă adresa aeronavei proprii este mai mare ca valoare decât cea a amenințării.
Notă. - Pct. 4.3.6.1.3 impune ca informația RAC a ACAS-ului propriu privind amenințarea să fie de asemenea inversată.4.3.5.5.1.1. ACAS-ul nu trebuie să modifice sensul unei avertizări de decizie (RA) într-un mod care să o facă incompatibilă cu informația complementară avertizării de decizie (RAC) recepționată de la o amenințare echipată cu ACAS, dacă codul de adresă al aeronavei proprii este mai mare ca valoare decât cel al amenințării echipate cu ACAS.4.3.5.5.2. Inversările de sens datorate separării predicționate inadecvate. ACAS nu va iniția mai mult de o inversare per amenințare per întâlnire datorată separării predicționate inadecvate.
Nota 1. - Pentru sistemul conform cu TCAS versiunea 7.1: Aeronava cu adresa de 24 de biți mai mică poate iniția acest tip de inversare, în orice moment, în timpul întâlnirii; aeronava cu adresa de 24 de biți mai mare realizează acest tip de inversare numai pentru a se conforma cu un RAC recepționat de la aeronava cu o adresă de 24 de biți mai mică.
Nota 2. - Pentru sistemele conforme cu ACAS X: Într-o întâlnire coordonată, așa cum este descrisă în secțiunea 4.3.6.1, aeronava cu adresa de 24 de biți mai mică poate iniția acest tip de inversare în orice moment în timpul întâlnirii; aeronava cu adresa de 24 de biți mai mare poate iniția acest tip de inversare doar înainte ca acesta să fi primit un RAC de la amenințare sau după ce primește anularea oricărui RAC care rămâne de la amenințare.4.3.5.6. Menținerea intensității avertizării de decizie (RA). Supus cerinței ca avertizarea de decizie (RA) de coborâre să nu fie generată la altitudine joasă (pct. 4.3.5.4.1), o avertizare de decizie (RA) nu trebuie să fie modificată dacă timpul până la apropierea maximă este prea mic pentru a primi un răspuns semnificativ sau dacă pericolul deviază în distanță.4.3.5.7. Slăbirea în intensitate a unei avertizări de decizie (RA). O avertizare de decizie (RA) nu trebuie să fie slăbită în intensitate dacă este posibil ca ulterior să fie necesar să fie crescută intensitatea avertizării.4.3.5.8. Amenințările echipate cu ACAS. Avertizarea de decizie (RA) trebuie să fie compatibilă cu toate informațiile complementare avertizării de decizie (RAC) transmise amenințărilor (pct. 4.3.6.1.3). Dacă se recepționează o informație RAC de la o amenințare, înainte ca ACAS-ul propriu să genereze o informație RAC pentru acea amenințare, avertizarea de decizie (RA) generată trebuie să fie compatibilă cu informația RAC recepționată, numai dacă o astfel de avertizare de decizie (RA) este mai probabil să reducă separarea decât să o mărească și codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mică decât cel al amenințării.
Notă. - La întâlnirea cu mai mult de o amenințare, atunci când este necesar să se treacă pe deasupra unor amenințări și pe dedesubtul altora, acest standard poate fi interpretat ca referindu-se la întreaga durată a unei avertizări de decizie (RA). Concret, este permisă menținerea unei avertizări de decizie (RA) de urcare (coborâre) către o amenințare care este deasupra (dedesubtul) aeronavei proprii, cu condiția ca să existe o intenție calculată de a asigura o separare adecvată față de toate amenințările, printr-o redresare ulterioară.4.3.5.9. Codarea subcâmpului ARA. La fiecare ciclu al unei avertizări de decizie (RA), sensul, intensitatea și atributele avertizării de decizie (RA) trebuie să fie codate în subcâmpul activ al avertizării (ARA) (pct. 4.3.8.4.2.2.1.1).4.3.5.10. Timpul de răspuns al sistemului. Întârzierea sistemului, de la primirea răspunsului SSR relevant până la prezentarea către pilot a unui sens și a unei intensități ale unei avertizări de decizie (RA), trebuie să fie cât mai scurtă posibil și să nu depășească 1,5 s.4.3.6. Coordonarea și comunicațiile4.3.6.1. Dispoziții pentru coordonarea cu amenințările echipate cu ACAS
Nota 1. - Prevederile din această secțiune se aplică aeronavelor care coordonează cu aeronavele echipate cu ACAS via 1030/1090 MHz interogări/replici de Mod S discrete.
Nota 2. - Echipamentul ACAS care nu este capabil să utilizeze interogări/replici de Mod S discrete pe 1030/1090 MHz și care va utiliza ADS-B pentru a transmite schema de coordonare aplicabilă, este în curs de dezvoltare. Sistemele compatibile cu ACAS X incorporează abilitatea de a coordona cu amenințările, utilizând un astfel de echipament ACAS. Pentru mai multe detalii ne referim la secțiunea 2.2.3.9.3.1 din RTCA/DO-385 sau EUROCAE/ED-256.4.3.6.1.1. Coordonarea mai multor aeronave. În situațiile cu mai multe aeronave, ACAS-ul trebuie să coordoneze cu fiecare amenințare în parte.4.3.6.1.2. Protecția datelor în timpul coordonării. ACAS-ul trebuie să prevină accesarea simultană a datelor stocate, prin procese paralele, în particular în perioada prelucrării mesajului de decizie.4.3.6.1.3. Interogarea de coordonare. La fiecare ciclu, ACAS-ul trebuie să transmită o interogare de coordonare către fiecare amenințare echipată cu ACAS, în afară de cazul în care generarea unei avertizări de decizie (RA) este întârziată pentru că nu este posibilă selectarea unei avertizări de decizie (RA), despre care se poate anticipa că va asigura o separare adecvată (pct. 4.3.5.1). Mesajul de decizie transmis către o amenințare trebuie să includă o informație complementară avertizării de decizie (RAC) selectată pentru acea amenințare. Dacă se recepționează o informație RAC de la amenințare înainte ca ACAS-ul să selecteze o informație RAC pentru acea amenințare, informația RAC selectată trebuie să fie compatibilă cu informația RAC recepționată, cu excepția cazului în care nu au trecut mai mult de trei cicluri din momentul în care informația RAC a fost recepționată, informația RAC este de intersectare în altitudine și codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mică decât cea a amenințării, caz în care ACAS-ul trebuie să-și selecteze propria avertizare de decizie (RA) în mod independent. Dacă o informație RAC, recepționată de la o amenințare echipată cu ACAS, este incompatibilă cu informația RAC selectată de ACAS-ul propriu pentru acea amenințare, ACAS-ul trebuie să modifice informația RAC selectată pentru a fi compatibilă cu informația RAC recepționată, dacă codul de adresă al aeronavei proprii are o valoare mai mare decât cea a amenințării.
Notă. Informația RAC inclusă în mesajul de decizie este sub forma unei informații RAC în plan vertical (VRC) pentru ACAS II (pct. 4.3.8.4.2.3.2.2) și a unei informații RAC în plan vertical (VRC) și/sau o informație RAC în plan orizontal (HRC) pentru ACAS III.4.3.6.1.3.1. Încheierea coordonării. În cadrul ciclului pe durata căruia o aeronavă intrusă încetează să constituie un motiv pentru menținerea unei avertizări de decizie (RA), ACAS-ul trebuie să trimită un mesaj de decizie acelei aeronave intruse prin intermediul unei interogări de coordonare. Mesajul de decizie trebuie să includă codul de anulare pentru ultima informație RAC trimisă către aceea aeronavă intrusă, pe durata în care aceasta a constituit un motiv pentru menținerea unei avertizări de decizie (RA).
Notă. - În cazul confruntării cu o singură amenințare, aceasta încetează să mai constituie un motiv pentru o avertizare de decizie (RA), atunci când sunt îndeplinite condițiile de anulare a avertizării de decizie (RA). Pe durata unei confruntării cu amenințări multiple, o amenințare încetează să mai constituie un motiv pentru o avertizare de decizie (RA), atunci când sunt îndeplinite condițiile de anulare a avertizării de decizie (RA) cu privire la acea amenințare, chiar dacă avertizarea de decizie (RA) s-ar putea să trebuiască să fie menținută din cauza celorlalte amenințări.4.3.6.1.3.2. Interogările de coordonare ale ACAS-ului trebuie să fie transmise până când se recepționează un răspuns de coordonare de la amenințare, prin minimum șase, dar nu mai mult de douăsprezece încercări. Interogările succesive trebuie să fie egal distanțate pe o perioadă de 100 ±5 ms. Dacă se efectuează numărul maxim de încercări și nu se recepționează niciun răspuns, ACAS-ul trebuie să își continue secvența normală de procesare.4.3.6.1.3.3. ACAS-ul trebuie să asigure protecția de paritate (pct. 4.3.8.4.2.3.2.6 și 4.3.8.4.2.3.2.7) și protecția pentru toate câmpurile din interogarea de coordonare, care transmit informația complementară avertizării de decizie (RAC)
Notă. - Aceasta include o informație RAC în plan vertical (VRC), anularea informației RAC în plan vertical (CVC), o informație RAC în plan orizontal (HRC) și anularea informației RAC în plan orizontal (CHC).4.3.6.1.3.4. Ori de câte ori ACAS-ul propriu își inversează sensul față de o amenințare echipată cu ACAS, mesajul de decizie care este trimis în ciclurile curente și în cele ulterioare către acea amenințare, trebuie să conțină atât noua informație RAC selectată cât și codul de anulare pentru informația RAC transmisă înaintea inversării.4.3.6.1.3.5. Când este selectată o avertizare de decizie (RA) în plan vertical, informația complementară avertizării de decizie (RAC) în plan vertical (VRC) (pct. 4.3.8.4.2.3.2.2), pe care ACAS-ul propriu îl include într-un mesaj de decizie către amenințare, trebuie să fie după cum urmează:a) "a nu se trece pe deasupra", când avertizarea de decizie (RA) intenționează să asigure separarea deasupra amenințării;b) "a nu se trece pe dedesubt", când avertizarea de decizie (RA) intenționează să asigure separarea dedesubtul amenințării.4.3.6.1.4. Procesarea mesajului de decizie. Mesajele de decizie trebuie să fie procesate în ordinea în care sunt primite și cu întârziere limitată, atât cât este necesar pentru prevenirea posibilității accesării simultane a datelor stocate și a întârzierilor provocate de prelucrarea mesajelor de decizie recepționate anterior. Mesajele de decizie care sunt întârziate trebuie să fie puse temporar în așteptare, pentru a preveni posibilitatea pierderii lor. Prelucrarea unui mesaj de decizie trebuie să includă decodarea mesajului și actualizarea structurilor corespunzătoare de date, cu informația extrasă din mesaj.
Nota 1. - Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: În conformitate cu pct. 4.3.6.1.2, prelucrarea mesajelor de decizie nu trebuie să acceseze vreo dată a cărei utilizare nu este protejată de starea de blocare a coordonării.
Nota 2. - Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: Pot exista accesul la date simultan pentru că mesajele de rezoluție care intră sunt recepționate asincron la procesarea ACAS, întrerupând efectiv această procesare. Citirea și scrierea simultane, prin procese simultane, trebuie să fie prevenite.4.3.6.1.4.1. O informație complementară avertizării de decizie (RAC) sau o anulare a informației RAC recepționate de la un alt ACAS, trebuie să fie respinse dacă biții de sens codați indică existența unei erori de paritate sau dacă sunt detectate valori nedefinite în mesajul de decizie. O informație RAC sau o anulare a informației RAC recepționate fără erori de paritate și fără valori nedefinite ale mesajului de decizie, trebuie să fie considerate valide.4.3.6.1.4.2. Stocarea informației RAC. O informație RAC validă, recepționată de la un alt ACAS, trebuie să fie stocată sau folosită pentru actualizarea informației RAC stocată anterior, corespunzător acelui ACAS. O anulare validă a informației RAC trebuie să determine ștergerea informației RAC stocată anterior. O informație RAC stocată care nu a fost actualizată timp de 6 s, trebuie să fie ștearsă.4.3.6.1.4.3. Actualizarea înregistrărilor informațiilor RAC. O informație complementară avertizării de decizie (RAC) sau o anulare a informației RAC valide, recepționate de la un alt ACAS, trebuie să fie utilizate pentru actualizarea înregistrării informației RAC. Dacă un bit din înregistrarea informației RAC nu a fost actualizat de o amenințare în timp de 6 s, acel bit trebuie să fie setat la 0.4.3.6.2. Dispoziții pentru comunicația ACAS-ului cu stațiile de la sol4.3.6.2.1. Downlink-ul avertizării de decizie (RA) al unui ACAS, inițiat în aer. Atunci când există o avertizare de decizie (RA) din partea unui ACAS, ACAS-ul trebuie:a) să transfere transponderului său de Mod S un raport de avertizare de decizie (RA) pentru a fi transmis către sol, într-un răspuns Comm-B (pct. 4.3.11.4.1); șib) să transmită radio-emisii de avertizări de decizie (RA) periodice (pct. 4.3.7.3.2).4.3.6.2.2. Comanda de control al nivelului sensibilității (SLC). Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: ACAS-ul trebuie să stocheze comenzile SLC de la stațiile de Mod S de la sol. O comandă SLC recepționată de la o stație de Mod S de la sol trebuie să rămână validă până când este înlocuită de o altă comandă SLC de la aceeași stație de la sol, așa cum este indicat de numărul amplasamentului conținut în subcâmpul IIS al interogării. Dacă o comandă existentă, stocată de la stația de Mod S de la sol, nu este actualizată timp de 4 minute sau dacă comanda SLC recepționată are valoarea 15 (pct. 4.3.8.4.2.1.1), atunci comanda SLC stocată pentru stația de Mod S de la sol trebuie să fie setată la 0.
Notă. - Sistemul compatibil cu ACAS X nu utilizează valoarea nivelului de sensibilitate obținută de la o comandă SLC pentru a modifica valoarea nivelului de sensibilitate al propriei aeronave.4.3.6.3. Prevederi privind transferul de date dintre ACAS și transponderul de Mod S al acestuia4.3.6.3.1. Transferul de date dintre ACAS și transponderul de Mod S al acestuia:a) ACAS-ul trebuie să transfere informațiile de avertizări de decizie (RA) transponderului său de Mod S, pentru a fi transmise într-un raport de avertizare de decizie (RA) (pct. 4.3.8.4.2.2.1) și într-un răspuns de coordonare (pct. 4.3.8.4.2.4.2);b) ACAS-ul trebuie să transfere nivelul de sensibilitate curent către transponderul său de Mod S, pentru a fi transmis într-un raport privind nivelul de sensibilitate (pct. 4.3.8.4.2.5); șic) ACAS-ul trebuie să transfere informații despre capacitatea transponderului său de Mod S, pentru a fi transmise într-un raport privind capacitatea legăturii de date (pct. 4.3.8.4.2.2.3).
Notă. - Pentru sistemul compatibil cu ACAS X: ACAS nu va transfera o valoare a nivelului de sensibilitate mai mare de 3 ca parte a capacității de informație către transponderul său de Mod S.4.3.6.3.2. Transferul de date de la transponderul de Mod S către ACAS-ul acestuia:a) ACAS-ul trebuie să recepționeze de la transponderul său de Mod S comenzile de control al nivelului sensibilității (pct. 4.3.8.4.2.1.1) transmise de stațiile de Mod S de la sol;
Notă. - Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: Este necesar să primească comenzi SLC de la transponder pentru a fi compatibile cu protocoalele interfețelor între transponderul de Mod S și unitatea ACAS; totuși, valorile nivelului de sensibilitate nu sunt utilizate (referința 4.3.4.3.4).b) ACAS-ul trebuie să recepționeze de la transponderul său de Mod S mesajele de radio-emisie ACAS (pct. 4.3.8.4.2.3.3) transmise de alt ACAS; șic) ACAS-ul trebuie să recepționeze de la transponderul său de Mod S mesajele de decizie (pct. 4.3.8.4.2.3.2) transmise de alt ACAS, în scopul coordonării aer-aer.4.3.7. Protocoalele ACAS4.3.7.1. Protocoalele de supraveghere4.3.7.1.1. Supravegherea transponderelor de Mod A/C.4.3.7.1.1.1. ACAS-ul trebuie să utilizeze interogarea "all-call" numai de Mod C (cap. 3, pct. 3.1.2.1.5.1.2) pentru supravegherea aeronavelor echipate cu transpondere de Mod A/C.4.3.7.1.1.2. Utilizând o secvență de interogări cu putere crescătoare, interogările de supraveghere trebuie să fie precedate de un impuls S1 (capitolul 3, 3.1.1.7.4.3) pentru a reduce interferențele și a îmbunătăți detecția țintelor de Mod A/C.4.3.7.1.2. Supravegherea transponderelor de Mod S4.3.7.1.2.1. Detecția. ACAS-ul trebuie să monitorizeze frecvența de 1090 MHz pentru squitter-ele de achiziție de Mod S (DF = 11). ACAS-ul trebuie să detecteze prezența și să determine adresele aeronavelor echipate Mod S care își folosesc squitter-ele de achiziție de Mod S (DF = 11) sau squitter-ele extinse (DF = 17).
Nota 1. Se acceptă obținerea datelor privind aeronavele individuale, utilizând fie squitter-ele de achiziție, fie squitter-ele extinse (DF = 11 sau DF = 17) și să monitorizeze ambele tipuri de squitter-e. Totuși, ACAS-ul trebuie să monitorizeze squitter-ele de achiziție pentru că, la un moment oarecare, nu toate aeronavele vor transmite squitter-e extinse.
Nota 2. Dacă pe viitor, se va permite aeronavelor să nu transmită squitter-ul de achiziție, bazându-se în schimb pe transmiterea continuă a squitter-elor extinse, ar deveni esențial pentru toate unitățile ACAS să monitorizeze atât squitter-ele de achiziție cât și pe cele extinse.4.3.7.1.2.2. Interogări de supraveghere. La prima recepție a unui cod de adresă de aeronavă de 24 de biți de la o aeronavă despre care s-a determinat că se află în limita distanței de supraveghere sigură a ACAS-ului, pe baza certitudinii recepției și care se află în cadrul unei benzi de altitudine de 3050 m (10000 ft) deasupra sau dedesubtul aeronavei proprii, ACAS-ul trebuie să transmită o interogare format scurt aer-aer (UF = 0) pentru obținerea distanței. Interogările de supraveghere trebuie să fie transmise cel puțin o dată la fiecare cinci cicluri, atunci când este îndeplinită această condiție privind altitudinea. Interogările de supraveghere trebuie să fie transmise în fiecare ciclu, dacă distanța până la aeronava detectată este mai mică de 5,6 km (3 NM) sau timpul calculat până la apropierea maximă este mai mic de 60 s, presupunând că atât aeronava detectată cât și aeronava proprie continuă să se deplaseze de la pozițiile curente cu o mișcare neaccelerată, iar distanța la apropierea maximă este egală cu 5,6 km (3 NM). Interogările de supraveghere trebuie să fie suspendate pentru o perioadă de cinci cicluri dacă:a) a fost recepționat cu succes un răspuns; șib) aeronava proprie și aeronava intrusă operează sub o altitudine barometrică de 5490 m (18000 ft); șic) distanța până la aeronava detectată este mai mare decât 5,6 km (3 NM) și timpul calculat până la apropierea maximă depășește 60 s, presupunând că atât aeronava detectată cât și aeronava proprie continuă să se deplaseze de la pozițiile curente cu o mișcare neaccelerată, iar distanța la apropierea maximă este egală cu 5,6 km (3 NM).4.3.7.1.2.2.1. Interogări de achiziție date de distanță. ACAS-ul trebuie să utilizeze formatul scurt de supraveghere aer-aer (UF = 0) pentru achiziția datelor de distanță. ACAS-ul trebuie să seteze AQ = 1 (cap.3, pct. 3.1.2.8.1.1) și RL = 0 (cap. 3, pct. 3.1.2.8.1.2) într-o interogare de achiziție de date.
Nota 1. Setarea AQ = 1 determină un răspuns cu bitul 14 al câmpului RI egal cu 1 și servește ca ajutor la distingerea răspunsului la propria interogare, de răspunsurile solicitate de alte unități ACAS (pct. 4.3.7.1.2.2.2).
Nota 2. În interogarea de achiziție, RL este setat la 0 pentru a comanda un răspuns scurt de achiziție (DF = 0).4.3.7.1.2.2.2. Interogările de urmărire. ACAS-ul trebuie să utilizeze formatul scurt de supraveghere aer-aer (UF = 0) cu RL = 0 și AQ = 0 pentru interogările de urmărire.4.3.7.1.2.3. Răspunsuri de supraveghere. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.3.1.4.3.7.1.2.4. Radio-emisia ACAS. O radio-emisie ACAS trebuie să fie făcută nominal la fiecare 8 până la 10 s, la putere maximă, prin antena superioară. Echipamentele care folosesc antene direcționale trebuie să opereze astfel încât nominal să fie asigurată o acoperire circulară completă la fiecare 8 până la 10 s.
Notă. O radio-emisie determină alte transpondere de Mod S să accepte interogarea, fără să răspundă și să transmită conținutul interogării care cuprinde câmpul MU la interfața de ieșire a datelor transponderului. Combinația UDS1 = 3, UDS2 = 2 identifică datele ca o radio-emisie ACAS, care conține adresa de 24 de biți a aeronavei ACAS care interoghează. Aceasta furnizează fiecărui ACAS un mijloc pentru a determina numărul altor ACAS-uri în limita distanței de detecție, pentru limitarea interferențelor. Formatul câmpului MU este descris la pct. 4.3.8.4.2.3.4.3.7.1.3. Supravegherea mesajelor ADS-B de la aeronava intrusă, pentru sistemele compatibile ACAS X:4.3.7.1.3.1. Detecția. ACAS trebuie să monitorizeze squitter-ul extins de 1090 MHz.4.3.7.1.3.2. ACAS trebuie să recepționeze și să utilizeze mesajele cu squitter extins de 1090 MHz, care includ informații despre ADS-B de la bord și poziția la suprafață, viteza la bord, starea și status-ul țintei și status-ul operațional al aeronavei.4.3.7.2. Protocoalele de coordonare aer-aer
Nota 1. - Prevederile din această secțiune se aplică aeronavelor care coordonează cu aeronavele echipate cu ACAS prin interogări/răspunsuri de Mod S discrete pe 1030/1090 MHz.
Nota 2. - Echipamentul ACAS care nu este capabil să utilizeze interogări/răspunsuri de Mod S discrete pe 1030/1090 MHz și care va utiliza ADS-B pentru a transmite schema de coordonare aplicabilă este în curs de dezvoltare. Sistemele compatibile cu ACAS X incorporează abilitatea de a coordona cu amenințarea utilizând un astfel de echipament ACAS. Pentru mai multe detalii, facem referire la secțiunea 2.2.3.9.3.1 a RTCA/DO-385 sau EUROCAE/ED-256.4.3.7.2.1. Interogările de coordonare. ACAS-ul trebuie să transmită interogări UF = 16 (cap. 3, pct. 3.1.2.3.2, figura 3-7), cu AQ = 0 și RL = 1, atunci când o altă aeronavă care raportează RI = 3 sau RI = 4 este declarată amenințare (pct. 4.3.4). Câmpul MU trebuie să conțină mesajul de decizie în subcâmpurile specificate la pct. 4.3.8.4.2.3.2.
Nota 1. O interogare UF = 16, cu AQ = 0 și RL = 1 are scopul de a determina un răspuns DF = 16 de la cealaltă aeronavă.
Nota 2. O aeronavă care raportează RI = 3 sau RI = 4 este o aeronavă echipată cu un ACAS operațional care are doar capacitate de decizie în plan vertical, respectiv în plan vertical și orizontal.4.3.7.2.2. Răspunsul de coordonare. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.3.2.4.3.7.3. Protocoalele pentru comunicațiile ACAS cu stațiile de la sol4.3.7.3.1. Rapoartele de avertizări de decizie (RA) către stațiile de Mod S de la sol. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.4.1.4.3.7.3.2. Radio-emisiile de avertizări de decizie (RA). Radio-emisiile de avertizări de decizie (RA) trebuie să fie transmise la puterea maximă de la antena inferioară, la intervale de timp aleatoare. Radio-emisia avertizării de decizie (RA) trebuie să includă câmpul MU, așa cum a fost specificat la pct. 4.3.8.4.2.3.4. Radio-emisia avertizării de decizie (RA) trebuie să descrie avertizarea de decizie (RA) curentă. Mijloacele care utilizează antene direcționale trebuie să opereze astfel încât să fie asigurată o acoperire circulară completă.
Notă. - Intervalul fragmentat nominal pentru emisiile RA este la fiecare 8 s pentru majoritatea sistemelor ACAS legacy și 1 s pentru sistemele compatibile ACAS.4.3.7.3.3. Raportul privind capacitatea legăturii de date. Aceste protocoale sunt descrise la pct. 4.3.11.4.2.4.3.7.3.4. Controlul nivelului sensibilității ACAS.4.3.7.3.4.1. Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: ACAS-ul trebuie să acționeze sub o comandă SLC dacă și numai dacă subcâmpul TMS (cap.3, pct. 3.1.2.6.1.4.1) are valoarea 0 și câmpul DI este fie 1, fie 7 în cadrul aceleiași interogări.4.3.7.3.4.2. Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: ACAS trebuie să primească orice comenzi SLC de la stațiile de sol de Mod S, dar nu trebuie să utilizeze valorile nivelurilor lor de sensibilitate.4.3.8. Formatele semnalului4.3.8.1. Caracteristicile RF (de radio frecvență) ale tuturor semnalelor ACAS trebuie să fie în conformitate cu standardele din cap.3, de la pct. 3.1.1.1 până la 3.1.1.6, de la pct. 3.1.2.1 până la 3.1.2.3, pct. 3.1.2.5 și pct.3.1.2.8.4.3.8.2. Relația dintre ACAS și formatele semnalului de Mod S
Notă. ACAS-ul folosește transmisii de Mod S pentru supraveghere și comunicații. Funcțiile comunicațiilor ACAS aer-aer permit ca avertizările de decizie (RA) să fie coordonate cu amenințările echipate cu ACAS. Funcțiile comunicațiilor ACAS aer-sol permit raportarea avertizărilor de decizie (RA) către stațiile de la sol4.3.8.3. Convențiile privind formatului semnalului. Codarea datelor tuturor semnalelor ACAS trebuie să se conformeze standardelor din cap. 3, pct. 3.1.2.3.
Notă. - În transmisiile aer-aer utilizate de ACAS, interogările transmise cu frecvența de 1030 MHz sunt desemnate ca transmisii uplink și conțin coduri de formate uplink (UF). Răspunsurile recepționate cu frecvența de 1.090 MHz sunt desemnate ca transmisii downlink și conțin coduri de formate downlink (DF).4.3.8.4. Descrierea câmpurilor
Nota 1. Formatele pentru comunicațiile aer-aer și pentru supraveghere care sunt folosite de ACAS, dar care nu sunt complet descrise în cap.3, pct. 3.1.2 sunt prezentate în figura 4-1:
Uplink:

UF = 0

00000

3

RL:1

4

AQ:1

DS:8

10

AP:24

UF = 16

10000

3

RL:1

4

AQ:1

18

MU:56

AP:24

Downlink:

DF = 0

00000

VS:1

CC:1

1

SL:3

2

RI:4

2

AC:13

AP:24

DF = 16

10000

VS:1

2

SL:3

2

RI:4

2

AC:13

MV:56

AP:24

Figura 4-1. Formatele de supraveghere și de comunicații
utilizate de ACAS

Nota 2. Această secțiune definește câmpurile de Mod S (și subcâmpurile acestora) care sunt procesate de ACAS pentru îndeplinirea funcțiilor ACAS. Unele dintre câmpurile ACAS (cele folosite și pentru alte funcții SSR de Mod S) sunt descrise ca având coduri ACAS nealocate, în cap.3, pct. 3.1.2.6. Astfel de coduri sunt alocate la pct. 4.3.8.4.1. Câmpurile și subcâmpurile utilizate numai de echipamentele ACAS, sunt alocate la pct. 4.3.8.4.2.
Nota 3. Convenția folosită la pct. 4.3.8.4 pentru numerotarea biților reflectă numerotarea biților folosită în cadrul întregului format uplink sau downlink, mai curând decât numerotarea biților din câmpurile sau subcâmpurile individuale.4.3.8.4.1. Câmpurile și subcâmpurile introduse în cap.3, pct. 3.1.2
Notă. - Codurile pentru câmpurile și subcâmpurile neexplicitate, care sunt desemnate ca fiind "rezervate pentru ACAS" în cap. 3, subcap. 3.1.2, sunt specificate în această secțiune.4.3.8.4.1.1. DR - Cerere downlink. Semnificația codării câmpului cerere downlink trebuie să fie după cum urmează:
Codare

0 -1	A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2
2	Mesaj ACAS disponibil
3	Mesaj Comm-B disponibil și mesaj ACAS disponibil
4 - 5	A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2
6	Mesaj 1 de radio-emisie Comm-B disponibil și mesaj ACAS disponibil
7	Mesaj 2 de radio-emisie Comm-B disponibil și mesaj ACAS disponibil
8 - 31	A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.6.5.2

4.3.8.4.1.2. RI (Informație de răspuns aer-aer). Semnificația codării în câmpul RI trebuie să fie după cum urmează:
Codare

0	Nu există un ACAS în funcțiune
1	Nealocat
2	ACAS cu capacitatea de decizie inhibată
3	ACAS doar cu capacitatea de decizie în plan vertical și capacitate de a utiliza interogări/răspunsuri de Mod S discrete pe 1030/1090 MHz, pentru coordonare
4	ACAS cu capacitatea de decizie în plan vertical și orizontal și capacitate de a utiliza interogări/răspunsuri de Mod S discrete pe 1030/1090 MHz, pentru coordonare
5-6	Rezervat pentru ACAS pasiv
7	Nealocat
8-15	A se vedea cap.3, pct. 3.1.2.8.2.2.

Bitul 14 al formatului de răspuns care conține acest câmp trebuie să reproducă bitul AQ al interogării. Câmpul RI trebuie să raporteze "Nu există un ACAS în funcțiune" (RI = 0) dacă unitatea ACAS s-a defectat sau este în așteptare. Câmpul RI trebuie să raporteze "ACAS cu capacitatea de decizie inhibată" (RI = 2), dacă nivelul de sensibilitate este 2 sau dacă a fost selectat numai modul TA.
Notă. - Codurile 0-7 din câmpul RI indică faptul că răspunsul este de urmărire a traiectoriei și dau de asemenea capacitatea ACAS a aeronavei interogate. Codurile 8-15 indică faptul că răspunsul este unul de achiziție și dau de asemenea capacitatea vitezei maxime de zbor adevărate a aeronavei interogate.4.3.8.4.1.3. RR (Cerere de răspuns). Semnificația codării în câmpul cererii de răspuns este următoarea:
Codare

0 - 18	A se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.1.2
19	Transmiterea unui raport privind avertizarea de decizie
20 - 31	A se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.1.2

4.3.8.4.2. Câmpurile și subcâmpurile ACAS
Notă. Următoarele paragrafe descriu poziționarea și codarea acelor câmpuri și subcâmpuri care nu sunt definite în cap.3, pct. 3.1.2, dar sunt utilizate de aeronavele echipate cu ACAS.4.3.8.4.2.1. Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: Subcâmpul din MA4.3.8.4.2.1.1. Subcâmpul ADS (subcâmpul pentru definiția A). Acest subcâmp de 8 biți (33-40) trebuie să definească restul mesajului MA.
Notă. - Pentru facilitatea codării, ADS este exprimat în două grupe a câte patru biți fiecare, ADS1 și ADS2.4.3.8.4.2.1.2. Când ADS1 = 0 și ADS2 = 5, următorul subcâmp trebuie să fie conținut în MA.4.3.8.4.2.1.3. SLC (Comanda de control al nivelului sensibilității (SLC) ACAS). Acest subcâmp de 4 biți (41 - 44) trebuie să indice o comandă privind nivelul de sensibilitate pentru propriul ACAS.
Codare

0	Nicio comandă emisă
1	Nealocat
2	Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 2
3	Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 3
4	Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 4
5	Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 5
6	Setarea nivelului de sensibilitate ACAS la 6
7 - 14	Nealocat
15	Anularea comenzii SLC precedente pentru această stație de la sol

Nota 1. - Structura MA pentru o comandă de control al nivelului sensibilității:

33	37	41	45
ADS1 = 0	ADS2 = 5	SLC	---44---
36	40	44	88

Nota 2. - Sistemele compatibile ACAS X recepționează comenzile SLC dar valorile nivelului lor de sensibilitate nu sunt utilizate.4.3.8.4.2.2. Subcâmpurile din MB
Notă. - 4.3.8.4.2.2.1 este aplicabil sistemelor compatibile cu TCAS versiunea 7.1, în timp ce 4.3.8.4.2.2.2 este aplicabil sistemelor compatibile cu ACAS X. 4.3.8.4.2.2.3 este aplicabil atât sistemelor compatibile cu TCAS versiunea 7.1, cât și celor compatibile cu ACAS X.4.3.8.4.2.2.1. Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: Subcâmpurile din MB aferente raportului de avertizare de decizie (RA). Când BDS1 = 3 și BDS2 = 0, subcâmpurile indicate în paragrafele următoare trebuie să fie cuprinse în MB.
Notă. - Cerințele pentru comunicațiile de informații referitoare la avertizările de decizie (RA) curente sau recente sunt descrise la pct. 4.3.11.4.1.4.3.8.4.2.2.1.1. ARA (Avertizările de decizie (RA) active). Acest subcâmp de 14 biți (41-54) trebuie să indice caracteristicile avertizărilor de decizie (RA), dacă există vreuna generată de ACAS-ul asociat transponderului care transmite subcâmpul (pct. 4.3.6.2.1 a). Biții din ARA trebuie să aibă semnificații determinate de valoarea subcâmpului MTE (pct. 4.3.8.4.2.2.1.4), iar pentru avertizările de decizie (RA) în plan vertical, de valoarea bitului 41 al subcâmpului ARA. Semnificația bitului 41 al subcâmpului ARA trebuie să fie următoarea:
Codare

0	Există mai mult de o amenințare și avertizarea de decizie (RA) intenționează să asigure separarea dedesubtul unor amenințări și deasupra altora, sau nu a fost generată nicio avertizare de decizie (RA) (când MTE = 0)
1	Fie există numai o amenințare, fie avertizarea de decizie (RA) intenționează să asigure separarea în aceeași direcție pentru toate amenințările.

Când bitul 41 al subcâmpului ARA = 1 și MTE = 0 sau 1, biții 42-47 trebuie să aibă următoarea semnificație:

Bit	Codare
42	0	Avertizarea de decizie (RA) este preventivă
	1	Avertizarea de decizie (RA) este corectivă
43	0	A fost generată o avertizare de decizie (RA) în sens crescător
	1	A fost generată o avertizare de decizie (RA) în sens descrescător
44	0	Avertizarea de decizie (RA) nu este de creștere a ratei
	1	Avertizarea de decizie (RA) este de creștere a ratei
45	0	Avertizarea de decizie (RA) nu este o inversare de sens
	1	Avertizarea de decizie (RA) este o inversare de sens
46	0	Avertizarea de decizie (RA) nu este cu intersectare în altitudine
	1	Avertizarea de decizie (RA) este cu intersectare în altitudine
47	0	Avertizarea de decizie (RA) este de limitare a vitezei pe verticală
	1	Avertizarea de decizie (RA) este pozitivă
48-54		Rezervat pentru ACAS III

Când bitul 41 al subcâmpului ARA = 0 și MTE = 1, biții 42-47 trebuie să aibă următoarea semnificație:

Bit	Codare
42	0	Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o corecție pentru sensul crescător
	1	Avertizarea de decizie (RA) necesită o corecție pentru sensul crescător
43	0	Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o urcare pozitivă
	1	Avertizarea de decizie (RA) necesită o urcare pozitivă
44	0	Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o corecție pentru sensul descrescător
	1	Avertizarea de decizie (RA) necesită o corecție pentru sensul descrescător
45	0	Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o coborâre pozitivă
	1	Avertizarea de decizie (RA) necesită o coborâre pozitivă
46	0	Avertizarea de decizie (RA) nu necesită o trecere
	1	Avertizarea de decizie (RA) necesită o trecere
47	0	Avertizarea de decizie (RA) nu este o inversare de sens
	1	Avertizarea de decizie (RA) este o inversare de sens
48-54		Rezervat pentru ACAS III

Nota 1. - Atunci când bitul 41 al subcâmpului ARA = 0 și MTE = 0, nu a fost generată nicio avertizare de decizie (RA) în plan vertical.
Nota 2. - O RA este considerată trecere dacă aeronava proprie este așteptată să traverseze altitudinea intrusului înainte de apropierea cea mai mică, de exemplu să treacă deasupra unei amenințări, care se află la momentul curent deasupra aeronavei proprii. O RA este considerată trecere indiferent dacă cuvântul "trecere" este inclus în avertizarea sonoră sau nu.4.3.8.4.2.2.1.2. Informații complementare avertizării de decizie (RAC) (Înregistrarea informațiilor RAC). Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să indice toate informațiile RAC curente active, dacă există, primite de la alte aeronave echipate cu ACAS. Biții din informația RAC trebuie să aibă următoarea semnificație:

Bit	Informație complementară avertizării de decizie (RAC)
55	Nu trece pe dedesubt
56	Nu trece pe deasupra
57	Nu vira la stânga
58	Nu vira la dreapta

Un bit setat la 1 trebuie să indice faptul că informația RAC asociată este activă. Un bit setat la 0 trebuie să indice faptul că informația RAC asociată este inactivă.4.3.8.4.2.2.1.3. RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să indice momentul în care o avertizare de decizie (RA) generată anterior de ACAS a încetat să mai fie generată.

Codare
0	ACAS-ul este în curs de generare a unei avertizării de decizie, indicată în subcâmpul ARA
1	Avertizarea de decizie indicată de subcâmpul ARA a fost încheiată (pct. 4.3.11.4.1)

Nota 1. - După ce o avertizare de decizie (RA) a fost încheiată de ACAS, este necesar ca aceasta să fie raportată de transponderul de Mod S pentru încă 18±1 s (pct. 4.3.11.4.1). Indicatorul de încheiere al avertizării de decizie (RA) poate fi utilizat, de exemplu, pentru a permite îndepărtarea unei indicații privind avertizarea de decizie (RA) de pe ecranul unui controlor de trafic aerian sau pentru evaluarea duratei unei avertizări de decizie (RA), în cadrul unui anumit spațiu aerian.
Nota 2. Avertizările de decizie (RA) pot fi încheiate din mai multe motive: în mod normal, atunci când conflictul a fost rezolvat și amenințarea se îndepărtează ca distanță sau când transponderul de Mod S al amenințării, dintr-un motiv sau altul, încetează să mai raporteze altitudinea în timpul unui conflict. Indicatorul de încheiere al avertizării de decizie (RA) este utilizat pentru a arăta că avertizarea a fost încheiată în fiecare dintre aceste cazuri.4.3.8.4.2.2.1.4. MTE - întâmpinarea amenințărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să indice dacă în mod curent sunt procesate simultan două sau mai multe amenințări, de către logica ACAS de decizie privind amenințările.

Codare
0	O amenințare este prelucrată de logica de decizie (când bitul ARA 41 = 1); sau nicio amenințare nu este prelucrată de logica de decizie (când bitul ARA 41 = 0)
1	Două sau mai multe amenințări sunt prelucrate simultan de logica de decizie

4.3.8.4.2.2.1.5. TTI - subcâmpul indicatorului tipului de amenințare. Acest subcâmp de 2 biți (61-62) trebuie să definească tipul datelor de identitate conținute în subcâmpul TID.

Codare
0	Fără date de identitate în TID
1	TID conține o adresă de transponder de Mod S
2	TID conține date de altitudine, distanță și azimut
3	Nealocat

4.3.8.4.2.2.1.6. TID - subcâmpul datelor de identitate ale amenințării. Acest subcâmp de 26 biți (63-88) trebuie să conțină adresa de Mod S a amenințării sau altitudinea, distanța și azimutul, dacă amenințarea nu este echipată cu Mod S. Dacă sunt procesate simultan două sau mai multe amenințări de către logica ACAS de decizie, TID trebuie să conțină datele de identitate sau poziție pentru amenințarea declarată cel mai recent. Dacă TTI = 1, TID trebuie să conțină în biții 63-86 codul de adresă al aeronavei care amenință, iar biții 87 și 88 trebuie setați la 0. Dacă TTI = 2, TID trebuie să conțină următoarele trei subcâmpuri.4.3.8.4.2.2.1.6.1. TIDA - subcâmpul de altitudine al datelor de identitate ale amenințării. Acest subcâmp de 13 biți (63-75) trebuie să conțină cel mai recent cod de altitudine de Mod C raportat, al amenințării.

Codare
Bitul	63	64	65	66	67	68	69	70	71	72	73	74	75
Bitul codului de Mod C	C1	A1	C2	A2	C4	A4	0	B1	D1	B2	D2	B4	D4

4.3.8.4.2.2.1.6.2. TIDR - subcâmpul privind distanța datelor de identitate ale aeronavei care amenință. Acest subcâmp de 7 biți (76-82) trebuie să conțină cea mai recentă distanță față de amenințare, estimată de ACAS.

Codare (n)
n	Distanță estimată (NM)
0	Nicio estimă disponibilă privind distanța
1	Mai mică decât 0,05
2-126	(n-1)/10 ±0,05
127	Mai mare decât 12,55

4.3.8.4.2.2.1.6.3. TIDB - subcâmpul azimutului datelor de identitate ale aeronavei care amenință. Acest subcâmp de 6 biți (83-88) trebuie să conțină cel mai recent azimut estimat al aeronavei reprezentând amenințarea, față de capul magnetic al aeronavei echipată cu ACAS.

Codarea (n)
n	Azimutul estimat (grade)
0	Nici o estimă disponibilă pentru azimut
1-60	Între 6(n-1) și 6n
61-63	Nealocat

Notă. Structura MB pentru un raport privind avertizarea de decizie (RA):

33	37	41	55	59	60	61	63
BDS1 = 3	BDS2 = 0	ARA	RAC	RAT	MTE	TTI = 1	TID
36	40	54	58	59	60	62	88

33	37	41	55	59	60	61	63	76	83
BDS1 = 3	BDS2 = 0	ARA	RAC	RAT	MTE	TTI = 2	TIDA	TIDR	TIDB
36	40	54	58	59	60	62	75	82	88

4.3.8.4.2.2.2. Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: Subcâmpurile din MB pentru un raport RA. Când BDS1 = 3 și BDS2 = 0, subcâmpurile indicate mai jos trebuie să fie cuprinse în MB.4.3.8.4.2.2.2.1. ARA (RA-uri active). Acest subcâmp de 10 biți (41-50) trebuie să indice RA activ curent dacă este generat de către propria unitate ACAS X împotriva uneia sau mai multor aeronave ce reprezintă amenințarea.
Subcâmpul ARA este mai departe împărțit în:a) AVRA (RA verticală). Acest subcâmp de 7 biți (41-47) conține componenta verticală a ARA, așa cum este definită mai jos; șib) AHRA (RA orizontală). Acest subcâmp de 3 biți (48-50) conține componenta orizontală a ARA. Pentru sistemele compatibile ACAS X, AHRA = 0.
Biții 41-50 au următoarele semnificații:

Bit	Codare
41	0 Sensuri verticale diferite au fost generate atunci când se adună mai multe amenințări (când MTE = 1); sau când nu a fost generată nicio RA (când MTE = 0)
	1 Același sens vertical a fost generat la întâlnirea uneia sau a mai multor amenințări
42	0 RA nu trece
	1 RA trece
43	0 Sensul RA crescător a fost generat (adică intenția aeronavei proprii este de a trece deasupra amenințării)
	1 Sensul RA descrescător a fost generat (adică intenția aeronavei proprii este de a trece pe sub amenințare)
44	Bitul de întărire 1
45	Bitul de întărire 2
46	Bitul de întărire 3
47	Bitul de întărire 4
48-50	0 AHRA

Notă. - O RA se consideră că trece (traversează) dacă aeronava proprie se așteaptă să treacă la altitudinea intrusului înainte de cea mai mare apropiere, de exemplu să treacă pe deasupra unei amenințări care se află la momentul respectiv deasupra aeronavei proprii. O RA se consideră că trece (traversează) indiferent dacă cuvântul "trecere" este inclus sau nu în anunțul (avertizarea) sonor(ă).
Biții de întărire indicați în biții 44 - 47 au următoarele semnificații:

Biți de întărire
1234
0000	0 Ștergerea conflictului
0001	1 Monitorizarea vitezei verticale
0010	2 Nivel-off; slăbirea RA pozitivă
0011	3 Nivel-off; corecția la urcare/coborâre
0100	4 Urcare/coborâre la 1500 ft/min
0101	5 Inversare la urcare/coborâre
0110	6 Creștere urcare/coborâre
0111	7 Menținere rată; la rata curentă > 1500 ft/min
1000	8 Inversare pentru menținere
1001	9 Nivel-off; Inversare la RA negativă corectivă
1010	10 Monitorizare viteză verticală; urmărire RA descendentă, coborârea inhibată
1011	11 Monitorizare viteză verticală; inversare la RA negativă preventive
1100	12 Nealocat
1101	13 Nealocat
1110	14 Nivelul multi-amenințare preventiv off (MTLO) la nivel
1111	15 MTLO corectiv în timpul urcării/coborârii.

Notă. - Pentru aeronava proprie, MTLO cu -500 ft/min până la +500 ft/min este "nivel"; aeronava proprie cu rata verticală > 500 ft/min "urcă" și aeronava proprie cu rata verticală 4.3.8.4.2.2.2.2. LDI (low-level descend inhibit - inhibarea coborârii la nivel mic). Acest subcâmp de 2 biți (51-52) este derivat din valoarea altimetrului radar al aeronavei proprii și trebuie să indice dacă aeronava proprie este într-o zonă în care pot fi aplicate inhibări de coborâre la nivel mic. Codarea trebuie să aibă următoarele semnificații:
Biții 51-52
Codarea
0 Fără inhibare de coborâre
1 Inhibare a creșterii pentru RA-uri descendente
2 Atât creșterea RA-urilor descendente cât și RA-urile descendente sunt inhibate
3 Toate RA-urile sunt inhibate4.3.8.4.2.2.2.3. RMF (RA message format - formatul mesajului RA). Acest subcâmp de 2 biți (53-54) indică sistemul de evitare a coliziunii (CA) utilizat pentru a genera biții 41-88 ai mesajului RF. Această codare trebuie să aibă următoarele semnificații:
Biții 53-54
Codarea
0 Toate versiunile TCAS II
1 Sistemul compatibil cu ACAS X
2 Rezervat pentru ACAS III
3 Nealocat4.3.8.4.2.2.2.4. RAC (înregistrarea RAC-urilor) Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să indice toate RAC-urile active curente, dacă există, recepționate de la alte aeronave echipate cu ACAS. Biții din RAC trebuie să aibă următoarele semnificații:

Bit	Complementul RA
55	Nu treceți la un nivel inferior
56	Nu treceți la un nivel superior
57	Rezervat pentru coordonare pe orizontală
58	Rezervat pentru coordonare pe orizontală

Un bit setat la 1 trebuie să indice faptul că RAC-ul asociat este activ. Un bit setat la 0 trebuie să indice faptul că RAC-ul asociat este inactiv.4.3.8.4.2.2.2.5. RAT (indicatorul de încheiere a RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să indice când o RA generată anterior de ACAS a încetat să mai fie generată.

Codare
0	ACAS generează în mod curent RA indicat în subcâmpul ARA
1	RA indicat de subcâmpul ARA a fost terminat (4.3.11.4.1)

Nota 1. - După ce a fost terminat un RA de către ACAS, se cere în continuare să fie raportat de către transponderul de Mod S pentru 18±1 s (4.3.11.4.1). Indicatorul de terminare a RA poate fi utilizat, de exemplu, pentru a permite îndepărtarea în timp a unei indicații RA de pe consola unui controlor de trafic aerian, sau pentru evaluarea duratelor RA într-un anumit spațiu aerian.
Nota 2. - RA-urile se pot încheia pentru un număr de motive: în mod normal, atunci când conflictul a fost rezolvat și amenințarea se îndepărtează în distanță; sau atunci când transponderul de Mod S a amenințării, indiferent de motiv, încetează să raporteze altitudinea în timpul conflictului. Indicatorul de încheiere a RA este utilizat pentru a arăta că o RA a fost înlăturată în fiecare din aceste cazuri.4.3.8.4.2.2.2.6. MTE (Întâlnire cu amenințări multiple). Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să indice dacă două sau mai multe amenințări simultane sunt procesate în mod curent de către logica de decizie a amenințării ACAS.

Codarea
0	O amenințare este procesată de către logica de decizie (când bitul 41 al ARA = 1); sau atunci când nu este procesată nicio amenințare de către logica de luare a deciziei (când bitul 41 al ARA = 0)
1	Două sau mai multe amenințări simultane sunt procesate de către logica de decizie

4.3.8.4.2.2.2.7. CNT (bitul de continuare). Acest subcâmp de 1 bit (61) trebuie să indice dacă un mesaj RF care urmează este generat pentru a raporta informații suplimentare.
Codarea
0 Nu există mesaj RF următor
1 Există mesaj RF următor4.3.8.4.2.2.2.8. TTI (Subcâmpul indicator al tipului de amenințare). Acest subcâmp de 1 bit (62) trebuie să definească tipul datelor de identitate cuprinse în subcâmpul TID.
Codarea
0 TID conține datele de altitudine, distanță și azimuth
2 TID conține o adresă de 24 de biți a aeronavei4.3.8.4.2.2.2.9. TID (Subcâmpul datelor de identitate a amenințării). Acest subcâmp de 24 de biți (63-86) trebuie să conțină adresa de 24 de biți a aeronavei care reprezintă o amenințare sau altitudinea, distanța și azimutul dacă aeronava care reprezintă amenințarea nu este echipată cu Mod S. Dacă două sau mai multe amenințări sunt procesate simultan prin logica de rezoluție ACAS, TID trebuie să conțină datele de identitate sau de poziție pentru cea mai recent declarată amenințare. Dacă TTI = 1, TID trebuie să conțină în biții 63-86 adresa aeronavei care constituie amenințarea. Dacă TTI = 0, TID trebuie să conțină următoarele trei subcâmpuri (referința 4.3.8.4.2.2.2.8).4.3.8.4.2.2.2.9.1. TIDA (Subcâmpul datelor de altitudine referitoare la identitatea datelor aeronavei care reprezintă amenințarea). Acest subcâmp de 11 biți (63-73) trebuie să conțină cea mai recentă altitudine a aeronavei care constituie o amenințare, estimată de către ACAS, exprimată în binar pentru o rezoluție de 100 ft, după cum urmează:
Codarea
0 Fără date
1 Alt
2 -950 ft ≤ Alt
3 -850 ft ≤ Alt
4 ....4.3.8.4.2.2.2.9.2. TIDR (Subcâmpul datelor de distanță referitoare la identitatea datelor aeronavei care reprezintă amenințarea). Acest subcâmp de 7 biți (74-80) trebuie să conțină cea mai recentă distanță de amenințare estimată de ACAS.
Codarea (n)
n Distanța estimată (NM)
0 Nu este disponibilă nicio distanță estimate
1 Mai mică de 0,05
2-126 (n-1)/10±0,05
127 Mai mare decât 12,554.3.8.4.2.2.2.9.3. TIDB (Subcâmpul datelor de azimut referitoare la identitatea datelor aeronavei care reprezintă amenințarea). Acest subcâmp de 6 biți (81-86) trebuie să conțină cel mai recent azimut al aeronavei care reprezintă amenințarea, relativ la capul magnetic al aeronavei echipate cu ACAS.
Codarea (n)
n Azimutul estimat (grade)
0 Niciun azimut estimat nu este disponibil
1-60 Între 6(n-1) și 6n
61-63 Neasignați4.3.8.4.2.2.2.10. DSI (indicatorul de desemnare). Acest subcâmp de 1 bit (87) trebuie să fie codat după cum urmează:
Codarea
0 Amenințarea definită în TID nu este desemnată pentru X0 sau desemnarea nu este aplicată
1 Amenințarea definită în TID este desemnată pentru X0 și desemnarea este aplicată4.3.8.4.2.2.2.11. SPI (indicatorul de suprimare). Acest subcâmp de 1 bit (88) trebuie să fie codat după cum urmează:
Pentru întâlnirile cu o singură amenințare:
Codarea
0 RA nu este suprimată
1 RA este suprimată (neanunțată echipajului de zbor)
Pentru întâlnirile cu mai multe amenințări, suprimarea nu se aplică, astfel încât subcâmpul SPI trebuie să indice următoarele desemnări:
Codarea
0 Nicio amenințare, alta decât cea definită în TID nu este desemnată pentru X0
1 O altă amenințare este desemnată pentru X0 și desemnarea este aplicată
Notă. - Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: Subcâmpurile în MB pentru un raport RA.

33	37	41	51	53	55	59	60	61	62	63	74	81
BDS1 = 3	BDS2 = 0	ARA-	LDI	RMF	RAC	RAT	MTE	CNT	TTI = 0	TIDA	TIDR	TIDB
36	40	50	52	54	58	59	60	61	62	73	80	86

87	88
DSI	SPI
87	88

33	37	41	51	53	55	59	60	61	62	63	87	88
BDS1 = 3	BDS2 = 0	ARA	LDI	RMF	RAC	RAT	MTE	CNT-	TTI = 1	TID	DSI	SPI
36	40	50	52	54	58	59	60	61	62	86	87	88

4.3.8.4.2.2.3. Subcâmpuri în MB pentru raportul capacității data link. Când BDS1=1 și BDS2=0, următoarele caracteristici ale bitului trebuie furnizate transponderului pentru raportul său privind capacitatea data link:

Bit	Codare
43-46	0000 Compatibil TCAS versiunea 7.1 și alte sisteme definite de biții 71 și 72
	0001 ACAS Xa (RTCA/DO-385 și EUROCAE /ED-256)
	0010 până la
	1111 Rezervat pentru ACAS III
48	0 ACAS a cedat sau este în stanby
	1 ACAS în operare
69	0 Supravegherea hibridă nu este operațională
	1 Supravegherea hibridă este reglată și operațională
70	0 ACAS generează doar TA-uri
	1 ACAS generează TA-uri și RA-uri

Bit 72	Bit 71	versiunea ACAS
0	0	RTCA/DO-185 (pre-ACAS)
0	1	RTCA/DO-185A
1	0	RTCA/DO-185B și EUROCAE ED 143
1	1	Toate sistemele de mai târziu (vezi Nota 3 și 4.3.8.4.2.8)

Nota 1. - Un sumar al subcâmpurilor MB pentru structura raportului privind capacitatea data link este descris în capitolul 3, 3.1.2.6.10.2.2.
Nota 2. - Utilizarea supravegherii hibride pentru a limita interogările active ale ACAS este descrisă în 4.5.1. Pentru capacitatea doar de a suporta decodarea mesajelor cu squitter extins DF = 17 nu este suficientă setarea bitului 69.
Nota 3.- Viitoarele versiuni ale ACAS vor fi identificate utilizând part numbers și numere ale versiunilor software în regiștrii E516 și E616.4.3.8.4.2.3. Câmpul MU. Acest câmp de 56 biți (33-88) al interogărilor de supraveghere cu format lung, aer-aer (figura 4-1), trebuie să fie utilizat pentru a transmite mesaje de decizie, radio-emisii ACAS și radio-emisii de avertizări de decizie (RA).4.3.8.4.2.3.1. UDS - subcâmpul de definiție U. Acest subcâmp de 8 biți (33-40) trebuie să definească restul mesajului MU.
Notă. Pentru comoditate la codare, UDS este exprimat în două grupe a câte patru biți fiecare, UDS1 și UDS2.4.3.8.4.2.3.2. Subcâmpurile din MU pentru un mesaj de decizie. Când UDS1 = 3 și UDS2 = 0, următoarele subcâmpuri trebuie să fie conținute în MU:4.3.8.4.2.3.2.1. MTB - Bitul pentru amenințări multiple. Acest subcâmp de 1 bit (42) trebuie să indice prezența sau absența amenințărilor multiple.
Codare
0 ACAS-ul care interoghează detectează o singură amenințare
1 ACAS-ul care interoghează detectează mai multe amenințări4.3.8.4.2.3.2.2. VRC - informație complementară avertizării de decizie ( RAC) în plan vertical. Acest subcâmp de 2 biți (45-46) trebuie să indice o informație RAC în plan vertical privind aeronava adresată.
Codare
0 Nu este trimis niciun RAC în plan vertical
1 Nu trece pe dedesubt
2 Nu trece pe deasupra
3 Nealocat4.3.8.4.2.3.2.3. CVC - anulează informația complementară avertizării de decizie (RAC) în plan vertical. Acest subcâmp de 2 biți (43-44) trebuie să indice anularea informației RAC în plan vertical, trimis anterior către aeronava adresată. Acest subcâmp trebuie să fie setat la 0 pentru o nouă amenințare.
Codare
0 Nicio anulare
1 Anulează avertismentul trimis anterior "Nu trece pe dedesubt"
2 Anulează avertismentul trimis anterior "Nu se trece pe deasupra"
3 Nealocat4.3.8.4.2.3.2.4. HRC - informație complementară avertizării de decizie ( RAC) în plan orizontal. Acest subcâmp de 3 biți (50-52) trebuie să indice o informație RAC în plan orizontal privind aeronava adresată.
Codare
0 Niciun RAC în plan orizontal sau nicio capacitate de decizie în plan orizontal
1 Sensul celuilalt ACAS este că virează către stânga; nu vira către stânga
2 Sensul celuilalt ACAS este că virează către stânga; nu vira către dreapta
3 Nealocat
4 Nealocat
5 Sensul celuilalt ACAS este că virează către dreapta; nu vira către stânga
6 Sensul celuilalt ACAS este că virează către dreapta; nu vira către dreapta
7 Nealocat4.3.8.4.2.3.2.5. CHC - anulează informația complementară avertizării de decizie (RAC) în plan orizontal. Acest subcâmp de 3 biți (47-49) trebuie să indice anularea informației RAC în plan orizontal, trimis anterior către aeronava adresată. Acest subcâmp trebuie setat la 0 pentru o nouă amenințare.
Codare
0 Nicio anulare sau nicio capacitate de decizie în plan orizontal
1 Anulează avertismentul trimis anterior "Nu vira către stânga"
2 Anulează avertismentul trimis anterior "Nu vira către dreapta"
3-7 Nealocate4.3.8.4.2.3.2.6. VSB - subcâmpul biților pentru sensul în plan vertical. Acest subcâmp de 4 biți (61-64) trebuie să fie folosit pentru a proteja datele din subcâmpurile CVC și VRC. Pentru fiecare dintre cele 16 combinații posibile pentru biții 43-46 trebuie să fie transmis un cod VSB, în conformitate cu tabelul următor:

CVC			VRC		VSB
Codare	43	44	45	46	61	62	63	64
0	0	0	0	0	0	0	0	0
1	0	0	0	1	1	1	1	0
2	0	0	1	0	0	1	1	1
3	0	0	1	1	1	0	0	1
4	0	1	0	0	1	0	1	1
5	0	1	0	1	0	1	0	1
6	0	1	1	0	1	1	0	0
7	0	1	1	1	0	0	1	0
8	1	0	0	0	1	1	0	1
9	1	0	0	1	0	0	1	1
10	1	0	1	0	1	0	1	0
11	1	0	1	1	0	1	0	0
12	1	1	0	0	0	1	1	0
13	1	1	0	1	1	0	0	0
14	1	1	1	0	0	0	0	1
15	1	1	1	1	1	1	1	1

Notă. - Regula utilizată pentru generarea structurii de biți a subcâmpului VSB este un cod Hamming de distanță 3, suplimentat cu un bit de paritate, oferind posibilitatea de a detecta până la trei erori în cei opt biți transmiși.4.3.8.4.2.3.2.7. HSB - subcâmpul biților pentru sensul în plan orizontal. Acest subcâmp de 5 biți (56-60) trebuie să fie folosit pentru a proteja datele din subcâmpurile CHC și HRC. Pentru fiecare dintre cele 64 de combinații posibile pentru biții 47-52 trebuie să fie transmis un cod HSB, în conformitate cu următorul tabel:

CHC					HRC		HSB
Codare	47	48	49	50	51	52	56	57	58	59	60
0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
1	0	0	0	0	0	1	0	1	0	1	1
2	0	0	0	0	1	0	1	0	0	1	1
3	0	0	0	0	1	1	1	1	0	0	0
4	0	0	0	1	0	0	1	1	1	0	0
5	0	0	0	1	0	1	1	0	1	1	1
6	0	0	0	1	1	0	0	1	1	1	1
7	0	0	0	1	1	1	0	0	1	0	0
8	0	0	1	0	0	0	0	1	1	0	1
9	0	0	1	0	0	1	0	0	1	1	0
10	0	0	1	0	1	0	1	1	1	1	0
11	0	0	1	0	1	1	1	0	1	0	1
12	0	0	1	1	0	0	1	0	0	0	1
13	0	0	1	1	0	1	1	1	0	1	0
14	0	0	1	1	1	0	0	0	0	1	0
15	0	0	1	1	1	1	0	1	0	0	1
16	0	1	0	0	0	0	1	0	1	0	1
17	0	1	0	0	0	1	1	1	1	1	0
18	0	1	0	0	1	0	0	0	1	1	0
19	0	1	0	0	1	1	0	1	1	0	1
20	0	1	0	1	0	0	0	1	0	0	1
21	0	1	0	1	0	1	0	0	0	1	0
22	0	1	0	1	1	0	1	1	0	1	0
23	0	1	0	1	1	1	1	0	0	0	1
24	0	1	1	0	0	0	1	1	0	0	0
25	0	1	1	0	0	1	1	0	0	1	1
26	0	1	1	0	1	0	0	1	0	1	1
27	0	1	1	0	1	1	0	0	0	0	0
28	0	1	1	1	0	0	0	0	1	0	0
29	0	1	1	1	0	1	0	1	1	1	1
30	0	1	1	1	1	0	1	0	1	1	1
31	0	1	1	1	1	1	1	1	1	0	0
32	1	0	0	0	0	0	1	1	0	0	1
33	1	0	0	0	0	1	1	0	0	1	0
34	1	0	0	0	1	0	0	1	0	1	0
35	1	0	0	0	1	1	0	0	0	0	1
36	1	0	0	1	0	0	0	0	1	0	1
37	1	0	0	1	0	1	0	1	1	1	0
38	1	0	0	1	1	0	1	0	1	1	0
39	1	0	0	1	1	1	1	1	1	0	1
40	1	0	1	0	0	0	1	0	1	0	0
41	1	0	1	0	0	1	1	1	1	1	1
42	1	0	1	0	1	0	0	0	1	1	1
43	1	0	1	0	1	1	0	1	1	0	0
44	1	0	1	1	0	0	0	1	0	0	0
45	1	0	1	1	0	1	0	0	0	1	1
46	1	0	1	1	1	0	1	1	0	1	1
47	1	0	1	1	1	1	1	0	0	0	0
48	1	1	0	0	0	0	0	1	1	0	0
49	1	1	0	0	0	1	0	0	1	1	1
50	1	1	0	0	1	0	1	1	1	1	1
51	1	1	0	0	1	1	1	0	1	0	0
52	1	1	0	1	0	0	1	0	0	0	0
53	1	1	0	1	0	1	1	1	0	1	1
54	1	1	0	1	1	0	0	0	0	1	1
55	1	1	0	1	1	1	0	1	0	0	0
56	1	1	1	0	0	0	0	0	0	0	1
57	1	1	1	0	0	1	0	1	0	1	0
58	1	1	1	0	1	0	1	0	0	1	0
59	1	1	1	0	1	1	1	1	0	0	1
60	1	1	1	1	0	0	1	1	1	0	1
61	1	1	1	1	0	1	1	0	1	1	0
62	1	1	1	1	1	0	0	1	1	1	0
63	1	1	1	1	1	1	0	0	1	0	1

Notă. Regula utilizată pentru generarea setării biților subcâmpului HSB este un cod Hamming de distanță 3, suplimentat cu un bit de paritate, oferind posibilitatea de a detecta până la trei erori în cei unsprezece biți transmiși.4.3.8.4.2.3.2.8. MID - codul de adresă al aeronavei. Acest subcâmp de 24 biți (65-88) trebuie să conțină codul de 24 biți de adresă al aeronavei dotată cu ACAS, care interoghează.
Notă. Structura câmpului MU pentru un mesaj de decizie:

33	37	41	42	43	45	47	50	53	56	61	65
UDS1 = 3	UDS2 = 0	-1-	MTB	CVC	VRC	CHC	HRC	-3-	HSB	VSB	MID
36	40	41	42	44	46	49	52	55	60	64	88

4.3.8.4.2.3.3. Subcâmpul din MU pentru o radio-emisie ACAS. Când UDS1 = 3 și UDS2 = 2, următorul subcâmp trebuie să fie conținut în MU:4.3.8.4.2.3.3.1. MID - adresa aeronavei. Acest subcâmp de 24 biți (65-88) trebuie să conțină codul de adresă de 24 biți al aeronavei dotată cu ACAS, care interoghează.
Notă. Structura câmpului MU pentru o radio-emisie ACAS:

33	37	41	65
UDS1=3	UDS2=2	------24------	MID
36	40	64	88

4.3.8.4.2.3.4. Subcâmpurile din MU pentru o radio-emisie a unei avertizări de decizie RA (mesaje de interogare de emisie RA).
Notă. - 4.3.8.4.2.3.4.1 se aplică numai sistemelor compatibile TCAS versiunea 7.1, în timp ce 4.3.8.4.2.3.4.2 se aplică numai sistemelor compatibile ACAS X.4.3.8.4.2.3.4.1. Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: Subcâmpurile din MU pentru o emisie RA (mesaje de interogare de emisie RA). Când UDS1=3 și UDS2=1, următoarele subcâmpuri trebuie cuprinse în MU:4.3.8.4.2.3.4.1.1. ARA - avertizările de decizie (RA) active. Acest subcâmp de 14 biți (41-54) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.1.4.3.8.4.2.3.4.1.2. RAC - înregistrarea informațiilor complementare avertizării de decizie (RAC). Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.2.4.3.8.4.2.3.4.1.3. RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.3.4.3.8.4.2.3.4.1.4. MTE - întâmpinarea amenințărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.4.4.3.8.4.2.3.4.1.5 AID - codul de identitate de Mod A. Acest subcâmp de 13 biți (63-75) trebuie să indice codul de identitate de Mod A al aeronavei care raportează.

Codarea
Bitul	63	64	65	66	67	68	69	70	71	72	73	74	75
Bitul codului de Mod A	A4	A2	A1	B4	B2	B1	0	C4	C2	C1	D4	D2	D1

4.3.8.4.2.3.4.1.6. CAC - codul de altitudine de Mod C. Acest subcâmp de 13 biți (76-88) trebuie să indice codul de altitudine de Mod C al aeronavei care raportează.

Codarea
Bitul	76	77	78	79	80	81	82	83	84	85	86	87	88
Bitul codului de Mod C	C1	A1	C2	A2	C4	A4	0	B1	D1	B2	D2	B4	D4

Notă. Structura câmpului MU pentru o radio-emisie a unei avertizări de decizie (RA):

33	37	41	55	59	60	61	63	76
UDS1=3	UDS2=1	ARA	RAC	RAT	MTE	-2-	AID	CAC
36	40	54	58	59	60	62	75	88

4.3.8.4.2.3.4.2. Pentru sistemele compatibile cu ACAS X. Subcâmpurile din MU pentru o emisie RA (mesajul de interogare pentru emisia RA). Când UDS1 = 3 și UDS2 = 1, următoarele subcâmpuri trebuie să fie cuprinse în MU:4.3.8.4.2.3.4.2.1. ARA (RA-uri active). Acest subcâmp de 10 biți (41-50) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.1.4.3.8.4.2.3.4.2.2. LDI (inhibarea coborârii la nivel mic). Acest subcâmp de 2 biți (51-52) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.2.4.3.8.4.2.3.4.2.3. RMF(formatul de mesaj RA). Acest subcâmp de 2 biți (53-54) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.3.4.3.8.4.2.3.4.2.4. RAC (înregistrarea RAC-urilor). Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.4.4.3.8.4.2.3.4.2.5. RAT (indicatorul de terminare RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.5.4.3.8.4.2.3.4.2.6. MTE (întâlnirea cu amenințările multiple). Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.6.4.3.8.4.2.3.4.2.7. SPI (indicator de suprimare). Acest subcâmp de 1 bit (61) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.11.4.3.8.4.2.3.4.2.8. AID(codul de identitate de Mod A. Acest subcâmp de 13 biți (63-75) trebuie să denote codul de identitate de Mod A al aeronavei care raportează.

Codare
Bit	63	64	65	66	67	68	69	70	71	72	73	74	75
Bitul de cod de Mod A	A4	A2	A1	B4	B2	B1	0	C4	C2	C1	D4	D2	D1

4.3.8.4.2.3.4.2.9. CAC (codul de altitudine de Mod C). Acest subcâmp de 13 biți (76-88) trebuie să denote codul de altitudine de Mod C al aeronavei care raportează.

Codare
Bit	76	77	78	79	80	81	82	83	84	85	86	87	88
Bitul de cod de Mod	C	C1	A1	C2	A2	C4	A4	0	B1	D1	B2	D2	B4	D4

Notă. - Structura MU pentru o emisie RA:

33	37	41	51	53	55	59	60	61
UDS1=3	UDS2=1	ARA	LDI	RMF	RAC	RAT	MTE	SPI
36	40	50	52	54	58	59	60	61

62	63	76
1	AID	CAC
62	75	88

4.3.8.4.2.4. Câmpul MV. Acest câmp de 56 biți (33-88) al răspunsurilor de supraveghere (figura 4-1) cu format lung, aer-aer, trebuie să fie utilizat pentru a transmite mesaje de răspuns pentru coordonarea aer-aer.4.3.8.4.2.4.1. VDS - subcâmpul pentru definirea lui V (plan vertical). Acest subcâmp de 8 biți (33-40) trebuie să definească restul mesajului MV.
Notă. Pentru simplitatea la codare, VDS este exprimat în două grupe a câte patru biți fiecare, VDS1 și VDS2.4.3.8.4.2.4.2. Subcâmpurile din câmpul MV pentru un răspuns de coordonare.
Notă. - 4.3.8.4.2.4.2.1 se aplică numai pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1, în timp ce 4.3.8.4.2.4.2.2 se aplică numai pentru sistemele compatibile cu ACAS X.4.3.8.4.2.4.2.1. Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: subcâmpurile din MV pentru un răspuns de coordonare. Când VDS1 = 3 și VDS2 = 0, următoarele subcâmpuri trebuie să fie cuprinse în MV:4.3.8.4.2.4.2.1.1. ARA - avertizările de decizie (RA) active. Acest subcâmp de 14 biți (41-54) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.1.4.3.8.4.2.4.2.1.2. RAC - înregistrarea informațiilor complementare avertizării de decizie (RAC). Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.2.4.3.8.4.2.4.2.1.3. RAT - indicatorul de încheiere a unei avertizări de decizie (RA). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.3.4.3.8.4.2.4.2.1.4. MTE - întâmpinarea amenințărilor multiple. Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să fie codat conform celor definite la pct. 4.3.8.4.2.2.1.4.
Notă. Structura câmpului MV pentru un răspuns de coordonare:

33	37	41	55	59	60	61
VDS1=3	VDS2=0	ARA	RAC	RAT	MTE	-28-
36	40	54	58	59	60	88

4.3.8.4.2.4.2.2. Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: subcâmpurile din MV pentru un răspuns de coordonare. Când VDS1 = 3 și VDS2 = 0, următoarele subcâmpuri trebuie cuprinse în MV:4.3.8.4.2.4.2.2.1. ARA (RA-uri active). Acest subcâmp de 10 biți (41-50) trebuie să fie codat după cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.1.4.3.8.4.2.4.2.2.2. LDI (inhibarea coborârii la nivel mic). Acest subcâmp de 2 biți (51-52) trebuie să fie codat după cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.2.4.3.8.4.2.4.2.2.3. RMF (formatul de mesaj RA). Acest subcâmp de 2 biți (53-54) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.3.4.3.8.4.2.4.2.2.4. RAC (înregistrări RAC-uri). Acest subcâmp de 4 biți (55-58) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.4.4.3.8.4.2.4.2.2.5. RAT (indicator de RA terminat). Acest subcâmp de 1 bit (59) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.5.4.3.8.4.2.4.2.2.6. MTE (întâlnire cu mai multe amenințări). Acest subcâmp de 1 bit (60) trebuie să fie codat așa cum este definit în 4.3.8.4.2.2.2.6.
Notă. - Structura MV pentru un răspuns de coordonare:

33	37	41	51	53	55	59	60	61
VDS1=3	VDS2=0	ARA	LDI	RMF	RAC	RAT	MTE	Nealocat
36	40	50	52	54	58	59	60	88

4.3.8.4.2.5. SL - Raportul privind nivelul de sensibilitate. Acest câmp downlink de 3 biți (9-11) trebuie să fie inclus atât în formatele de răspuns aer-aer scurte cât și în cele lungi (DF = 0 și 16). Acest câmp trebuie să indice nivelul de sensibilitate la care funcționează în mod curent ACAS-ul.
Codare
0 ACAS inoperabil
1 ACAS funcționează la nivelul 1 de sensibilitate
2 ACAS funcționează la nivelul 2 de sensibilitate
3 ACAS funcționează la nivelul 3 de sensibilitate
4 ACAS funcționează la nivelul 4 de sensibilitate
5 ACAS funcționează la nivelul 5 de sensibilitate
6 ACAS funcționează la nivelul 6 de sensibilitate
7 ACAS funcționează la nivelul 7 de sensibilitate
Notă. - Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: ACAS nu va transmite un cod SL mai mare decât 3.4.3.8.4.2.6. CC: Capacitatea de "Cross-link". Acest câmp downlink de 1 bit (7) trebuie să indice abilitatea transponderului de a susține capacitatea de "cross-link", adică de a decodifica conținutul câmpului DS într-o interogare cu UF egal cu 0 și să răspundă cu conținutul registrului GICB specificat în răspunsul corespunzător cu DF egal cu 16.
Codare
0 semnifică faptul că transponderul nu poate susține capacitatea "cross-link".
1 semnifică faptul că transponderul susține capacitatea "cross-link".4.3.8.4.2.7. Pentru sistemele compatibile cu ACAS X: Câmpul ME cu squitter extins pentru utilizare în coordonarea aer-aer. Acest câmp de 56 de biți (33-88) trebuie să fie utilizat pentru coordonarea aer-aer ce implică doar intrușii echipați cu ADS-B (intrușii care nu pot primi un mesaj de rezoluție discret pe 1030 MHz).
Notă. - Mesajele ADS-B cu codul TYPE = 28 (mesajul de coordonare operațională ADS-B, cu referința 4.3.8.4.2.7.1) și codul TYPE = 31 (mesajul privind starea operațională a aeronavei echipate cu ADS-B, cu referința 4.3.8.4.2.7.2) sunt utilizate în coordonarea aer-aer.4.3.8.4.2.7.1. Subcâmpuri în ME pentru mesajul de coordonare operațională ADS-B (OCM).
Notă. - În subcâmpurile definite mai jos, numărul bitului se referă la startul squitter-ului extins, acolo unde bitul 33 este startul câmpului mesajului ME.4.3.8.4.2.7.1.1. TYPE. Acest subcâmp de 5 biți (33-37) care definește tipul de squitter extins trebuie să fie setat la 28 pentru ADS-B OCM.4.3.8.4.2.7.1.2. Subtip. Acest subcâmp de 3 biți (38-40) care definește mai departe TYPE trebuie să fie setat la 3 pentru ADS-B OCM.4.3.8.4.2.7.1.3. MTB (bitul pentru amenințare multiplă). Acest subcâmp de 1 bit (42) trebuie să indice o amenințare multiplă potrivit codurilor definite în 4.3.8.4.2.3.4.3.8.4.2.7.1.4. CVC (anulare RAC vertical). Acest subcâmp de 2 biți (43-44) trebuie să fie utilizat de echipamentul de bord ACAS X pentru a anula un complement vertical al RA trimis unei aeronave echipate cu ACAS X, ce reprezintă o amenințare, cu coduri definite în 4.3.8.4.2.3.4.3.8.4.2.7.1.5. VRC (RAC vertical). Acest subcâmp de 2 biți (45-46) trebuie să fie utilizat de echipamentul de bord ACAS X pentru a trimite o informație complementară pe verticală a RA ("nu trece la un nivel superior" sau "nu trece la un nivel inferior") către o aeronavă echipată cu ACAS, ce reprezintă o amenințare, cu coduri definite în 4.3.8.4.2.3.4.3.8.4.2.7.1.6. CHC (anulare RAC orizontal). Acest subcâmp de 3 biți (47-49) trebuie să fie utilizat de către ACAS X cu echipamentul de bord care dă rezoluția pe orizontală pentru a anula informația complementară de RA orizontală transmisă unei aeronave echipată cu ACAS, care reprezintă o amenințare, cu coduri precum cele definite în 4.3.8.4.2.3.CHC trebuie setat la 0 în mesajul de rezoluție al TCAS, transmis de către ACAS X fără capacitatea de rezoluție pe orizontală.4.3.8.4.2.7.1.7. HRC (RAC orizontal). Acest subcâmp de 3 biți (50-52) trebuie să fie utilizat de către ACAS X cu echipamentul de bord care indică rezoluția orizontală pentru a transmite o RA complementară pe orizontală pentru a manevra ("nu virați la stânga" sau "nu virați la dreapta") ACAS-ul cu care este echipată aeronava ce reprezintă o amenințare, cu coduri precum cele definite în 4.3.8.4.2.3. HRC va fi setat la 0 în OCM-urile ADS-B transmise de către ACAS X fără capacitatea de rezoluție orizontală.4.3.8.4.2.7.1.8. HSB (subcâmpul biților de sens orizontal). Acest subcâmp de 5 biți (53-57) trebuie să fie utilizat ca un câmp cu coduri de paritate, pentru a proteja cei șase biți de sens orizontal (47-52). Aeronava originatoare echipată cu ACAS, care este capabil de transmisii pe 1030/1090 MHz și care transmite un mesaj de coordonare, trebuie să includă biții 53-57 cu coduri precum cele definite în 4.3.8.4.2.3 în toate OCM-urile ADS-B transmise. Aeronava echipată cu ACAS X care recepționează, trebuie să examineze HSB (biții 53-57) în OCM-urile ADS-B. Dacă cei șase biți de sens vertical (47-52) nu sunt în acord cu HSB (biții 53-57), aeronaval echipată cu ACAS X care recepționează detectează că există o eroare în mesaj și nu trebuie să utilizeze conținuturile mesajului.4.3.8.4.2.7.1.9. VSB (subcâmpul biților de sens vertical). Acest subcâmp de 4 biți (58-61) trebuie să fie utilizat ca un câmp cu coduri de paritate pentru a proteja cei patru biți de sens vertical (43-46). ACAS-ul activ originator trebuie să include VSB (biții 58-61) cu coduri precum cele definite în 4.3.8.4.2.3 în toate mesajele de coordonare operaționale transmise. ACAS X care recepționează trebuie să examineze VSB (biții 58-61) în mesajul de coordonare operațional recepționat. Dacă cei patru biți de sens vertical (43-46) nu sunt în acord cu VSB (biții 58-61), ACAS X al aeronavei care recepționează detectează că există o eroare în mesaj și că nu trebuie să utilizeze conținuturile mesajelor.4.3.8.4.2.7.1.10. TAA (adresa aeronavei care indică identitatea amenințării). Acest subcâmp de 24 de biți (65-88) trebuie să conțină adresa de 24 de biți a aeronavei care reprezintă amenințarea, cu coduri precum cele definite în 4.3.8.4.2.3.
Notă. - Structura ME pentru un mesaj de coordonare operațional este:

Poziție	#de biți	Subcâmp	Remarci
33-37	5	TYPE	= 28
38-40	3	Subtip	= 3
41	1	-	Nealocat
42	1	MTB	-
43-44	2	CVC	-
45-46	2	VRC	-
47-49	3	CHC	-
50-52	3	HRC	-
53-57	5	HSB	-
58-61	4	VSB	-
62-64	3	-	Nealocat
65-88	24	TAA	-

4.3.8.4.2.7.2. Subcâmpuri în ME pentru mesaje privind starea operațională a aeronavei.
Notă. - În subcâmpurile definite mai jos, numărul bitului este relativ la startul squitterului extins, acolo unde bitul 33 este startul câmpului de mesaj ME.4.3.8.4.2.7.2.1. TYPE. Acest subcâmp de 5 biți (33-37) care definește tipul de squitter extins trebuie setat la 31 pentru mesajul privind starea operațională a aeronavei.4.3.8.4.2.7.2.2. Subtip. Acest subcâmp de 3 biți (38-40) care definește pe mai departe TYPE trebuie să fie setat la 0 pentru aeronaval aflată în zbor și la 1 pentru aeronavele aflate la sol. În scopul de coordonare aer-aer cu ACAS X, "Subtipul" trebuie setat întotdeauna la 0.4.3.8.4.2.7.2.3. CC (codul clasei de capacitate pentru bord). Acest subcâmp de 16 biți (41-56) care este parte a mesajelor "Subtip = 0" trebuie să fie codat după cum este definit în 4.3.8.4.2.7.2.3.1 până la 4.3.8.4.2.7.2.3.4.4.3.8.4.2.7.2.3.1. Bit (41-42). Acest subcâmp de 2 biți (41-42) trebuie să fie setat la 0, cu scopul coordonării aer-aer cu ACAS.4.3.8.4.2.7.2.3.2. CA operațional (evitarea coliziunii operațional). Acest subcâmp de 1 bit (43) trebuie să fie setat la 1 pentru a indica că un sistem de evitare a coliziunii este disponibil și operațional și capabil de a emite RA-uri. Atunci când acest bit este setat la 1, biții privind capacitatea de coordonare de evitare a coliziunii trebuie examinați pentru a furniza informațiile de coordonare detaliate.
Notă. - Pentru toate versiunile TCAS II și sistemele compatibile ACAS X, transponderul de Mod S asociat setează bitul operațional CA = 1 când RI = 3 sau 4.4.3.8.4.2.7.2.3.3. Biții 44-54 trebuie să nu fie utilizat în procesul de coordonare aer-aer cu ACAS X, dar sunt rezervați pentru o utilizare viitoare.4.3.8.4.2.7.2.3.4. DAA (detectează și evită). Acest subcâmp de 2 biți (55-56) trebuie să fie utilizat și definit ca mai jos:
00 Nicio capacitate de DAA sau nicio capacitate a sistemului DAA de a recepționa informația de coordonare CA
01 Aeronava are un sistem DAA capabil de a recepționa mesaje de rezoluție TCAS și OCM-uri ADS-B
10 Aeronava are un sistem DAA capabil de a recepționa doar OCM-uri ADS-B
11 Nedefinit
Nota 1. - Biții DAA indică dacă și ce tip de informație de coordonare este necesară de a fi furnizată aeronavei astfel încât sistemul DAA al aeronavei care reprezintă o amenințare să poată asculta și să asigure ghidare care să fie interoperabilă cu ACAS. Acești biți sunt independenți de biții care asigură capacitatea de coordonare a CA, câtă vreme aeronava cu un sistem DAA poate sau poate să nu aibă ACAS. Pentru mai multe detalii legate de biții DAA, facem referire la RTCA/DO-365.
Nota 2. - Tipul de mesaj de coordonare transmis, mesaj de rezoluție sau OCM ADS-B depind atât de capacitatea de recepție a sistemului DAA și de capacitatea de transmisie a ACAS. Dacă sistemul DAA poate recepționa atât mesajul de rezoluție, cât și OCM, un ACAS cu capacitatea de transmisie pe 1030 MHz are cerința de a transmite mesajele de rezoluție.4.3.8.4.2.7.2.4. OM (mod operațional de bord). Acest subcâmp de 16 biți (57-72) care este parte din mesajele "Subtip = 0" trebuie să fie codate după cum este definit în 4.3.8.4.2.7.2.4.1 până la 4.3.8.4.2.7.2.4.3.4.3.8.4.2.7.2.4.1. Biții (57-58). Acest subcâmp de 2 biți (57-58) trebuie să fie setat la 0 în scopuri de coordonare aer-aer cu ACAS X.4.3.8.4.2.7.2.4.2. Biții (59-64) și bitul 72. Biții 59-64 și bitul 72 trebuie să nu fie utilizați în procesul de coordonare aer-aer cu ACAS X.4.3.8.4.2.7.2.4.3. CCCB (biții pentru capacitatea de coordonare pentru evitarea coliziunii). Acest subcâmp de 7 biți (65-71) trebuie să fie utilizat după cum este definit mai jos:

Vertical și orizontal (2 biți (65-66))
00	Vertical
01	Orizontal
10	Amestecat
11	Rezervat

Tipul CAS al aeronavei / Capacitate 93 biți (67-69))

000	ACAS activ (TCAS II)
001	ACAS activ (cu excepția tuturor TCAS II)
010	ACAS activ (cu excepția tuturor TCAS II) cu capacitatea de a transmite OCM
011	ACAS care răspunde
100	ACAS pasiv cu capacitatea de recepție a mesajului de rezoluție pe 1030 MHz
101	ACAS pasiv cu capacitatea doar de a recepționa OCM
110 la 111	Rezervat

Rezervat (2 biți (70-71))
00 la 11	Cu intenția de a fi utilizați pentru UAS-uri

Notă. - Cei doi biți rezervați, marcați ca "cu intenția de a fi utilizați pentru UAS-uri" sunt avuți în vedere ca un câmp de prioritate pentru a face distincție între utilizatori cu diferite niveluri ale capacității sau după cum sunt direcționați de către autoritățile de reglementare.4.3.8.4.2.8. Numărul parțial (part number) al unității ACAS și numărul parțial (part number) al software-ului ACAS. Dacă ACAS-ul și transponderul asociat au capacitatea necesară, ACAS trebuie să-și transmită numărul parțial (part number) de unitate registrului E516 al transponderului și trebuie să-și transmită numărul parțial (part number) al software-ului propriu registrului E616 al transponderului.
Notă. - Formatele de date pentru regiștrii transponderului E5_16 și E6_16 sunt specificați în Specificațiile Tehnice pentru Serviciile de Mod S și Squitter Extins (Doc. 9871).4.3.9. Caracteristicile echipamentului ACAS4.3.9.1. Interfețele. Ca cerință minimă, următoarele date de intrare trebuie să fie furnizate către ACAS:a) codul de adresă al aeronavei;b) transmisiile de Mod S aer-aer și sol-aer recepționate de transponderul de Mod S pentru a fi utilizate de ACAS (pct. 4.3.6.3.2);c) capacitatea vitezei maxime reale de zbor a aeronavei proprii (cap. 3, pct. 3.1.2.8.2.2);d) altitudinea barometrică; șie) altitudinea radio;f) controlul modului de operare (standby, numai TA și Modul TA/RA);g) pentru sistemele compatibile cu ACAS X: heading (cap magnetic);h) pentru sistemele compatibile cu ACAS X: poziția și viteza aeronavei proprii date de GNSS;i) pentru sistemele compatibile cu ACAS X: poziția ADS-B de bord și de suprafață, viteza la bord, starea și statutul țintei și mesajele statutului operațional al aeronavei de la o altă aeronavă pentru utilizare de către ACAS; șij) pentru sistemele compatibile cu ACAS X, cu moduri speciale X0 disponibile: informația de desemnare pentru moduri de operare specială.
Notă. Cerințele specifice privind datele de intrare suplimentare pentru ACAS II și III sunt enumerate în secțiunile corespunzătoare de mai jos.4.3.9.2. Sistemul de antene al aeronavei. ACAS-ul trebuie să transmită interogări și să primească răspunsuri prin intermediul a două antene, una montată în partea superioară a aeronavei iar cealaltă în partea inferioară a acesteia. Antena montată în partea superioară trebuie să fie direcțională și să aibă capacitatea de a putea fi folosită pentru determinarea direcției.4.3.9.2.1. Polarizarea. Polarizarea transmisiilor ACAS trebuie să fie nominal verticală.4.3.9.2.2. Diagrama de radiație. Diagrama de radiație în elevație a fiecărei antene instalate pe aeronavă trebuie să fie nominal echivalentă cu aceea a unei antene monopol de lungime egală cu un sfert din lungimea de undă, în planul solului.4.3.9.2.3. Selectarea antenei4.3.9.2.3.1. Recepția squitter-elor. ACAS-ul trebuie să fie capabil să recepționeze squitter-e prin antenele din partea de sus și de jos.4.3.9.2.3.2. Interogările. Interogările ACAS nu trebuie să fie transmise simultan prin ambele antene.4.3.9.3. Sursa de altitudine barometrică. Datele de altitudine pentru aeronava proprie, furnizate ACAS-ului, trebuie să fie obținute de la sursa care asigură baza de date pentru propriile rapoarte de Mod C sau de Mod S și trebuie să fie furnizate la cea mai fină cuantificare posibilă.4.3.9.3.1. Trebuie să fie utilizată o sursă care furnizează o rezoluție mai bună de 7,62 m (25 ft).4.3.9.3.2. În cazul în care nu este disponibilă o sursă cu o rezoluție mai bună de 7,62 m (25 ft) și singurele date de altitudine disponibile pentru aeronava proprie sunt codificate în codul Gilham, trebuie să fie folosite și comparate continuu cel puțin două surse independente, cu scopul de a detecta erorile de codificare.4.3.9.3.3. Trebuie să fie folosite și comparate două surse de date de altitudine, cu scopul detecției erorilor înainte de furnizarea datelor către ACAS.4.3.9.3.4. Prevederile de la pct. 4.3.10.3 trebuie să fie aplicate atunci când compararea celor două surse de date de altitudine indică faptul că una dintre ele are erori.4.3.10. Monitorizarea4.3.10.1. Funcția de monitorizare. ACAS-ul trebuie să execute în mod continuu o funcție de monitorizare pentru a furniza o avertizare, dacă oricare dintre următoarele condiții este îndeplinită:a) nu există nicio limitare a puterii de interogare determinată de controlul interferenței (pct. 4.3.2.2.2) și puterea maximă radiată este redusă la mai puțin decât cea necesară pentru îndeplinirea cerințelor de supraveghere specificate la pct. 4.3.2; saub) este detectată orice altă defecțiune a echipamentului care duce la reducerea capacității de furnizare a avertizărilor de trafic (TA) sau a avertizărilor de decizie (RA); sauc) datele de la sursele externe indispensabile pentru funcționarea ACAS-ului nu sunt furnizate sau datele furnizate nu sunt credibile.4.3.10.2. Efecte asupra funcționării ACAS-ului. Funcția de monitorizare ACAS nu trebuie să afecteze (în mod nefavorabil) alte funcții ACAS.4.3.10.3. Răspunsul de monitorizare. Când funcția de monitorizare detectează un defect (pct. 4.3.10.1), ACAS-ul trebuie:a) să indice membrilor echipajului existența unei situații anormale;b) să împiedice orice interogări ACAS ulterioare; șic) să determine o transmisie de Mod S care include capacitatea de decizie a aeronavei proprii, să indice faptul că ACAS-ul nu funcționează.4.3.11. Cerințe pentru un transponder de Mod S utilizat împreună cu ACAS-ul4.3.11.1. Capacitățile transponderului. În plus față de capacitățile minime ale transponderului, definite în cap.3, pct. 3.1, transponderul de Mod S folosit împreună cu ACAS-ul trebuie să aibă următoarele capacități:a) capacitatea de a gestiona următoarele formate:

Numărul formatului	Numele formatului
UF = 16	Interogare de supraveghere cu format lung, aer-aer
DF = 16	Răspuns de supraveghere cu format lung, aer-aer

b) capacitatea de a recepționa interogări de Mod S cu format lung (UF = 16) și de a genera răspunsuri, conform 3.1.2.10.3.7.3;c) mijloacele de transmitere a conținutului datelor ACAS al tuturor interogărilor acceptate, care sunt adresate echipamentului ACAS;d) diversitatea de antene (așa cum este specificat în cap.3, pct. 3.1.2.10.4);e) capacitatea de eliminare/ suprimare reciprocă; șif) restricționarea puterii de ieșire a transponderului în stare inactivă.
Când emițătorul transponderului de Mod S este în stare inactivă, puterea de vârf a impulsurilor la 1090 MHz ±3 MHz la terminalele antenei transponderului de Mod S nu trebuie să depășească -70 dBm.4.3.11.2. Transferul de date dintre ACAS și transponderul său de Mod S4.3.11.2.1. Transferul de date de la ACAS către transponderul său de Mod S:a) transponderul de Mod S trebuie să recepționeze de la ACAS-ul său informații RA, pentru transmiterea acestora într-un raport RA (pct. 4.3.8.4.2.2.1) și într-un răspuns de coordonare (pct. 4.3.8.4.2.4.2);b) transponderul de Mod S trebuie să recepționeze de la ACAS-ul său nivelul de sensibilitate curent pentru transmiterea într-un raport privind nivelul de sensibilitate (pct. 4.3.8.4.2.5);c) transponderul de Mod S trebuie să recepționeze de la ACAS-ul său informații privind capacitatea, pentru transmiterea într-un raport privind capacitatea legăturii de date (pct. 4.3.8.4.2.2.3) și pentru transmitere în câmpul RI al formatelor downlink aeraer DF = 0 și DF = 16 (pct. 4.3.8.4.1.2); șid) transponderul de Mod S trebuie să recepționeze de la ACAS-ul său o indicație dacă avertizările de decizie (RA) sunt operative sau inhibate, pentru transmiterea acestei indicații în câmpul RI al formatelor downlink 0 și 16.4.3.11.2.2. Transferul de date de la transponderul de Mod S către ACAS-ul propriu:a) Pentru sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1: transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său comenzile de control al nivelului de sensibilitate recepționate (pct. 4.3.8.4.2.1.1), transmise de stațiile de Mod S;b) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său mesajele de radioemisie ACAS recepționate (pct. 4.3.8.4.2.3.3), transmise de alte ACAS-uri;c) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său mesajele de decizie recepționate (pct. 4.3.8.4.2.3.2), transmise de alte ACAS-uri în scopul coordonării aer-aer; șid) transponderul de Mod S trebuie să transfere către ACAS-ul său datele de identitate de Mod A ale aeronavei proprii, pentru transmiterea acestora printr-o radioemisie de avertizare de decizie (RA) (pct. 4.3.8.4.2.3.4).4.3.11.3. Comunicarea informațiilor ACAS către alte ACAS-uri4.3.11.3.1. Răspunsul de supraveghere. Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să utilizeze formatele de supraveghere scurte (DF = 0) sau lungi (DF = 16) pentru răspunsurile la interogările de supraveghere ACAS. Răspunsul de supraveghere trebuie să includă câmpul VS, după cum este specificat în cap. 3, pct. 3.1.2.8.2, câmpul RI, după cum este specificat în cap. 3, pct. 3.1.2.8.2 și pct. 4.3.8.4.1.2 și câmpul SL, după cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.5.4.3.11.3.2. Răspunsul de coordonare. Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să transmită un răspuns de coordonare la primirea unei interogări de coordonare de la o aeronavă care amenință, echipată cu ACAS, în conformitate cu condițiile de la pct. 4.3.11.3.2.1. Răspunsul de coordonare trebuie să utilizeze formatul de răspuns de supraveghere aer-aer lung, DF = 16, cu câmpul VS, așa cum este specificat în cap. 3, pct. 3.1.2.8.2, câmpul RI, așa cum este specificat în cap. 3, pct. 3.1.2.8.2 și pct. 4.3.8.4.1.2, câmpul SL, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.5 și câmpul MV, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.4.4.3.11.3.2.1. Transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să răspundă cu un răspuns de coordonare la o interogare de coordonare recepționată de la un alt ACAS, dacă și numai dacă, transponderul este capabil să furnizeze conținutul de date ACAS al interogării către ACAS-ul său asociat.4.3.11.4. Comunicarea informațiilor ACAS către stațiile de la sol4.3.11.4.1. Rapoartele privind avertizările de decizie (RA) către stațiile de Mod S de la sol. Pe durata unei avertizări de decizie (RA) și pentru 18±1 s care urmează după sfârșitul acesteia, transponderul de Mod S al ACAS-ului trebuie să indice faptul că are un raport privind avertizarea de decizie (RA), prin setarea corespunzătoare a codului câmpului DR în răspunsurile către un senzor de Mod S, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.1.1. Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să includă câmpul MB, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.2.1. Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să descrie cea mai recentă avertizare de decizie (RA) care a existat pe durata perioadei precedente de 18±1 s.
Nota 1. Ultima frază de la pct. 4.3.11.4.1 semnifică faptul că pentru 18±1 s care urmează după sfârșitul unui avertizări de decizie (RA), toate subcâmpurile câmpului MB din raportul RA, cu excepția bitului 59 (indicatorul de încheiere RA) vor menține informațiile raportate de la momentul când avertizarea de decizie (RA) a fost activă ultima dată.
Nota 2. La primirea unui răspuns cu DR = 2, 3, 6 sau 7, o stație de Mod S de la sol poate cere transmiterea downlink a raportului privind avertizarea de decizie (RA), prin setarea RR = 19 și fie DI = 7, fie DI = 7 și RRS = 0, într-o interogare de supraveghere sau Comm-A către aeronava echipată cu ACAS. Când această interogare este recepționată, transponderul răspunde printr-un răspuns Comm-B al cărui câmp MB conține raportul RA.4.3.11.4.2. Raportul privind capacitatea legăturii de date. Prezența unui ACAS trebuie să fie indicată unei stații de la sol, de transponderul său de Mod S, printr-un raport privind capacitatea legăturii de date de Mod S.
Notă. Această indicație determină transponderul să seteze codurile dintr-un raport privind capacitatea legăturii de date, așa cum este specificat la pct. 4.3.8.4.2.2.3.4.3.12. Indicații către echipajul de zbor4.3.12.1. Avertizările de decizie (RA) corective și preventive
Indicațiile către echipajul de zbor trebuie să fie distincte pentru avertizările de decizie (RA) preventive și pentru cele corective.4.3.12.2. Avertizările de decizie (RA) de intersectare în altitudine
Dacă ACAS-ul generează o avertizare de decizie (RA) de intersectare în altitudine, trebuie să fie furnizată o indicație specifică echipajului de zbor referitoare la această intersectare.4.4. PERFORMANȚELE COMPONENTEI LOGICE ACAS II PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR
Nota 1. Trebuie acordată atenție atunci când se analizează aducerea unor eventuale îmbunătățiri sistemului de referință ACAS, deoarece schimbările pot afecta mai multe aspecte ale performanțelor sistemului. Este esențial ca noile concepții să nu degradeze performanțele sistemului, iar compatibilitatea trebuie să fie demonstrată cu un grad înalt de încredere. Performanța specificată în secțiunea 4.4 se bazează pe performanța realizată de către sistemele compatibile cu TCAS versiunea 7.1.
Nota 2. - Performanța sistemelor compatibile ACAS X este îmbunătățită comparativ cu performanța sistemelor compatibile cu TCAS versiunea 7.1. Pentru informații suplimentare, faceți referire la Manualul pentru Sistemul de Bord pentru Evitarea Coliziunii (ACAS) (Doc. 9863).4.4.1. Definiții referitoare la performanțele componentei logice pentru evitarea coliziunilor
Notă. Notația [t_1, t_2] este utilizată pentru a indica intervalul dintre t_1 și t_2.
Palier de altitudine. Fiecare conflict este atribuit unuia dintre cele șase paliere de altitudine după cum urmează:

Palier	1	2	3	4	5	6
de la		2 300 ft	5 000 ft	10 000 ft	20 000 ft	41000ft
până la	2 300 ft	5 000 ft	10 000 ft	20 000 ft	41 000 ft

Palierul de altitudine al unui conflict este determinat de altitudinea medie a două aeronave în momentul apropierii maxime.
Notă. În scopul definirii performanțelor logicii pentru evitarea coliziunilor nu este nevoie să se specifice baza fizică pentru măsurarea altitudinii sau relația dintre altitudine și nivelul solului.
Unghi de apropiere. Unghiul dintre proiecția pe sol a capetelor a două aeronave în momentul apropierii maxime, 180 de grade desemnând apropiere frontală, iar 0 grade desemnând aeronave paralele.
Conflict de intersectare. Un conflict în care separația în altitudine dintre cele două aeronave este mai mare de 100 ft la începutul și la sfârșitul ferestrei de conflict, iar poziția relativă pe verticală a celor două aeronave la sfârșitul ferestrei de conflict este inversată față de cea de la începutul acelei ferestre.
Conflict. În scopul definirii performanțelor logicii pentru evitarea coliziunilor, un conflict constă în două traiectorii simulate de aeronavă. Coordonatele orizontale ale aeronavei reprezintă poziția reală a acesteia, iar coordonata verticală reprezintă o măsurare a altitudinii efectuată cu un altimetru.
Clasă de conflict. Conflictele sunt clasificate după cum aeronavele sunt sau nu în tranziție la începutul și la sfârșitul ferestrei de conflict și dacă conflictul constă sau nu în intersectare.
Fereastră de conflict. Intervalul de timp [tca - 40 s, tca + 10 s].
Distanță orizontală de evitare (hmd). Distanța minimă de separare pe orizontală observată într-un conflict.
Aeronavă la nivel. O aeronavă care nu este în tranziție.
Traiectorie originală (inițială). Traiectoria originală a unei aeronave echipate cu ACAS este cea care ar fi urmată de aeronavă în același conflict, atunci când aceasta nu ar fi echipată cu ACAS.
Rată originală (inițială). Rata originală a unei aeronave echipate cu ACAS, la un anumit moment, este rata de variație a altitudinii în momentul în care aeronava ar urma traiectoria originală.
Rata solicitată. Pentru modelul standard pentru pilot, rata solicitată este rata cea mai apropiată de rata originală conformă cu avertizarea de decizie (RA).
tca. Nominal, timpul apropierii maxime. Pentru conflictele din modelul standard de conflict (pct. 4.4.2.6), un timp de referință în determinarea unui conflict, în care sunt specificați diverși parametri, inclusiv separarea pe orizontală și pe verticală (VMD și HMD).
Notă. Conflictele din modelul standard de conflicte (pct. 4.4.2.6) sunt materializate prin trasarea traiectoriilor celor două aeronave spre exterior, pornind de la tca. Când procesul este încheiat, tca poate să nu fie momentul exact al apropierii maxime și se acceptă diferențe de câteva secunde.
Aeronavă în tranziție. O aeronavă având o rată medie de variație a altitudinii a cărei valoare depășește 400 picioare pe minut (ft/min), măsurată într-o perioadă de timp dată.
Mărimea virajului. O diferență de cap definită ca diferența dintre proiecția pe sol a capului unei aeronave la finalul unui viraj și proiecția pe sol a capului acesteia la începutul virajului.
Distanța verticală de evitare (vmd). Teoretic, separația pe verticală în punctul de apropiere maximă. Pentru conflictele din modelul standard de conflict (pct. 4.4.2.6), prin construirea separării verticale la momentul de timp tca..4.4.2. Condițiile în care se aplică aceste cerințe4.4.2.1. Următoarele condiții inițiale trebuie să fie aplicate cerințelor de performanță specificate la pct. 4.4.3 și 4.4.4:a) măsurătorile de distanță și de azimut și un raport de altitudine sunt disponibile pentru aeronava intrusă la fiecare ciclu, atâta timp cât distanța se află în limita a 26 km (14 NM), dar nu și atunci când distanța depășește 26 km (14 NM);b) erorile în măsurătorile de distanță și de azimut se conformează modelelor standard privind erorile de distanță și de azimut (pct. 4.4.2.2) și (pct. 4.4.2.3);c) rapoartele de altitudine ale aeronavei intruse, care sunt răspunsurile sale de Mod C, sunt exprimate în trepte de 100 ft;d) măsurarea altitudinii care nu a fost cuantificată, care este exprimată cu o precizie de 1 ft sau mai bună, este disponibilă pentru propria aeronavă;e) erorile în măsurarea altitudinii ambelor aeronave sunt constante pe parcursul oricărui conflict;f) erorile în măsurarea altitudinii ambelor aeronave sunt conforme cu un model standard pentru erori de măsurare a altitudinii (pct. 4.4.2.4);g) reacțiile pilotului la avertizările de decizie (RA) sunt conforme cu modelul standard pentru pilot (pct. 4.4.2.5);h) aeronavele operează într-un spațiu în care conflictele apropiate, incluzându-le pe acelea pentru care ACAS-ul generează avertizări de decizie (RA), se conformează unui model standard de conflict (pct. 4.4.2.6);i) aeronavele echipate cu ACAS nu sunt limitate în capacitatea lor de a executa manevrele cerute de avertizările de decizie (RA); șij) după cum sunt specificate la pct. 4.4.2.7:1) aeronava intrusă, implicată în orice conflict, nu este echipată cu ACAS (pct. 4.4.2.7 a)); sau2) aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar urmează o traiectorie identică cu cea din conflictul neechipat (pct. 4.4.2.7 b); sau3) aeronava intrusă este echipată cu un ACAS care are logica pentru evitarea coliziunilor identică cu cea a ACAS-ului propriu (pct. 4.4.2.7 c)).
Notă. Expresia "măsurarea altitudinii" se referă la o măsurare efectuată cu un altimetru, înaintea oricărei cuantificări.4.4.2.1.1. Performanțele logicii pentru evitarea coliziunilor nu trebuie să se degradeze brusc, atunci când distribuția statistică a erorilor de altitudine sau distribuțiile statistice ale diverșilor parametri care caracterizează modelul standard de conflict sau reacția piloților la avertizări variază, atunci când rapoartele de supraveghere nu sunt disponibile la fiecare ciclu, atunci când cuantificarea măsurătorilor de altitudine privind aeronava intrusă variază sau când măsurătorile de altitudine pentru aeronava proprie sunt cuantificate.4.4.2.2. Modelul standard pentru eroarea în distanță
Erorile din măsurătorile simulate ale distanței trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuție normală cu media de 0 m (0 ft) și o deviație (abatere) standard de 15 m (50 ft).4.4.2.3. Modelul standard pentru eroarea de azimut
Erorile în măsurătorile simulate ale azimutului trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuție normală cu media de 0,0 grade și o deviație (abatere) standard de 10,00 grade.4.4.2.4. Modelul standard pentru eroarea în măsurarea altitudinii4.4.2.4.1. Erorile în măsurătorile simulate ale altitudinii trebuie să fie luate în calcul pornind de la o distribuție laplaciană, cu media zero și având o densitate a probabilității.
p(e) = (1/(2 lambda))exp (-│e│/lambda).4.4.2.4.2. Parametrul lambda, necesar pentru definirea distribuției statistice a erorii altimetrului fiecărei aeronave, trebuie să aibă una dintre cele două valori lambda 1 și lambda 2, care depind de palierul de altitudine al conflictului, după cum urmează:

Palier	1		2		3		4		5		6
	m	ft	m	ft	m	ft	m	ft	m	ft	m	ft
lambda 1	10	35	11	38	13	43	17	58	22	72	28	94
lambda 2	18	60	18	60	21	69	26	87	30	101	30	101

4.4.2.4.3. Pentru o aeronavă echipată cu ACAS, valoarea lui lambda trebuie să fie lambda 1.4.4.2.4.4. Pentru o aeronavă neechipată cu ACAS, valoarea lui lambda trebuie selectată aleatoriu, folosind următoarele probabilități:

Palier	1	2	3	4	5	6
Prob. (lambda 1)	0,391	0,320	0,345	0,610	0,610	0,610
Prob. (lambda 2)	0,609	0,680	0,655	0,390	0,390	0,390

4.4.2.5. Modelul standard pentru pilot
Modelul standard pentru pilot, folosit în evaluarea performanțelor logicii pentru evitarea coliziunilor, trebuie să fie conform celor ce urmează:a) orice avertizare de decizie (RA) este îndeplinită prin accelerarea până la rata cerută (dacă este necesar), după o întârziere corespunzătoare;b) atunci când rata curentă a aeronavei este aceeași cu rata sa originală, iar rata originală este conformă cu avertizarea de decizie (RA), aeronava își continuă rata ei originală, care nu este în mod necesar constantă, datorită posibilității de accelerare pe traiectoria originală;c) atunci când aeronava se conformează unei avertizări de decizie (RA) - rata ei curentă fiind aceeași cu rata originală, iar rata originală modificându-se și, în consecință, devenind incompatibilă cu avertizarea de decizie (RA), aeronava continuă să se conformeze acestei avertizări de decizie (RA);d) atunci când o avertizare de decizie (RA) inițială solicită o schimbare a ratei de modificare a altitudinii, aeronava răspunde cu o accelerație de 0,25 g, după o întârziere de 5 s din momentul afișării avertizării de decizie (RA);e) atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată și rata originală este conformă cu avertizarea de decizie (RA) modificată, aeronava se întoarce la rata ei originală (dacă este necesar), cu accelerația specificată la subpunctul g), după întârzierea specificată la subpunctul h);f) atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată și rata originală nu se conformează avertizării RA modificate, aeronava reacționează pentru conformarea cu avertizarea RA, cu accelerația specificată la subpunctul g), după o întârziere specificată la subpunctul h);g) valoarea accelerației utilizate când o avertizare de decizie (RA) este modificată, este de 0,25 g, cu excepția cazului în care avertizarea de decizie (RA) modificată reprezintă o avertizare RA cu sens inversat sau o avertizare RA cu rată crescută, caz în care accelerația are valoarea de 0.35 g;h) întârzierea utilizată atunci când o avertizare de decizie (RA) este modificată, este de 2,5 s, cu excepția cazului în care accelerarea a început cu 5 s mai devreme față de avertizarea RA inițială, caz în care accelerarea începe la 5 s după avertizarea RA inițială; șii) atunci când o avertizare de decizie (RA) este anulată, aeronava se întoarce la rata ei originală (dacă este necesar), cu o accelerație de 0,25 g și după o întârziere de 2,5 s.4.4.2.6. Modelul standard de conflict4.4.2.6.1. Elementele modelului standard de conflict4.4.2.6.1.1. Pentru a calcula efectul ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3) și compatibilitatea ACAS cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), trebuie să fie create seturi de conflicte pentru fiecare dintre:a) comenzile (ordinele) către cele două adrese ale aeronavelor;b) cele șase paliere de altitudine;c) cele nouăsprezece clase de conflict; șid) cele nouă sau zece intervale vmd, așa cum se specifică la pct. 4.4.2.6.2.4.
Rezultatele pentru aceste seturi trebuie să fie combinate utilizând ponderile relative date la pct. 4.4.2.6.2.4.4.2.6.1.1.1. Fiecare set de conflicte trebuie să conțină cel puțin 500 de conflicte independente, generate aleatoriu.4.4.2.6.1.1.2. Traiectoriile celor două aeronave din fiecare conflict trebuie să fie construite având următoarele caracteristici selectate aleatoriu:a) în plan vertical:1) distanța verticală de evitare (vmd) din cadrul intervalului vmd corespunzător;2) rata verticală pentru fiecare aeronavă de la începutul ferestrei de conflict, z1, și de la sfârșitul ferestrei de conflict, z2;3) accelerația verticală; și4) timpul de începere pentru accelerația verticală; șib) în plan orizontal:1) distanța orizontală de evitare (hmd);2) unghiul de apropiere;3) viteza pentru fiecare aeronavă în punctul de apropiere maximă;4) decizia pentru fiecare aeronavă de a vira sau nu;5) mărimile virajului, unghiului de înclinație în viraj; momentul încheierii virajului;6) decizia pentru fiecare aeronavă dacă viteza acesteia se modifică sau nu; și7) valoarea modificării vitezei.
Notă.- Este posibil ca selecțiile făcute pentru diversele caracteristici ale unui conflict să fie incompatibile. Când se întâmplă acest lucru, problema poate fi rezolvată prin respingerea fie a selecției pentru o caracteristică anume, fie a întregului conflict, după cum este cel mai potrivit.4.4.2.6.1.3. Pentru distribuția statistică a distanței orizontale de evitare (hmd) trebuie să fie folosite două modele (pct. 4.4.2.6.4.1). Pentru calcularea efectului ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3), distanța hmd trebuie să fie restricționată la mai puțin de 150 m (500 ft). Pentru calcularea compatibilității ACAS-ului cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), distanța hmd trebuie să fie selectată dintr-o gamă mai mare de valori (pct. 4.4.2.6.4.1.2).
Notă. Pct. 4.4.2.6.2 și pct. 4.4.2.6.3 menționează caracteristicile verticale pentru traiectoriile aeronavelor din modelul standard de conflict, care depind de modul în care distanța hmd, fie este restricționată să fie mică (pentru calcularea coeficientului de risc), fie poate lua valori mai mari (pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian). Altfel, caracteristicile conflictelor în planurile vertical și orizontal sunt independente.4.4.2.6.2. Clasele de conflict și ponderile4.4.2.6.2.1. Codul de adresă al aeronavei. Pentru fiecare aeronavă trebuie să fie la fel de probabil să aibă un cod de adresă al aeronavei mai mare.4.4.2.6.2.2. Palierele de altitudine. Ponderile relative ale palierelor de altitudine trebuie să fie după cum urmează:

Palier	1	2	3	4	5	6
Probabilitate (palier)	0,13	0,25	0,32	0,22	0,07	0,01

4.4.2.6.2.3. Clasele de conflict4.4.2.6.2.3.1. Conflictele trebuie să fie clasificate după modul cum aeronavele sunt: la nivel (L) sau în tranziție (T), la începutul (înainte de tca) sau la sfârșitul (după tca) ferestrei de conflict și dacă conflictul este o intersectare sau nu, după cum este ilustrat în următorul tabel:

Clasa	Aeronava nr. 1		Aeronava nr. 2		Intersectare
	înaintea tca	după tca	înaintea tca	după tca
1	L	L	T	T	da
2	L	L	L	T	da
3	L	L	T	L	da
4	T	T	T	T	da
5	L	T	T	T	da
6	T	T	T	L	da
7	L	T	L	T	da
8	L	T	T	L	da
9	T	L	T	L	da
10	L	L	L	L	nu
11	L	L	T	T	nu
12	L	L	L	T	nu
13	L	L	T	L	nu
14	T	T	T	T	nu
15	L	T	T	T	nu
16	T	T	T	L	nu
17	L	T	L	T	nu
18	L	T	T	L	nu
19	T	L	T	L	nu

4.4.2.6.2.3.2. Ponderile relative ale claselor de conflict trebuie să depindă de palier, după cum urmează:

Clasa	Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de risc		Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM)
	Palierele 1-3	Palierele 4-6	Palierele 1-3	Palierele 4-6
1	0,00502	0,00319	0,06789	0,07802
2	0,00030	0,00018	0,00408	0,00440
3	0,00049	0,00009	0,00664	0,00220
4	0,00355	0,0027	0,04798	0,06593
5	0,00059	0,00022	0,00791	0,00549
6	0,00074	0,00018	0,00995	0,00440
7	0,00002	0,00003	0,00026	0,00082
8	0,00006	0,00003	0,00077	0,00082
9	0,00006	0,00003	0,00077	0,00082
10	0,36846	0,10693	0,31801	0,09011
11	0,26939	0,41990	0,23252	0,35386
12	0,06476	0,02217	0,05590	0,01868
13	0,07127	0,22038	0,06151	0,18571
14	0,13219	0,08476	0,11409	0,07143
15	0,02750	0,02869	0,02374	0,02418
16	0,03578	0,06781	0,03088	0,05714
17	0,00296	0,00098	0,00255	0,00082
18	0,00503	0,00522	0,00434	0,00440
19	0,01183	0,03651	0,01021	0,03077

4.4.2.6.2.4. Intervalele distanțelor verticale de evitare (vmd )4.4.2.6.2.4.1. Distanțele verticale de evitare (vmd) pentru fiecare conflict trebuie să fie extrase dintr-unul din cele zece intervale vmd pentru clasele de conflict fără intersectare și dintr-unul din cele nouă sau zece intervale vmd pentru clasele de conflict cu intersectare. Fiecare interval vmd trebuie să aibă o întindere de 100 ft pentru calcularea coeficientului de risc sau o întindere de 200 ft pentru calcularea compatibilității cu managementul traficului aerian (ATM). Valoarea maximă a distanței vmd trebuie să fie de 1000 ft pentru calcularea coeficientului de risc și de 2000 ft în rest.4.4.2.6.2.4.2. Pentru clasele de conflict fără intersectare, ponderile relative ale intervalelor vmd trebuie să fie după cum urmează:

Intervalul vmd	Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de risc	Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM)
1	0,013	0,128
2	0,026	0,135
3	0,035	0,209
4	0,065	0,171
5	0,100	0,160
6	0,161	0,092
7	0,113	0,043
8	0,091	0,025
9	0,104	0,014
10	0,091	0,009

Notă. Suma ponderilor pentru intervalele vmd nu este egală cu 1.0. Ponderile specificate se bazează pe analiza conflictelor înregistrate în datele radarelor ATC de la sol. Fracțiunea care lipsește reflectă faptul că aceste conflicte înregistrate includ și unele conflicte a căror distanță vmd depășește distanța verticală de evitare maximă a modelului.4.4.2.6.2.4.3. Pentru clasele de conflict cu intersectare, ponderile relative ale intervalelor vmd trebuie să fie după cum urmează:

Intervalul vmd	Ponderea relativă pentru calcularea coeficientului de risc	Ponderea relativă pentru compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM)
1	0	0,064
2	0,026	0,144
3	0,036	0,224
4	0,066	0,183
5	0,102	0,171
6	0,164	0,098
7	0,115	0,046
8	0,093	0,027
9	0,106	0,015
10	0,093	0,010

Notă. Pentru clasele cu intersectare, distanța vmd trebuie să depășească 100 ft, pentru ca un conflict să fie clasificat drept conflict cu intersectare. Prin urmare, pentru calcularea coeficientului de risc nu există intervalul vmd 1, iar pentru calcularea compatibilității cu managementul traficului aerian (ATM), intervalul vmd 1 este limitat la [100 ft, 200 ft].4.4.2.6.3. Caracteristicile traiectoriilor în plan vertical ale aeronavelor4.4.2.6.3.1. Distanța verticală de evitare (vmd). Distanța vmd pentru fiecare conflict trebuie să fie selectată aleatoriu, dintr-o distribuție uniformă în intervalul acoperind distanța vmd corespunzătoare.4.4.2.6.3.2. Rata verticală4.4.2.6.3.2.1. Pentru orice aeronavă, în orice conflict, fie rata verticală trebuie să fie constantă (z), fie traiectoria verticală trebuie să fie construită astfel încât rata verticală la timpul apropierii maxime (tca) - 35 s, să fie z1 și rata verticală la timpul tca + 5 s, să fie z2. Fiecare rată verticală z, z1 sau z2 trebuie să fie determinată mai întâi prin selectarea aleatorie a unui interval în limitele căruia se regăsește, iar apoi prin selectarea valorii exacte dintr-o distribuție uniformă din intervalul selectat.4.4.2.6.3.2.2. Intervalele în cadrul cărora se găsesc ratele verticale trebuie să depindă de faptul că aeronava este la nivel, de ex. marcate cu "L" conform pct. 4.4.2.6.2.3.1 sau în tranzit, de ex. marcate cu "T" conform pct. 4.4.2.6.2.3.1, după cum urmează:

L	T
[240 ft/min, 400 ft/min]	[3200 ft/min, 6000 ft/min]
[80 ft/min, 240 ft/min]	[400 ft/min, 3200 ft/min]
[-80 ft/min, 80 ft/min]	[-400 ft/min, 400 ft/min]
[-240 ft/min, 80 ft/min]	[-3200 ft/min, 400 ft/min]
[-400 ft/min,240 ft/min]	[-6000 ft/min, 3200 ft/min]

4.4.2.6.3.2.3. Pentru aeronavele care sunt la nivel de-a lungul ferestrei de conflict, rata verticală z trebuie să fie constantă. Probabilitățile pentru intervalele în limitele cărora se găsește z, trebuie să fie după cum urmează:

z (ft/min)	prob(z)
[240 ft/min, 400 ft/min]	0,0382
[80 ft/min, 240 ft/min]	0,0989
[-80 ft/min, 80 ft/min]	0,7040
[-240 ft/min, -80 ft/min]	0,1198
[-400 ft/min, 240 ft/min]	0,0391

4.4.2.6.3.2.4. Pentru aeronavele care nu sunt la nivel de-a lungul întregii ferestre de conflict, intervalele pentru z1 și z2 trebuie să fie determinate împreună, prin selecție aleatorie, utilizând probabilitățile comune care depind de palierul de altitudine și de faptul că aeronava tranzitează la începutul ferestrei de conflict (Rată-la-Nivel), la sfârșitul ferestrei de conflict (Nivel-la-Rată) sau atât la începutul cât și la sfârșitul acesteia (Rată-la-Rată). Probabilitățile comune pentru intervalele ratei verticale trebuie să fie după cum urmează:a) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Nivel în palierele 1-3,

intervalul z2	probabilitatea comună intervalelor z1 și z2
[240 ft/min, 400 ft/min]	0,0019	0,0169	0,0131	0,1554	0,0000
[80 ft/min, 240 ft/min]	0,0000	0,0187	0,0019	0,1086	0,0000
[-80 ft/min, 80 ft/min]	0,0037	0,1684	0,0094	0,1124	0,0075
[-240 ft/min, -80 ft/min]	0,0037	0,1461	0,0094	0,0243	0,0037
[-400 ft/min, -240 ft/min]	0,0000	0,1742	0,0094	0,0094	0,0019
-6000 ft/min	-3200 ft/min	-400 ft/min	400 ft/min	3200 ft/min	6000 ft/min zi

b) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Nivel în palierele 4-6,

intervalul z2	probabilitatea comună intervalelor z1 și z2
[240 ft/min, 400 ft/min]	0,0105	0,0035	0,0000	0,1010	0,0105
[80 ft/min, 240 ft/min]	0,0035	0,0418	0,0035	0,1776	0,0279
[-80 ft/min, 80 ft/min]	0,0279	0,1219	0,0000	0,2403	0,0139
[-240 ft/min, -80 ft/min]	0,0035	0,0767	0,0000	0,0488	0,0105
[-400 ft/min, -240 ft/min]	0,0105	0,0453	0,0035	0,0174	0,0000
-6000 ft/min	-3200 ft/min	-400 ft/min	400 ft/min	3200 ft/min	6000 ft/min z1

c) pentru aeronavele având traiectoriile Nivel-la-Rată în palierele 1-3,

intervalul z2	probabilitatea comună intervalelor zi și z2
[3200 ft/min, 6000ft/min]	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000
[400 ft/min, 3200 ft/min]	0,0074	0,0273	0,0645	0,0720	0,1538
[-400 ft/min, 400 ft/min]	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000
[-3200 ft/min,-400ft/min]	0,2978	0,2084	0,1365	0,0273	0,0050
[-6000 ft/min, -3200 ft/min]	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000
-400 ft/min	-240 ft/min	-80 ft/min	80 ft/min	240 ft/min	400 ft/min z1

d) pentru aeronavele cu traiectoria Nivel-la-Rată în palierele 4-6,

intervalul z2	probabilitatea comună intervalelor zi și z2
[3200 ft/min, 6000ft/min]	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000	0,0192
[400 ft/min, 3200 ft/min]	0,0000	0,0000	0,0962	0,0577	0,1154
[-400 ft/min, 400 ft/min]	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000
[-3200 ft/min,-400ft/min]	0,1346	0,2692	0,2308	0,0577	0,0192
[-6000 ft/min,-3200 ft/min]	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000
-400 ft/min	-240 ft/min	-80 ft/min	80 ft/min	240 ft/min	400 ft/min zi

e) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Rată în palierele 1-3,

intervalul z2	probabilitatea comună intervalelor z1 și z2
[3200 ft/min, 6000ft/min]	0,0000	0,0000	0,0007	0,0095	0,0018
[400 ft/min, 3200 ft/min]	0,0000	0,0018	0,0249	0,2882	0,0066
[-400 ft/min, 400 ft/min]	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000
[-3200 ft/min,-400ft/min]	0,0048	0,5970	0,0600	0,0029	0,0011
[-6000 ft/min,-3200 ft/min]	0,0000	0,0007	0,0000	0,0000	0,0000
-6000 ft/min	-3200 ft/min	-400 ft/min	400 ft/min	3200 ft/min	6000 ft/min zi

f) pentru aeronavele având traiectoriile Rată-la-Rată în palierele 4-6,

intervalul z2	probabilitatea comună intervalelor z1 și z2
[3200 ft/min, 6000ft/min]	0,0014	0,0000	0,0028	0,0110	0,0069
[400 ft/min, 3200 ft/min]	0,0028	0,0028	0,0179	0,4889	0,0523
[-400 ft/min, 400 ft/min]	0,0000	0,0000	0,0000	0,0000	0
[-3200 ft/min,-400ft/min]	0,0317	0,3029	0,0262	0,0152	0,0028
[-6000 ft/min,-3200 ft/min]	0,0110	0,0220	0,0014	0,0000	0
-6000 ft/min	-3200 ft/min	-400 ft/min	400 ft/min	3200 ft/min	6000 ft/min zi

4.4.2.6.3.2.5. Pentru o traiectorie Rată-la-Rată, dacă │z2 - z1│ 4.4.2.6.3.3. Accelerația verticală4.4.2.6.3.3.1. Supusă prevederilor de la pct. 4.4.2.6.3.2.5, pentru aeronavele care nu sunt la nivel de-a lungul întregii ferestre de conflict, rata trebuie să fie constantă și egală cu z1, cel puțin în intervalul [tca - 40 s, tca - 35 s] la începutul ferestrei de conflict și trebuie să fie constantă și egală cu z2, cel puțin în intervalul [tca + 5 s, tca + 10 s] la sfârșitul ferestrei de conflict. Accelerația verticală trebuie să fie constantă în perioada de timp de intervenție.4.4.2.6.3.3.2. Accelerația verticală (z") se calculează după formula următoare:
z" =(Az2 - z1) + epsilon
unde parametrul A depinde de caz, după cum urmează:

	A(s^-1)
Caz	Palierele 1-3	Palierele 4-6
Rată-la-palier	0,07i	0,059
Palier-la-rată	0,089	0,075
Rată-la-rată	0,083	0,072

Iar eroarea epsilon este selectată aleatoriu, utilizând următoarea densitate de probabilitate:
p(epsilon)= (1/(2μ)) exp (-│epsilon│/μ),
unde μ = 0,3fts^-2.
Notă. Semnul accelerației z" este determinat de z1 și z2. O eroare epsilon care schimbă acest semn trebuie să fie rejectată și eroarea reselectată.4.4.2.6.3.4. Momentul începerii accelerării. Momentul începerii accelerării trebuie să fie distribuit uniform în intervalul de timp [tca - 35s, tca - 5 s] și trebuie să fie astfel încât rata z2 să fie atinsă nu mai târziu de tca + 5 s.4.4.2.6.4. Caracteristicile traiectoriilor aeronavelor în plan orizontal4.4.2.6.4.1. Distanța orizontală de evitare4.4.2.6.4.1.1. Pentru calcularea efectului ACAS-ului asupra riscului de coliziune (pct. 4.4.3), distanța orizontală de evitare (hmd) trebuie să fie distribuită uniform în intervalul [0,500 ft].4.4.2.6.4.1.2. Pentru calculele privind compatibilitatea ACAS-ului cu managementul traficului aerian (ATM) (pct. 4.4.4), distanța orizontală de evitare (hmd) trebuie să fie distribuită astfel încât valorile hmd să aibă probabilitățile cumulative următoare:

Probabilitatea cumulativă			Probabilitatea cumulativă
hmd (ft)	Palierele 1-3	Palierele 4-6	hmd (ft)	Palierele 1-3	Palierele 4-6
0	0,000	0,000	17013	0,999	0,868
1215	0,152	0,125	18228	1,000	0,897
2430	0,306	0,195	19443		0,916
3646	0,482	0,260	20659		0,927
4860	0,631	0,322	21874		0,939
6076	0,754	0,398	23089		0,946
7921	0,859	0,469	24304		0,952
8506	0,919	0,558	25520		0,965
9722	0,954	0,624	26735		0,983
10937	0,972	0,692	27950		0,993
12152	0,982	0,753	29165		0,996
13367	0,993	0,801	30381		0,999
14582	0,998	0,821	31596		1,000
15798	0,999	0,848

4.4.2.6.4.2. Unghiul de apropiere. Distribuția cumulativă pentru unghiul orizontal de apropiere trebuie să fie după cum urmează:

Unghiul de apropiere (grade)	Probabilitatea cumulativă		Unghiul de apropiere (grade)	Probabilitatea cumulativă
	Palierele 1-3	Palierele 4-6		Palierele 1-3	Palierele 4-6
0	0,00	0,00	100	0,38	0,28
10	0,14	0,05	110	0,43	0,31
20	0,17	0,06	120	0,49	0,35
30	0,18	0,08	130	0,55	0,43
40	0,19	0,08	140	0,62	0,50
50	0,21	0,10	150	0,71	0,59
60	0,23	0,13	160	0,79	0,66
70	0,25	0,14	170	0,88	0,79
80	0,28	0,19	180	1,00	1,00
90	0,32	0,22

4.4.2.6.4.3. Viteza aeronavei. Distribuția cumulativă pentru viteza la sol în plan orizontal a fiecărei aeronave, în punctul de apropiere maximă, trebuie să fie după cum urmează:

Viteza la sol (kt)	Probabilitatea cumulativă		Viteza la sol (kt)	Probabilitatea cumulativă
	Palierele 1-3	Palierele 4-6		Palierele 1-3	Palierele 4-6
45	0,000		325	0,977	0,528
50	0,005		350	0,988	0,602
75	0,024	0,000	375	0,997	0,692
100	0,139	0,005	400	0,998	0,813
125	0,314	0,034	425	0,999	0,883
150	0,486	0,064	450	1,000	0,940
175	0,616	0,116	475		0,972
200	0,700	0,171	500		0,987
225	0,758	0,211	525		0,993
250	0,821	0,294	550		0,998
275	0,895	0,361	575		0,999
300	0,949	0,427	600		1,000

4.4.2.6.4.4. Probabilitățile de manevră la orizontală. Pentru orice aeronavă, în orice conflict, probabilitatea unui viraj, probabilitatea unei schimbări de viteză datorată unui viraj și probabilitatea unei schimbări de viteză nedatorată unui viraj, trebuie să fie după cum urmează:

Palierul	Probabilitatea (viraj)	Probabilitatea (schimbarea vitezei) datorată unui viraj	Probabilitatea (schimbarea vitezei) nedatorată unui viraj
1	0,31	0,20	0,5
2	0,29	0,20	0,25
3	0,22	0,10	0,15
4,5,6	0,16	0,05	0,10

4.4.2.6.4.4.1. Dată fiind o schimbare de viteză, probabilitatea creșterii sau descreșterii vitezei trebuie să fie 0,5.4.4.2.6.4.5. Mărimea virajului. Distribuția cumulativă pentru mărimea oricărui viraj trebuie să fie după cum urmează:

Mărimea virajului (grade)	Probabilitatea cumulativă
	Palierele 1-3	Palierele 4-6
15	0,00	0,00
30	0,43	0,58
60	0,75	0,90
90	0,88	0,97
120	0,95	0,99
150	0,98	1,00
180	0,99
210	1,00

4.4.2.6.4.5.1. Direcția virajului trebuie să fie aleatorie, cu o probabilitate de viraj către stânga sau către dreapta de 0,5.4.4.2.6.4.6. Unghiul de înclinare în viraj. Unghiul de înclinare al unei aeronave în timpul unui viraj nu trebuie să fie mai mic de 15 grade. Probabilitatea ca acesta să fie egal cu 15 grade trebuie să fie 0,79 pentru palierele 1-3 și 0,54 pentru palierele 4-5. Distribuția cumulativă pentru unghiurile de înclinare mai mari, trebuie să fie după cum urmează:

Unghiul de înclinație (grade)	Probabilitatea cumulativă
	Palierele 1-3	Palierele 4-6
15	0,79	0,54
25	0,96	0,82
35	0,99	0,98
50	1,00	1,00

4.4.2.6.4.7. Momentul terminării virajului. Distribuția cumulativă a momentului terminării virajului fiecărei aeronave trebuie să fie după cum urmează:

Momentul terminării virajului (Secunde înainte de tca)	Probabilitatea cumulativă
	Palierele 1-3	Palierele 4-6
0	0,42	0,28
5	0,64	0,65
10	0,77	0,76
15	0,86	0,85
20	0,92	0,94
25	0,98	0,99
30	1,00	1,00

4.4.2.6.4.8. Schimbarea vitezei. O accelerație sau decelerație constantă trebuie să fie selectată aleatoriu pentru fiecare aeronavă care execută o schimbare a vitezei într-un conflict dat și aceasta trebuie să fie aplicată pe toată durata conflictului. Accelerațiile trebuie să fie uniform distribuite între 2 kt/s și 6 kt/s. Decelerațiile trebuie să fie uniform distribuite între 1 kt/s și 3 kt/s.4.4.2.7. Echiparea cu ACAS a aeronavei intruse
Fiecare dintre cerințele de performanță specificate la pct. 4.4.3 și 4.4.4 trebuie să se aplice celor trei situații distincte referitoare la ACAS-ul și traiectoria aeronavei intruse, astfel:a) dacă aeronava intrusă, implicată în orice conflict, nu este echipată (pct. 4.4.2.1 j)1)), aceasta urmează o traiectorie identică cu aceea pe care ar urma-o dacă aeronava proprie nu ar fi echipată;b) dacă aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar urmează o traiectorie identică cu aceea dintr-un conflict neechipat (pct. 4.4.2.1 j)2)):1) aceasta urmează o traiectorie identică, fără a ține seama dacă există sau nu o avertizare de decizie (RA);2) ACAS-ul aeronavei intruse generează o avertizare de decizie (RA) și transmite o informație RAC, care este recepționată imediat după ce orice avertizare de decizie (RA) a fost semnalizată mai întâi pilotului aeronavei proprii;3) sensul informației RAC, generată de ACAS-ul aeronavei intruse și transmisă către aeronava proprie, este opus sensului primei informații RAC selectate și transmise aeronavei intruse de aeronava proprie (pct. 4.3.6.1.3);4) informația RAC transmisă de aeronava intrusă este recepționată de aeronava proprie; și5) cerințele se aplică ambelor, atunci când aeronava proprie are codul de adresă al aeronavei situat mai jos și când aeronava intrusă are codul de adresă al aeronavei situat mai jos; șic) dacă aeronava intrusă este echipată cu un ACAS având logica pentru evitarea coliziunilor identică cu aceea a ACAS-ului propriu (pct. 4.4.2.1 j) 3)):1) condițiile referitoare la performanțele aeronavei proprii, la ACAS-ul și pilotul acesteia, se aplică în mod egal aeronavei intruse, ACAS-ului și pilotului acesteia;2) informațiile RAC transmise de o aeronavă sunt recepționate de cealaltă; și3) cerințele se aplică ambelor, atunci când aeronava proprie are codul de adresă al aeronavei situat mai jos și când aeronava intrusă are codul de adresă al aeronavei situat mai jos.4.4.2.8. Compatibilitatea diferitelor modele logice pentru evitarea coliziunilor
Atunci când se au în vedere modele logice alternative pentru evitarea coliziunilor, autoritățile naționale de supervizare trebuie să verifice că:a) performanțele modelului alternativ sunt acceptabile pentru conflicte care implică echipamente ACAS care folosesc modelele existente; șib) performanțele modelelor existente nu sunt degradate prin utilizarea modelului alternativ.
Notă.- În vederea stabilirii compatibilității dintre diferitele modele logice pentru evitarea coliziunilor, condițiile descrise la pct. 4.4.2.7 b) sunt cele mai exigente condiții care pot fi anticipate în acest scop.4.4.3. Reducerea riscului de coliziune
Conform prevederilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel încât numărul anticipat de coliziuni să fie redus la următoarele fracțiuni din numărul anticipat, în absența ACAS-ului:

a) atunci când intrusul nu este echipat cu ACAS	0,18;
b) atunci când intrusul este echipat, dar nu răspunde	0,32; și
c) atunci când intrusul este echipat și răspunde	0,04.

4.4.4. Compatibilitatea cu managementul traficului aerian (ATM)4.4.4.1. Rata de alertă a inconveniențelor4.4.4.1.1. Conform condițiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie concepută astfel încât proporția avertizărilor de decizie (RA), care reprezintă un "inconvenient" (pct. 4.4.4.1.2), să nu depășească:a) 0,06, când rata verticală a aeronavei proprii, la momentul când avertizarea de decizie (RA) este emisă pentru prima dată, este mai mică decât 400 ft/min; saub) 0,08, când rata verticală a aeronavei proprii, la momentul când avertizarea de decizie (RA) este emisă pentru prima dată, este mai mare decât 400 ft/min.
Notă. Această cerință nu este limitată datorită echipării ACAS a aeronavei intruse (pct. 4.4.2.7), întrucât aceasta are un efect neglijabil asupra apariției și frecvenței avertizărilor de decizie (RA) care constituie un inconvenient.4.4.4.1.2. O avertizare de decizie (RA) trebuie să fie considerată "inconvenient" conform pct. 4.4.4.1.1, cu excepția cazului în care, la un moment dat, pe durata conflictului în absența ACAS, separația pe orizontală și pe verticală sunt în mod simultan mai mici decât valorile cuprinse în următorul tabel:

Separarea orizontală		Separarea verticală
peste FL 100	2,0 NM	750 ft
sub FL 100	1,2 NM	750 ft

4.4.4.2. Selectarea sensului compatibil
Conform condițiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel concepută încât proporția conflictelor în care respectarea avertizării de decizie (RA) conduce la o separare în altitudine în punctul de apropiere maximă, cu sens opus aceleia care se produce în absența ACAS-ului, nu trebuie să depășească următoarele valori:

a) când aeronava intrusă nu este echipată cu ACAS	0,08;
b) când aeronava intrusă este echipată dar nu răspunde	0,08; și
c) când aeronava intrusă este echipată și răspunde	0,12.

4.4.4.3. Abateri provocate de ACAS4.4.4.3.1. Conform condițiilor de la pct. 4.4.2, componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie concepută astfel încât numărul de avertizări de decizie care conduc la abateri (pct. 4.4.4.3.2) mai mari decât valorile indicate, să nu depășească următoarele proporții, din numărul total de avertizări de decizie (RA):

	Număr RA/număr total RA când rata verticală a aeronavei proprii la momentul emiterii primei avertizări de decizie (RA)
	este mai mică de 400 ft/min	depășește 400 ft/min
când aeronava intrusă nu este echipată cu ACAS
pentru abateri ≥300 ft	0,15	0,23
pentru abateri ≥600 ft	0,04	0,13
pentru abateri ≥1000 ft	0,01	0,07
când aeronava intrusă este echipată cu ACAS, dar nu răspunde
pentru abateri ≥300 ft	0,23	0,35
pentru abateri ≥600 ft	0,06	0,16
pentru abateri ≥1000 ft	0,02	0,07
când aeronava intrusă este echipată cu ACAS și răspunde
pentru abateri ≥300 ft	0,11	0,23
pentru abateri ≥600 ft	0,02	0,12
pentru abateri ≥1000 ft	0,01	0,06

4.4.4.3.2. În scopul conformării prevederilor de la pct. 4.4.4.3.1, abaterea aeronavei echipate de la traiectoria originală trebuie să fie măsurată în intervalul cuprins între momentul în care avertizarea de decizie (RA) este emisă prima dată și momentul în care, în urma anulării avertizării de decizie (RA), aeronava echipată și-a restabilit rata originală de schimbare a altitudinii. Deviația trebuie să fie calculată ca fiind cea mai mare diferență de altitudine în orice moment din acest interval, dintre traiectoria urmată de aeronava echipată atunci când răspunde la avertizarea de decizie (RA) și traiectoria sa originală.4.4.5. Valoarea relativă a obiectivelor în conflict
Componenta logică pentru evitarea coliziunilor trebuie să fie astfel concepută încât să reducă pe cât de mult posibil riscul de coliziune (măsurat conform celor definite la pct. 4.4.3) și să limiteze pe cât de mult posibil separarea de managementul traficului aerian (ATM) (măsurat conform celor definite la pct. 4.4.4).4.5. UTILIZAREA RAPOARTELOR DE SQUITTER EXTINS DE CĂTRE ACAS4.5.1. Supravegherea hibridă ACAS folosind datele de poziție de la squitter-ele extinse
Protocoalele de supraveghere definite în această secțiune sunt pentru supravegherea hibridă ACAS în timp ce protocoalele de supraveghere pentru ACAS care nu este echipat pentru supravegherea hibridă sunt definite în 4.3.7.1.4.5.1.1. Definiții
Supraveghere activă. Procesul de urmărire a unei aeronave intruse prin folosirea informațiilor obținute din răspunsurile la interogările aeronavei proprii echipate cu ACAS.
Traiectorie activă. O traiectorie stabilită cu ajutorul măsurătorilor obținute prin interogare activă.
Supraveghere hibridă extinsă. Procesul prin care se utilizează mesajele ADS-B calificate privind poziția în aer, prin squitter extins de 1090 MHz, fără a valida datele squitter-ului extins 1090 MHz pentru track-ul cu interogări active ACAS.
Supraveghere hibridă. Procesul utilizării unei combinații a supravegherii active și a supravegherii pasive cu date valide, pentru a actualiza un track ACAS, cu scopul păstrării independenței ACAS-ului.
Validare. Procesul de verificare a poziției relative a unui intrus folosind informații pasive, prin intermediul squitter-ului extins de 1090 MHz, prin compararea acesteia cu poziția relativă obținută prin interogare activă ACAS.
Supraveghere pasivă. Procesul de urmărire a unei alte aeronave fără a o interoga, prin folosirea squitter-elor extinse ale acesteia. ACAS-ul folosește informațiile obținute prin intermediul squitter-elor extinse de 1090 MHz, pentru a determina dacă este necesară o supraveghere activă și nu folosește aceste informații în alte scopuri. Supravegherea pasivă se aplică atât supravegherii hibride cât și supravegherii hibride extinse.
Traiectorie pasivă. După achiziția inițială, o traiectorie menținută fără interogare activă, folosind informațiile conținute în squitter-ele extinse.4.5.1.2. Un ACAS echipat să recepționeze mesaje de poziție de la bord, prin squitter-ele extinse, pentru supravegherea pasivă a aeronavelor intruse care nu constituie amenințări, trebuie să utilizeze aceste informații pasive de poziție, după cum este indicat în continuare.4.5.1.3. Supravegherea pasivă4.5.1.3.1. Supravegherea hibridă extinsă4.5.1.3.1.1. Sistemele care utilizează modul de supraveghere hibrid extins trebuie să stabilească un track (o traiectorie) în așa fel încât nu sunt operate interogări, adică dobândirea track-ului prin utilizarea exclusivă a squitter-ului extins ADS-B, atunci când sunt întrunite următoarele condiții:a) Datele de poziționare a aeronavei proprii întrunesc următorul nivel minim de calitate:1) incertitudinea poziției orizontale a aeronavei proprii (95%) este 2) integritatea poziției orizontale a aeronavei proprii trebuie să fie astfel încât probabilitatea unei erori de poziție nedetectate, care este mai mare decât o rază de 0,6 NM, este mai mică de 1X10^-7.b) Intensitatea semnalului recepționat este mai mică sau egală cu -68 dBm +/-2 dB (nivelul minim de trigger-are - declanșare pentru supravegherea hibridă extinsă) sau aeronava proprie operează pe suprafață (a pistei); șic) Calitatea datelor de intruziune îndeplinesc următoarele cerințe minime:1) numărul versiunii ADS-B ≥ 2;2) NIC raportat ≥ 6 (3) NACp raportat ≥ 7 (4) SIL raportat = 3;5) SDA raportat = 2 sau 3; și6) altitudinea barometrică este validă.4.5.1.3.1.2. Sistemul nu trebuie să utilizeze "ADS-rebroadcast - re-emisie/retransmis" (ADS-R) și date TIS-B pentru a intercepta, în mod pasiv, o aeronavă.
Nota 1.- ADS-R este descris în "Specificații Tehnice pentru Servicii de Mod S și squitter extins (Doc. 9871)".
Nota 2.- Intensitatea nivelului semnalului nu poate fi aplicată datelor ADS-R și TIS-B.4.5.1.3.1.3. Un track menținut sub modul de supraveghere hibrid extins trebuie să facă tranziția către un track menținut sub modul activ de supraveghere dacă sunt îndeplinite criteriile de domeniu și altitudine ale amenințării hibride.
Notă.- Informațiile privind criteriile de domeniu și altitudine privind amenințarea hibridă pot fi găsite în RTCA DO-300A varianta 1/EUROCAE ED-221 A -Standarde de performanță operaționale minime (MOPS) pentru supravegherea hibridă cu sistemul de alertă în trafic și evitare a coliziunii II (TCAS II).4.5.1.3.1.4. Un track sub modul de supraveghere hibrid extins trebuie să facă tranziția spre un track sub modul de supraveghere hibrid, dacă:a) Semnalul indică o probabilitate mare de a fi în imediata proximitate, adică semnalul > supravegherea hibridă extinsă MTL, cu excepția situațiilor în care operează pe suprafața aeroportului; saub) Datele de intruziune sau calitatea propriilor date nu îndeplinesc cerințele minime.4.5.1.3.2. Validarea. Pentru a valida poziția unui intrus, care este raportat prin informații de squitter extins și care nu îndeplinește criteriile pentru modul de supraveghere hibrid extins, ACAS-ul trebuie să determine distanța și azimutul relative ale acelei aeronave, utilizând în calcul poziția de referință și azimutul geografic aeronavei proprii și poziția aeronavei intruse, așa cum sunt raportate prin squitter-ul extins. Aceste măsurători rezultate, de distanță și azimut relativ, precum și altitudinea raportată în squitter, trebuie să fie comparate cu distanța, azimutul relativ și altitudinea determinate prin interogarea activă ACAS a aeronavei, prin care se cere un răspuns scurt din partea acesteia. Diferențele dintre distanța rezultată și cea măsurată și azimutul relativ și squitter, precum și dintre altitudinea raportată prin squitter și cea prezentă în răspuns, trebuie să fie calculate și folosite în teste pentru a determina dacă datele squitter-ului extins sunt valide. Dacă aceste teste sunt reușite, poziția pasivă trebuie considerată a fi validată, iar traiectoria trebuie să fie menținută cu ajutorul datelor pasive, cu excepția situației în care aceasta este o amenințare apropiată, după cum este descris în 4.5.1.4. Dacă oricare dintre testele de validare de mai sus eșuează trebuie utilizată supravegherea activă pentru a stabili traiectoria intrusului.
Notă.- Teste corespunzătoare pentru validarea datelor de squitter extins, în scopul supravegherii hibride ACAS, pot fi găsite în RTCA DO-300A, varianta 1/EUROCAE ED-221A- Standarde Minime de Performanță Operațională (MOPS) pentru supravegherea hibridă cu Sistemul de Alertă de Trafic și de evitare a coliziunii II (TCAS II)4.5.1.3.3. Interogările active suplimentare. În scopul asigurării faptului că traiectoria unei aeronave intruse este actualizată cel puțin ori de câte ori este necesar, în lipsa datelor de squitter extins (pct. 4.3.7.1.2.2), de fiecare dată când o traiectorie este actualizată folosind informațiile de squitter extins, trebuie să fie calculat momentul în care va fi necesară următoarea interogare activă. O interogare activă trebuie să fie efectuată la momentul calculat, dacă nu a fost primit niciun squitter înainte de efectuarea interogării.4.5.1.4. Amenințarea apropiată. Un intrus trebuie urmărit sub supraveghere activă dacă este o amenințare apropiată, în urma determinării prin teste separate asupra zonei și altitudinii aeronavei. Aceste teste trebuie făcute astfel încât un intrus este considerat o amenințare apropiată înainte ca acesta să devină o amenințare potențială și astfel să genereze o amenințare a traficului, așa cum este descrisă în 4.3.3. Aceste teste trebuie făcute o dată pe secundă. Toate amenințările apropiate, amenințările potențiale și amenințările trebuie urmărite utilizând supravegherea activă.
Notă.- Teste corespunzătoare pentru determinarea faptului că un intrus este o amenințare apropiată pot fi găsite în RTCA DO-300A Varianta 1/EUROCAE ED-221A - Standarde Minime de Performanță Operațională (MOPS) pentru Supravegherea hibridă cu Sistemul de Alertă de Trafic și de Evitare a coliziunii II (TCAS II).4.5.1.5. Revalidare și monitorizare. Dacă o aeronavă este urmărită utilizând supravegherea pasivă și dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru modul de supraveghere hibrid extins, trebuie făcute periodic interogări active pentru a valida și monitoriza datele de squitter extins, după cum se cere în 4.5.1.3.2. Ratele de revalidare trebuie să fie între una pe minut și până la una la 10 secunde. Testele cerute în 4.5.1.3.2 trebuie făcute pentru fiecare interogare și supravegherea activă trebuie utilizată pentru a urmări intrusul dacă aceste teste de revalidare pică.
Notă.- Mai multe informații despre criteriile ratei de revalidare pot fi găsite în RTCA DO-300A_Versiunea 1/EUROCAE ED-221A - Standarde Minime de Performanță Operațională (MOPS) pentru Supravegherea Hibridă utilizând Sistemul de Alertă Trafic și de Evitare a Coliziunii II (TCAS II).4.5.1.6. Supraveghere activă completă. Dacă următoarea condiție este îndeplinită pentru o traiectorie care este actualizată folosind date de supraveghere pasivă,
aeronava trebuie declarată o traiectorie activă și trebuie actualizată pe baza unor măsurători active o dată pe secundă, atât timp cât este îndeplinită condiția de mai sus.4.5.1.6.1. Toate pericolele apropiate, pericolele potențiale și pericolele trebuie urmărite utilizând supravegherea activă.4.5.1.6.2. Protecție adecvată împotriva datelor de poziție ADS-B reziduale trebuie să fie furnizate în procesarea stării track-urilor când are loc tranziția de la supravegherea pasivă la cea activă, pentru a evita atenționări nenecesare în timpul unor astfel de tranziții.
Notă.- Un mijloc corespunzător de protecție poate fi găsit în RTCA DO-300 Varianta 2 și RTCA DO-300A Varianta 1/ EUROCAE ED-221A - Standarde Minime de Performanță Operațională (MOPS) pentru supravegherea hibridă cu TCAS II (Traffic Alert and Collision Avoidance System II), secțiunea 2.2.6.2.4.5.1.6.3. Un track sub supravegherea activă trebuie să facă tranziția la supravegherea pasivă dacă nu este niciun pericol apropiat, niciun pericol potențial și niciun pericol. Testele utilizate pentru a determina că acesta nu mai este un pericol apropiat trebuie să fie similare cu acelea utilizate în 4.5.1.4, dar cu limite mai largi, pentru a avea hysteresis care previne posibilitatea de tranziție frecventă între supravegherea activă și cea pasivă.
Notă.- Teste corespunzătoare pentru a determina faptul că un intrus nu mai este un pericol apropiat pot fi găsite în RTCA DO-300A versiunea 1/EUROCAE ED-221A - Standarde Minime de Performanță Operațională (MOPS) pentru Supravegherea Hibridă cu Sistemul de Alertă Trafic și Evitare a Coliziunii II (TCAS II).4.5.2. Operarea ACAS cu un receptor îmbunătățit MTL
Notă.- Aplicații ale squitter-ului extins, care sunt independente de ACAS, ar putea fi implementate (pentru comoditate), utilizând receptorul ACAS. Utilizarea unui nivel de declanșare minim (MTL) îmbunătățit pentru receptor va face posibilă recepția squitterelor extinse din intervale până la 60 NM și dincolo în susținerea unor asemenea aplicații.4.5.2.1. Un ACAS ce operează cu un receptor având un MTL mai sensibil de -74 dBm trebuie să implementeze capacitățile specificate în paragrafele următoare.4.5.2.2. Nivelurile de declanșare minime duale. Receptorul ACAS trebuie să fie capabil de a stabili o indicație pentru fiecare recepție a unui squitter ca și cum răspunsul ar fi fost detectat de un ACAS care operează cu un MTL convențional (-74 dBm). Recepțiile squitterelor primite la MTL convențional trebuie trecute la funcția de supraveghere ACAS pentru procesare în continuare. Recepțiile squitterelor care nu îndeplinesc această condiție nu trebuie să fie trecute funcției de supraveghere ACAS.
Nota 1.- Informația privind squitterele extinse ce conțin raportul de poziție vor fi diseminate pentru afișare în conexiune cu aplicarea unui squitter extins.
Nota 2.- Utilizarea MTL convențional pentru funcția de supraveghere ACAS conservă operația curentă de supraveghere ACAS atunci când operează cu un receptor cu un MTL îmbunătățit.4.5.2.3. Procesor pentru răspunsuri dual sau retriggerabil. Funcția de prelucrare a răspunsului Mod S ACAS trebuie:a) să utilizeze procesoare pentru răspunsuri separate pentru formatele răspunsurilor de Mod S recepționate la sau deasupra MTL convențional și un procesor pentru răspunsuri separat pentru formatele răspunsurilor de Mod S recepționate sub MTL convențional; saub) să utilizeze un procesor pentru răspunsuri de Mod Scare se va redeclanșa dacă detectează un preambul de Mod S care este mai puternic cu 2 până la 3 dB decât răspunsul care este procesat current.
Notă.- Trebuie avută grijă în privința asigurării că squitterele de nivel scăzut (adică acelea sub MTL convențional) nu interferă cu procesarea squitterelor de achiziție pentru ACAS. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă se permite squitterului de nivel scăzut să capteze procesorul de răspuns. Acest lucru poate fi prevenit prin utilizarea unui procesor de răspuns separat pentru fiecare funcție, sau prin solicitarea ca procesorul de răspuns să fie declanșat din nou de către un squitter de nivel superior.Capitolul 5 SQUITTER-UL EXTINS DE MOD S Nota 1. Un model funcțional pentru sistemele cu squitter extins de Mod S care permit ADS-B și/sau TIS-B este descris în figura 5-1.
Nota 2. Sistemele de bord transmit mesaje ADS-B (ADS-B OUT) și pot primi, de asemenea, mesaje ADS-B și TIS-B (ADS-B IN și TIS-B IN). Sistemele de la sol (de ex. stațiile de la sol) transmit mesaje TIS-B (ca opțiune) și primesc mesaje ADS-B. Nota 3. Deși nu este descris în mod explicit în modelul funcțional prezentat în figura 5-1, sistemele cu squitter extins instalate pe vehiculele de pe suprafața aeroportului sau pe obstacolele fixe, pot transmite mesaje ADS-B (ADS-B OUT).5.1. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE TRANSMISIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S
Notă. Multe dintre cerințele asociate cu transmisia squitter-elor extinse de Mod S, sunt incluse în capitolele 2 și 3, privind echipamentele transponder și non- transponder de Mod S, care folosesc formatul de mesaj definit în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc. 9871). Specificațiile prezentate în cadrul următoarelor subsecțiuni sunt concentrate pe cerințele aplicabile claselor specifice de sisteme de transmisie de la bord și de la sol care permit aplicațiile ADS-B și TIS-B.5.1.1. Cerințele ADS-B out5.1.1.1. Aeronavele, vehiculele de pe suprafața de mișcare și obstacolele fixe care permit o capacitate ADS-B trebuie să încorporeze funcția de generare a mesajelor ADS-B și funcția de schimb de mesaje ADS-B (transmisie), după cum este prezentat în figura 5-1.5.1.1.1.1. Transmisiile ADS-B de la aeronave trebuie să includă poziția, identificarea și tipul aeronavei, viteza de zbor, statutul periodic și mesajele determinate de evenimente, inclusiv informațiile de urgență/prioritate.5.1.1.1.2. Echipamentul care transmite squitter-e extinse trebuie să utilizeze formatele și protocoalele ultimei versiuni disponibile.
Nota 1. Formatul de date și protocoalele pentru mesajele transferate prin squitter extins sunt specificate în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).
Nota 2.- Unele state sau regiuni solicită ca versiunea 2 de squitter extins să fie transmisă prin date specifice.5.1.1.2. Cerințele de transmisie pentru ADS-B cu squitter extins. Echipamentele pentru transmisia squitter-elor extinse de Mod S trebuie să fie clasificate în conformitate cu capacitatea de distanță a unității și cu setul de parametri pe care aceasta este capabilă să îi transmită potrivit definiției următoare pentru clasele A, B, C, pentru clasele generale de echipamente și clasele specifice de echipamente definite în tabelele 5-1 și 5-2:a) Sistemele cu squitter extins de la bord, de Clasă A, permit o capacitate interactivă care încorporează atât o capacitate de transmisie cu squitter extins (de ex. ADS-B OUT), cât și o capacitate complementară de recepție a squitter-elor extinse (de ex. ADS-B IN) pentru asigurarea suportului aplicațiilor ADS-B de la bord;b) Sistemele cu squitter extins de Clasă B asigură numai transmisia (de ex. ADS-B OUT, fără capacitate de recepție a squitter-elor extinse), pentru utilizarea pe aeronave, pe vehicule de suprafață sau pe obstacole fixe; șic) Sistemele cu squitter extins de Clasă C, având numai capacitate de recepție, nu au cerințe pentru transmisie.5.1.1.3. Cerințele privind sistemele cu squitter extins de Clasă A. Sistemele cu squitter extins de Clasă A de la bord trebuie să aibă caracteristicile subsistemului de de transmisie și recepție din aceeași clasă (de ex. A0, A1, A2 sau A3), conform celor specificate la pct. 5.1.1.1 și 5.2.1.2.
Notă. Subsistemele de emisie și recepție din aceeași clasă specifică (de ex. Clasa A2) sunt proiectate pentru a se completa reciproc prin capacitățile lor funcționale și de performanță. Distanțele minime aer-aer, pentru care sistemele de transmisie și recepție cu squitter extins din aceeași clasă sunt proiectate să le suporte, sunt:a) distanța nominală aer-aer A0-la-A0 este 10 NM;b) distanța nominală aer-aer A1-la-A1 este 20 NM;c) distanța nominală aer-aer A2-la-A2 este 40 NM; șid) distanța nominală aer-aer A3-la-A3 este 90 NM.
Distanțele de mai sus reprezintă obiective de proiectare, iar distanța efectivă actuală aer-aer a sistemelor cu squitter extins de Clasă A poate fi mai mare în unele cazuri (de ex. în mediile cu nivele scăzute de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) la 1090 MHz) și mai mică în alte cazuri (de ex. în mediile cu nivele foarte ridicate de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) la 1090 MHz).5.1.1.4. Controlul operațiunii ADS-B OUT5.1.1.4.1. Protecția împotriva recepției datelor corupte de la sursa ce indică poziția trebuie să fie asigurată prin detectarea erorilor la intrările de date și întreținerea corespunzătoare a echipamentului.5.1.1.4.2. Dacă este prevăzut un control independent al ADS-B OUT, atunci starea operațională a funcției ADS-B OUT trebuie să fie indicată echipajului de zbor, permanent.
Notă.- Nu există nicio cerință pentru un control independent pentru funcția ADS-B OUT.5.1.2. Cerințele TIS-B out5.1.2.1. Stațiile de la sol care permit o capacitate TIS-B trebuie să încorporeze funcția de generare a mesajelor TIS-B și funcția de schimb de mesaje TIS-B (transmisie).5.1.2.2. Mesajele cu squitter extins pentru TIS-B trebuie să fie transmise de o stație cu squitter extins de la sol, atunci când aceasta este conectată la o sursă corespunzătoare de date de supraveghere.
Nota 1. Mesajele cu squitter extins pentru TIS-B sunt specificate în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).
Nota 2. Stațiile de la sol care permit utilizarea TIS-B folosesc o capacitate de transmisie cu squitter extins. Caracteristicile acestor stații de la sol, în ceea ce privește puterea de transmisie, câștigul în antenă, ratele de transmisie, etc., trebuie să fie ajustate în funcție de volumul de servicii TIS-B dorit al stației respective de la sol, presupunând că utilizatorii aflați în zbor sunt echipați (cel puțin) cu sisteme de recepție de Clasă A1.5.1.2.3. Ratele maxime de transmisie și puterea efectiv radiată ale transmisiilor trebuie să fie controlate pentru a evita nivelurile inacceptabile de interferență RF cu alte sisteme de 1090 MHz (de ex. SSR și ACAS).5.1.3. Cerințele ADS-B OUT pentru vehiculele de suprafață5.1.3.1. Toate vehiculele de suprafață care suportă orice versiune de ADS-B cu squitter extins trebuie să transmită mesaje de squitter extins ca în 5.1.1.2.5.1.3.2. Performanța sistemului care necesită versiunea a II-a de squitter extins. Sursa poziției și echipamentul instalat în vehiculele de suprafață care transmit mesaje de squitter extins versiunea a II-a trebuie să aibă următoarele caracteristici de performanță:5.1.3.2.1. NACp pentru datele de poziție de navigație trebuie să fie mai mare sau egal cu 9, o limită de 95% a acurateții asupra poziției orizontale la mai puțin de 30 metri.
Notă.- NACp este calculat pe baza performanței satelitului/sateliților.5.1.3.2.2. NACv pentru datele referitoare la viteza de navigație trebuie să fie mai mare sau egal cu 2, cu o eroare a vitezei mai mică de 3 metri pe secundă.5.1.3.2.3. Valorile minime ale NACp și NACv trebuie să fie atinse la o disponibilitate minimă de 95%.5.1.3.2.4. Parametrul de siguranță a proiectării sistemului trebuie să fie mai mare sau egal cu 1, care definește probabilitatea de cedare, rezultând în transmiterea de informații false sau derutante, trebuie să fie mai mic sau egal cu 1X10^-3.
Nota 1.- Aceste cerințe minime de performanță pentru datele de poziție transmise prin squitter extins versiunea a II-a, de la vehiculele de suprafață, sunt necesare pentru a susține aplicațiile de alertă bazate pe aeronavă.
Nota 2.- Material de îndrumare pentru implementarea sistemelor ADS-B pe vehiculele de suprafață este cuprins în "Specificații Tehnice pentru Serviciile de Mod S și Squitter Extins (Doc. 9871).5.2. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE RECEPȚIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S (ADS-B IN ȘI TIS-B IN)
Nota 1. Paragrafele următoare descriu performanțele necesare pentru receptoarele de 1090 MHz folosite pentru recepționarea transmisiilor cu squitter extins de Mod S, care transportă mesajele ADS-B și/sau TIS-B. Sistemele de recepție de la bord permit recepția ADS-B și TIS-B, în timp ce sistemele de recepție de la sol permit numai recepția ADS-B.
Nota 2. Prevederile tehnice detaliate pentru receptoarele de squitter extins de Mod S pot fi găsite în RTCA DO-260B, EUROCAE ED-102A, "Standardele minime de performanță operațională pentru supravegherea automată dependentă - emisie (ADS-B) și pentru serviciile de informare trafic - emisie (TIS-B) pe 1090 MHz".5.2.1. Cerințele funcționale ale sistemului de recepție cu squitter extins de Mod S5.2.1.1. Sistemele de recepție cu squitter extins de Mod S trebuie să îndeplinească funcția de schimb de mesaje (recepție) și funcția de realizare a rapoartelor.
Notă. Sistemul de recepție cu squitter extins primește mesaje cu squitter extins ADS- B de Mod S și transmite rapoarte ADS-B către aplicațiile client. Sistemele de recepție de la bord primesc de asemenea mesaje cu squitter extins TIS-B și transmit rapoarte TIS-B către aplicațiile client. Acest model funcțional (prezentat în figura 5-1), descrie ambele sisteme de recepție ADS-B pe 1090 MHz, de la bord și de la sol.5.2.1.2. Clasele de receptoare cu squitter extins de Mod S. Caracteristicile necesare de funcționalitate și de performanță, privind sistemul de recepție cu squitter extins de Mod S, vor varia în funcție de aplicațiile client ADS-B și TIS-B care sunt suportate și de utilizarea operațională a sistemului. Receptoarele cu squitter extins de Mod S de la bord trebuie să fie în conformitate cu definițiile claselor sistemelor de recepție prezentate în tabelul 5-3.
Notă. Sunt posibile clase diferite de echipamente cu squitter extins de Mod S. Caracteristicile receptorului, asociate unei anumite clase de echipament, sunt menite să fie corespunzătoare pentru asigurarea suportului pentru nivelul cerut de capacitate operațională. Clasele de echipament de la A0 la A3 se aplică instalațiilor de la bord de Mod S extins, care includ o capacitate de transmisie (ADS-OUT) și de recepție (ADS-B IN) cu squitter extins de Mod S. Clasele de echipamente de la B0 la B3 se aplică echipamentelor de Mod S cu squitter extins, care au numai capacitate de transmisie (ADS-B OUT) și includ clasele de echipamente aplicabile aeronavelor, vehiculelor de pe suprafață și obstacolelor fixe. Clasele de echipament de la C1 la C3 se aplică sistemelor de recepție cu squitter extins de Mod S de la sol.5.2.2. Funcția de schimb de mesaje5.2.2.1. Funcția de schimb de mesaje trebuie să includă antena receptoare pe 1090 MHz și subfuncțiile echipamentului radio (receptor / demodulator / decodor / memorie intermediară de date).5.2.2.2. Caracteristicile funcționale pentru schimbul de mesaje. Sistemul de recepție cu squitter extins de Mod S de la bord trebuie să permită recepția și decodarea tuturor mesajelor cu squitter extins, prezentate în tabelul 5-3. Sistemul de recepție cu squitter extins ADS-B de la sol trebuie, cel puțin, să permită recepția și decodarea tuturor tipurilor de mesaj cu squitter extins care transportă informații necesare pentru generarea rapoartelor ADS-B de tipul celor solicitate pentru aplicațiile client ATM de la sol.5.2.2.3. Performanțele necesare pentru recepționarea mesajelor. Receptorul / demodulatorul / decodorul de squitter extins de Mod S de la bord trebuie să folosească tehnicile de recepție și să aibă un prag minim de declanșare (MTL) în conformitate cu tabelul 5-3, ca o funcție a clasei receptorului de bord. Tehnica de recepție și MTL-ul receptorului de squitter extins de la sol trebuie să fie selectate conform cerințelor aplicațiilor client ATM de la sol, pentru asigurarea performanțelor de recepție (de ex. distanța și ratele de actualizare).5.2.2.4. Tehnicile de recepție îmbunătățite. Sistemele de recepție de Clasă A1, Clasă A2 și Clasă A3 de la bord trebuie să includă următoarele caracteristici pentru a asigura probabilitatea de recepție îmbunătățită a squitter-elor extinse de Mod S, în prezența suprapunerii multiple a răspunsurilor false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C și/sau în prezența suprapunerii unui FRUIT de Mod S mai puternic, în comparație cu performanțele tehnicii de recepție standard, necesare pentru sistemele de recepție de Clasă A0 de la bord:a) detecția îmbunătățită a preambulului squitter-ului extins de Mod S;b) detecția și corectarea îmbunătățită a erorilor;c) tehnici îmbunătățite pentru declararea biților și a nivelului de încredere aplicate claselor de receptoare de bord, după cum urmează:1) Clasa A1 - performanță echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii "Amplitudine centrată";2) Clasa A2 - performanță echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii de bază "Eșantioane multiple de amplitudine", unde pentru fiecare poziție de bit de Mod S sunt luate cel puțin 8 eșantioane și sunt folosite în procesul de decizie;3) Clasa A3 - performanță echivalentă cu sau mai bună decât în cazul utilizării tehnicii de bază "Eșantioane multiple de amplitudine", unde pentru fiecare poziție de bit de Mod S sunt luate cel puțin 10 eșantioane și sunt folosite în procesul de decizie.
Nota 1. Tehnicile îmbunătățite de recepție de mai sus sunt în conformitate cu cele definite în RTCA DO-260B/EUROCAE ED-102A, apendix I.
Nota 2. Pentru performanțele asigurate pentru fiecare dintre tehnicile îmbunătățite de recepție de mai sus, când sunt folosite în medii cu nivel ridicat de răspunsuri false nesincronizate în timp (FRUIT) (de ex. cu suprapunerea răspunsurilor multiple false nesincronizate (FRUIT) de Mod A/C), se preconizează să fie cel puțin echivalente cu cele asigurate de utilizarea tehnicilor descrise în RTCA DO-260B/ EUROCAE ED-102A, apendix I.
Nota 3. Se consideră corespunzător pentru sistemele de recepție de squitter extins de la sol folosirea tehnicilor îmbunătățite de recepție echivalente celor specificate pentru sistemele de recepție de bord de Clasă A2 sau Clasă A3.5.2.3. Funcția de realizare a rapoartelor5.2.3.1. Funcția de realizare a rapoartelor trebuie să includă decodarea mesajului, întocmirea raportului și subfuncțiile interfeței de ieșire.5.2.3.2. Atunci când este primit un mesaj de squitter extins, mesajul trebuie să fie decodat, iar raportul (rapoartele) ADS-B aplicabile tipurilor definite la pct. 5.2.3.3, trebuie să fie generat(e) în 0,5 secunde.
Nota 1. Sunt permise două configurații ale sistemului de recepție de bord cu squitter extins, care includ partea de recepție a funcției de schimb de mesaj ADS-B și funcția de întocmire a raportului ADS-B/TIS-B:a) sistemele de recepție cu squitter extins de tip I primesc mesaje ADS-B și TIS-B și produc subseturi de rapoarte ADS-B și TIS-B specifice aplicației; sistemele de recepție cu squitter extins de tip I sunt personalizate pentru acea aplicație client care folosește rapoarte ADS-B și TIS-B; sistemele de recepție cu squitter extins de tip I pot fi controlate suplimentar de o entitate externă pentru a produce subseturi, determinate de echipament, ale rapoartelor pe care acele sisteme sunt capabile să le producă;b) sistemele de recepție cu squitter extins de tip II primesc mesaje ADS-B și TIS-B și sunt capabile să producă rapoarte ADS-B și TIS-B complete, în conformitate cu clasa echipamentului; sistemele de recepție cu squitter extins de tip II pot fi controlate suplimentar de o entitate externă, pentru a produce subseturi determinate de echipament, ale rapoartelor pe care acele sisteme sunt capabile să le producă.
Nota 2. Sistemele de recepție de la sol cu squitter extins primesc mesaje ADS-B și produc fie subseturi specifice aplicației, fie rapoarte ADS-B complete în baza cerințelor furnizorului de servicii de la sol, incluzând aplicațiile client care trebuie să fie permise (suportate).
Nota 3. Funcția de recepție a mesajelor cu squitter extins poate fi partiționată fizic în echipamente hardware distincte de cele care implementează funcția de întocmire a raportului.5.2.3.3. Tipuri de rapoarte ADS-B
Nota 1. Raportul ADS-B se referă la restructurarea datelor unui mesaj ADS-B primit prin radio-emisii de squitter extins de Mod S, în cadrul unor rapoarte diferite, care pot fi folosite direct de un număr de aplicații client. Sunt definite în cadrul următoarelor subparagrafe cinci tipuri de rapoarte ADS-B de ieșire către aplicațiile client. Informații suplimentare despre conținutul rapoartelor ADS-B și despre stabilirea corespondenței dintre mesajele cu squitter extins și rapoartele ADS-B, pot fi găsite în "Specificații tehnice pentru servicii de Mod S și squitter extins (Doc. 9871) și RTCA DO-260B/ EUROCAE ED-102A.
Nota 2. Utilizarea surselor de timp de precizie (de ex. ora stabilită conform referinței UTC GNSS) față de cele de non-precizie (de ex. ceasul intern al sistemului de recepție), ca bază pentru timpul de aplicare, este descrisă la pct. 5.2.3.5.5.2.3.3.1. Raportul privind vectorul de stare. Raportul privind vectorul de stare trebuie să conțină timpul de aplicare, informații despre starea cinematică curentă a unei aeronave sau a unui vehicul (de ex. poziția, viteza), precum și, ca o măsură a integrității datelor de navigație, în baza informațiilor primite privind poziția în zbor sau la sol, viteza în zbor, identificarea și categoria, statutul operațional al aeronavei și starea și statutul țintei, în mesajele de squitter extins. Deoarece se utilizează mesaje separate pentru poziție și viteză, timpul de aplicare trebuie să fie raportat individual pentru parametrii de raport privind poziția și parametrii de raport privind viteza. De asemenea, raportul privind vectorul de stare trebuie să includă timpul de aplicare pentru informațiile privind poziția estimată și/sau informațiile privind viteza estimată (de ex. care nu este bazat pe un mesaj cu informații actualizate de poziție sau viteză), atunci când asemenea informații estimate de poziție și/sau viteză sunt incluse în raportul privind vectorul de stare.
Notă. Cerințele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcție de cerințele aplicației client a fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor). Datele vectorului de stare sunt cele mai dinamice dintre cele patru rapoarte ADS-B; așadar aplicațiile necesită actualizarea frecventă a vectorului de stare pentru a atinge precizia necesară pentru dinamica operațională a operațiunilor specifice în zbor sau la sol ale aeronavelor și vehiculelor de pe suprafață (la sol).5.2.3.3.2. Raportul privind modul de stare. Raportul privind modul de stare trebuie să conțină timpul de aplicare și informațiile operaționale curente privind participantul care transmite, inclusiv codul de adresă al aeronavei/vehiculului, indicativul radio, numărul versiunii ADS-B, informații privind lungimea/lățimea aeronavei/vehiculului, informații privind calitatea vectorului de stare și alte informații bazate pe informațiile primite în starea operațională a aeronavei, identificarea stării și a statutului țintei și a aeronavei, a categoriei și a mesajelor de squitter extins privind viteza și starea aeronavei. De fiecare dacă când este generat un raport privind modul de stare, funcția de întocmire a raportului trebuie să actualizeze timpul de aplicare a raportului. Parametrii pentru care nu sunt disponibile date valide, fie trebuie să fie indicați ca nevalabili, fie trebuie să fie omiși din raportul privind modul de stare.
Nota 1. Cerințele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcție de cerințele aplicației client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor).
Nota 2. Vechimea informațiilor care sunt raportate în cadrul diferitelor elemente ale unui raport privind modul de stare, poate varia ca urmare a primirii informațiilor în cadrul diferitelor mesaje de squitter extins la momente diferite.5.2.3.3.3. Raportul privind viteza față de fileurile de aer. Rapoartele privind viteza față de fileurile de aer trebuie să fie generate atunci când sunt primite informații privind viteza față de fileurile de aer, în mesajele de squitter extins, privind viteza de zbor a aeronavei. Raportul privind viteza față de fileurile de aer trebuie să conțină informații despre timpul de aplicare, viteza indicată și azimutul. Numai anumitor clase de sisteme de recepție cu squitter extins, după cum sunt definite la pct. 5.2.3.5, le este solicitată generarea rapoartelor privind viteza față de fileurile de aer. De fiecare dată când este generat un raport individual privind modul de stare, funcția de întocmire a raportului trebuie să actualizeze timpul de aplicare a acestuia.
Nota 1.- Raportul privind viteza față de fileurile de aer conține informații de viteză care sunt primite în mesajele privind viteza în zbor, împreună cu informațiile suplimentare primite în mesajele de squitter extins la bord, privind identificarea și categoria aeronavei. Rapoartele privind viteza față de fileurile de aer nu sunt generate atunci când în mesajele de squitter extins privind viteza de zbor, sunt primite informații privind viteza față de sol.
Nota 2.- Cerințele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcție de aplicațiile client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor).5.2.3.3.4. Raportul privind avertizarea de decizie (RA). Raportul privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să cuprindă timpul de aplicare și conținutul unei avertizări de decizie (RA) ACAS activă, așa cum sunt acestea primite într-un mesaj de squitter extins tip=28, subtip=2.
Notă. Raportul privind avertizarea de decizie (RA) este menit a fi generat numai de subsistemele de recepție de la sol, atunci când este permisă o aplicație client ADS-B de la sol, care solicită informații privind avertizările de decizie (RA) active. Un raport privind avertizarea de decizie (RA) trebuie să fie anume generat, de fiecare dată când este primit un mesaj de squitter extins de tip =28, subtip =2.5.2.3.3.5. Raportul privind starea țintei
Notă. Raportul privind starea țintei va fi generat atunci când sunt primite informații în mesajele privind condiția și starea țintei, împreună cu informațiile suplimentare primite în mesajele de squitter extins privind identificarea și categoria aeronavei. Mesajul privind condiția și starea țintei este definit în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins (Doc. 9871). Cerințele specifice pentru personalizarea acestui tip de raport pot varia în funcție de cerințele aplicațiilor client ale fiecărui participant (de la sol sau aflat în zbor).5.2.3.4. Tipuri de raport TIS-B5.2.3.4.1. Atâta timp cât se primesc mesaje TIS-B de către sistemele de recepție de la bord, informația trebuie să fie raportată către aplicațiile client. De fiecare dată când este generat un raport individual TIS-B, funcția de întocmire a raportului trebuie să actualizeze timpul de aplicare a raportului, la timpul curent.
Nota 1. Formatele mesajelor TIS-B sunt definite în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).
Nota 2. Raportul TIS-B se referă la restructurarea datelor mesajului TIS-B primite prin radio-emisiile de squitter extins de Mod S de la sol, în cadrul rapoartelor care pot fi utilizate de un set de aplicații client. Două tipuri de rapoarte ADS-B sunt definite în următoarele subparagrafe, pentru aplicațiile client. Informații suplimentare despre conținutul raportului TIS-B și legăturii (corespondenței) dintre mesajele de squitter extins și rapoartele ADS-B se regăsesc în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc. 9871).
Nota 3.- Utilizarea surselor de timp de precizie (de ex. ora stabilită conform referinței UTC GNSS) față de cele de non-precizie (de ex. ceasul intern al sistemului de recepție) ca bază pentru timpul raportat de aplicare, este descrisă la pct. 5.2.3.5.5.2.3.4.2. Raportul de țintă TIS-B. Toate elementele informațiilor recepționate, altele decât poziția, trebuie să fie raportate direct, inclusiv toate câmpurile rezervate pentru mesajele TIS-B, cu format detaliat și întregul conținut al oricărui mesaj de management TIS-B recepționat. Formatul de raportare nu este specificat în detaliu, cu excepția conținutului informațiilor raportate care trebuie să fie aceleași cu conținutul informațiilor recepționate.5.2.3.4.3. Atunci când este recepționat un mesaj TIS-B de poziție, acesta este comparat cu traiectoria țintei, pentru a determina dacă poate fi decodat în poziția țintei (de ex. corelat cu o traiectorie existentă). Dacă mesajul este decodat în poziția țintei, trebuie să fie generat un raport, în decursul a 0,5 secunde. Raportul trebuie să conțină informația de poziție recepționată și timpul de aplicare, cea mai recent primită măsurătoare de viteză și timpul de aplicare, poziția estimată și viteza având un timp comun de aplicare, adresa aeronavei/vehiculului și toate celelalte informații din mesajul recepționat. Valorile estimate trebuie să se bazeze pe informația de poziție recepționată și pe istoricul traiectoriei țintei.5.2.3.4.4. Atunci când este recepționat un mesaj TIS-B de viteză, dacă acesta este corelat unei traiectorii complete, atunci trebuie să fie generat un raport, în decursul a 0,5 secunde de la recepția mesajului. Raportul trebuie să conțină informația de poziție recepționată și timpul de aplicare, cea mai recent primită măsurătoare de viteză și timpul de aplicare, poziția estimată și viteza având un timp comun de aplicare, adresa aeronavei/vehiculului și toate celelalte informații din mesajul recepționat. Valorile estimate trebuie să se bazeze pe informațiile de viteză față de sol recepționate și de istoricul traiectoriei țintei.5.2.3.4.5. Raportul de management TIS-B. Întregul conținut al oricărui mesaj de management TIS-B recepționat trebuie să fie raportat direct către aplicațiile client. Conținutul de informații raportat trebuie să fie același cu conținutul de informații recepționat.5.2.3.4.5.1. Conținutul oricărui mesaj de management TIS-B recepționat trebuie să fie raportat bit cu bit către aplicațiile client.5.2.3.5. Timpul de aplicabilitate a raportului
Sistemul de recepție trebuie să utilizeze o sursă locală pentru timpul de referință ca bază pentru raportarea timpului de aplicabilitate, așa cum este definit pentru fiecare tip specific de raport ADS-B și TIS-B (a se vedea pct. 5.2.3.3 și 5.2.3.4).5.2.3.5.1. Referința de timp precisă. Sistemele de recepție menite să genereze rapoarte ADS-B și/sau TIS-B pe baza recepției mesajelor de poziție pe suprafață (la sol), a mesajelor de poziție în zbor, și/sau a mesajelor TIS-B, trebuie să folosească ora UTC GNSS, în scopul generării timpului de aplicare a raportului pentru următoarele cazuri de mesaje recepționate:a) mesaje ADS-B versiunea zero (0), conform celor definite în cap.3, pct. 3.1.2.8.6.2, atunci când categoria incertitudinii de navigație (NUC) este 8 sau 9; saub) mesaje ADS-B sau TIS-B versiunea unu (1) sau versiunea doi (2), conform celor definite în cap. 3, pct. 3.1.2.8.6.2 și respectiv pct. 3.1.2.8.7, atunci când categoria integrității de navigație (NIC) este 10 sau 11;
Timpul măsurat UTC trebuie să aibă o plajă minimă de 300 secunde și o rezoluție de 0,0078125 (1/128) secunde.5.2.3.5.2. Referința de timp locală non-precizie
5.2.3.5.2.1. Pentru sistemele de recepție care nu sunt destinate să genereze rapoarte ADS-B și/sau TIS-B, pe baza recepției mesajelor ADS-B sau TIS-B care îndeplinesc criteriile NUC sau NIC, conform celor indicate la pct. 5.2.3.5.1, trebuie să fie luată în considerare o sursă de timp non-precizie. În astfel de situații, acolo unde nu este disponibilă nicio sursă corespunzătoare de timp de precizie, sistemul de recepție trebuie să posede un ceas intern sau un contor (counter) adecvat, care să aibă un ciclu (tact) maxim pentru ceas sau pentru contor de 20 milisecunde. Ciclul (tactul) de numărare trebuie să funcționeze pentru o plajă minimă de 300 secunde, cu o rezoluție de 0,0078125 (1/128) secunde.
Notă. Utilizarea unei referințe de timp non-precizie, conform celor descrise mai sus, are scopul de a permite timpului de raportare a aplicării să reflecte cu precizie intervalele de timp aplicabile rapoartelor dintr-o secvență. De exemplu, intervalul de timp aplicabil între rapoartele privind vectorul de condiție poate fi determinat cu precizie de o aplicație client, chiar dacă timpul absolut (de ex. conform referinței UTC) nu va fi indicat de raport.5.2.3.6. Cerințele de raportare5.2.3.6.1. Cerințele de raportare pentru sistemele de recepție cu squitter extins de Mod S, de Tip I, de la bord. Ca cerință minimă, funcția de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepție cu squitter extins de Mod S de Tip I, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să permită acele rapoarte și parametrii de raport pentru ADS-B și TIS-B, care sunt cerute de aplicațiile client specifice, care sunt deservite de acel sistem de recepție.5.2.3.6.2. Cerințele de raportare pentru sistemele de recepție cu squitter extins de Mod S de la bord de Tip II. Funcția de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepție Tip II, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să genereze rapoarte ADS- B și TIS-B conform clasei sistemului de recepție, după cum este prezentat în tabelul 5-4, atunci când sunt primite mesajele obligatorii ADS-B și /sau TIS-B.5.2.3.6.3. Cerințele de raportare pentru sistemele de recepție cu squitter extins de Mod S de la sol. Ca o cerință minimă, funcția de întocmire a raportului, asociată sistemelor de recepție cu squitter extins de Mod S de la sol, conform celor definite la pct. 5.2.3, trebuie să permită acele rapoarte și parametrii de raport ADS-B, care sunt ceruți de aplicațiile client specifice, care sunt deservite de acel sistem de recepție.5.2.4. Interoperabilitatea
Sistemul de recepție cu squitter extins de Mod S trebuie să asigure interoperabilitatea între diferitele versiuni ale formatelor de mesaj ADS-B de squitter extins.
Nota 1.- Toate versiunile ADS-B și formatele corespunzătoare ale mesajelor lor sunt cuprinse în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871) și sunt identificate printr-un număr al versiunii.
Nota 2.- Formatele mesajelor ADS-B sunt definite cu compatibilitatea inversă în raport cu versiunile precedente. Un receptor de squitter extins poate recunoaște și decoda semnale ale propriei versiuni, precum și formatele mesajului de la versiunile inferioare. Receptorul poate totuși decoda porțiunea mesajelor recepționate de la un transponder ce utilizează o versiune superioară, potrivit propriei capacități.5.2.4.1. Decodarea mesajului inițial
Sistemul de recepție pentru squitter extins de Mod S trebuie ca, imediat după obținerea datelor unei ținte ADS-B noi, să aplice inițial prevederile aplicabile privind decodarea mesajelor ADS-B versiunea 0 (zero) până când, sau în afară de cazul în care este primit un mesaj de stare operațională privind aeronava care indică faptul că este în uz o versiune superioară a formatului de mesaj.5.2.4.2. Aplicarea numărului versiunii
Sistemul de recepție pentru squitter extins de Mod S trebuie să decodifice informația transmisă în mesajul de stare operațională a aeronavei privind numărul versiunii și trebuie să aplice regulile de decodare corespunzătoare, pentru versiunea raportată, până la cea mai mare versiune suportată de sistemul de recepție pentru decodarea mesajelor următoare ADS-B cu squitter extins de la acea aeronavă sau vehicul.5.2.4.3. Manipularea subcâmpurilor mesajelor rezervate
Sistemul de recepție pentru squitter extins de Mod S trebuie să ignore conținutul oricărui subcâmp de mesaj definit ca fiind rezervat.
Notă. Această prevedere asigură interoperabilitatea dintre versiunile de mesaj, permițând definirea unor parametri suplimentari care vor fi ignorați de versiunile anterioare de receptor și decodați corect de versiunile mai noi.TABELE PENTRU CAPITOLUL 5
Tabelul 5-1. Caracteristicile echipamentelor ADS-B de Clasă A

Clasa echipamentului	Puterea minimă de emisie (la partea terminală a antenei)	Puterea maximă de emisie (la partea terminală a antenei)	La bordul aeronavei în zbor sau la sol (pe suprafața de mișcare)	Capacitatea minimă cerută privind mesajele de tip squitter extins (a se vedea nota 2)
A0 (Minimum)	18.5 dBW (a se vedea nota 1)	27 dBW	În zbor	Poziția în zbor Identificarea aeronavei și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
			La sol	Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
A1 (Clasa de bază)	21 dBW	27 dBW	În zbor	Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
			La sol	Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
A2 (Clasa extinsă)	21 dBW	27 dBW	În zbor	Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Condiția și starea țintei
			La sol	Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
A3 (Clasa extinsă)	23 dBW	27 dBW	În zbor	Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Condiția și starea țintei
			La sol	Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
Nota 1. - A se vedea cap. 3.3.1.2.10.2 referitor la restricțiile de utilizare a acestei categorii de transpondere de Mod S.
Nota 2. - Mesajele de tip squitter extins aplicabile clasei A de echipamente sunt definite în „Prevederile tehnice pentru serviciile de mod S și squitter extins (Doc 9871 OACI)”.

Tabelul 5-2. Caracteristicile echipamentelor ADS-B de Clasă B

Clasa echipamentului	Puterea minimă de emisie (la partea terminală a antenei)	Puterea maximă de emisie (la partea terminală a antenei)	La bordul aeronavei în zbor sau la sol (pe suprafața de mișcare)	Capacitatea minimă cerută privind mesajele de tip squitter extins
B0 (La bordul aeronavei în zbor)	18.5 dBW (a se vedea nota 1)	27 dBW	La bordul aeronavei în zbor	Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
			La sol	Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
B1 (La bordul aeronavei în zbor)	21 dBW	27 dBW	La bordul aeronavei în zbor	Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
			La sol	Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei
B2 clasa redusă (Vehicule la sol)	8.5 dBW		La sol	Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei
B2 (Vehicule la sol)	18.5 dBW	27 dBW (a se vedea nota 2)	La sol	Poziția la sol Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei
B3 (Obstacole fixe)	18.5 dBW	27 dBW (a se vedea nota 2)	La bordul aeronavei în zbor (a se vedea nota 3)	Poziția în zbor Identificarea și categoria aeronavei Starea operațională a aeronavei
Nota 1. - A se vedea cap. 3.3.1.2.10.2 referitor la restricțiile de utilizare a acestei categorii de transpondere de Mod S.
Nota 2. - Furnizorul de servicii de navigație aeriană care furnizează servicii de trafic aerian (ATS) va utiliza nivelul maxim de putere permis.
Nota 3. - În cazul obstacolelor fixe se utilizează formatul de mesaj ADS-B din zbor, din moment ce este știut faptul că localizarea acestora este de prim interes pentru o aeronavă aflată în zbor.

Tabelul 5-3. Performanța recepției pentru sistemele de recepție de la bordul aeronavei

Clasa receptorului	Distanța operațională aer-aer ce se intenționează a fi acoperită	Nivelul minim al pragului de declanșare al receptorului (MTL) (a se vedea Nota 1)	Tehnica de recepție (a se vedea Nota 2)	Suportul necesar mesajelor ADS-B tip squitter extins	Suportul necesar mesajelor TIS-B tip squitter extins
A0 (Clasa de bază VFR)	10. NM	-72 dBm	Standard	Poziția în zbor Poziția la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea și categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operațională a aeronavei	Poziția precisă a aeronavei în zbor Poziția aproximativă a aeronavei în zbor Poziția precisă la sol Identificarea-aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul
A1 (Clasa de bază IFR)	20 NM	-79 dBm	Îmbunătățită	Poziția în zbor Poziția la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea și categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei Starea operațională a aeronavei	Poziția precisă a aeronavei în zbor Poziția aproximativă a aeronavei în zbor Poziția precisă la sol Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul
A2 (Clasa extinsă IFR)	40 NM	-79 dBm	Îmbunătățită	Poziția în zbor Poziția la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea și categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operațională a aeronavei Condiția și starea țintei	Poziția precisă a aeronavei în zbor Poziția aproximativă a aeronavei în zbor Poziția precisă la sol Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul
A3 (Clasa extinsă de performanță)	90 NM	-84 dBm (și -87 dBm la probabilitatea de recepție de 15%)	Îmbunătățită	Poziția în zbor Poziția la sol Viteza de zbor a aeronavei Identificarea și categoria aeronavei Squitter extins privind starea aeronavei în zbor Starea operațională a aeronavei Condiția și starea țintei	Poziția precisă a aeronavei în zbor Poziția aproximativă a aeronavei în zbor Poziția precisă la sol Identificarea și categoria aeronavei Viteza de zbor a aeronavei Managementul
Nota 1. - Nivelul minim al pragului receptorului (MTL - Minimum Threshold Level) precizat se referă la nivelul de semnal la ieșirea antenei, considerând o antenă pasivă. Dacă amplificarea electronică este integrată în ansamblul antenei, atunci nivelul minim al pragului receptorului (MTL) este raportat la semnalul de intrare al amplificatorului. Pentru receptoarele de Clasă A3, un al doilea nivel de performanță este definit la un nivel al semnalului recepționat de -87 dBm, pentru recepția cu succes a 15% din mesajele recepționate. Valorile MTL se referă la o recepție făcută în condiții de interferență nule.
Nota 2. Tehnicile de recepție ale receptoarelor cu squitter extins sunt definite la cap. 5.2.2.4. Tehnica de recepție „Standard” se referă la tehnica de bază, conform cerințelor pentru receptoarele ACAS pentru 1090 MHz, în sensul procesării unei singure suprapuneri de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C. Tehnica de recepție „Îmbunătățită” se referă la tehnica ce își propune să furnizeze performanțe de recepție îmbunătățite în cazul prezenței unor suprapuneri multiple de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod A/C și să îmbunătățească redeclanșarea decodorului în cazul prezenței unor suprapuneri mai puternice de replici false nesincronizate în timp (FRUIT) de Mod S. Cerințele pentru tehnicile de recepție îmbunătățită, aplicabile claselor de receptoare de bord dedicate, sunt definite la cap. 5.2.2.

Tabelul 5-4. Cerințele privind raportarea pentru Sistemul de recepție cu squitter extins de Mod S, al aeronavei

Clasa receptorului	Cerințele minime privind raportarea ADS-B	Cerințe minime privind raportarea TIS-B
A0 (Clasa de bază VFR)	Raportul vectorului de condiție ADS-B (par. 5.2.3.3.1) și Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3..2)	Raportul condiției TIS-B și Raportul de management TIS-B
A1 (Clasa de bază IFR)	Raportul vectorului de condiție ADS-B (par. 5.2.3.3.1) și Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) și Raportul ADS-B privind viteza față de fileurile de aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3)	Raportul condiției TIS-B și Raportul de management TIS-B
A2 (Clasa extinsă IFR)	Raportul vectorului de condiție ADS-B (par. 5.2.3.3.1) și Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) și Raportul ADS-B privind viteza față de fileurile de aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3) și Raportul aDs-B privind condiția țintei (par. 5.2.3.1.4)	Raportul condiției TIS-B și Raportul de management TIS-B
A3 (Clasa extinsă de performanță)	Raportul vectorului de condiție ADS-B (par. 5.2.3.3.1) și Raportul de stare pentru modul ADS-B (par. 5.2.3.3.2) și Raportul ADS-B privind viteza față de fileurile aer ADS-B (ARV) (par. 5.2.3.3.3) și Raportul ADS-B privind condiția țintei (par. 5.2.3.3.5)	Raportul condiției TIS-B și Raportul de management TIS-B

Figura 5-1. Modelul funcțional al sistemului ADS-B/TIS-B
Capitolul 6 SISTEMELE MULTILATERATION Nota 1.- Sistemele multilateration (MLAT) utilizează principiul diferenței de timp la sosire (Time Difference of Arrival -TDOA) în cazul unor emisii ale unui transponder SSR (sau în cazul emisiilor cu squitter extins ale unui dispozitiv non-transponder) între câteva receptoare de sol, pentru a determina poziția aeronavei (sau a vehiculelor de la sol). Un sistem multilateration poate fi:a) pasiv, în cazul utilizării răspunsurilor transponderului la alte interogări sau emisii spontane ale unor squittere;b) activ, în cazul în care sistemul însuși interoghează aeronavele în zona de acoperire, sauc) o combinație între a) și b).
Nota 2.- Un ghid tehnic detaliat pentru MLAT și WAM poate fi găsit în Manualul Aeronautic de Supraveghere (Doc. 9924), Appendix 1. Materialul cuprins în EUROCAE ED-117 - MOPS pentru sistemele multilateration Mode S pentru utilizarea acestora în A-SMGCS și ED-142 - Specificații tehnice pentru sistemele multilateration pentru zone extinse (WAM) asigură informații pentru planificarea implementării și operarea satisfăcătoare a sistemelor MLAT pentru majoritatea aplicațiilor.6.1. DEFINIȚII
Sistem multilateration (MLAT). Un grup de echipamente configurat pentru a determina poziția derivată de la semnalele transponderului radarului secundar de supraveghere (SSR) (răspunsuri sau squittere) utilizând în primul rând tehnicile bazate pe diferența de timp la sosire (TDOA). Informații suplimentare, inclusiv identificarea, pot fi extrase din semnalele recepționate.
Diferența de timp la sosire (TDOA). Diferența relativă în timp prin care un semnal emis de transponder, provenit de la aceeași aeronavă (sau vehicul de la sol), este recepționat de receptoare diferite.
Sistem Wide area multilateration (WAM). Sistem multilateration dezvoltat pentru a asigura supravegherea spațiului aerian, incluzând aplicații pentru supraveghere en- route, aplicații pentru supraveghere în zona terminală și alte aplicații, cum ar fi echipamentul de monitorizare a altitudinii (Height Monitoring Equipment - HME) și de monitorizare de precizie a pistei (Precision Runway Monitoring - PRM).6.2. CERINȚE FUNCȚIONALE6.2.1. Caracteristicile frecvenței radio, structura și conținutul datelor semnalelor utilizate în sistemele MLAT pe 1090 MHz trebuie să fie conforme cu prevederile din capitolul 3.6.2.2. Un sistem MLAT utilizat pentru supravegherea traficului aerian trebuie să fie capabil de a determina poziția și identitatea aeronavei.
Nota 1.- În funcție de aplicație, poate fi necesară poziția bi sau tridimensională a aeronavei.
Nota 2.- Identitatea aeronavei poate fi determinată prin:a) codul de Mod A cuprins în răspunsurile de Mod A sau de Mod S;b) identificarea aeronavei cuprinsă în răspunsurile de Mod S sau în identitatea cu squitter extins sau în mesajul privind categoria.
Nota 3.- Alte informații privind aeronava pot fi obținute prin analizarea emisiilor de oportunitate (adică squitter-e sau răspunsuri la alte interogări de la sol) sau prin interogare directă de către sistemul MLAT.6.2.3. Acolo unde un sistem MLAT este echipat pentru a decoda informația adițională privind poziția, cuprinsă în emisii, acesta trebuie să raporteze o asemenea informație separat de poziția aeronavei calculată pe baza TDOA.6.3. PROTECȚIA MEDIULUI FRECVENȚELOR RADIO
Notă.- Această secțiune se aplică numai sistemelor MLAT active.6.3.1. Pentru a minimiza interferențele sistemului, puterea efectiv radiată a interogatoarelor active trebuie să fie redusă la cea mai mică valoare în concordanță cu domeniul operațional necesar fiecărui amplasament de interogator individual. Notă.- Materialul de îndrumare referitor la putere este cuprins în Manualul de Supraveghere Aeronautică (Doc. 9924).6.3.2. Un sistem MLAT activ nu trebuie să utilizeze interogări active pentru a obține informația care poate fi obținută prin recepție pasivă în cadrul fiecărei perioade de actualizare necesară.
Notă.- Gradul de încărcare al transponderului va fi crescut prin utilizarea antenelor omnidirecționale. În mod particular, este semnificativ pentru interogările selective de Mod S, datorită ratei lor superioare de emisie. Toate transponderele de Mod S vor fi ocupate cu decodarea fiecărei interogări selective, nu numai cu cea a transponderului adresat.6.3.3. Un sistem MLAT activ ce constă într-un set de emițătoare trebuie să fie considerat ca un singur interogator de Mod S.6.3.4. Setul de emițătoare utilizate de către toate sistemele active MLAT, în orice parte a spațiului aerian, nu trebuie să producă impact asupra niciunui transponder, astfel încât gradul său de încărcare, datorat aglomerării tuturor interogărilor MLAT pe 1030 MHz, să fie mai mare de 2% în orice moment.
Nota 1.- Aceasta reprezintă o cerință minimă. Unele zone pot impune cerințe mai restrictive.
Nota 2.- Pentru un sistem MLAT ce utilizează numai interogări de Mod S, 2% este echivalentul a nu mai mult de 400 de interogări de Mod S pe secundă, recepționate de orice aeronavă, de la toate sistemele ce utilizează tehnologia MLAT.6.3.5. Sistemele active MLAT nu trebuie să utilizeze interogările de Mode S "all-call".
Notă.- Aeronavele echipate cu transponder de Mod S pot fi determinate prin recepționarea squitter-ului de achiziție sau a squitter-ului extins, chiar și în spațiul aerian în care nu există interogatoare active.6.4. CERINȚE DE PERFORMANȚĂ6.4.1. Caracteristicile de performanță ale sistemului MLAT, utilizat în domeniul supravegherii traficului aerian, trebuie să fie astfel încât să fie susținute în mod satisfăcător serviciul/serviciile operaționale prevăzute.Capitolul 7 CERINȚE TEHNICE PENTRU APLICAȚIILE DE SUPRAVEGHERE DE LA BORD Nota 1.- Aplicațiile legate de supraveghere de la bord se bazează pe informația cuprinsă în mesajele ADS-B recepționate și utilizate de aeronavă și care sunt emise de alte aeronave/ vehicule sau stații de la sol. Capacitatea unei aeronave de a recepționa și de a utiliza informația cuprinsă în mesajele ADS-B/TIS-B este prezentată ca ADS-B/TIS-B IN.
Nota 2.- Aplicațiile legate de supravegherea de la bord, inițiale, utilizează mesaje ADS-B cu squitter extins pe 1090 MHz, pentru a furniza la bord situația traficului (airborne traffic situational awareness - ATSA) și este de așteptat să includă anumite proceduri "in trail" și "separare vizuală îmbunătățită la apropiere" ("enhanced visual separation on approach").
Nota 3.- Descrierea în detaliu a aplicațiilor menționate mai sus poate fi găsită în RTCA/DO-289 și DO-312.7.1. CERINȚE GENERALE7.1.1. Funcții legate de datele de trafic
Notă.- Aeronava care transmite mesaje ADS-B utilizate de alte aeronave, pentru aplicațiile legate de supraveghere de la bord, este considerată drept aeronavă de referință.7.1.1.1. Identificarea aeronavei de referință7.1.1.1.1. Sistemul trebuie să aibă o funcție de identificare fără ambiguitate a fiecărei aeronave de referință relevante pentru aplicație.7.1.1.2. Urmărirea aeronavei de referință7.1.1.2.1. Sistemul trebuie să aibă o funcție de monitorizare a mișcărilor și a comportamentului fiecărei aeronave de referință, relevantă pentru aplicație.7.1.1.3. Traiectoria aeronavei de referință7.1.1.3.1. Sistemul ar trebui să aibă o funcție programată pentru predicția poziției viitoare a aeronavei de referință, pe lângă simpla extrapolare.
Notă.- Se anticipează că această funcție va fi solicitată în viitoarele aplicații.7.1.2. Afișarea situației de trafic
Notă.- Prevederile cuprinse în această secțiune se aplică cazurilor în care track-urile generate de ACAS și recepția mesajelor ADS-B/TIS-B IN sunt prezentate pe un singur ecran.7.1.2.1. Sistemul trebuie să afișeze numai un track pentru fiecare aeronavă distinctă pe un anumit afișaj dat.
Notă.- Aceasta este pentru a asigura că track-urile stabilite de ACAS și ADS-B/TIS-B IN sunt corelate corespunzător și validate mutual înainte a fi afișate.7.1.2.2. Acolo unde un track generat de ADS-B/TIS B IN și un track generat de ACAS au fost determinate ca aparținând aceleiași aeronave, trebuie afișat track-ul generat de ADS-B/TIS-B IN.
Notă.- La distanțe apropiate, este posibil ca track-ul generat de ACAS să aibă o mai bună acuratețe decât track-ul generat de ADS-B/TIS-B IN. Cerința de mai sus asigură continuitatea afișării.7.1.2.3. Afișarea track-urilor trebuie să fie compatibilă cu cerințele privind afișarea traficului prezentat de ACAS.
Notă.- Secțiunea 4.3 prezintă codul culorilor și acuratețea afișajului.
------