PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 al Sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei şi Brătioarei

Notă: Aprobat prin ORDINUL nr. 1.387 din 20 iunie 2024, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646 din 8 iulie 2024.CUPRINS1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management1.2. Procesul de elaborare al Planului de management1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie2.2. Hidrografie2.3. Pedologie2.4. Clima2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1. Habitate Natura 20003.2.2. Habitate după clasificarea națională3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1. Ihtiofaună3.3.2. Herpetofaună3.3.3. Mamifere3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale4.1.2. Factorii interesați4.2. Utilizarea terenului4.3. Situația juridică a terenurilor4.4. Administratori, gestionari și utilizatori4.5. Infrastructură și construcții4.6. Patrimoniu cultural4.7. Obiective turistice5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei6.1.4. Evaluarea globală a speciei6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl6.3.1. Habitate6.3.2. Ihtiofaună6.3.3. Herpetofaună6.3.4. Mamifere7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general7.2.2. Obiective specifice7.2.3. Măsuri specifice/măsuri de management8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități8.2. Estimarea resurselor necesare9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice9.2. Urmărirea activităților planificate9.3. Indicarea activității realizate10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT11.1. Regulamentul ariei naturale protejate11.2. Fotografii11.2.1. Habitatul 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)11.2.2. Specia Barbus petenyi11.2.3. Specia Cottus transsilvaniae11.2.4. Specia Eudontomyzon mariae11.2.5. Specia Romanogobio uranoscopus11.2.6. Specia Triturus cristatus11.2.7. Specia Bombina variegata11.2.8. Specia Lutra lutra11.3. Hărți/Seturi de date geospațiale (GIS)1. Harta suprapunerilor ariei naturale protejate2. Harta localizării ariei naturale protejate3. Harta limitelor ariei naturale protejate4. Harta zonării interne5. Harta geologică6. Harta hidrografică7. Harta solurilor8. Harta temperaturilor-medii multianuale9. Harta precipitațiilor-medii multianuale10. Harta ecosistemelor11. Harta distribuției tipului de habitat 91E0*12. Hărțile distribuției speciilor13. Harta unităților administrativ-teritoriale14. Harta utilizării terenurilor15. Harta juridică a terenului16. Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate17. Harta privind perimetrul construit al localităților18. Harta construcțiilor19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național20. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate22. Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate23. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor24. Harta distribuției impacturilor asupra habitatului 91E0*1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Planul de management reprezintă un document strategic pe termen lung. Comisia Europeană promovează realizarea unui management eficient al Siturilor Natura 2000, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, cât și pentru crearea unui cadru general de analiză a compatibilității diverselor activități viitoare - planuri și proiecte, cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000.
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru managementul ariei naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul acesteia precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. În Planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariei naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării acesteia.
Planul de management reprezintă documentul rezultat în urma unui proces continuu care în timp face posibilă realizarea unui management eficient și adaptabil al ariei naturale protejate.
Aria naturală protejată vizată de Planul de management - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a fost declarată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 și se întinde pe o suprafață de 219,70 ha. Situl este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud - Muntenia, în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Albeștii de Muscel, Berevoești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoești.
În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național (Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), teritoriul pe care este amplasată aria naturală protejată face parte din două regiuni biogeografice: continentală și alpină.
Importanța sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este dată de valoarea naturală ridicată a acestuia, fiind prezent habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) (enumerat în anexa I a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și speciile prioritare 1355 Lutra lutra, 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus, 1138 Barbus petenyi, 1163 Cottus transsilvaniae, 2484 Eudontomyzon mariae, 1122 Raomanogobio uranoscopus (enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică).
Scopul Planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și coerența rețelei Natura 2000 și menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală și alpină, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale prezente.
Obiectivele prezentului Plan de management vizează:O.G.1. Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii stării de conservare "favorabilă" a acestuiaO.G.2. Asigurarea conservării speciilor de amfibieni și mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul îmbunătățirii, respectiv menținerii stării de conservare favorabilă a acestoraO.G.3. Asigurarea conservării speciilor de pești pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.O.G.4. Realizarea monitorizării biodiversității.O.G.5. Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI 0258 Văile Brătiei și BrătioareiO.G.6. Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona Sitului.O.G.7. Desfășurare turism durabil, prin intermediul valorilor naturale locale și a specificității acestora.Cadrul legislativ referitor la ariile naturale protejate vizate de Planul de management
Tabel 1 - Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

Nr.	Tip act	Număr act	An act	Denumire	Descriere act
1	Dir.	92/43/CEE	1992	Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice.	Directiva Habitate, se referă la asigurarea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice pe teritoriul european al statelor membre. Directiva reglementează menținerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabilă, a habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică de interes comunitar, în cadrul rețelei ecologice europene Natura 2000.
2	OUG	57	2007	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează regimul ariilor naturale protejate.
3	OUG	195	2005	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează protecția mediului.
4	OM	1964	2007	Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011.	Actul normativ de desemnare a ariei naturale protejate.
5	L	107	1996	Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează managementul apelor.
6	HG	1076	2004	Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu.
7	Lege	350	2001	Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul.
8	L	407	2006	Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic.
9	L	46	2008	Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează sectorul silvic.
10	OM	979	2009	Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ de reglementare a speciilor invazive.
11	OM	3836	2012	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial.	Actul normativ de reglementare a tarifelor.
12	OM	1822	2020	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.	Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate.
13	OM	1682	2023	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.	Aprobă Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
14	OM	901	2023	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 901/2023 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planului de management al ariilor naturale protejate.	Se aprobă Ghidul de elaborare a Planului de management al ariilor naturale protejate

Tabel 2 - Tabel centralizator cu măsurile adresate habitatelor și speciilor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Elementele de interes conservativ	Starea de conservare F/NI/NR	Cod Presiune/Amenințare	Măsurile active de conservare propuse
Lutra lutra (Vidra euroasiatică)	NI	PRESIUNI: B07. Alte activități silvice decât cele listate mai sus C01.01 Extragere de nisip și pietriș D01.02 Drumuri, autostrăzi E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrement F02.03 Pescuit de agrement F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare K03.06 Antagonism cu animale domestice L08 Inundații (procese naturale) AMENINȚĂRI: F03.02.04 Controlul prădătorilor H01.02 Poluarea apelor de suprafață prin inundații K01.03 Secare	• Realizarea monitorizării stării de conservare pentru specia Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei • Aplicarea periodică, împreună cu factorii interesați, a protocolului standardizat de monitorizare și evaluare a mărimii și distribuției spațiale a populației de vidră din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei • Realizarea unui studiu de împădurire a malurilor cursurilor de apă în limitele sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei • Plantarea de pâlcuri de arbori pe malul ecosistemelor acvatice (râuri, pârâuri). • Implicarea unor instituții/organizații partenere pentru realizarea unui management participativ al speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei • Realizarea unei campanii de educare și informare a factorilor interesați, în sensul îmbunătățirii coexistenței om-vidră • Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate, aici incluzând și specia Lutra lutra și amenințările/presiunile la adresa acesteia. • Prevenirea braconajului cinegetic și piscicol • Monitorizarea stării de sănătate a populației de vidră la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei • Monitorizarea calității habitatului speciei în sit • Promovarea îmbunătățirii calității habitatelor pentru speciile pradă prin diversificarea și densifierea resurselor trofice • Realizarea unui studiu de inventariere și cartare a locurilor de odihnă și a vizuinelor utilizate de vidră • Controlul și monitorizarea atentă a construcțiilor de obiective de infrastructură care pot duce în viitor la fragmentarea habitatului speciei. • Controlul și monitorizarea atentă a managementului deșeurilor industriale și menajere. Eliminarea deșeurilor din aria naturală protejată. • Interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate și cu avizul administratorului sitului. • Reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear (drumuri de orice fel), sau construcția de infrastructură nouă de acest tip se poate efectua doar cu avizul administratorului sitului. • Interzicerea lucrărilor de regularizare a malurilor sau a altor lucrării hidrotehnice care modifică cursurile de apă, (doar cu anumite excepții, precum cazul alunecărilor) și nu se vor întreprinde alte măsuri specifice de regularizare, cu excepția zonelor locuite, dacă nu există alte alternative, în scopul asigurării integrității vizuinelor, siturilor de reproducere și odihnă ale speciei Lutra lutra • Nu se va circula cu vehicule de orice tip în albia râurilor și a altor zone umede din sit; • Limitarea lucrărilor/proiectelor care duc la scăderea debitului (de exemplu prin captare) sau la variații de debit • Monitorizarea zonelor umede inundate temporar și relocarea ihtiofaunei rămasă captivă • Achiziția și instalarea de sisteme de protecție, garduri electrice și garduri de plasă, a bazinelor de creștere a peștilor, împotriva speciilor ihtiofage, precum: Lutra lutra • Analiza resurselor trofice disponibile și cele utilizate de populația de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, a impactului vidrelor asupra populațiilor speciilor pradă și stabilirea unor măsuri concrete de management integrat a vidrei și a speciilor pradă adaptate situațiilor reale la nivelul ariei protejate și zonei învecinate • Realizarea la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a unor studii privind impactul câinilor hoinari asupra faunei în general și a vidrei în special și adoptarea legală/implementarea urgentă a unor măsuri de reducere a numărului și distribuției câinilor hoinari din habitatele populate de vidră • Implementarea unui program eficient pentru reducerea numărului de câini hoinari care trăiesc în habitatele utilizate de vidră • Asigurarea continuități longitudinale a cursurilor de apă din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei
Bombina variegata (Izvorașul cu burtă galbenă)	FV	PRESIUNI: B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune K01.02 Colmatare H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață H05.01 Gunoiul și deșeurile solide AMENINȚĂRI: B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus C01.01 Extragere de nisip și pietriș G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune K01.03 Secare	• Prevenirea mortalității prin accidentare la specia Bombina variegate • Instruirea lucrătorilor pe utilaje de transport forestier în vederea ocrotirii habitatelor acvatice temporare • Ocrotirea habitatelor acvatice de reproducere a speciei în zonele de exploatare forestieră. • Igienizarea habitatelor acvatice în care a fost observată specia și a fost identificată această presiune. • Limitarea pierderilor de apă la nivelul unor habitate acvatice utilizate de specie și astfel, limitarea concentrării nutrienților și a algelor • Decontaminarea zonelor afectate de poluare cu ulei mineral • Interzicerea extragerii de nisip și pietriș în zonele din albia minoră, în perioada activă a amfibienilor (martie – octombrie)
Triturus cristatus (Tritonul cu creastă)	NR	PRESIUNI: H05.01 Gunoiul și deșeurile solide AMENINȚĂRI: K01.03 Secare	• Extinderea studiului de inventariere și cartare a tritonului cu creastă prin studierea structurii metapopulaționale a acestuia la nivelul unei zone tampon de minimum 2 km în jurul limitelor sitului • Stabilirea unui program de reproducere in-situ a tritonului cu creastă • Repopularea habitatelor favorabile din interiorul sitului cu indivizi proveniți din programul de reproducere in-situ • Extinderea suprafeței sitului ROSCI0258 în vederea cuprinderii habitatelor în care au fost identificate populații ale tritonului cu creastă și habitatelor de pasaj care fac legătura dintre habitatele de reproducere și dezvoltare • Igienizarea habitatului acvatic în care a fost observată specia. • Limitarea pierderilor de apă la nivelul unor habitate acvatice utilizate de specie • Realizarea unui studiu de teren privind matricea de permeabilitate pentru asigurarea conectivității sub-populațiilor de Triturus cristatus la nivelul sitului ROSCI0258
Barbus petenyi (Mreana vânătă)	NI	PRESIUNI: J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră (ară replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată AMENINȚARI: E03.01 Depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrement H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului K01.03 Secare F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)	• Restaurarea secțiunilor de râu/pârâu modificat. • Depistarea și eliminarea exploatărilor ilegale de agregate/ forestiere și a metodelor ilegale de exploatare • Replantarea vegetației lemnoase tăiate și interzicerea tăierii vegetației lemnoase de pe malul apelor curgătoare • Înlăturarea sau modificarea pragurilor • Interzicerea construirii captărilor. • Reglementarea microhidrocentralelor • Reglementarea activităților de regularizare și de extragere al apei. • Eliminarea trecerilor prin albia râurilor • Localități, turism, stații de epurare: amenajarea sau modernizarea stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor și pensiunilor la rețeaua de canalizare. Eliminarea celorlalte surse de poluare. • Limitarea introducerii și răspândirii speciilor invazive • Reglementarea activității păstrăvăriilor din aria protejată
Cottus transsilvaniae (Zglăvoacă transilvăneană)	NI	PRESIUNI: J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră (ară replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată AMENINȚĂRI: E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului K01.03 Secare F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată	• Restaurarea secțiunilor de râu/pârâu modificat. • Depistarea și eliminarea exploatărilor ilegale de agregate/ forestiere și a metodelor ilegale de exploatare • Replantarea vegetației lemnoase tăiate și interzicerea tăierii vegetației lemnoase de pe malul apelor curgătoare • Diminuarea impactului barajelor și pragurilor existente, asupra speciilor de pești prin eliminarea pragurilor de dimensiuni mai mici pentru început, sau acelea care se pot elimina cu un cost mai redus • Interzicerea construirii captărilor. • Reproducerea artificială a specie Cottus transsilvaniae • Reglementarea microhidrocentralelor • Reglementarea activităților de regularizare și de extragere al apei. • Eliminarea trecerilor prin albia râurilor • Amenajarea sau modernizarea stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor și pensiunilor la rețeaua de canalizare. Eliminarea celorlalte surse de poluare. • Limitarea introducerii și răspândirii speciilor invazive • Reglementarea activității păstrăvăriilor din aria protejată
Eudontomyzon mariae (Cicar)	Specia nu se regăsește în aria protejată	PRESIUNI: J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată	Măsuri de management în vederea căutării și identificării speciei Eudontomyzon mariae la nivelul ariei naturale protejate.
Romanogobio uranoscopus (Porcușor de vad/ Chetrar)	Specia nu se regăsește în aria protejată	PRESIUNI: J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) E03.01 Depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrement H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată	Măsuri de management în vederea căutării și identificării speciei Romanogobio uranoscopus la nivelul ariei naturale protejate
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)	FV	PRESIUNI: B07 Alte activități silvice decât cele listate D01.02 Drumuri autostrăzi E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agreement G01.04. Drumeții montane, alpinism, G01.08. Alte activități sportive și recreative în aer liber K03.03 Introducere a unor boli AMENINȚĂRI: B07 Alte activități silvice decât cele listate E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeuri provenite din baze de agrement G01.04 Drumeții G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber K03.03 Introducere a unor boli	Măsuri de management specifice habitatului forestier Măsuri restrictive pentru habitatul forestier - 91E0* Măsuri de management specifice conservării suprafețelor habitatului forestier Măsuri restrictive de management pentru conservarea habitatului 91E0*

Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR; Presiune - P și Amenințare - A1.2. Procesul de elaborare al Planului de management
Baza legală pentru elaborarea Planului de management este prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate.
Procesul de elaborare a Planului de management a cuprins următoarele etape:a) Colectarea și structurarea informației necesare pentru elaborarea Planului de management: evaluarea detaliată a biodiversității, evaluarea impactului antropic asupra obiectivelor de interes conservativb) Definirea Scopului Planului de management al Sitului;c) Identificarea unui set de Teme de bază ale Planului de management;d) Identificarea Obiectivelor generale și specifice asociate fiecărei teme;e) Stabilirea măsurilor de conservare pentru punerea în practică a obiectivelor;f) Identificarea și planificarea activităților de monitorizare;g) Prioritizarea măsurilor/activităților;h) Atribuirea de resurse pentru fiecare măsură/activitate;i) Definitivarea Planului de lucru/Calendarului de implementare.j) Consultarea factorilor interesați și a comunităților localek) Parcurgerea procedurii de evaluare de mediu
Planul de management este elaborat de către o echipă de specialiști din diverse domenii, cu implicarea factorilor interesați. Studiile de inventariere a speciilor și habitatelor vizate de prezentul plan au fost realizate în perioada ianuarie - decembrie 2021.
În cadrul parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, conform legislației în vigoare au fost realizate consultări publice prin implicarea factorilor interesați și a comunităților locale. Consultările publice au avut loc în data de 15 martie 2022 în localitățile Albeștii de Muscel, Cândești, Bughea de Jos și Berevoiești, din județul Argeș. În cadrul acestora au participat în jur de 20 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice locale (primărie), agenți economici și localnici.1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
Situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei vizat de Planul de management nu se suprapune cu nicio altă arie protejată.1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management
Din punct de vedere administrativ, situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud - Muntenia, în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Albeștii de Muscel, Berevoești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoești.
Accesul feroviar se face până în Câmpulung sau Curtea de Argeș, iar accesul rutier este posibil pe DN 73C sau DN73 (Pitești-Câmpulung, apoi DJ73C. Alte variante sunt DJ731 (Piscani-Domnești), DJ732B (Valea Siliștii-Berevoești) sau DJ732C (Pitești-Schitu-Berevoești). Din Câmpulung există DJ732C și drumuri locale, prin Godeni și Bughea de Jos sau prin Bughea de Sus, Albești și Cândești (DJ735). Din Brătia și Cândești se urcă pe văile Brătiei și Brătioarei pe drumuri forestiere.
Situl ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este localizat pe versantul sudic al Munților Făgăraș, în extremitatea sudică a Masivului Iezer, în lunca îngustă a râului Brătia (afluent al râului Târgului, în amonte de localitatea Cândești, Comuna Albeștii de Muscel), precum și pe afluentul Brătioara.
Unitățile majore de relief sunt reprezentate de: munți - 51,3 %, dealuri/podișuri - 48,7%, iar procentul de ocupare al treptelor hipsometrice la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este 75,7% pentru treapta hipsometrică 500-800 m și 24,3% pentru 800-1150 m.
Tabel 3 - Localizarea ariei naturale protejate

Codul și denumirea ariei naturale protejate	Suprafața (ha)	Regiunea biogeografică	Județul	Localități (orașe, comune, sate)
				Localitate	Suprafața (ha)
ROSCI0258 Văile Văile Brătiei și Brătioarei	219,70	Continentală	Argeș	Albeștii de Muscel	30,75
		Alpină		Albeștii de Muscel	188,95
				Berevoești
				Bughea de Jos

Harta localizării ariei naturale protejate poate fi consultată în Anexă.1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management
Suprafața totală reglementată de Planul de management este de 219,70 ha.
Harta limitelor ariei naturale protejate se regăsește în Anexă.1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate
Nu este cazul.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic, Masivul Iezer-Păpușa este alcătuit din doua serii cristaline: seria de Cumpăna, prezentă în nordul sectorului montan al bazinului, ce aparține complexului suprafeței Borascu și se dezvoltă pe suprafața de denudație Bătrâna-Tambur, iar a doua serie cristalină, cea de la Leaota, se dezvoltă spre sudul masivului, pe care s-a format suprafața de tip pediment. Culmea lor principală a fost modelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna. Depresiunile submontane de la limita dintre munte și dealuri prezintă depozite friabile (gresii, argile, marne). Culmile Râului Brătia sunt formate din strate de nisipuri, marne și argile ce alternează cu strate de cărbune. Aria naturală protejată se află pe un substrat de roci silicioase, pietrișuri și nisipuri, frecvent grosiere, cu soluri aluviale slab humifere și litice.
La suprafață, datorită eroziunii, apar uneori gnaise, amfibolite și granițe, în care sunt tăiate văi adânci cu aspect de defileu și vârfuri ascuțite
Pe Valea Brătia, spre rama muntoasă câteva golfuri, dintre care se remarcă cel de nord-vest, de la Cândești (pe Bratia), sculptat în marne și gresii friabile eocene și dominant de măguri formate din roci rezistente (călcare, conglomerate burdigaliene),
Relieful Văii Brătia, respectiv al Văii Brătioara, este modelat în pietrișuri levantine și villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene.
Depozitele sedimentare apar în avalul celor două văi (Brătia și Brătioara) și sunt reprezentate prin formațiuni de gresii vinete și microconglomerate roșcate, nisipuri și pietrișuri grosiere, conglomerate și brecii.
Levantinul este constituit din pietrișuri de Cândești ce apar de-a lungul văilor Brătiei și Brătioarei. Acestea sunt alcătuite din elemente bine rulate, de 2-3 cm diametru și având structură încrucișată.
Depozitele tortoniene s-au depus în urma unei puternice transgresiuni și care acoperă depozitele cretacico-paleogene din regiunea Albești. În bază apar conglomerate poligene cu elemente remaniate din cristalinul de Făgăraș și din sedimentarul de pe marginea depresiunii subcarpatice.
Cuaternarul, este reprezentat prin pietrișuri galbui-roșcate foarte puțin cimentate, cu slabe intercalații lenticulare de argile gălbui și nisipuri care se întind între Nămăiești și Brătia, reprezentând terasa superioară a Râului Brătia.Influența geologiei asupra speciilor
Datorită faptului că unele depozite sedimentare au o rezistență redusă la eroziune, iar unii versanți sunt neprotejați de vegetație, relieful este într-o continuă dinamică.
În afara proceselor accentuate de eroziune fluviatilă și acumulare, normală sau potențate de viituri, o pondere mare o are și eroziunea de suprafață, ce poate lua forme excesive pe versanții văilor torențiale. Aceste procese specifice contribuie substanțial la eroziunea solurilor în zonă. Specificul zonei este impus de frecvența mare a ravenărilor, care asociate prezenței rocilor argiloase determină frecvente alunecări de teren, superficiale sau de profunzime. Distribuția spațială a depozitelor de suprafață asociată regimului hidrologic al râului Brătia și al afluentului său Brătioara, precum și al solurilor cărora le asigură materialul parental, este favorabilă menținerii habitatului de interes comunitar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinoasa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).
Procesele geomorfologice prezente în zona sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și alternanța unor formațiuni de tip argilos (argile și marne) cu formațiuni accentuat permeabile - nisipuri și pietrișuri, determină o dinamică accentuată a peisajului în sensul dispariției sau formării zonelor depresionare, variabile ca extindere, în care se acumulează apele freatice sau de origine pluvială.
Acestea reprezintă habitate favorabile existenței speciilor de amfibieni: 1193 - Bombina variegata și 1166 - Triturus cristatus.
Este de remarcat conservarea formelor de relief în funcție de natura petrografică (relief glaciar, suprafețe de nivelare, umeri etc.), desfășurarea asimetrică a versanților, cei nordici abrupți, cei sudici căzând în trepte, linia marilor înălțimi corespunzătoare cumpenei de ape, dispunerea zonală a formelor periglaciare și crionivale față de marile centre glaciare din cuaternar.
Culmea principală a Munților Iezer-Păpușa a fost modelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna. Cea mai mare parte a culmilor secundare au fost sculptate în cristalinul seriei de Leaota. Pe aceste roci mai puțin rezistente la eroziune s-a format în general un relief jos, cu aspect monoton.
Din punct de vedere structural, Munții Iezerului se dezvoltă pe flancul sudic al anticlinalului gnaissului de Cumpăna. Culmile dintre Râul Brătia și Râul Doamnei, precum și văile, se lărgesc brusc sub forma unor bazinete de eroziune.2.2. Hidrografie
Râul Brătia (cu o suprafață a bazinului hidrografic de 368 kmp și o lungime de 53 km), este un afluent de dreapta al râului Târgului. Râul Brătia își are izvoarele pe versantul sudic al Munților Iezer, sub vârful Cârligele, între culmile Papău, Obârșia, Cernatu și Colții Caprei, unde există o căldare glaciară, la altitudini de 2100 m și adună apele de pe partea de vest a Muchiei Danciului și versantul sud - vestic al Iezerului. Afluenții importanți sunt: Brătioara, Râușorul, Năvrap și Slănicul. Râul Brătia străbate localitățile: Bratia, Gămăcești, Berevoești, Aninoasa, Valea Siliștii, Vlădești, Poienița, Golești, Bălilești, Băjești, Cândești și Măcelaru. Râul Bratia izvorăște de la altitudinea de aproximativ 2000 m. Versanții ce însoțesc această vale au altitudini de peste 1000 m.
La confluența cu Brătioara, râul Bratia a format un mare con de dejecție pe care se află situată localitatea Cândești. Sectorul cuprins între Berevoiești și Stâlpeni se caracterizează prin profil longitudinal lent, valea Bratiei coborând ușor.
În ceea ce privește dezvoltarea teraselor pe valea Bratiei, observăm că acestea însoțesc valea de la Berevoiești și până la confluența cu râul Târgului, unde atinge dezvoltarea maximă. Râul Brătia se varsă în râul Târgului în apropiere de localitatea Țițești. Până la vărsare, traversează următoarele unități de relief: munții Iezer-Păpușa, Subcarpații Getici, mai precis formează limita vestică a depresiunii Câmpulung, în acest sector cuprinde și Muntele Plăticăi și Slănicului iar la sud de Vlădești începe să traverseze Piemontul Getic cunoscut și ca Podișul Getic cu subgrupa acestuia Gruiurile Argeșului. Râurile Slănic, Râușor și Năvrap străbat subunitatea numită Munceii Plăticăi.
În amonte de primirea primului său afluent mai important, Brătioara (cu suprafața a bazinului hidrografic de 33 kmp și lungimea de 12 km), la Cândești, părăsește regiunea montană constituită din șisturi cristaline și pătrunde în zona depozitelor neogene, în depresiune, unde primește din dreapta pârâurile Navrapul (își are obârșia în zona dealurilor înalte, între Persunaru, Ulmu, Piscul Popii, Piscul Lung) și Râușorul (care curge din Munții Setu, Năpărțeanu, Jupâneasa, de la altitudini de 1700 m), iar mai în aval, Slănicul.
Tabel 4 - Informații privind bazinul hidrografic la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Nume bazin	Cod bazin	Ordin bazin	Supraf. totală bazin [ha]	Supraf. bazin în ANP [ha]	Pondere din ANP [%]
1	Brătia	X 1.17.8.8.	4	360000	174.3	79.32
2	Brătioara	X 1.17.8.8.1.	5	32000	45	20.47
3	Năvrap	X 1.17.8.8.2	5	19000	0.3	0.15
4	Râușor	X 1.17.8.8.3	5	61000	0.1	0.04

2.3. Pedologie
Solurile caracteristice ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, se încadrează în provincia montană.
La altitudini de peste 1700-1800 m, se desfășoară arealul solurilor puțin profunde, de culoare cenușie negricioasă (Cambisoluri: Eutricambosolurile -EC și Districambosolurile - DC), formate sub pătura ierburilor de pajiști alpine.
Solurile de pajiști alpine și cele podzolice sunt dispuse pe o fâșie continuă în lungul crestei Făgărașului, insular pe culmea principală a Iezerului.
Urmează, podzolurile și solurile podzolice brune, care ocupă suprafețe întinse. Pe un areal larg se întind solurile brune acide, specifice pajiștilor subalpine. În etajul pădurilor de rășinoase și de amestec cu fag, solurile devin mai evoluate, având un profil mai profund și mai complex. Solurile brune acide montane de pădure și solurile podzolice montane sunt dezvoltate sub pădure sau parțial sub pajiști secundare.
În partea inferioară a munților și pe muncelele aflate la vest de Râul Brătia, predomină solurile brune montane de pădure (Spodisolurile).
Tabel 5 - Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare, SRCS1980 cu cele din SRTS-2003 și SRTS-2012, la nivelul clasei de soluri

SRCS-1980	SRTS-2003	SRTS-2012
Argiluvisoluri	Luvisoluri	Luvisoluri
Cambisoluri	Cambisoluri	Cambisoluri
Soluri neevoluate	Protisoluri	Protisoluri
Spodosoluri	Spodisoluri	Spodisoluri

Tabel 6 - Informații privind tipurile de sol la nivelul ariei naturale protejate

Nr	Cod SRTS	Tip sol	Suprafața [ha]	Procent ocupare
1	LV	Luvosoluri	53.12	24.17
2	EC	Eutricambosol	5.43	2.48
3	DC	Districambosol	107.72	49.01
4	AS	Aluviosol	53.2	24.20
5	PD	Prepodzol	0.24	0.11

2.4. Clima
Clima constituie una din componentele de bază ale cadrului natural cu influență nemijlocită și directă asupra domeniilor de activitate.
Clima este cea mai dinamică componentă a cadrului natural și este principalul factor declanșator de procese geomorfologice actuale. Aceasta este unul dintre elementele de bază ale mediului fizico-geografic și este rezultatul interacțiunii factorilor radiativi, dinamici și geografici.
Astfel că, formele de relief prezintă o reală importanță în diferențierile condițiilor climatice locale. Tuturor acestor componente de interferență morfologică climatică li se adaugă influența antropică, cu efecte variabile asupra desfășurării fenomenelor și proceselor atmosferice.
Nuanțele climatice locale sunt rezultatul direct a mai multor factori genetici:
circulația generală a atmosferei - constituie o cauză principală a variațiilor neperiodice ale regimului meteorologic în decursul anilor. Cele mai frecvente sunt masele de aer vestice, în general răcoroase și umede, urmate de masele de aer sudice, care asigură un aer cald și umed (când circulația acestor mase de aer este determinată de anticiclonul azoric) care dau precipitații bogate, iar iarna cantități însemnate de zăpadă și viscole;
radiația solară - cu valori diferite impuse de extinderea în latitudine și de anumite condiții locale, determinate de manifestarea diferită a unor factori ce diminuează valoarea radiației. La Câmpulung, radiația globală înregistrează valori mai mici decât în alte zone subcarpatice (114,15 kcal/cmp; dezvoltarea reliefului în altitudine - reflectată în variația pe verticală a valorilor parametrilor climatici și în manifestarea diferitelor fenomene meteorologice; structura orografică - caracterizată prin alternanțe de bazinete depresionare și depresiuni întinse cu șiruri de dealuri cu înălțimi mari, care determină variația caracteristicilor locale ale vremii și apariția topoclimatelor specifice, de culme și de depresiune; desfășurarea culmilor - prezintă versanți cu orientări diferite, ceea ce face ca valorile energiei solare să fie diferite, aceasta punându-și amprenta asupra manifestării fenomenelor meteorologice, în regimul de îngheț-dezgheț și al umidității și uscării solului, în durata menținerii stratului de zăpadă;
contactul cu muntele - influențează caracteristicile locale ale vremii datorită faptului că munții se termină brusc, prin versanți cu pantă mare. Masele de aer care reușesc să traverseze masa montană coboară brusc în depresiunile de contact generând astfel efectele foehnale.Temperatura aerului
Temperatura aerului reprezintă elementul meteorologic cel mai important pentru orice areal. Aerul se încălzește prin intermediul radiației solare și, în special, de la suprafața terestră, suprafața adiacentă fiind cea care influențează direct temperatura aerului. În zona montană, trăsăturile climatice sunt o consecință a acestui spațiu în cadrul grupei montane Făgăraș, fapt ce încadrează teritoriul studiat în sectorul de climă continentală.
Temperaturile medii anuale sub 0° C sunt frecvente în etajul alpin și subalpin, pe vârfurile cele mai înalte ale Masivului Iezer-Păpușa. În zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, temperatura medie anuală este de 8,2° C, iar în zonele mai înalte înregistrează temperaturi mai scăzute.
În unii ani temperatura medie anuală scade sub 8° C, datorită deplasării maselor de aer de pe rama muntoasă. În funcție de anotimp, mediile lunare ale temperaturii prezintă variații regionale. Anotimpul de iarnă se caracterizează prin valori mici ale mediilor lunare, cuprinse între -8° C și -11,1° C în etajul alpin și între -0,8° C și -3,5° C în etajul forestier cu altitudini mai mici de 1200 m.
Temperatura medie a lunii iulie este de 18,4° C. Particularitățile termice ale lunii iulie oferă condiții optime și favorabile dezvoltării unor procese fizico-geografice. Invaziile de aer tropical sunt atenuate de bariera orografică ce o oferă Munții Făgăraș și anticlinalul Mățău-Ciuha-Ciocanu.
Temperaturile medii ale verii în sectorul alpin sunt cuprinse între 7° C - 8° C, iar în sectorul subcarpatic și al dealurilor piemontane sunt de 17° C - 20° C.
Izoterma de 8° C pătrunde pe văile râurilor Bratia, Bughea, Râul Târgului, Argeșel, până la latitudinea orașului Câmpulung și a comunei Bughea de Jos. În unii ani, temperatura medie anuală scade sub 8° C, datorită deplasării maselor de aer de pe rama montană. Izoterma de -3° C pătrunde pe cursul râurilor principale, confirmând că aliniamentul depresiunilor subcarpatice se prezintă ca un sector cu temperaturi blânde. Izoterma de -4° C delimitează climatul de dealuri subcarpatice de climatul de munte. Uneori se întâlnesc și inversiuni de temperatură în unele sectoare de vale (Bughea, Bratia, Argeșel), înconjurate de dealuri înalte (Cândești, Bughea de Jos, Godeni)
La stația Câmpulung, cele mai ridicate temperaturi (36,5° C) s-au înregistrat în data de 29 iulie 1902, iar cele mai scăzute (-31° C) în 24 ianuarie 1933. Diferențele între maximele și minimele extreme sunt mari (66,5° C), ceea ce subliniază caracterul climatului cu mari oscilații termice.
Amplitudinile termice ating valoarea de 18° C în zona Masivului Iezer, apoi cresc spre sud, înregistrând valori de 21,2° C, la Câmpulung și 24,3° C, la Pitești.Precipitațiile atmosferice
Precipitațiile atmosferice sunt parametrul climatic cu cea mai mare agresivitate asupra reliefului, comportând o serie de particularități generale, în principal legate de circulația maselor de aer, altitudine, configurația reliefului și gradul de acoperire cu vegetație.
Precipitațiile prezintă o evoluție diferențială de la o lună la alta, de la un anotimp la altul, reflectând frecvența și gradul de dezvoltare a sistemelor barice ce acționează regiunii și intensitatea proceselor termoconvective locale.
Cantitatea de precipitații, ce cade de-a lungul anului, favorizează și eroziunea fluvială activă. În zona montană cantitatea de precipitații crește în nord și nord-vest, unde izohietele cu valori ridicate sunt dispuse aproape concentric în jurul vârfului Iezer. În etajul forestier cantitatea medie anuală de precipitații este de 800-1200 m, iar în etajul alpin și subalpin cantitatea de precipitații este de 1200-1400 m.
Cele mai mari cantități de precipitații cad la sfârșitul primăverii și începutul verii (mai, iunie, iulie). Dacă în zona de contact munte-subcarpați, cele mai mari precipitații medii lunare se înregistrează în iunie, în zona montană, la altitudini de peste 1900 m, se înregistrează doua maxime: una iarna, în februarie, când predomină precipitațiile solide și altul vara, în iulie (145 mm).
Cele mai reduse cantități de precipitații cad în sezonul rece, pentru arealul cuprins între 800-1700 m și toamna, pentru sectorul crio-nival. Repartiția cantității anuale de precipitații, în zona subcarpatică și piemontană, se caracterizează printr-o mare neuniformizare. Izohieta de 800 mm trece prin partea centrală a Depresiunii Câmpulung. Media precipitațiilor pentru ultimii 65 de ani este de 730-760 mm, iar media precipitațiilor în ultimii 20 de ani este de 803 mm. În timpul verii și începutul toamnei convecția termică joacă un rol important în dezvoltarea norilor cumuliformi din care pot cădea precipitații intense.
Alunecările de teren, uneori de proporții însemnate pe versanții cu înclinare mare a pantei și lipsiți de vegetația corespunzătoare, sunt datorate excesului de precipitații. Cantitățile anuale de precipitații pe dealurile care închid depresiunile subcarpatice (Ciocanu, Ciuha, Mățău) sunt mai mari cu aproximativ 100 mm decât în vatra depresiunilor. Cel mai mare număr de zile cu precipitații se înregistrează în luna mai (13,1 zile), scăzând apoi spre sfârșitul verii și începutul toamnei (6,5 zile, în septembrie).
Cele mai mici cantități de precipitații au căzut în perioada în care au predominat invaziile de aer tropical cald și regimul anticiclonic. Cantitatea maximă de precipitații a fost înregistrată la Câmpulung (140,7 mm), la 25 iunie 1937.Vântul
Vântul, ca rezultat al diferențelor de presiune dintre două mase de aer învecinate, are rol important în echilibrarea contrastelor din atmosferă, ce iau naștere în urma unor procese de încălzire și răcire a scoarței terestre. Acțiunea morfogenetică a vântului este influențată indirect de temperaturi și precipitații, prin faptul că acești parametri determină gradul de uscare sau de umectare a solului.
În zona montană domină vântul dinspre vest, care are o frecvență ridicată tot timpul anului (27%), urmat de cel dinspre sud - vest (17%). La stația meteorologică Câmpulung s-a înregistrat o frecvență însemnată din nord (20,8%), în tot cursul anului.
Frecvența vântului dinspre sectorul sudic crește ușor către sfârșitul toamnei, în cursul iernii și începutul primăverii, devenind predominant în martie. Direcțiile dominante ale vântului la Câmpulung sunt cele de nord - vest (13,2%) și sud-vest (9,2%), scăzând apoi de la 4,7% (direcția sudică) la 2,4% (direcția estică și vestică). Viteza vântului depinde în mare măsură de gradul de fragmentare al reliefului.
În general, viteza vântului crește direct proporțional cu altitudinea, depinzând și de condițiile locale de adăpost. În sectorul montan, cele mai ridicate viteze se înregistrează primăvara și la începutul verii, când ating valori de 3 - 4 m/s, la vânturile de nord și nord-est. Toamna și la începutul iernii vitezele sunt mai scăzute 1,2 m/s. În etajul alpin, la peste 2000 m, viteza vântului crește, atingând valori medii anuale de 7 m/s. Aici, atât vânturile ce bat dinspre nord-vest, cât și cele din sud, depășesc viteza de 8 m/s, în ianuarie și chiar 9 m/s, în februarie.
Cele mai scăzute viteze sunt semnalate la vânturile care bat dinspre est și nord-est, la sfârșitul verii, în lunile iulie-august (5-6 m/s). Frecvența medie anuală a vântului din direcție nord-vest este de 18%, iar cel din direcția de vest este de 13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s, pentru direcția nord-vest și 1,8 m/s, pentru direcția vestică. Vântul poate provoca spulberarea stratului întreg de zăpada, iar temperaturile scăzute din iarnă fac ca un strat adânc în sol, în care se află rădăcinile plantelor, să înghețe.Zilele cu îngheț
Scăderea temperaturii sub 0° C cuprinde intervalul dintre sfârșitul toamnei și începutul primăverii. Direcția de propagare a înghețului este de la nord la sud. În zona montană înghețul prelungit (240 zile) este caracteristic sectorului alpin și subalpin, la altitudini de peste 2000 m, în timp ce la sub 1700 m acesta este mult mai redus (140 zile). În sectorul subcarpatic, primul îngheț se produce în luna octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie.
Cele mai multe zile cu îngheț se înregistrează în ianuarie (25 zile). Cele mai multe zile cu îngheț s-au înregistrat în 1992 (184 zile), iar cele mai puține în 1978 (92 zile). În lunile mai și septembrie, în ultimii 20 de ani, înghețurile au înregistrat 1-2 zile în luna mai și doar o zi de îngheț în luna septembrie.Stratul de zăpadă
Atunci când temperatura suprafeței active este negativă sau apropiată de 0° C, ninsorile căzute pot forma un strat de zăpadă. Cu cât vântul este mai intens și în rafale, cu atât stratul de zăpadă este mai neuniform ca grosime. Stratul de zăpadă reprezintă o importantă rezervă de apă și, de asemenea, protejează vegetația pe timpul iernii.
Primele ninsori cad în luna noiembrie, iar cea mai timpurie ninsoare este în a doua jumătate a lunii octombrie. Ultimele ninsori cad la sfârșitul lunii martie, dar cele mai târzii pot apărea și la sfârșitul lunii aprilie.
Un rol important în prezența și persistența stratului de zăpadă îl joacă orientarea pantelor. Pe văile adânci și umbrite, zăpada de la sfârșitul iernii întârzie să se topească, în timp ce pe pantele însorite aceasta se topește mai repede. Primele și ultimele zăpezi cad în zona montană și în zona dealurilor subcarpatice înalte.
Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 35 cm. În timpul iernii numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 40 zile. În ultimii ani, grosimea medie a înregistrat unele scăderi în raport cu cantitatea de zăpadă căzută pe sol.Durata de strălucire a soarelui
Media anuală a duratei efective de strălucire a soarelui este de 1653 ore, reprezentând 36% din durata posibilă (4469 ore). Regimul mediu anual prezintă un maxim mediu, în luna iulie (246 ore) și un minim mediu, în decembrie (40 ore).
Cea mai mare durată de strălucire (1930 ore) s-a înregistrat în anul 1983, iar cea mai mică (1425 ore) în anul 1978. Pe anotimpuri, durata cea mai mare de strălucire este vara (42% din totalul anual), primăvara (26%), toamna (21%), iarna (11%). În luna iulie se înregistrează cele mai multe zile cu cer senin (26 zile), iar în luna decembrie, cele mai puține (11 zile).Umezeala aerului
Umezeala aerului reprezintă un parametru climatic de valoare, determinând cantitatea de apă în stare de vapori pe care o conține atmosfera. Caracteristica umezelii aerului este dată de valorile umezelii relative (măsurată în procente, prezintă importanță deosebită în activarea fenomenelor de evapotranspirație la plante, evaporarea apei din sol, formarea locală a norilor și ceței) și umezelii absolute.
În zona montană umezeala relativă este de cca. 88%, în nord și nord-vest, scăzând apoi la 79%, în subetajul munților mijlocii și mici din sudul bazinului montan. Valoarea cea mai mare se înregistrează iarna (cu maxim în lunile decembrie - ianuarie), în etajul alpin, iar cea mai mică, vara, în etajul forestier al pădurilor de foioase.Nebulozitatea
Se poate observa o creștere a nebulozității în raport cu altitudinea. La stația Câmpulung s-a înregistrat o nebulozitate medie anuală de 6,2 zecimi, iar în Iezer la peste 2000 m, nebulozitatea este de 7 zecimi, ceea ce a dus la formarea norilor. Numărul mediu anual al zilelor acoperite este de 160 zile (45%), al celor noroase este de 134 zile, iar al celor senine este de 69 zile.Presiunea atmosferica
În cadrul zonei studiate, presiunea atmosferică este de 947 mb, scăzând apoi odată cu altitudinea. Între presiunea atmosferică a lunii ianuarie și cea a lunii iulie există diferențe scăzute: 947,6 mb în ianuarie și 946,3 mb în iulie.2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
În arealul ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, nu au fost identificate elemente de tip abiotic de interes conservativ.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0258 sunt prezente următoarele ecosisteme: păduri de foioase, păduri de foioase și conifere, păduri și rariști de conifere, tufărișuri de foioase de altitudine joasă, pășuni, terenuri agricole mixte/heterogene, ape dulci curgătoare din regiunea de munte și localități/intravilan. Speciile și habitatele definitorii sunt cele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Pentru tipul de habitatul 91E0, este definitorie specia Alnus glutinosa, ce se întinde din zona de câmpie până în zona montană, aceasta formând coridoare ripariene, de-a lungul cursurilor de apă (râuri și pârâuri). Dintre speciile de pești caracteristice zonei, în afara celor identificate și menționate la formularul sitului, specific habitatelor acvatice zonei este Salmo trutta fario (păstrăvul). Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa 11.3.10.3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1. Habitate Natura 2000
Conform Formularului standard al sitului, ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a fost desemnat pentru protecția habitatului prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) (enumerat în anexa I a Directivei 92/43/CEE).
Tabel 7 - Habitate de interes comunitar, conform datelor din Formularul Standard (2020) al sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei și suprafețele efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren (2021)

Cod habitat	Denumire habitat	Suprafețe conform datelor din Formularul Standard (2020) al sitului		Suprafețe efectiv ocupate, rezultate în urma studiilor din teren (2021)
		(Ha)	(% din suprafața SCI)	(Ha)	(% din suprafața SCI)
91E0*	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)	175	79,65%	72,87	33,17
Total suprafață habitate de interes comunitar		175	79,65%	72,87	33,17
Suprafață neocupată de habitate de interes comunitar		44,70	20,35%	146,83	66,83
Total suprafață sit		219,70	100%	219,7	100
Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv		Slabă - date estimate pe baza opiniei experților, cu sau fără măsurători		Bună - pe baza datelor din teren

Tipul de habitat pentru care a fost declarată aria naturală protejată este descris din punctul de vedere a existenței acestuia în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acesta le are în general și în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:A. Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat.B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.
Tabel 8 - A. Date generale ale tipului de habitat 91E0*

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
3.	Denumire habitat	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno- padion, Alnion incanae, Salicion albae)
4.	Palaearctic Habitats (PalHab)	44.214 Eastern Carpathian grey alder galleries 44.323 Pre-Carpathian stream ash - alder woods
5.	Habitatele din România (HdR)	R 4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa R 4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum
6.	Habitatele Natura 2000	91E0* Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Este habitat prioritar, de importanță comunitară
7.	Asociații vegetale (AV)	Telekio speciosae- Alnetum incanae Coldrea (1986) 1990 Stellario nemori- Alnetum (Kostner 1938) Lohm 1957
8.	Tipuri de pădure (TP)	1171 ”Molidiș cu anin alb (m)” 9811 „Aniniș cu Oxalis acetosella (m)” 9821 „Anin alb pe nisipuri și prundișuri (m)” 9831 „Aniniș de anin alb pe sol înmlaștinat (m)” 9712 „Aniniș pe soluri gleizate de productivitate mijlocie (m)” 9714 „Aniniș negru pe soluri aluviale, în lunci înalte (m)” „Anin negru pur de productivitate superioară, din regiunea de dealuri (s)” „Zăvoi de anin negru (m)” 9911 „Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s)”
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. În zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie, la 200-700 m altitudine, se întâlnește aninul negru (Alnus glutinosa). Există zone în care ambele specii sunt prezente în amestec și chiar se hibridează. Regimul hidrologic este caracterizat de revărsări periodice ale apelor, provocate de topirea zăpezilor sau de ploi torențiale. Durata și intensitatea revărsărilor crește din zona de munte către cea de câmpie. Substratul pedologic este format din material aluvionar, cu origini și compoziții diferite și aflat în stadii de mărunțire variate (de obicei la munte se depun aluviuni mai grosiere, iar cele mai fine la câmpie). Solurile sunt crude, spălate, de tip aluviosol. Uneori, apa freatică la mică adâncime poate forma fenomene de gleizare - mai ales în zonele de câmpie, în luncile joase sau în zone în care apa izvorăște la suprafață, având debit mic și viteză mică de curgere. Solurile au conținut ridicat de substanțe minerale, reînnoit periodic prin revărsări ale apei și depunere de aluviuni. Climatul, diferit în funcție de etajul geografic, are drept caracteristici generale: amplitudini termice diurne și anuale crescute (datorită acumulărilor de aer rece pe timp de iarnă și noaptea și creșterii temperaturii în timpul zilei și vara), umiditate crescută (datorită evapotranspirației de la suprafața apei) și circulație redusă a maselor de aer (datorită adăpostului oferit de microrelieful din jur). Fitocenoza aninișurilor este dominată de cele două specii de anini: Alnus incana și Alnus glutinosa, cel mai adesea separat dar și în amestec. Gradul de închidere al coronamentului este variabil: 70-100%, în funcție de vârsta arboretului. Diseminat pot să apară și alte specii de arbori: paltin de munte (Acer pseudoplatanus), fag (Fagus sylvatica), frasini (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), ulmi (Ulmus minor, Ulmus laevis). În luncile din zona de deal și câmpie se pot forma local și biocenoze dominate de salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis) sau chiar plopi (Populus alba, Populus nigra). În general, coronamentul zăvoaielor de anin permite pătrunderea luminii la sol și dezvoltarea abundentă a speciilor de floră și a arbuștilor. Specii arbustive sunt prezente mai ales acolo unde inundațiile sunt mai rare și scurte, fiind reprezentate de: soc negru (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), pațachină (Frangula alnus), călin (Viburnum opulus), salba moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). Flora se dezvoltă abundent: Impatiens noli-tangere, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Mentha longifolia, Petasites hybridus, Petasites albus. Stellaria nemorum, Myosotis palustris, Agrostis stolonifera, Geranium phaeum, Caltha palustris, Aegopodium podagraria, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus etc.
10.	Specii caracteristice	Specii de arbori: anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), diseminat paltin de munte (Acer pseudoplatanus), frasini (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), ulmi (Ulmus minor, Ulmus laevis), local biocenoze dominate de salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis) sau chiar plopi (Populus alba, Populus nigra). Specii arbustive: soc negru (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), pațachină (Frangula alnus), călin (Viburnum opulus), salbă moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). Specii ierboase: Impatiens noli-tangere, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Mentha longifolia, Petasites hybridus, Petasites albus, Stellaria nemorum, Myosotis palustris, Agrostis stolonifera, Geranium phaeum, Caltha palustris, Aegopodium podagraria, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus etc.
11.	Fotografii	Fotografii sunt prezentate în Anexă.

Tabel 9 - B. Date specifice tipului de habitat 91E0* la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
2.	Statutul de prezență [spațial]	Habitat dispus marginal, la limita între ecosistemele terestre și acvatice. Este larg răspândit în zona de luncă a râului Brătia și a afluentului acestuia - Brătioara.
3.	Statutul de prezență [management]	Naturală
4.	Suprafața tipului de habitat	Suprafața ocupată în sit de tipul de habitat: 72,87 ha.
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	martie - octombrie 2021
6.	Distribuția tipului de habitat [descriere]	Habitatul forestier 91E0* însoțește cursurile Brătiei și Brătioarei. În funcție de deschiderea luncii, fitocenozele caracteristice tipului de habitat au lățime variabilă, în general redusă ca întindere; acestea sunt, în cea mai mare parte, distribuite liniar pe marginea cursurilor de apă. În zonele cu lunca mai largă, arboretele de anini ocupă zone mai întinse. În teren au fost identificate ca habitate din România corespondente R4402 “Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum” și R4401 “Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa”.
7.	Distribuția tipului de habitat [hartă]	Harta distribuției habitatului 91E0* este prezentată în Anexă.
8.	Alte informații privind sursele de informații	Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat.

3.2.2. Habitate după clasificarea națională
Corespunzător tipului de habitat 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) au fost identificate două habitate românești corespondente:– R 4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa– R 4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorumR 4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa
Răspândire: în luncile montane din toți Carpații României, în etajul boreal, mai puțin frecvent în Carpații Occidentali.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus glutinosa) ș.a.; are acoperire de 80 - 100% și înălțimi de 15 - 25m la 50 de ani. Stratul arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus padus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, obișnuit puternic dezvoltat, dominat de Petasites albus și Telekia speciosa.
Valoare conservativă: foarte mare.
Compoziție floristică: Specii edificatoare: Alnus incana. Specii caracteristice: Telekia speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfara ș.a.R 4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum
Răspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- și intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun.
Structura: Fitocenozele edificate de specii europene nemorale și boreale. Stratul arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa) exclusiv sau cu amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru și alb (Populus nigra, P. alba), sălcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre), are acoperire variabilă 70-80% și înălțimi de 20-25 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, dezvoltat variabil, compus din Frangula alnus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Corylus avellana, Viburnum opulus, Crataegus monogyna; frecvent liana Humulus lupulus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, format din specii higrofile de tip Rubus caesius - Aegopodium podagraria.
Valoare conservativă: foarte mare.
Compoziție floristică: Specii edificatoare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice: Alnus glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna. Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium sylvaticum, Carex remota, Circaea lutetiana, Eupatorium canabinum, Galium aparine, Glecoma hederacea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon, Matteucia struthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis palustris, Petasites albus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Sambucus ebulus, Solanum dulcamara, Tussilago farfara ș.a.3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată
Conform Formularului standard al sitului, ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a fost desemnat pentru protecția următoarelor specii (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate):
● pești: 1138 Barbus petenyi, 1163 Cottus transsilvaniae, 2484 Eudontomyzon mariae, 1122 Romanogobio uranoscopus
● amfibieni: 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus
● mamifere: 1355 Lutra lutra.
Speciile pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punct de vedere a existenței acestora în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acestea le au în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferent de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată.B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate.3.3.1. Ihtiofaună
Pe perioada efectuării activităților de teren speciile Eudontomyzon mariae și Raomanogobio uranoscopus nu au fost identificate în arealul sitului.
Tabel 10 - A. Date generale ale speciei Barbus petenyi

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	12559
2.	Denumirea științifică	Barbus petenyi (Heckel, 1852) Cu 50 de ani în urmă specia era tratată ca o subspecie (Barbus meridionalis petenyi), specia fiind Barbus meridionalis Risso, 1826 (Bănărescu 1964). Unele surse din literatura de specialitate au tratat specia ca fiind o subspecie (Barbus peloponessius petenyi) a speciei Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 (Karakousis et al. 1993, 1995). În ultimii ani a fost descris definitiv specia ca fiind Barbus petenyi, de fapt redescris pe numele lui inițial dat de către Heckel în 1852 (Tsigenopoulos și colab., 1999, Tsigenopoulos și Berrebi 2000, Machordom și Doadrio 2001, Kotlik P. și colab. 2002). Pe Formularul standard actualizat în 2020 este trecută deja Barbus petenyi în locul denumirii Barbus meridionalis.
3.	Denumirea populară	mreană vânătă, moioagă, breană de râu (Severin), brană de vale (Făgăraș), cârcușă (de-a lungul pârâului Prigor), cheștealcă (Putna), crăcușa (Orșova), jamlă (Sibiu), jamnă (Argeș, Olt), jeamnă (Sibiu), jemnugă (Strei), jiblă/jimblă (Făgăraș și Buzău), jimugă și jimură (Jil), jumugă (Jil), mireană porcească (Bihor), moioacă (Cerna, Eșelnița și Prigor), moiță (Cerna, Timiș), mreană și mreană de Ilfov (Dâmbovița), mreană neagră și mreană răpănoasă (Siret), mreană porcească (Moldova), mreană, imreană ruginoasă (Suceava), păstrăv de nisip (Pecineașca Herculane), șâsțalcă (Uz, Trotuș, Doftana). (Bănărescu 1964, Gyurko 1973)
4.	Descrierea speciei	Morfologie externă: Pește mijlociu, având corpul alungit, rotund, puțin comprimat lateral. Abdomenul rotunjit. Capul mare, ochii mici, botul lung și proeminent. Buzele cărnoase, îndeosebi cea inferioară, care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei e flexibilă și neosificată. Corpul cu pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfism sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie în perioada de reproducere, deoarece la masculi se pot sesiza în această perioadă pe partea dorsală a capului tuberculi albicioși („perle ale dragostei”). Tot în acest moment femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare și mai zvelt (Bănărescu 1964). Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, fața ventrală gălbuie-deschis, dorsala și caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie (Bănărescu 1964). Sub aspect morfologic, mreana vânătă se aseamănă cu mreana (Barbus barbus). Marmorațiile sale de pe partea dorsală, flancuri și înotătoare îi conferă acesteia un aspect particular. Un alt caracter care o deosebește de mreană (Barbus barbus) îl reprezintă lipsa unei axe roșii pe prelungirile tegumentare (mustăți). Se poate confunda exemplarele de culoare mai deschisă, dar mreana (Barbus barbus) ajunge la o dimensiune maximă de peste 90 de cm (8-10 kg). Exemplarele junvenile din această specie arată foarte asemănător cu mreana vânătă (Barbus petenyi), dar diferă mai ales prin faptul că ultima radie simplă a dorsalei este subțire, flexibilă și nezimțată la mreana vânătă, și prin aceea că ventrala se inserează în urma inserției dorsalei. Anala este mai înaltă, vârful ei depășește în general la masculi baza caudalei, iar la femele ajunge aproape de baza caudalei. Dorsala este ceva mai joasă iar buzele sunt mai cărnoase și mai dezvoltate decât la Barbus barbus (Bănărescu 1964).
5.	Perioade critice	Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii (Bănărescu 1964).
6.	Cerințe de habitat	Specia trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. În majoritatea râurilor care izvorăsc din podiș sau dealuri, lipsește chiar în cursul lor superior, care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund (tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete), mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este mai moderat (Bănărescu 1964).
7.	Fotografii	Fotografii relevante sunt prezentate în Anexă.

Tabel 11 - B. Date specifice speciei Barbus petenyi

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	Barbus petenyi Cod EUNIS: 12559
2.	Informații specifice speciei	Specia este prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara. Pe râul Brătia specia este prezentă până în amonte de confluența cu Brătioara. În amonte de confluența cu râul Brătioara, pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Considerăm că această barieră artificială și element de fragmentare reprezintă limita superioară al distribuției speciei pe râul Brătia. În amonte de acest prag nu am identificat specia. Pe râul Brătioara specia este prezentă până la captarea din amonte de Păstrăvăria Brătioara (45.342815 - 24.980168), care reprezintă o barieră impasabilă și un element important de fragmentare. În amonte de captarea păstrăvăriei specia nu a fost prezentă.
3.	Statutul de prezență [temporal]	( ) rezident, ( ) odihnă și hrănire/pasaj, ( ) iernare, ( ) reproducere
4.	Statutul de prezență [spațial]	larg răspândită Menționăm că specia ar mai putea urca dacă barierele menționate la punctul 2 n-ar fi prezente, însă nu foarte mult, secțiunile superioare nu sunt adecvate pentru această specie în mod natural.
5.	Statutul de prezență [management]	nativă,
6.	Abundență	comună,
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	Mai 2021, iulie - august2021
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Specia a fost identificată la nivelul a 9 stații de colectare din cele 14 studiate. Tabelul cu stațiile la nivelul cărora specia a fost identificată:
		Stație	Coordonate
		BD01	45.24172	24.932612
		BD02	45.266518	24.936483
		BDP2	45.331373	24.979388
		BD03	45.267206	24.937593
		BD04	45.292032	24.967465
		BD05	45.301368	24.974521
		BD06	45.308578	24.975295
		BD07	45.318735	24.979863
		BD08	45.336583	24.980467
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Barbus petenyi în aria protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este prezentă în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat.

Tabel 12 - A. Date generale ale speciei Cottus transsilvaniae

Nr.	Informație/ Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	319287
2.	Denumirea științifică	Cottus transsilvaniae (Freyhof, Kottelat și Nolte, 2005) Conform Freyhof, Kottelat și Nolte (2005) în bazinul hidrografic al râului Argeș se regăsește specia Cottus transsilvaniae și nu Cottus gobio. Pe Formularul standard actualizat în 2020 este trecută deja C. transsilvaniae în locul speciei C. gobio.
3.	Denumirea populară	ro: zglăvoacă transilvăneană, en: Arges sculpin (Cocan și Mireșan, 2018)
4.	Descrierea speciei	Morfologie: se poate distinge de alte specii de Cottus prin combinația următoarelor caractere: lungimea dorsală a capului 19-20% din lungimea standard; 12-13 radii înotătoarea anală; 18-19 radii în a doua înotătoare dorsală; lungimea predorsală 29-30% din lungimea standard; distanța de la vârful botului până la originea celei de-a doua înotătoare dorsală 47-50% din lungimea standard; nu există benzi transversale distincte pe înotătoarele pelvine (ventrale) (Freyohof și colab., 2005).
5.	Perioade critice	Se reproduce primăvara, în martie - aprilie.
6.	Cerințe de habitat	Preferă curenții reci și rapizi ai râului Argeș (Froese și Pauly, 2014), dar se regăsește și în afluenți (Râul Doamnei) (Mestecăneanu și colab., 2010). Ținând cont de faptul că sunt foarte puține date specifice despre cerințele de habitat ale speciei C. transsilvaniae, considerăm că cerințele speciei Cottus gobio sunt similare iar în continuare le vom prezenta ca cerințe de bază și pentru C. transsilvaniae: Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puțin adânci și relativ mai înoată, adesea spre mal sau în brațele laterale. E puțin mobil, dacă e deranjat se deplasează o distanță scurtă. Strict sedentar, nu întreprinde migrații. Se reproduce primăvara, în martie-aprilie. Fecundația este internă. Prolificitatea e redusă, femela depunând 100 - 300 icre mari (2.5 mm diametru). Masculii păzesc ponta până la eclozare, care are loc la 4-5 săptămâni de la depunerea icrelor. Alevinii sunt la început semipelagici. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre și pui de pești, ocazional ouă de broască (Bănărescu, 1964). Parametrii stării de conservare, informații despre comportamentul și modul de viață (Tomlinson și Perrow 2003, Bănărescu și Bănăduc 2007): a. Calitatea apei • limite de toleranță pH: 4.7-9 • saturația minimă a oxigenului în apă 40% • carbon organic dizolvat > 3 mg/l • limite termice: -4.2 – 27.7°C b. Cantitatea apei • adâncime minimă de 5 cm (maxim 20 m - excepții) • viteza apei: 10 cm/sec – 38 cm/sec (pot apărea și la >80 cm/sec) c. Substrat și macrofite • rata vegetației emergente: maxim. 40% • pietre mai mari de 12 cm diametru (se pot folosi și resturi lemnoase) d. Structura corpului de apă: un rol important îl are prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcina, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie ce asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse – cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în albie. Alte: apă curată și rece, conectivitate, zone de adăpost. Nu are importanță economică. Densitatea speciei în habitate favorabile: În literatura de specialitate găsim multe informații asupra densității speciei în habitate favorabile: Fisher și Kummer (2000) a găsit densități între 17-94 ex./100 mp în diferite stații de colectare din Austria, care de altfel încadrează în intervalul menționat în majoritatea studiilor de specialitate, adică între 4-260 ex./100 mp (Orsag Zelinka, 1974; Welton et al., 1983; Daniels, 1987; Waterstraat, 1992; Stahlberg-Meinhardt, 1994). Utzinger și colab. (1998) au găsit densități între 189-1470 ex./100 mp , dar majoritatea studiilor ne arată că densitatea speciei este sub 100 ex./100 mp (Welton și colab., 1983; Copp, 1992; Waterstraat, 1992; Cowx și Harvey, 2003). În zonele din Europa de Nord, unde specia este foarte comună, densități sub 20 de ex./100 mp în cazul râurilor de munte și sub 50 de ex./100 mp în cazul râurilor de câmpie indică stare de conservare nefavorabilă (Copp și colab. 1994, Cowx și Harvey 2003, Carter și colab. 2004, Cowx și colab. 2009). Un studiu care a revizuit literatura de specialitate (Stahlberg-Meinhardt, 1994) arată că în habitate adecvate în râurile de munte de mici dimensiuni din Europa densitatea medie este de 50-100 ex./100 mp (ex. > 50 mm lungime totală). Rata juvenililor în populație: Pentru a atinge starea de conservare favorabilă la nivel de populație, literatura de specialitate arată că, rata juvenililor în populație trebuie să fie de minim 40% (Tomlinson și Perrow, 2003). Literatura de specialitate (Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colab., 2017) arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Structura și dinamica populației de zglăvoacă: Fischer și Kummer (2000) într-un studiu detailează investigarea structurii populației și dinamicii speciei Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae) în trei secțiuni diferite din punct de vedere hidrologic ale unui flux de apă din Austria care sunt afectate de captarea apei. În 1998 în total 1357 de exemplare au fost capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție după recapturare arată că specia Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae) nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor (87,5%) de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar (din cauza captării apei) nu numai că au avut o densitate a populației în mod evident mai scăzută decât secțiunile cu apă permanentă, dar starea nutrițională (factorul de condiție) a peștilor a fost, în medie, mult mai slabă. Acele segmente care aveau apă temporară au fost locuite exclusiv de către exemplare adulți de Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae) care proveneau din zonele din aval și erau prezente pe termen scurt și la niveluri ridicate de apă. În aceste zone nu s-au înregistrat exemplare juvenile. Acest lucru nu se datorează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Din experimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate moderat adecvate pentru exemplarele adulți și sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae), cât și importanța asigurării unui debit de servitute corespunzător. Nistorescu și colab. (2016) în ”Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale” recomandă ca ”debitul ecologic trebuie să țină cont de dinamica sezonieră a debitelor de apă precum și de efectele cuantificabile ale schimbărilor climatice. Debitul ecologic trebuie să asigure condițiile de habitat ale speciilor protejate și în situații de ape mici (perioadele de vară și iarnă). Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori (în caz ideal 4): una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari (în general primăvara și început de vară) și una pentru perioadele mai secetoase (vara și iarna) pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual.”
7.	Fotografii	Fotografia este prezentată în Anexă.

Tabel 13 - B. Date specifice Cottus transsilvaniae speciei la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	Cottus transsilvaniae Cod EUNIS - 319287
2.	Informații specifice speciei	Specia este prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara pe toată lungimea celor 2 râuri din aria protejată. Specia este prezentă atât în amonte cât și în aval de aria protejată, însă trebuie menționată prezența semnificativă a elementelor de fragmentare pe lungimea apelor curgătoare în cadrul ariei protejate, care pe termen lung cumulat cu alte presiuni și amenințări prezente va avea un impact negativ semnificativ asupra stării de conservare a speciei.
3.	Statutul de prezență [temporal]	( ) rezident, ( ) odihnă și hrănire/pasaj, ( ) iernare, ( ) reproducere
4.	Statutul de prezență [spațial]	larg răspândită
5.	Statutul de prezență [management]	nativă,
6.	Abundență	comună,
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	Mai 2021, iulie-august 2021
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Specia a fost prezentă la nivelul a 10 stații de colectare din cele 14 studiate. Tabelul cu stațiile la nivelul cărora specia a fost identificată:
		Stație	Coordonate
		BD01	45.24172	24.932612
		BD02	45.266518	24.936483
		BDP2	45.331373	24.979388
		BDP3	45.343201	24.980414
		BD04	45.292032	24.967465
		BD06	45.308578	24.975295
		BD09	45.362426	24.977064
		BD10	45.329306	24.955872
		BD11	45.372526	24.936115
		BD12	45.403888	24.919632
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Cottus transsilvaniae în aria protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este prezentă în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat.

Tabel 14 - A. Date generale ale speciei Eudontomyzon mariae

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	8670
2.	Denumirea științifică	Eudontomyzon mariae (Berg 1931)
3.	Denumirea populară	Chișcar, chișcar de râu, cicar (Bănărescu, 1969)
4.	Descrierea speciei	Descriere și identificare: Adulții au 163-214 mm iar cele mai mari larve ating 230 mm. Corpul cilindric în regiunea anterioară. Cele două dorsale până la începutul lunii iunie sunt relativ scunde și depărtate. În cursul lunii iunie, imediat înainte de reproducere, cele două dorsale cresc, se ating și se înalță. Corpul este îngustat în partea anterioară, imediat în urma ventuzei bucale. 0dontoizii labiali externi sunt mult mai rari și mai mici decât la Eudontomyzon danfordi, șirul de odontozi labiali externi inferiori mai mari paralel cu lama suborală există doar la puține exemplare. 0dontoizii labiali interni superiori în majoritatea cazurilor monocuspizi, uneori bicuspizi. Cei mijlocii totdeauna bicuspizi, cei inferiori bicuspizi, mai rar monocuspizi. Placa supraorală are 2 dinți laterali obtuzi, uneori și unul median. 0dontoizii plăcii suborale sunt foarte slab individualizați, scunzi și rotunjiți, astfel încât numărul lor se poate stabili foarte greu: între 6 și 10. Placa sublinguală este greu de distins, ea poartă un odontoid central foarte puternic și 2-4 odontoizi mărunți pe fiecare latură. Papila uro-genitală este redusă (Bănărescu 1969). Principalul caracter distinctiv al acestei specii față de E. vladykovi este lipsa șirului de odontoizi labiali externi paralel cu placa suborală. Colorit: Adulții au partea dorsală brună închis cu reflexe metalice, laturile brune mai deschis, iar partea ventrală argintie. Unele exemplare sunt aproape negre. Regiunea branhială bate în galben-roz. Larvele sunt brune, mai întunecate dorsal. La larvele mari apar pete dispuse în mozaic, înconjurate cu alb (Bănărescu, 1969).
5.	Perioade critice	În cursul lunilor iunie - iulie, dorsalele se înalță și se apropie, reproducerea are loc desigur la scurt timp după aceasta, apoi animalele mor (Bănărescu, 1969).
6.	Cerințe de habitat	În România Eudontomyzon mariae trăiește, ca și E. danfordi, în râuri de munte, și anume în zona lipanului și a moioagei și în partea superioară a zonei scobarului, probabil și în zona păstrăvului. Larvele trăiesc înfundate în mâl, în porțiunile liniștite ale râurilor. Gonadele femele încep să se dezvolte în stadiul larvar, cele mascule abia la adult. Metamorfoza are loc toamna (uneori toamna sau la începutul primăverii). Odontoizii se dezvoltă după apariția ochilor în faza finală a metamorfozei. Dorsalele se înalță și se alungesc abia la sfârșitul lunii iunie, înaintea reproducerii. După metamorfoză, animalele nu se mai hrănesc și de aceea dimensiunile lor scad. În aprilie gonadele sunt bine dezvoltate, dar reproducerea nu are loc încă. În cursul lunilor iunie - iulie, dorsalele se înalță și se apropie, reproducerea are loc desigur la scurt timp după aceasta, apoi animalele mor (Bănărescu, 1969).
7.	Fotografii	Fotografii sunt prezente în Anexă.

Tabel 15 - A. Date generale ale speciei Romanogobio uranoscopus

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	314278
2.	Denumirea științifică	Romanogobio uranoscopus (Agassiz, 1828) Pe Formularul standard actualizat în 2020 este trecută deja Romanogobio uranoscopus în locul denumirii de Gobio uranoscopus.
3.	Denumirea populară	Română: porcușor de vad, chetrar, cui, morcoci, pește pistriț, pistriț, petrișor, petros, petroasă, petroc, petroșel. Maghiară: felpillanto kullo, gobhal Engleză: Danube gudgeon, Danubian longbarbel gudgeon and the stone gudgeon. (Bănărescu 1964, Gyurko 1973, Kottelat și Freyhof 2007)
4.	Descrierea speciei	Descriere și identificare: Corpul alungit, gros, cilindric, necomprimat lateral. Grosimea puțin mai mică decât înălțimea. Profilul dorsal slab convex, cel ventral orizontal. Botul ascuțit, aproape totdeauna mai lung decât spațiul postorbital. Ochii privesc mai mult în sus. Mustățile sunt mult mai dezvoltate decât la celelalte specii ale genului. Ventralele se inserează exact sub inserția dorsalei sau puțin mai în urmă. Vârful pectoralelor uneori depășește inserția ventralelor, alteori nici nu o atinge. Caudala adânc scobită, lobii ei rotunjiți, egali, sau cel inferior cu foarte puțin mai lung. Marginea dorsalei ușor scobită. Anusul mai aproape de anală decât de ventrale. Pieptul și istmul complet acoperite cu solzi. Colorit: Fața dorsală e cenușie-verzuie sau brună bătând în roșcat; solzii spatelui cu margine neagră. În urma dorsalei 2-3 pete negricioase mari, foarte evidente, care dau un aspect brăzdat. Pe laturile corpului 7-10 pete mari rotunde, rar alungite. Fața ventrală albă-gălbuie. La baza înotătoarei caudale două pete albe foarte evidente. Pe solzii liniei laterale două puncte mici negre, slab pronunțate. Pe radiile înotătoarelor dorsală și caudală (rar și a altor înotătoare) se află două rânduri de pete negre, mai slabe ca la Gobio gobio. Dimensiuni: Până la 10,5 cm fără caudală, 12,3 cm lungime totală. Variabilitate: Coloritul variază mult și în cadrul aceleiași populații. Hrana constă din biodermă și mici nevertebrate reofile. (Bănărescu, 1964)
5.	Perioade critice	Se reproduce în perioada mai - septembrie (de obicei în mai- iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului (Bănărescu, 1964).
6.	Cerințe de habitat	Trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, iar fundul e bolovănos. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Puietul stă în apă mai înceată, uneori pe fund nisipos. Deși în anumite repezișuri se întâlnesc mulți indivizi, nu formează niciodată adevărate cârduri (Bănărescu, 1964).
7.	Fotografii	Fotografii sunt prezentate în Anexă.

3.3.2. Herpetofaună
Tabel 16 - A. Date generale ale speciei Triturus cristatus

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie – EUNIS	814
2.	Denumirea științifică	Triturus cristatus
3.	Denumirea populară	Tritonul cu creastă
4.	Descrierea speciei	Descrierea speciei, mediului său natural și a biologiei speciei Descrierea speciei Morfologie: este cea mai mare specie de triton din România, având până la 16 cm. Corpul este robust și oval în secțiune, capul este lat, cu botul rotunjit, lipsit de șanțuri longitudinale. Cuta gulară bine pronunțată. Membrele lungi și puternice, când se întind de-a lungul corpului - cele posterioare spre cele anterioare - degetele se ating. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici decât femelele, au membrele mai lungi, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată care începe între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată, dar mai puțin zimțată; aceasta este dezvoltată și pe partea ventrală a cozii (Baker, 1999. Cloaca masculilor este umflată și închisă la culoare. Femelele au un șanț medio-dorsal în locul crestei, iar crestele caudale sunt foarte slab dezvoltate (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Colorit: masculii în perioada de reproducere au un colorit de fond, dorsal și lateral, brun-închis cu pete negre până la măsliniu-pământiu, uneori cu nuanțe brun-roșcate; lateral și latero-ventral apar puncte albe, care se aglomerează la cap și pe gușă, putând forma vermiculații albe. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe; partea ventrală este galbenă sau galben-portocalie cu pete negre, neregulate; cloaca este neagră. Pe laturile cozii există câte o dungă lată alb-sidefie, strălucitoare. Coloritul femelei este asemănător cu cel al masculului, cu mici diferențe: cloaca și marginea ventrală a cozii sunt galbene sau galben-portocalii, iar dunga sidefie de pe coadă lipsește (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Mediu natural Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Biologie Activitate: este un triton predominant acvatic și nocturn, dar poate avea și activitate diurnă; când condițiile de mediu devin improprii, se retrage pe uscat în apropierea bălții, având doar activitate nocturnă. În general, se găsește în apă între lunile martie-iunie, iar apoi pe uscat în vecinătatea apei, stând ascuns sub pietre, sub frunzar, sub bușteni căzuți, în găuri din pământ. Exemplare izolate pot rămâne în apă pe tot parcursul anului. Puterea de migrare și colonizare se referă la distanțe de până la 1 km (Kupfer și Kneitz, 2000; Jehle și Arntzen, 2000; Griffiths și Williams, 2000). În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000). Reproducere: datorită dimensiunilor mari nu se reproduc în bălți temporare mici, ci doar în cele permanente. Reproducerea are loc în martie-aprilie; jocurile nupțiale se desfășoară la fel ca la celelalte specii de tritoni. Fecundarea este internă, fără amplex și se realizează prin intermediul unui spermatofor. Transferul spermatoforului are loc în urma unei parade sexuale complexe, pe parcursul căreia partenerii nu se ating, stimularea femelei și sincronizarea mișcărilor în vederea transferului cu succes a spermatoforului realizându- se printr-o serie de semnale vizuale, olfactive și mecanice (Green, 1989; Hedlund, 1990). Femelele depun câte un singur ou sau grupuri de câte 2-3, pe care le atașează de vegetația submersă, mai precis sunt învelite în frunzele plantelor (Miaud, 1994); în total sunt depuse între 60 și 200 de ouă, acestea având dimensiuni mari, de 2-4 mm și culoare albă, dar o parte nu se dezvoltă datorită unor mutații cromozomiale (Wallace, 1987). Larvele sunt mari (8-10 mm la eclozare) cu creastă dorsală înaltă ce se continuă cu un filament caudal lung până la 6 mm și au un colorit variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind atinsă după primii 2-3 ani de viață în cazul masculilor, când lungimea corpului atinge 12-13 cm; femelele necesită mai mult timp (Francillon- Vieillot et al., 1990; Cogălniceanu et al., 2000; www.amphibiaweb.org). Apărare: dacă sunt capturați, pot scoate un sunet ascuțit; pielea secretă o substanță toxică de culoare albă și cu miros specific (Jaussi și Kunz, 1978). Uneori, poate lua o poziție specifică de apărare: își expun culorile aposematice ale abdomenului prin răsucirea corpului și rularea cozii; poziția este menținută cu ochii închiși și fără să respire timp de câteva secunde (Brodie, 1977).
5.	Perioade critice	Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor.
6.	Cerințe de habitat	Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Arntzen și Teunis, 1993; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște- gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, T. vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru în care se află; uneori se întâlnesc cazuri de canibalism. Larvele se hrănesc cu microcrustacee (dafnii, copepode) și insecte, selectivitatea hranei fiind și în funcție de dezvoltarea ontogenetică (Fasola și Canova, 1992; Cogălniceanu et al., 2000; Covaciu-Marcov et al., 2001, 2002; Cicort-Lucaciu et al., 2005; www.amphibiaweb.org).
7.	Fotografii	Fotografia este prezentată în Anexă.

Tabel 17 - B. Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	Triturus cristatus
2.	Informații specifice speciei	Specia a fost observată în cadrul studiilor din teren în două locații: 1) în stadiul de adult, într-o baltă formată de un curs temporar pe marginea drumului de pământ situat pe malul drept al râului Brătia, între localitățile Cândești și Valea Măcelarului, chiar pe limita sitului și 2) în stadiul larvar, într-o baltă permanentă, cu suprafață mare și zone de smârc, la vest de localitatea Cândești. Specia a fost observată în trecut (vezi referința nr. 2 din lista bibliografică de mai sus - Iftime et al., 2009) în amonte de loc. Cândești, la câțiva zeci de metri în afara sitului, în lunca râului Brătia. Din cele observate în teren, există în lunca râului Brătia, în limitele sitului, mai multe habitate acvatice cu caracteristici favorabile speciei. Aprofundarea cercetărilor în teren va putea avea ca rezultat creșterea numărului de semnalări ale speciei la nivelul sitului ROSCI0258.
3.	Statutul de prezență [temporal]	Rezident
4.	Statutul de prezență [spațial]	larg răspândită
5.	Statutul de prezență [management]	Nativă
6.	Abundență	rară
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	aprilie - august 2021
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Specia a fost localizată între loc. Cândești și Valea Măcelarului, pe malul drept al râului Brătia.
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Triturus cristatus este prezentată în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	În literatura de specialitate (Iftime et al., 2009) mai există o observație a speciei pe valea Brătiei, în amonte de Cândești, în lunca mai largă a râului, la câteva zeci de metri în exteriorul limitelor sitului, neconfirmată în teren, cu toate că a fost cercetată zona indicată în articolul respective.

Tabel 18 - A. Date generale ale speciei Bombina variegata

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	638
2.	Denumirea științifică	Bombina variegata
3.	Denumirea populară	Izvorașul (buhaiul) cu burta galbenă
4.	Descrierea speciei	Descrierea speciei, mediului său natural și a biologiei speciei Descrierea speciei Morfologie: habitus mai puternic și mai îndesat decât B. bombina, în general lungimea medie a adulților rar depășește 5 cm. Capul mai lat decât lung, botul rotunjit cu limba circulară, imobilă, aderentă la planșeul bucal. Ochii mari cu pupila cordiformă, timpanul nu este vizibil. Dacă se îndoaie picioarele în unghi drept față de axul corpului articulațiile tibio-tarsale se ating, iar tibia e egală cu femurul. Grosimea pielii este în medie 296,6 microni, mai mare decât la B. bombina, datorită faptului că este mai terestră. Pielea este verucoasă, fiind acoperită de negi mari, ascuțiți, înconjurați de numeroși negi, mai mici. Negii prezintă spini. Masculii au în general corpul mai scurt decât femelele. Membrele lor anterioare sunt mai groase, iar în timpul împerecherii apar calozități nupțiale închise la culoare pe partea internă a degetelor și a brațului. Masculul nu are saci vocali (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Colorit: dorsal este cenușiu închis, pământiu sau măsliniu pătat cu negru. De obicei, are o pereche de pete deschise între umeri și o singură pată la mijlocul spatelui. Ventral este marmorat, cu pete galbene pe fond negru sau gri închis, foarte rar cu puncte albe. Petele galbene sunt cel mai adesea unite și ocupă peste 50% din colorația ventrală (spre deosebire de B. bombina la care predomină pigmentul închis). Petele există și pe membre; există pată palmară care se întinde pe primul deget până la vârf, vârfurile degetelor fiind întotdeauna galbene (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Mediu natural Habitat: B. variegata ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150 m până la aproape 2000 m (în Munții Retezat). Se produce o separare ecologică a celor două specii, B. bombina ocupând exclusiv șesul (Ghira et al., 2003). Este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălți și băltoace temporare sau permanente, atât curate cât și poluate, chiar și cu concentrații mari de hidrogen sulfurat sau săruri (www.amphibiaweb.org), cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, inclusiv în apa strânsă în urme de roți. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate de activitățile umane (Cogălniceanu et al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960). Biologie Activitate: specie euritopă, are un mod de viață atât diurn cât și nocturn. Este atât acvatică, cât și terestră, capturând prada prin vegetația ierboasă. O întâlnim adesea plutind la suprafața apei în plin soare, iar când simte primejdie se afundă repede în mâl sau înoată repede spre altă locație (Fuhn, 1960). Este o broască activă și sociabilă, multe exemplare fiind găsite împreună în suprafețe mici de apă, în anumite locații prielnice, densitatea ajungând la un specimen pe 0.02 mp (Arnold și Burton, 1978; www.amphibiaweb.org). Reproducere: preferă, de obicei, bălțile temporare, cu densitate mică de prădători și concurenți, puțin adânci, însorite și în consecință cu o temperatură medie mai ridicată care permite o metamorfoză mai rapidă. Este o specie oportunistă, reproducerea având loc atunci când condițiile permit acest lucru. În anii ploioși, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de ouă, diseminate în timp și spațiu, valorificând pentru reproducere orice ochi de apă și asigurând astfel condiții bune de supraviețuire pentru larve. Indivizii sunt apți pentru reproducere cel mai frecvent după două - trei ierni. Reproducerea începe în general mai târziu decât la specia B. bombina, de obicei prin mai și se întinde pe întreg sezonul activ (Barandun și Reyer, 1997 a și b; Cogălniceanu et al., 2000; Hartel, Nemes, Mara, 2007). Bălțile folosite pentru reproducere sunt dominate numeric de masculi. Este o specie teritorială, masculii mai puternici ocupând locurile mai adânci și cu mai puțină vegetație, deci mai sigure în ce privește completarea metamorfozei. Marcarea teritoriului se face sonor și prin valuri concentrice pe care le face cu membrele anterioare, iar teritoriul poate avea o rază de 0.5-0.75 m (Seidel, 1999). Masculii nu cântă sincronizat. Frecvența sunetelor emise este mai mare decât la B. bombina (580 Hz) și rata lor mai ridicată (95/min) (Sanderson et al., 1992). Împerecherea se face prin amplex lombar. Ouăle protejate de învelișul lor gelatinos sunt depuse în mici grămezi sau izolat fixate de plante acvatice sau sunt lăsate să cadă la fund (Fuhn, 1960). Ponta conține 45-100 ouă depozitate porționat (www.amphibiaweb.org). Metamorfoza durează în jur de 61 - 63 de zile, la temperatura medie de 20°C. Larvele au în jur de 6 -7 mm la eclozare și pot atinge până la 45 mm. Se deosebesc de larvele de B. bombina prin faptul că nu au dungile longitudinale de culoare deschisă și au coada mai scurtă, fin reticulată, cu pete mici închise la culoare (Rafinska, 1991). În același timp și aceleași locații, poate fi observată specia în diverse stadii ale reproducerii, de la adulți aflați în amplexus, până la ouă și mormolocii parcurgând metamorfoza (www.amphibiaweb.org). Apărare: în tegument există glande care secretă polipeptide toxice din clasa bombesinelor, iar ca măsură de avertizare este coloritul aposematic al abdomenului. Când este atacat, animalul ia o anumită postură numită “unken reflex”, la fel ca la B. bombina. De asemenea, dacă atacul continuă, poate secreta în exces substanțe toxice, iritante, cu aspect de spumă albă (Arnold și Burton, 1978; Bajger, 1980).
5.	Perioade critice	Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza, precum și perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc.
6.	Cerințe de habitat	Habitat: B. variegata ocupă regiunile de deal, colinare și montane, de la 150 m până la aproape 2000 m (în Munții Retezat). Se produce o separare ecologică a celor două specii, B. bombina ocupând exclusiv șesul (Ghira et al., 2003). Este mai puțin pretențioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălți și băltoace temporare sau permanente, atât curate cât și poluate, chiar și cu concentrații mari de hidrogen sulfurat sau săruri (www.amphibiaweb.org), cu sau fără vegetație, mlaștini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, inclusiv în apa strânsă în urme de roți. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate de activitățile umane (Cogălniceanu et al., 2000). Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până ce ploile refac bălțile (Fuhn, 1960). Hrănire: în stadiul larvar specia este fitofagă. Și aici se întâlnesc uneori cazuri de necrofagie. Adulții consumă atât animale acvatice (Crustacee-Amfipode, Gasteropode, larve de Diptere) cât și terestre (Himenoptere, Homoptere, Heteroptere, Coleoptere) (Sîrbu, 1976). Bombina variegata vânează adesea în mediu terestru, așa încât se observă o pondere mai ridicată a prăzilor terestre (Cicort-Lucaciu et al., 2011). S-a mai constatat hrănirea și cu mici vertebrate, precum mormoloci (Peter et al., 2005; Sas et al., 2006; Ferenți et al., 2010).
7.	Fotografii	Fotografie cu specia este prezentată în Anexă.

Tabel 19 - B. Date specifice speciei Bombina variegata la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	638 Bombina variegata
2.	Informații specifice speciei	Specia este prezentă în bălți temporare, bălți permanente, șanțuri cu apă, urme de vehicule, zone mlăștinoase / smârcuri, brațe laterale ale râului Brătia, toate cu suprafețe variabile, pe toată suprafața ariei naturale protejate, în intervalul altitudinal 530 - 1010 m. În cadrul inventarierii, specia a fost identificată în 136 de locații.
3.	Statutul de prezență [temporal]	Rezident
4.	Statutul de prezență [spațial]	larg răspândită
5.	Statutul de prezență [management]	nativă
6.	Abundență	comună
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	aprilie-mai 2021
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Specia are o răspândire largă la nivelul sitului ROSCI0258, fiind prezentă în aproape toate unitățile de probă, atât în sectoarele superioare ale celor 2 văi, la mijloc, cât și în sudul sitului, în lunca mai largă a râului Brătia.
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Bombina variegata este prezentată în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	Specia are o răspândire mult mai largă și prezintă efective mult mai mari decât cele evaluate rapid în cercetările de teren prezentate în Iftime et al., 2009.

3.3.3. Mamifere
Tabel 20 - A. Date generale ale specie Lutra lutra

Nr.	Informație/ Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	1435
2.	Denumirea științifică	Lutra lutra
3.	Denumirea populară	Română: Vidră Engleză: Eurasian otter
4.	Descrierea speciei	Vidra euroasiatică (Lutra lutra L.,1758) aparține familiei Mustelidae, ordinul Carnivora și poate fi întâlnită în Europa, Asia (cu excepția insulelor din sud-est) și nordul extrem al Africii. Vidra este un mamifer adaptat la viața acvatică și se regăsește în toate bazinele hidrografice majore din România. Vidra este cel mai mare mamifer sălbatic semi-acvatic din România. Masculii pot ajunge la dimensiuni de peste 1,2 m lungime și la o greutate de până la 10 kg, masculii fiind mai mari decât femelele. Corpul vidrelor este perfect adaptat la viața acvatică, este lunguieț, are un strat de blană scurt, pufos și călduros și un alt strat de blană protector mai lung. Culoarea vidrelor este predominant maronie, fiind mai deschisă, cu nuanțe de crem pe piept și burtă. Picioarele-i sunt scurte, terminate cu labe prevăzute cu o membrană interdigitală, prezintă o coadă lungă și conică ce o ajută să înoate și să rămână sub apă până la 4 minute. Vidrele sunt mamifere carnivore iar hrana lor preferată este peștele, într-un procent ce poate ajunge până la 70 – 80 % din dieta sa. Preferă în general peștele de dimensiuni mai mici și speciile ce înoată mai lent. Vidrele sunt oportuniste, tind să consume speciile ce sunt mai abundente și indivizii bolnavi ce sunt mai ușor de prins, hrana sa variază în funcție de disponibilitatea sezonieră a speciilor pradă. Hrana vidrei este completată de diverse specii de șoareci, șobolani, păsări, raci, șerpi, țestoase, broaște, scoici, melci și insecte. Vidrele consumă până la 1 kg de hrană pe zi. Teritoriul ocupat de vidre este unul de mari dimensiuni, suprafața acestuia variază în funcție de calitatea habitatului, disponibilitatea resurselor de hrană și competiția cu alți indivizi. Vidrele au teritorii ce pot varia ca suprafață între 1 km la 40 km de curs de apă, teritoriul masculilor se suprapune peste teritoriul mai multor femele. Pentru a își delimita și apăra teritoriul, vidrele își marchează limitele și punctele de interes ale teritoriului cu excremente, jeleu anal și urină. După o perioadă de inițiere, de aproximativ un an, petrecută alături de femelă, vidrele tinere se separă și încearcă să-și găsească un teritoriu. Aceste exemplare de vidră pot ocupa temporar iazuri piscicole sau alte habitate acvatice unde pot găsi hrană. Vidrele nu au o perioadă specifică de reproducere, femelele se pot înmulții o singură dată în 12 luni. Vidra poate avea între 1 și 4 pui, însă media este de 2 pui la o singură fătare. Puii trăiesc alături de femelă timp de aproximativ 1 an, iar femelele devin apte pentru reproducere la 2 ani. În condiții bune, în captivitate, vidrele pot trăii până la 15 ani, însă în sălbăticie vidrele depășesc rar 4 – 5 ani. Vidrele eurasiatice sunt carnivore preponderent solitare, ele nu trăiesc în familii. Sigurele situații în care pot fi observate împreună sunt pe parcursul perioadei de aproximativ un an în care femela își inițiază puii și în perioada de reproducere când femelele pot fi observate împreună cu un partener mascul. Vizuinile natale, în care vidra își fată puii, sunt localizate departe de albia râului principal și departe de activitățile omenești. Vidrele în România au puțini prădători naturali, carnivorele de talie medie și mare precum: lupii, șacalii, urșii și râșii pot reprezenta un pericol pentru vidre, îndeosebi pentru pui și juvenili. Vidrele adulte sunt foarte agresive și au capacitatea să se apere de carnivorele mari chiar și de câinii domestici cei mai agresivi.
5.	Perioade critice	În perioada rece, vidra poate fi afectată de accesibilitatea la sursele disponibile de hrană, iar, în perioada de reproducere (nașterea puilor până la înțărcare) de asemenea poate fi vulnerabilă – afectată de atacul prădătorilor – câini hoinari în special, dar și de eventualii braconieri, pescari sau administratori de ferme piscicole.
6.	Cerințe de habitat	Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană. În România vidra este răspândită în întreaga țară, cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării (Brehm, 1964). Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților. Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile. În afara peștelui, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă.
7.	Fotografii	Fotografii relevante ale speciei sunt prezentate în Anexă.

Tabel 21 - B. Date specifice specie Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/ Atribut	Descriere
1.	Specia	1435 – Lutra lutra, prezentă în anexele II și IV ale Directivei Habitate, respectiv anexele 3 și 4a din Legea 49/2011 Vidra este o specie strict protejată în temeiul legislației internaționale și diferite convenții. Aceasta este listată în anexa I a CITES, Anexa II al Convenției de la Berna și Anexa I din Convenția de la Bonn - Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia.
2.	Informații specifice speciei	Vidra- Lutra lutra L. este un carnivor semiacvatic situat în vârful lanțului trofic acvatic din situl Natura 2000 - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. Habitatul utilizat preponderent de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este format din habitatele ripariene ce conțin specii pradă, îndeosebi pești, raci și amfibieni. Preferă îndeosebi sectoarele de râu cu un grad scăzut de perturbare antropică și zonele cu păduri ripariene dezvoltate. Utilizarea habitatelor acvatice din situl Natura 2000 - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este în mare măsură determinată de abundența de specii pradă. Habitatele preferate în sit de către specia Lutra lutra sunt localizate dea lungul cursului râului Brătia până la altitudinea de 800 – 900 m, pârâul Râușor, pârâul Năvrap și pârâul Brătioara până la altitudinea de 800 – 900 m. Vidra preferă în special zonele în care deranjul antropic de pe maluri este scăzut. Pe văile Brătiei și Brătioarei, vidrele sunt, în general, timide și trăiesc ascunse, solitare - cea mai mare parte din viață, identificarea lor vizuală fiind foarte dificilă. În Văile Brătiei și Brătioarei vidra are un comportament predominant nocturn, fiind posibilă identificarea acesteia vizuală doar pe timp de noapte doar cu ajutorul camerelor cu termoviziune sau camerelor foto- capcană.
3.	Statutul de prezență [temporal]	rezident
4.	Statutul de prezență [spațial]	răspândită
5.	Statutul de prezență [management]	nativă
6.	Abundență	prezență certă
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	Martie 2021 – Mai 2021.
8.	Distribuția speciei [interpretare]	Observațiile au fost realizate începând cu luna martie a anului 2021, majoritatea datelor fiind colectate în interiorul SCI-ului sau la limita acestuia. Nu se cunosc informații complete anterioare acestei date, deoarece nu s-au efectuat studii complexe în aria vizată de proiect. Datele cuprind informații de tipul prezență / absență pentru sit-urile inventariate, pe cursurile de apă din teritoriul SCI-ului. Inventarul reprezintă o căutare exhaustivă a tuturor semnelor de activitate ale vidrei și orice alte indicii ale prezenței posibile, și oferă o imagine de ansamblu a valorii relative a habitatului speciei, în contextul prezenței vidrei și în alte habitate din apropiere sau a altor părți ale cursurilor de apă, și, totodată nivelul aparent de utilizare a acestor zone de către vidre. Habitatele favorabile sunt reprezentate de zonele umede, în special zonele de pe râul Brătia și confluența cu Râușor și Năvrap dar și pe pârâul Brătioara. Prezența vidrei a fost identificată de la altitudinea de aproximativ 500 m din sectorul din aval al sitului Natura 2000 până la altitudini de 800 – 900 m în amonte, atât pe valea Brătiei cât și pe valea Brătioarei. În urma evaluarilor din teren, s-a observat că semnele de prezență ale vidrei lipsesc din sectorul situat pe valea Brătiei între microhidrocentrala Brătia (Canton Capra) și captarea de la Gura Cernat. Din cele 38 de transecte parcurse, pe 7 dintre ele nu au fost identificate semne de prezență. Astfel 81,58 % din transectele parcurse au fost pozitive, cele mai multe semne de prezență ale vidrei fiind găsite în zona joasă a văilor Brătia și Brătioara.
9.	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este prezentă în Anexă.
10.	Alte informații privind sursele de informații	Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat.

3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată
Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere a existentei acestora în aria naturala protejată și a caracteristicilor pe care acestea le au în general. Speciile prezentate în continuare sunt specii ocazionale, de interes național și care nu se propun pentru a fi introduse în formularul standard. Descrierea va fi realizată conform tabelelor următoare:
Tabel 22 - Alte specii relevante: Rana temporaria

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	787
2.	Denumirea științifică	Rana temporaria
3.	Denumirea populară	Broasca roșie de munte
4.	Observații	Specia are o răspândire largă la nivelul sitului ROSCI0258, fiind probabil cel mai răspândit amfibian din sit. Specia a putut fi observată în aproape toate habitatele în care a fost observată și Bombina variegata, fiind adesea sintope, așa cum observă și autorii articolului Ferenți Covaciu- Marcov, 2009. Specia a fost observată în toate stadiile ontologice (de la pontă la adult) în 58 de locații (din 136 de locații în care au fost înregistrate observații herpetofaunistice). Specia a fost identificată și la nivelul loc. Gămăcești, deși ca altitudine ar putea fi luată în calcul o zonă de suprapunere cu specia vicariantă Rana dalmatina în jumătatea de sud a sitului (până în jurul altitudinii de 700 – 800 m, conform literaturii de specialitate).

Tabel 23 - Alte specii relevante: Bufo bufo

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10579
2.	Denumirea științifică	Bufo bufo
3.	Denumirea populară	Broasca râioasă comună / broasca râioasă brună
4.	Observații	Specia a fost observată în majoritatea cazurilor în stadiu ontologic de pontă, în 23 locații din interiorul și de la marginea sitului ROSCI0258, fiind sintopă cu speciile Bombina variegata, Rana temporaria, Mesotriton alpestris.

Tabel 24 - Alte specii relevante: Rana (Pelophylax) ridibundus

Nr.	Informație/Atribut	Observație
	Codul speciei	786
	Denumirea științifică	Rana (Pelophylax) ridibundus
	Denumirea populară	broasca mare de lac
	Observații	Cu o distribuție probabil mult mai mare, specia a fost observată în 9 locații din sit, în ecartul altitudinal 520 - 880 m, cuprinse între nordul localității Berevoiești până în amonte de Cândești. Nu a fost observată pe valea Brătioarei, deși nu este imposibilă prezența acesteia.

Tabel 25 - Alte specii relevante: Rana (Pelophylax) kl. esculentus

Nr.	Informație/Atribut	Observație
	Codul speciei	779
	Denumirea științifică	Rana (Pelophylax) kl. esculentus
	Denumirea populară	broasca verde de lac
	Observații	Cu o distribuție probabil mai mare, specia a fost observată într-o singură locație din sit, la altitudinea de 548 m, pe malul stâng al Brătiei, în dreptul loc. Gămăcești. Nu a fost observată pe valea Brătioarei, deși nu este imposibilă prezența acesteia.

Tabel 26 - Alte specii relevante: Triturus vulgaris

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10599
2.	Denumirea științifică	Triturus vulgaris
3.	Denumirea populară	Tritonul comun
4.	Observații	Tritonul comun a fost observat în 17 locații în interiorul sau la marginea sitului R0SCI0258, pe ambele văi (Brătia și Brătioara), în aceleași habitate acvatice în care au fost observate și speciile Rana temporaria, Mesotriton alpestris, Triturus cristatus și uneori Bombina variegata. Specia a putut fi observată în stadiu adult, atât femele, cât și masculi. Într-unul dintre habitatele acvatice de pe Valea Brătiei, din porțiunea superioară, au fost numărate sute de exemplare. Specia nu a fost observată mai jos de loc. Valea Măcelarului, deși nu este imposibil să fie prezentă.

Tabel 27 - Alte specii relevante: Triturus (Ichthyosaura /Mesotriton) alpestris

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10595
2.	Denumirea științifică	Triturus (Ichthyosaura / Mesotriton) alpestris
3.	Denumirea populară	Tritonul alpin, triton de munte
4.	Observații	Tritonul de munte a fost identificat în 16 locații, în partea superioară a sitului R0SCI0258, în amonte de loc. Cândești, pe ambele văi - Brătia și Brătioara. Într-unul dintre habitatele acvatice de pe Valea Brătiei, din porțiunea superioară, au fost numărate sute de exemplare. Specia nu a fost observată în aval de loc. Cândești.

Tabel 28 - Alte specii relevante: Lacerta (Podarcis) muralis

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	766
2.	Denumirea științifică	Lacerta (Podarcis) muralis
3.	Denumirea populară	șopârla de ziduri
4.	Observații	Au fost observate două populații (probabil interconectate), pe malul stâng al Brătiei, în dreptul loc. Gămăcești, la alt. de 545, respectiv 568 m, pe malurile de apărare față de eroziune, realizate din beton.

Tabel 29 - Alte specii relevante: Lacerta agilis

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	713
2.	Denumirea științifică	Lacerta agilis
3.	Denumirea populară	Șopârla de câmp
4.	Observații	Specia a fost observată în 6 locații din sit, în ecartul altitudinal 550 - 880 m, atât pe Valea Brătia (4 locații în amonte de Cândești și 1 locație în dreptul loc. Gămăcești, în habitate de tip pajiște umedă) cât și pe Valea Brătioarei (1 locație în amonte de Păstrăvăria Brătioara).

Tabel 30 - Alte specii relevante: Salamandra salamandra

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10593
2.	Denumirea științifică	Salamandra salamandra
3.	Denumirea populară	Salamandră, șulemendriță
4.	Observații	Salamandra a fost observată în 26 locații în porțiunile superioare și mijlocie a sitului R0SCI0258, pe ambele văi (Brătia și Brătioara), solitare sau în habitate acvatice în care au fost observate și alte specii de herpetofaună. În majoritatea cazurilor, salamandra a fost observată sub formă de larve în mediul acvatic, însă au fost observate și exemplare adulte. Specia nu a fost observată mai jos de loc. Valea Măcelarului.

Tabel 31 - Alte specii relevante: Lacerta (Zootoca) vivipara

Nr.	Informație/Atribut	Observație
1.	Codul speciei	10668
2.	Denumirea științifică	Lacerta (Zootoca) vivipara
3.	Denumirea populară	Șopârla de munte
4.	Observații	Specia a fost observată în 2 locații (la 873m și 1.042m) dar probabil are o răspândire mult mai mare în zona montană.

4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale si factorii interesați4.1.1. Comunitățile localeUnități administrativ-teritoriale
Situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este situat în Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, în zona central-nordică a județului Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Albeștii de Muscel, Berevoiești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Situl reprezintă o zonă montană îngustă, situată în lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara.
Aria naturală protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este un sit Natura 2000 de dimensiuni relativ mici acoperind o suprafață de 219,70 ha. Cea mai mare parte din suprafața ariei naturale protejate este localizată pe raza comunei Albeștii de Jos (67,8%) și Berevoiești (29,4%). Pe ansamblu, ceea ce reprezintă un procent de numai 0,89% din suprafața cumulată a fondului funciar din cele trei comune vizate de proiect. Acest aspect îi conferă o mică însemnătate din perspectiva funcțiilor direct productive (exploatarea resurselor naturale existente în interiorul ariei natural protejate) însă o importantă funcție simbolică prin contribuția pe care aria naturală protejată o are asupra construirii unei identități locale și promovării comunitare.
Tabel 32 - Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei / ariilor naturale protejate

Județ	UAT	Procent din UAT	Procent din ANP
Argeș	Bughea de Jos	0,26%	2,8%
Argeș	Berevoiești	0,64%	29,4%
Argeș	Albeștii de Muscel	1,21%	67,8%
TOTAL		0,89%	100%

Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale
Pentru caracterizarea comunităților umane din proximitatea ariei naturale protejate vom prezenta aspectele socio-demografice și economice incluzând, în principal, informații ce provin de la Institutul Național de Statistică (aspecte demografice) și Registrul Comerțului (aspecte economice) dar și informații obținute din partea factorilor interesați.
Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariei/ariilor naturale protejate este prezentată în Anexă.Date demografice privind comunitatea locală
De remarcat faptul că tendința generală a populației este de ușoară scădere de la 8.363 locuitori în 2010 la 7.997 în 2019 ceea ce reprezintă o variație de -5% față de anul de referință.
Fenomenul de scădere demografică este unul continuu în intervalul analizat fiind determinat de îmbătrânirea populației, scăderea ratei natalității și balanța negativă a fenomenului migrațional.
Tabel 33 - Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate

Localitate	Sexe	An de referință		An de analizat
		2010	2015	2019	Prezența estimată în sit
ALBEȘTII DE MUSCEL	Total	1.720	1.604	1.495	0%
BEREVOEȘTI		3.524	3.509	3.425	0%
BUGHEA DE JOS		3.119	3.073	3.077	0%
ALBEȘTII DE MUSCEL	Masculin	825	790	747	0%
BEREVOEȘTI		1.765	1.744	1.711	0%
BUGHEA DE JOS		1.563	1.543	1.547	0%
ALBEȘTII DE MUSCEL	Feminin	895	814	748	0%
BEREVOEȘTI		1.759	1.765	1.714	0%
BUGHEA DE JOS		1.556	1.530	1.530	0%
TOTAL		8.363	8.186	7.997	0%

În ceea ce privește sporul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate) se remarcă o balanță negativă ce se menține pe întreaga perioada analizată cu excepția anului 2019.
Tabel 34 - Natalitate: născuti vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ	Localitate	An de referință 2010		An de referință 2015		An de analizat 2019
		Născuți vii	Decedați	Născuți vii	Decedați	Născuți vii	Decedați
Argeș	ALBEȘTII DE MUSCEL	11	25	6	30	10	25
Argeș	BEREVOEȘTI	53	45	36	37	50	38
Argeș	BUGHEA DE JOS	30	37	35	34	45	30
TOTAL		94	107	77	101	105	93

În perioada analizată balanța migrațională este una negativă fiind unul din principalii factori, alături de scăderea natalității, care determină scăderea de ansamblu a populației din interiorul și proximitatea ariei naturale protejate. Trebuie menționat însă faptul că fluxul migrațional alimentează în principal procesul de îmbătrânire a populației, în condițiile în care, majoritatea celor care părăsesc localitățile țintă sunt tineri sau persoane apte de muncă iar cei ce vin în localitate sunt, de regulă, persoane vârstnice care se retrag aici la vârsta pensionării.
Tabel 35 - Migrație: Stabiliri de resedință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ	Localitate	An de referință 2010		An de referință 2015		An de analizat 2019
		Veniri	Plecări	Veniri	Plecări	Veniri	Plecări
Argeș	ALBEȘTII DE MUSCEL	30	31	16	22	19	20
Argeș	BEREVOEȘTI	56	65	39	37	52	67
Argeș	BUGHEA DE JOS	43	56	47	38	46	46
TOTAL		129	152	102	97	117	133

Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populația locală pe un trend descendent.Utilități publice
Datele privind situația utilităților publice indică un grad mare de dependență a gospodăriilor de resursele disponibile în natură, în special resursele de lemne (nu există rețea de distribuție a gazelor naturale). De asemenea, de remarcat lipsa conductelor de canalizare ceea ce face ca apele uzate provenite din gospodărie să fie deversate, în totalitate, în mediul natural.
Tabel 36 - Utilități publice din anul 2020, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Utilități	Albestii de Muscel	Berevoiesti	Bughea de Jos
Apă	NU	DA (parțial)	DA (parțial)
Canalizare	NU	NU	NU
Stație epurare	NU	NU	NU
Încălzire cu lemne	DA	DA	DA
Încălzire cu gaze	NU	NU	NU
Colectare deșeuri	DA	DA	DA
Comunicații - telefonie fixă	DA	DA	DA
Comunicații - telefonie mobilă	DA	DA	DA

Efective de animale
În interiorul ariei naturale protejate nu sunt incluse zone de intravilan cu gospodării pentru care să fie colectate date privind animalele existente. Se practică totuși pășunatul în zonele ce au această destinație pe o suprafață de aproximativ 4% din aria naturală protejată. Numărul animalelor este variabil aparținând mai ales comunităților locale din proximitatea arieinaturale protejate.
Tabel 37 - Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2020, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Principalele categorii de animale	Județ	Localitate	Număr de animale		Localitatea de proven.
			Permanente	Aduse din altă localitate
Bovine	Argeș	ALBEȘTII DE MUSCEL	707	0	0
Porcine			525	0	0
Ovine			3015	0	0
Păsări			20328	0	0
Bovine		BEREVOEȘTI	537	0	0
Porcine			697	0	0
Ovine			4923	0	0
Păsări			21344	0	0
Bovine		BUGHEA DE JOS	374	0	0
Porcine			312	0	0
Ovine			1674	0	0
Păsări			8456	0	0

Date privind activitățile economice
În ceea ce privește activitățile socio-economice asociate modului de utilizare a terenurilor din interiorul sitului se remarcă: creșterea animalelor, silvicultura, pășunatul și piscicultura. Silvicultura este prezentă pe toată suprafața fondului forestier, fiind o activitate economică cu importanță mare la nivel local. Totuși, având în vedere suprafața relativ mică a pădurilor din interiorul sitului comparativ cu întreg fondul forestier al celor 3 comunități, silvicultura pe suprafața ariei naturale protejate are o importanță minoră pentru comunitățile locale și poate fi supusă unor reguli specifice destinate protecției mediului.
Pășunatul este localizat în suprafețele de islazuri/pășuni, prezentând o însemnătate economică relativ redusă, stagnantă și permanentă, dar cu tendințe de scădere iarna. Piscicultura este prezentă în areal prin păstrăvării. Activitatea are o importanță relativ scăzută pentru comunitățile locale (prin prisma numărului mic de personal angajat) însă o importanță mare din perspectiva atragerii de turiști. Activitatea are o tendință evolutivă în creștere și permanentă.
Cositul este o activitate desfășurată pe toată suprafața fânețelor, este importantă din punct de vedere economic pentru membrii comunității locale unde creșterea animalelor este o componentă importantă a economiei de subzistență. Este o activitate stagnantă, care tinde să se realizeze mecanizat (motocoase) în detrimentul formelor tradiționale de cosire. De regulă este activă în special primăvara, vara și toamna.
Tabel 38 - Date privind activitățile economice

Domeniu activitate (CAEN)	Formă de organizare	Județ	Localitate	Nr. societăți comerciale
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	1
Activități profesionale, științifice și tehnice	SRL	ARGES	BEREVOESTI	1
activitati profesionale, stiintifice si tehnice	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	6
agricultura, silvicultura si pescuit	SRL	ARGES	BEREVOESTI	8
agricultura, silvicultura si pescuit	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	3
comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	4
comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor	SRL	ARGES	BEREVOESTI	11
comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	12
constructii	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	3
constructii	SRL	ARGES	BEREVOESTI	2
constructii	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	2
hoteluri si restaurante	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	2
hoteluri si restaurante	SRL	ARGES	BEREVOESTI	5
hoteluri si restaurante	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	3
industria prelucratoare	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	2
industria prelucratoare	SA	ARGES	BEREVOESTI	1
industria prelucratoare	SRL	ARGES	BEREVOESTI	2
informatii si telecomunicatii	SRL	ARGES	BEREVOESTI	1
invatamant	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	1
sanatate si asistenta sociala	SRL	ARGES	BEREVOESTI	1
sanatate si asistenta sociala	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	1
transport si depozitare	SRL	ARGES	ALBESTII DE MUSCEL	6
transport si depozitare	SRL	ARGES	BEREVOESTI	8
transport si depozitare	SRL	ARGES	BUGHEA DE JOS	10
tranzactii imobiliare	SRL	ARGES	BEREVOESTI	1

Dat fiind faptul că în interiorul ariei naturale protejate nu există comunități umane analiza activităților economice se va realiza doar la nivelul comunităților din proximitatea acesteia. Datele prezentate conturează profilul economic al zonei și fundamentează dinamica presiunilor antropice de natură economică asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor. În localitatea Albeștii de Muscel sunt prezenți 85 agenți economici cu un total al numărului de angajați de 66. Berevoiești deține 159 agenți economici, însumând 386 angajați, iar Bughea de Jos are 118 agenți economici și 69 angajați.
Economia locală cunoaște diferențe majore în comunitățile prezentate, în condițiile în care 73% dintre angajați sunt locazați în Berevoiești. Cel mai mare angajator din zonă este S.I. L.D.V.B COM S.A. cu 295 de angajați având ca domeniu de activitate fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule. Având în vedere că doar acest angajator grupează aproape 60% din forța de muncă angajată la nivelul tuturor comunităților țintă, se poate spune că avem, în fapt, o zonă monoindustrială.
Datele agregate la nivelul întregii zone indică importanța majoră a industriei constructoare de mașini și a ramurilor conexe (transporturi și comercializarea combustibililor și carburanților). Cu o pondere semnificativ mai mică se remarcă industria lemnului (exploatații forestiere, prelucrarea și comercializarea lemnului), dar și turismul și creșterea animalelor.
Tabel 39 - Distribuția actorilor economici pe domenii de activitate si cifra de afaceri

Domeniu de activitate	Cifra de afaceri în 2019	% din economia locală
CAEN: 2932 - Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule	134.000.000	78,5%
CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri	9.800.000	5,7%
CAEN: 220 - Exploatare forestieră	5.331.248	3,1%
CAEN: 4671 - Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate	4.900.000	2,9%
CAEN: 4730 - Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate	3.900.000	2,3%
CAEN: 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată	2.516.762	1,5%
CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun	1.559.127	0,9%
CAEN: 1610 - Tăierea și rindeluirea lemnului	1.524.128	0,9%
CAEN: 4321 - Lucrări de instalații electrice	942.879	0,6%
CAEN: 5229 - Alte activități anexe transporturilor	730.791	0,4%
CAEN: 5320 - Alte activități poștale și de curier	582.844	0,3%
CAEN: 7022 - Activități de consultanță pentru afaceri și management	567.375	0,3%
CAEN: 8553 - Școli de conducere (pilotaj)	486.993	0,3%
CAEN: 4673 - Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare	467.008	0,3%
CAEN: 7420 - Activități fotografice	442.452	0,3%
CAEN: 8622 - Activități de asistență medicală specializată	406.275	0,2%
CAEN: 6920 - Activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal	290.470	0,2%
CAEN: 141 - Creșterea bovinelor de lapte	263.768	0,2%
CAEN: 4646 - Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice	262.888	0,2%
CAEN: 4619 - Intermedieri în comerțul cu produse diverse	253.799	0,1%
CAEN: 8010 - Activități de protecție și gardă	235.509	0,1%
CAEN: 4531 - Comerț cu ridicata de piese și accesorii pentru autovehicule	213.442	0,1%
CAEN: 8425 - Activități de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora	186.960	0,1%
CAEN: 147 - Creșterea păsărilor	179.131	0,1%
CAEN: 4621 - Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat	154.021	0,1%
CAEN: 322 - Acvacultura în ape dulci	148.863	0,1%
CAEN: 6820 - Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate	113.659	0,1%
CAEN: 4779 - Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine	105.996	0,1%
CAEN: 4931 - Transporturi urbane, suburbane și metropolitane de călători	88.075	0,1%
CAEN: 4333 - Lucrări de pardosire și placare a pereților	48.935	0,0%
CAEN: 2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei	21.200	0,0%
CAEN: 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor	19.018	0,0%
CAEN: 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale	18.334	0,0%
CAEN: 4772 - Comerț cu amănuntul al încălțămintei și articolelor din piele, în magazine specializate	17.462	0,0%
CAEN: 4532 - Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule	12.000	0,0%
TOTAL	170.791.412	100%

4.1.2. Factorii interesați
Tabel 40 - Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată

Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
1.	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Autoritatea centrală pentru protecția mediului, în domeniul apelor și pădurilor	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate. Reglementarea și administrarea resurselor de apă și forestiere
2.	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Autoritatea competentă pentru managementul ariilor naturale protejate	Managementul ariilor naturale protejate
3.	Agenția pentru Protecția Mediului Argeș	Autoritatea competentă pentru protecția mediului	Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate
4.	Grada Națională de Mediu Comisariatul Județean Argeș	Instituție publică	Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate
5.	Consiliul Județean Argeș	Administrația publică județeană	Dezvoltarea socio- economică fără efecte negative asupra capitalului natural Conservarea capitalului natural
6.	Direcția pentru Agricultură a Județului Argeș	Instituție publică	Agricultură
7.	Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect	Autoritate publică	Dezvoltarea socio- economică fără efecte negative asupra capitalului natural
8.	Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate	Operatori economici privați	Economic
9.	Comunitățile locale din interiorul sau vecinătatea ariei protejate	Comunitatea locală	Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin
10	Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate	Instituție publică	Instituții de învățământ
11	Organizații non-guvernamentale de conservare a naturii	ONG	Conservarea naturii

Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:
Tabel 41 - Analiza factorilor interesați I

Nr.	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Cunoștințe		Atitudini		Practici
			Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere
1.	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate, Reglementarea și administrarea resurselor de apă și forestiere	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare, Acțiuni de administrare a luciului de apă	Pozitiv	Asigurarea respectării prevederilor Planului de management, Asigurarea respectării indicilor de calitate pentru ape/ administrarea fondului forestier
2.	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Managementul ariilor naturale protejate	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare	Pozitiv	Implementează planul de management
3.	Agenția pentru Protecția Mediului Argeș	Protecția și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora pentru care a fost declarat)	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare și ecologizare	Pozitiv	Analiza riguroasă pentru acordarea actelor de reglementare - avize/ acorduri/ autorizații
4.	Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Argeș	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate	Mediu	Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de control	Pozitiv	Controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora
5.	Consiliul Județean Argeș	Administrație publică județeană	Mediu	Interes și informații minimale	Neutru	Interes și informații minimale	Negativ	Lipsa asumării unui rol activ
6.	Direcția pentru Agricultură a Județului Argeș	Agricultură	Mediu	Interes și informații medii despre situl Natura 2000	Pozitiv	Interesați de domeniul protecției mediului	Mediu	Asigurarea respectării prevederilor planului de management
7.	Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect	Clarificarea regulilor de amenajare a teritoriului	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Interes și informații minimale	Neutru	Lipsa asumării unui rol activ
8.	Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate	Economic	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Interes pentru turism	Neutru	Lipsa asumării unui rol activ
9.	Comunitățile locale din interiorul sau vecinătatea ariei protejate	Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Castanii comestibili sunt văzuți ca simbol al comunității locale	Neutru	Nu sunt obișnuiți cu respectarea condițiilor generate de existența sitului Natura 2000
10.	Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate	Instituții de învățământ	Mediu	Cunoștințe despre specii și habitate (profesori, științele naturii)	Pozitiv	Interes pentru ore practice și activități aplicative	Pozitiv	Activități ocazionale de protecția mediului Interes pentru parteneriate pe problematica de mediu
11.	Organizații non- guvernamentale de conservare a naturii	Conservarea naturii	Mediu	Cunoștințe despre specii și habitate	Pozitiv	Interesați de domeniul protecției mediului	Pozitiv	Asumarea unui rol activ

Tabel 42 - Analiza factorilor interesați II

Categorii de factori interesați	Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată	Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare	Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme	Importanță
Autorități de mediu, de reglementare și control activități
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Implementarea politicilor de mediu la nivel național, Implementarea politicilor specifice domeniilor apelor și pădurilor la nivel național	Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariei naturale protejate cu scopul accesării diverselor programe de finanțare	Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația de mediu. Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor resurse din vecinătatea și din aria naturală protejată - ape, fond forestier, resurse cinegetice și altele asemenea.	Ridicată
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Implementează planurile de management, responsabilitate de realizare a managementului ariilor naturale protejate	Administratorul ariei naturale protejate	Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația privind conservarea naturii	Ridicată
Agenția pentru Protecția Mediului Argeș	Avizează solicitările de înființare și continuare a unor activități economice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiilor legate de problemele de mediu din aria protejată	Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare cu factorii interesați	Nu au fost identificate	Ridicată
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Argeș	Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activități care se desfășoară în vecinătatea și în aria protejată.	Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare	Comunicarea și cooperare pozitive	Ridicată
Consiliul Județean Argeș	Realizează și implementează politici de dezvoltare economică și social la nivelul Județului ce pot avea un impact asupra ariei protejate, emite certificare de urbanism pentru proiectele ce se doresc a fi realizate in aria protejată și în vecinătatea acesteia	Politicile și investițiile planificate de Consiliile Județene pot asigura dezvoltarea valențelor turistice ale ariei protejate, reducerea impacturilor negative - de exemplu prin investiții în sisteme de gestionare a deșeurilor	Investițiile în dezvoltarea economică și provocarea turismului	Ridicată
Direcția pentru Agricultură a Județului Argeș	Realizează și implementează politici agricole șa nivel județean, ce pot avea impact asupra ariei protejate, în special prin măsurile agromediu	Politicile și investițiile prevăzute de măsurile agromediu	Corelarea măsurilor din planul de management cu măsurile agromediu	Ridicată
Administrație publică locală
Consiliul Local al UAT-urilor vizate de proiect	Gestionează planificarea teritoriului la nivelul unității administrative teritoriale asigură aprobarea și avizarea diferitelor inițiative - modernizarea unor infrastructuri, construcții de locuințe, dezvoltarea activităților economice și altele asemenea	Realizarea investițiilor cu respectarea cerințelor de conservare a mediului	Realizarea de investiții care să afecteze obiectivele de conservare	Ridicată
Agenți economici
Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate	Posibil parteneri și susținător ai unor activități în folosul ariei protejate	Asigură locuri de muncă pentru comunitățile locale din vecinătatea ariei protejate	Interes pentru promovarea turistică a ariei naturale protejate	Scăzută
Comunități locale
Comunitățile locale din interiorul sau vecinătatea ariei protejate	își desfășoară existența, inclusive prin locuire și activități specifice în interiorul și proximitatea ariei protejate	Colaborează cu instituția responsabilă de managementul ariei protejată, indicând problemele cu care se confruntă în aria protejată	Unele dintre activitățile desfășurate în aria protejată au impact negativ	Mare
Instituții de educație și cercetare
Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate	Conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea ariei protejate	Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung	Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare	Ridicată
Organizații non-guvernamentale
Organizații non- guvernamentale de conservare a naturii	Conclucrarea în ceea ce privește activități educative din perspectiva protecției mediului	Implicarea în diferite acțiuni educative sau de conștientizare și informare	Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare	Ridicată

4.2. Utilizarea terenului
Cea mai mare parte din suprafața sitului este acoperită cu păduri (40,4%), dominante fiind pădurile de foioase (28,4%) și pădurile mixte (11,9%). La acestea se adaugă trei alte clase de utilizare semnificative ca suprafață, și anume terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală - 29,9%, zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate) - 18,9% și pășuni secundare - 10,5%. Situl se află în zona de luncă a cursurilor de apă Brătia și Brătioara.
Tabel 43 - Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr.	Clasă CLC	Suprafața totală ocupată [ha]	Ponderea din suprafața sitului [%]
1.	Păduri de conifere	0,17	0,1%
2.	Spațiu urban discontinuu și spațiu rural	0,56	0,3%
3.	Pășuni secundare	22,99	10,5%
4.	Păduri mixte	26,2	11,9%
5.	Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate)	41,61	18,9%
6.	Păduri de foioase	62,41	28,4%
7.	Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală	65,77	29,9%

Toate tipurile de utilizări ale terenului din interiorul ariei naturale protejate prezintă interes din perspectiva managementului conservativ în condițiile în care se impun măsuri de management atât pentru zonele acoperite de păduri (măsuri privind exploatarea fondului forestie), cât și pentru zonele utilizate ca pășuni sau terenuri agricole, dar și pentru zonele utilizate ca spațiu urban discontinuu și spațiu rural. Un interes aparte prezintă albia cursurilor de apă Brătia și Brătioara unde se derulează activități de pescuit, dar și de extragere de agregate minerale (pietriș sau nisip) mai ales de către membrii comunităților locale.
Harta utilizării terenului este prezentată în Anexă.4.3. Situația juridică a terenurilor
Cea mai mare parte a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate aparține domeniului public fiind reprezentată de cursurile de apă, malurile acestora dar și de cea mai mare parte a suprafețelor acoperite cu păduri și pășuni.
În vederea aprofundării situației juridice a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate au fost achiziționate și analizate toate fișele cadastrale deținute de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. De precizat faptul că acestea reprezintă doar o treime din suprafața ariei protejate și că suprafețele incluse în aceste fișe cadastrale sunt incluse doar parțial în interiorul ariei naturale protejate.
Tabel 44 - Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei / ariilor naturale protejate

Domeniu		Procent din suprafața ANP [%]
Domeniul Public	domeniul public al statului (DS)	-
	domeniul privat al statului (DPS)	-
	domeniul public al unităților administrativ - teritoriale (DAT)	-
	domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale (DPT)	-
	Total domeniul public (DP)	91,2%
Proprietate Privată	proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)	-
	proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)	-
	Total proprietate privată (PP)	8,8%
Proprietate necunoscută	Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX)	0%

Cea mai mare parte a suprafețelor incluse în aria naturală protejată aparțin domeniului public care reunește cursurile de apă, drumurile și cea mai mare parte a pășunilor (sunt pășuni comunale). Proprietatea private este limitată la cca 9% din suprafața ariei naturale protejate și reunește mai ales fânețe și păduri (aflate în proprietatea și administrarea obștilor).
Harta juridică a terenului este prezentată în Anexă.4.4. Administratori, gestionari si utilizatori
Cea mai mare parte a ariei naturale protejate se află în domeniul public și sub administrarea Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea (întreaga albie a celor două cursuri de apă precum și parte din malurile acestora). Ceilalți administratori gestionează suprafețe relativ mici comparativ cu dimensiunea ariei naturale protejate excepție făcând Direcția Silvică Argeș în calitate de administrator al fondurilor de vânătoare care acoperă situl în integralitate.
Tabel 45 - Informații privind administratorii/gestionarii

Nr.	Administrator/Gestionar	Perioada Administrator/ Gestionar	Suprafața totală [ha]	Detalii
1	OBȘTEA MOȘNENILOR "NEGRU VODĂ" CAMPULUNG	Nedeterminat, proprietar	cca 15	pădure
2	Comuna Albești de Muscel	Nedeterminat, proprietar	3	pășune
3	Obștea Moșnenilor Slăniceni	Nedeterminat, proprietar	3,5	pășune
4	Comuna Berevoești	Nedeterminat, proprietar	2,5	pășune, drum și teren neproductiv
5	CJ Argeș	Nedeterminat, proprietar	sub 1	drum
6	Comuna Bughea de Jos	Nedeterminat, proprietar	cca 1,7	pășune
7	Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea	Nedeterminat	148	curs apă
8	Direcția Silvică Argeș	2018-2034	9	fond de vânătoare nr. 15 Brătia
9	Direcția Silvică Argeș	2018-2034	211	fond de vânătoare nr. 16 Râușor

4.5. Infrastructură si construcții
Tot la nivelul infrastructurii sunt incluse și drumurile care străbat întreaga arie naturală protejată străjuind albiile Brătia și Brătioara. Acest aspect asigură un acces facil pe toată suprafața ariei naturale protejate ceea ce favorizează o intensificare a impactului antropic (noxe, zgomot). Accesul în interiorul ariei naturale protejate este relativ facil în condițiile în care situl este străjuit, pe toată lungimea lui, de drumuri județene (DJ 735), drumuri comunale și drumuri forestiere.
Tabel 46 - Tipuri de construcții

Nr.	Județ	Localitate	Tip construcție	Nr. Total
1.	Argeș	Albeștii de Muscel	Spații cazare și anexe - Păstrăvăria Brătioara	1
2.			Amenajare piscicolă / păstrăvărie	1
3.			Construcții industriale și edilitare - Administrația Bazinală de apă Argeș Vedea	1
4.			Drum	1

Tabel 47 - Locuințe existente în anul 2020, grupate pe localități

Nr.	Județ	Localitate	An de referință	An de analizat
			2017	2021
1.	Argeș	Albeștii de Muscel	0	0
2.	Argeș	Berevoiești	0	0
3.	Argeș	Bughea de Jos	0	0

Tabel 48 - Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu

Categorii de construcții	Județ	Localitate	An de referință	An de analizat
			2017	2021
1.	Argeș	Albeștii de Muscel	0	0
2.	Argeș	Berevoiești	0	0
3.	Argeș	Bughea de Jos	0	0

Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate, Harta privind perimetrul construit al localităților și Harta construcțiilor sunt prezentate în Anexă.4.6. Patrimoniu cultural
În interiorul ariei naturale protejate nu există obiective incluse în lista patrimoniului național. Totuși, la nivelul localităților din proximitatea ariei naturale protejate sunt localizate 17 obiective de patrimoniu care sunt cuprinse aici mai ales din perspectiva utilizării lor ca obiective de interes pentru dezvoltarea turismului zonal. Toate sunt obiective arhitecturale dintre care, 11 sunt clasate ca fiind de importanță națională. Este vorba mai ales despre o serie de cruci de piatră sau de hotar (datate încă din anul 1602), o piatră de mormânt datată din anul 1564 și construcții bisericești.4.7. Obiective turistice
Turismul este una din activitățile ce pot dobândi o importanță semnificativă la nivelul economiei locale, aici funcționând, potrivit registrului operatorilor acreditați (actualizat pentru anul 2021) 9 unități de cazare pentru turiști cu o capacitate de cazare de 175 de locuri. La aceste unități acreditate se adaugă o serie de facilități de cazare care nu sunt înregistrate și practică un turism ocazional restrâns mai ales la un cerc mic de clienți format din rude/prieteni.
Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere este prezentată în Anexă.
Tabel 49 - Tipuri de obiective turistice

Nr.	Județ	Obiective turistice	Tip obiectiv turistic	Observații
1.	Argeș	Păstrăvăria Brătioara	păstrăvărie
2.	Argeș	Văile Brătia și Brătioara	natural

Aria naturală protejată este un obiectiv turistic în sine, în special pentru activități de drumeție de-a lungul văilor Brătia și Brătioara sau în zonele împădurite din proximitate.5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE SI SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
Tabel 50 - Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	B07 Alte activități silvice
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar Context: în interiorul și proximitatea sitului există suprafețe acoperite cu păduri, cu grad diferit de diversitate biologică; exploatarea unor suprafețe de pădure din proximitatea sitului implică transportul și depozitarea temporară a masei lemnoase printr-o serie de sectoare ale sitului, cu degradarea temporară acestora Localizare: în interiorul și în proximitatea sitului Caracter: permanent / Intensitate: ridicată / Procent: =35 % / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - modificarea caracteristicilor naturale ale habitatelor de interes comunitar, respectiv 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); - perturbarea speciilor de interes comunitar pe durata lucrărilor de exploatare și întreținere a fondurilor forestiere prin zgomot, deplasare cu autovehicule și transport de masă lemnoasă; - procese de bioacumulare în componente ale lanțurilor trofice a substanțelor utilizate pentru combaterea dăunătorilor; - eliminarea habitatului natural din perimetrul ariei protejate unde s-au realizat activitățile de plantare, cu afectarea speciilor din respectivul habitat; - eliminarea habitatului natural din perimetrul ariei protejate unde s-au realizat activitățile de plantare, curățare a pădurii cu afectarea speciilor din respectivul habitat; - introducerea în fondul forestier din sit a unor specii invazive alohtone, (de exemplu Robinia pseudoacacia etc.)
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	C01.01 Extragere de nisip și pietriș
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora Context: afectează sectoare reduse ca suprafață din albia majoră, de unde se extrag agregate minerale Localizare: în afara sitului și pe suprafețe foarte mici în interiorul acestuia Caracter: accidental / Intensitate: scăzută / Procent: negativă Degradare determinată de impact: - distrugerea solului și a vegetației - degradarea calității apei - distrugerea habitatelor speciilor de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
A.2	Detalii	Elemente expuse: toate speciile de interes comunitar Context: spațiul analizat este unul periferic la scară națională, iar rețeaua de transport este de rang secundar. Localizare: în interiorul și proximitatea sitului se află o serie de drumuri comunale Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: negativă Degradare determinată de impact: - poluarea fonică periodică cu frecvență redusă determinată de trafic pe drumurile comunale; - mortalitatea speciilor de interes comunitar; - poluare fonică periodică generată de lucrările de întreținere;
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatele de interes comunitar aflate în proximitatea localităților, în zonele de contact dintre zonele construite și sit Context: afectează sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanul localităților din vecinătatea ariei protejate; presiunea se poate accentua prin construcția de noi locuințe sau spații conexe, dată fiind creșterea numărului de locuitori și situarea în sectoare de vale îngustă, cu puțin spațiu disponibil pentru extindere a unor localități (Valea Măcelarului, Brătia, Gămăcești); Localizare: la contactul dintre sit și intravilanul localităților Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: = 1 % / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - degradarea solului și a vegetației prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor de la ecosistem natural la imobile de locuit și infrastructuri conexe; - poluarea solurilor și a apei prin depozitarea de deșeuri menajere, respectiv plastic, materiale biodegradabile, sticlă, metale, hârtie și carton etc. și prin influxul de ape uzate menajere, respectiv produse petroliere, uleiuri, detergenți, pesticide, microorganisme, paraziți, substanțe minerale etc., ape uzate agro-zoo-tehnice, respectiv îngrășăminte, suspensii, pesticide etc. și ape meteorice, respectiv precipitații acide, îngrășăminte, pesticide, reziduuri animale prin scurgere de pe sol sau prin infiltrare în pânza freatică, pentru locuințele lipsite de sistem de canalizare și care elimină pe sol aceste elemente
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora
		Context: zonele de mal din proximitatea localităților sunt utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere sau asimilabile celor menajere, cu caracter accidental (nu sunt rampe de deșeuri permanente) Localizare: zonele din localitățile din imediata proximitate a sitului sunt utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere, în mod neorganizat și accidental (nu sunt rampe de deșeuri permanente); de asemenea, zone mai izolate, în afara localităților, dar în aria protejată, au aceeași problemă Caracter: accidental / Intensitate: ridicată / Procent: =3% / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - distrugerea solului și a vegetației prin acoperire cu deșeuri; - mortalitate prin ingerarea de substanțe toxice sau imobilizare în diverse deșeuri.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar din zonele utilizate pentru pescuit și componente ale lanțului trofic de care speciile de interes comunitar depind Context: în interiorul și proximitatea sitului sunt amenajate bazine de piscicultură pentru păstrăv (Păstrăvăria Brătia, Păstrăvăria Brătioara) care funcționează cu apă extrasă și deversată după utilizare tot în sit; implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar, dar și suprafețe naturale care sunt modificate în bazine și echipamente pentru piscicultură Localizare: în interiorul și proximitatea sitului, cursurile și corpurile de apă sunt utilizate pentru amenajări piscicole Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =1%/ Influență: negativă Degradare determinată de impact: - implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar; - deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele amenajare a bazinelor; - distrugerea solului și a vegetației prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor de la ecosistem natural la spații amenajate pentru activități de piscicultură, inclusiv construcții cu caracter permanent; - afectarea surselor de hrană pentru speciile de interes comunitar; acumularea de deșeuri; - poluarea apei.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	F02.03 Pescuit de agrement
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar din zonele utilizate pentru pescuit și componente ale lanțului trofic de care speciile de interes comunitar depind Context: suprafețele acvatice din sit sunt utilizate pentru pescuit, cu păstrarea capturilor; presiunea are relevanță foarte mare pentru tot situl, unde localnicii pescuiesc cu păstrarea capturilor, efectul sinergic fiind unul important; implică distrugerea populațiilor speciilor de interes comunitar, afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar și deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele de pescuit Localizare: în interiorul și proximitatea sitului, cursurile și corpurile de apă sunt utilizate pentru pescuit recreativ Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =75%/ Influență: negativă Degradare determinată de impact: - implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar; - deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele de pescuit; - distrugerea solului și a vegetației prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor de la ecosistem natural la spații amenajate pentru activități de pescuit, inclusiv construcții cu caracter permanent; - afectarea surselor de hrană pentru speciile de interes comunitar; - acumularea de deșeuri.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea intensivă a vânatului / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și specii care constituie componente ale lanțului trofic de care depind speciile de interes comunitar Context: întreaga suprafață a sitului este vizată de această presiune, conformația ariei protejate și accesibilitatea ridicată permit pătrunderea facilă Localizare: întreaga suprafață a sitului Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =100% / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - afectarea condițiilor de viață pentru speciile de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	G01.04 Drumeții montane, alpinism / G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar Context: interferențele umane sunt de tipul activităților desfășurate în perimetrul sitului sau în imediata proximitate a acestuia (plimbare în scop turistic cu diferite mijloace de transport), care nu se soldează cu capturarea sau colectarea de specii din areal Localizare: în interiorul și în afara sitului afectează sectoare reduse ca suprafață Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: =100% / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - depozitarea necontrolată a deșeurilor; - deranjarea speciilor de interes comunitar.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar Context: deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului afectează mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere) reprezintă o presiune locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarele de amfibieni sau distruge pontele depuse. Localizare: în interiorul și în afara sitului afectează sectoare reduse ca suprafață Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =100% / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - rănirea și moartea unor exemplare de specii de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile și habitatele de interes comunitar (preponderent cele acvatice și palustre) Context: în interiorul și în proximitatea sitului se află suprafețe cultivate agricol sau utilizate ca pășune, de asemenea plantații forestiere; pe suprafețele cultivate se utilizează substanțe fertilizatoare și pesticide; profilul reliefului favorizează scurgerea efluenților în acumulările din interiorul sitului, cu declanșarea proceselor de eutrofizare Localizare: întreaga suprafață acvatică a sitului Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =75% / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - degradarea calității ecologice a corpurilor de apă aflate în sit
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
A.2	Detalii	Elemente expuse: habitatele speciilor de interes comunitar și sursele de hrană ale acestora Context: Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a apei, cu consecințe grave asupra amfibienilor. Deșeurile din mase plastice afectează amfibienii prin dezagregarea fizică și chimică a acestora, rezultând bucăți mici, care pot fi îngurgitate (de exemplu, particule de polistiren) sau substanțe care pot fi absorbite prin tegumentul subțire și bogat vascularizat al amfibienilor, cu efecte toxice pe termen lung. Localizare: întreaga suprafață a sitului, cu prezență punctuală, afectează sectoare reduse ca suprafață, monitorizate de autoritățile competente Caracter: accidental / Intensitate: medie / Procent: ±100 % / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - rănirea și mortalitatea unor exemplare de specii de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 specii native (indigene) problematice
A.2	Detalii	Elemente expuse: habitatele speciilor de interes comunitar și sursele de hrană ale acestora Context: Ambrosia artemisiifolia se găsește de-a lungul drumurilor și în pășuni; cu prezență punctuală în interiorul sitului apar specii de plante: Robinia pseudoacacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis; specii de animale de interes cinegetic (Phasianus colchicus). Localizare: întreaga suprafață a sitului, cu prezență punctuală, afectează sectoare reduse ca suprafață, monitorizate de autoritățile competente Caracter: accidental / Intensitate: medie / Procent: ±100 % / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - modificări în lanțurile trofice cu efecte asupra speciilor de interes comunitar; eutrofizarea apelor
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	J02.02 Înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.04 Modificări de inundare / J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de de interes comunitar și habitatul acestora, speciile de pești Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, afectate de lucrări de adâncire a albiei și ridicare a malurilor, de amenajare de praguri pentru păstrăvării Localizare: în proximitatea localităților și a drumurilor Caracter: accidental / Intensitate: scăzută / Procent: =1% / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - modifică regimul natural de scurgere a apelor - reduce conectivitatea pentru speciile acvatice - implică desecarea unor suprafețe și eliminarea de habitate umede
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K01.02 Colmatare
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora, speciile de pești Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea sitului, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate; se manifestă din cauze naturale, prin acumularea de materie organică sau antropice (depunerea de umplutură pentru menținerea sau extinderea suprafețelor gospodăriilor sau suprafețelor agricole, depozitarea deșeurilor), fiind favorizate de nivelul scăzut al apei, secetă climatică etc. Localizare: zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: =75% / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - distrugerea habitatelor afectate -degradarea surselor de hrană - dispariția unor specii interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile interes comunitar și habitatul acestora Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea sitului, prin prezența câinilor hoinari sau a celor de pază. Localizare: toată suprafața sitului Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =75%/ Influență: negativă Degradare determinată de impact: - rănirea și moartea unor exemplare de specii de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	L08 Inundații
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile interes comunitar și habitatul acestora Context: sunt expuse zone din interiorul și proximitatea sitului, unde se pot produce viituri ce afectează viața speciilor de interes comunitar. Localizare: zonele inundabile din sit
		Caracter: permanent / Intensitate: medie / Procent: =75%/ Influență: negativă Degradare determinată de impact: - degradarea habitatelor afectate - degradarea surselor de hrană - rănirea și moartea unor exemplare de specii de interes comunitar
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului
A.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatul acestora Detalii: întreaga suprafață este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede sunt printre cele mai afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat Localizare: întreaga suprafață a sitului Caracter: permanent / Intensitate: scăzută / Procent: 100% / Influență: negativă Degradare determinată de impact: - degradarea habitatelor și mortalitate pentru speciile de interes comunitar

5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
Tabel 51 - Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar Context: Târârea lemnului și transportul forestier, precum și organizarea platformelor primare, curățarea lemnului și alte activități forestiere realizate în proximitatea habitatelor acvatice le pot afecta pe acestea și pot provoca mortalitatea adulților sau distrugerea pontelor depuse / larvelor. De asemenea, pot afecta habitatele de reproducere, încărcându-le cu rumeguș sau afecând structura acestora prin târâre și drenare. Localizare: suprafețele împădurite
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	C01.01 Extragere de pietriș
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de de interes comunitar Context: Extracția de nisip și pietriș produce localizat modificări ale habitatului, dar poate crea și habitate acvatice noi. Impacturile pot consta însă în deranjul localizat al substratului, deranjul mecanic, producerea de turbiditate prin antrenarea aluviunilor, distrugerea unor bălți. Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar, în zonele de contact dintre zonele construite și sit. Context: se poate manifesta pe sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanele localităților, mai ales că în multe sectoare contactul este imediat, fără să existe zone tampon Localizare: la contactul localităților cu suprafața sitului și suprafețele din jurul localităților existente
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	F01.01 Piscicultură intensivă
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar Context: posibile astfel de amenajări. Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.04 Controlul prădătorilor
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar Context: în zona R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o densitate mare de ferme piscicole și o tradiție în păstrăvării, iar vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei, există posiblitatea de a se lua măsuri mai intense în controlul acesteia. De asemenea, există o serie de amenajări legate de administrarea vânatului Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative / G01.04 Drumeții montane, alpinism
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar. Context: Elementele naturale din sit reprezintă factori de atracție turistică, iar activitățile umane de acest tip pot afecta speciile și habitatele conservate. Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului pot afecta mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere, vehicule 4x4 care deservesc stâne, vehicule 4x4 de divertisment) reprezintă o amenințare locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarelele de amfibieni sau distruge pontele depuse. Localizare: suprafețele împădurite unde se pot amenaja drumuri forestiere de exploatare
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar.
		Context: Elementele naturale din sit reprezintă factori de atracție turistică, iar deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului pot afecta mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere, vehicule 4x4 care deservesc stâne, vehicule 4x4 de divertisment) reprezintă o amenințare locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarelele de amfibieni sau distruge pontele depuse. Localizare: suprafețele împădurite unde se pot amenaja drumuri forestiere de exploatare
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H01.02 Poluarea apelor de suprafață prin inundații / H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar. Context: există riscul poluării apelor de suprafață prin inundarea malurilor pe care sunt depozitate deșeuri, majoritatea provenite din creșterea animalelor (gunoi de grajd). În acest mod există riscul introducerii de substanțe chimice ce pot cauza înflorirea algelor și creșterea nutrienților din apa râului Brătia, ce pot avea un puternic impact asupra speciilor de interes comunitar. Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar. Context: există posibilitatea ca odată cu creșterea numărului de locuitori și modificarea modului lor de consum (incluzând mai multe produse greu degradabile) să crească volumul deșeurilor solide depozitate neconform. Localizare: proximitatea așezărilor
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 Specii native (indigene) problematice
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar. Context: există riscul utilizării unor specii alogene invazive în amenajările piscicole și al evadării acestora. Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	J02.02 Înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J3.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar. Context: există riscul unor lucrări suplimentare de apărare împotriva inundațiilor și reabilitarea/modernizarea drumurilor de-a lungul apelor curgătoare. Localizare: suprafețele acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K01.03 Secare
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar. Context: perioade temporare de umiditate insuficientă care nu asigură dezvoltarea speciilor de interes comunitar (mai ales anumite cicluri de viață, când speciile sunt mai vulnerabile) pot provoca distrugerii elementelor conservate Localizare: Suprafețele acvatice din sit
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar. Context: există riscul utilizării unor specii alogene invazive în amenajările piscicole și al evadării acestora sau a pătrunderii altor specii alogene invazive (plante și animale) care să modifice caracteristicile ecosistemelor Localizare: toată suprafața acvatică a sitului
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
B.2	Detalii	Elemente expuse: speciile de interes comunitar și habitatele acestora Detalii: întreaga suprafață a sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede sunt printre cele mai afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat Localizare: întreaga suprafață a sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabel 52 - Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice sunt prezentate în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	în interiorul și în proximitatea sitului
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Suprafețele acoperite cu păduri au grad diferit de diversitate biologică, fiind prezente inclusiv plantații forestiere
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	C01.01 Extragere de nisip și pietriș
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii C01.01 este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea ariei protejate, conform C.1. Presiunea asupra speciilor de interes comunitar se manifesta în zonele de extracție a agregatelor minerale din albie
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	În interiorul și proximitatea sitului se află drumuri comunale
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii D01.02 Drumuri, autostrăzi este prezentată în anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea ariei protejate, conform C.1. Presiunea asupra speciilor de interes comunitar se manifestă pe drumurile comunale din sit
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată.
C.4	Detalii	În interiorul și proximitatea sitului se află drumuri comunale
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane)
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiuniii E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) este prezentată în Anexa.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Proximitatea sitului și la contactul cu acesta, conform C.1. Risc accentuat de urbanizare continuă în sit nu există în adevăratul sens, însă consecințele acesteia se pot resimți dispersat la nivelul ariei, dar mai ales în vecinătatea localităților și de-a lungul drumurilor conective dintre acestea.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată.
C.4	Detalii	Afectează sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanul localităților din aria protejată și din vecinătatea acesteia
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Presiunea (asupra speciilor de interes comunitar) se manifestă în mod dispersat pe toată suprafața sitului, dar cu accent în zonele aflate în imediata vecinătate a localităților, pe malurile cursurilor de apă
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Ridicată (R) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Implică zonele de mal din imediata proximitate a localităților, utilizate pentru depozitarea de deșeuri menajere, în mod neorganizat și accidental (nu sunt rampe sau gropi de deșeuri permanente)
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	Presiunea F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii F01.01 este prezentată în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul sitului, toate cursurile și corpurile de apă
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	În interiorul și proximitatea sitului sunt amenajate bazine de piscicultură pentru păstrăv (Păstrăvăria Brătia, Păstrăvăria Brătioara) care funcționează cu apă extrasă și deversată după utilizare tot în sit; implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar, dar și suprafețe naturale care sunt modificate în bazine și echipamente pentru piscicultură
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	F02.03 Pescuit de agrement
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii F02.03 este prezentată în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul sitului, toate cursurile și corpurile de apă
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Corpurile de apă din sit sunt utilizate pentru pescuit, cu păstrarea capturilor; presiunea are relevanță pentru corpurile de apă din interior, dar și în zonele limitrofe sitului, unde și localnicii pescuiesc cu păstrarea capturilor, efectul sinergic fiind unul important; implică afectarea sursei de hrană pentru speciile de interes comunitar și deranjarea speciilor de interes comunitar în zonele de pescuit
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea intensivă a vânatului / F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea intensivă a vânatului / F03.02.03 este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Activitățile de otrăvire, braconaj, capcane, colectare legală de specimene determină afectarea populațiilor speciilor de interes comunitar în mod direct sau indirect. În zona sitului analizat acest fenomen este foarte greu de decelat.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Întreaga suprafață a sitului este vizată de aceaste presiuni, conformația ariei protejate și accesibilitatea ridicată permit pătrunderea facilă inclusiv în zonele acvatice; zonele de uscat limitrofe sitului sunt, de asemenea, implicate
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	G01.04 Drumeții montane, alpinism / G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunilor G01.04 și G01.08 este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Suprafața sitului prezintă acces facil, astfel încât este afectată în totalitate de activitățile de recreere ale localnicilor și nu numai.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Interferențele umane sunt de tipul activităților desfășurate în perimetrul sitului sau în imediata proximitate a acestuia (plimbare în scop turistic cu diferite mijloace de transport, care nu se soldează cu capturarea sau colectarea de specii din areal; au în prezent o extindere redusă
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii G05.11 este prezentată în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Determinată de deplasarea cu diferite scopuri în cadrul sitului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Determinată de deplasarea cu diferite scopuri în cadrul sitului.
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate sunt prezentate în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de activitățile agricole din sit se întâlnește cu precădere în proximitatea terenurilor.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	În interiorul și în proximitatea sitului se află suprafețe cultivate agricol sau utilizate ca pășune, de asemenea, plantații forestiere; pe suprafețele cultivate se utilizează substanțe fertilizatoare și pesticide; profilul reliefului favorizează scurgerea efluenților în corpurile de apă din interiorul sitului, cu declanșarea proceselor de eutrofizare.
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii H05.01 Gunoiul și deșeurile solide este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate și poluarea difuză a apelor subterane cauzată de lipsa canalizării au fost observate la nivelul tuturor corpurilor de apă prezente în sit
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Afectează sectoare din sit aflate la contactul cu intravilanul localităților.
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 specii native (indigene) problematice
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 specii native (indigene) problematice sunt prezentate în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Presiunile reprezentate de speciile invazive (alogene) se pot observa la nivelul întregului sit, cu precădere pe malurile corpurilor de apă, unde cea mai mare răspândire o au speciile de plante Amaranthus retroflexus, A. crispus, A. albus, Datura stramonium, dar se manifestă și prin specii de animale
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Apar punctual în interiorul sitului specii de plante cum sunt Robinia pseudo-acacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis, Pawlonia sp.; specii de animale de interes cinegetic (Phasianus colchicus)
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	J02.02 înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.04 Modificări de inundare / J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor J02.02 Înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.04 Modificări de inundare / J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice sunt prezentate în Anexă
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, prin amenajarea acumulărilor permanente, parte a unor sisteme de protecție împotriva inundațiilor și scurgere a apelor din zone agricole
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Sunt expuse zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, cu modificări ale regimului de curgere al apelor realizate pentru protecție împotriva inundațiilor și extinderea terenurilor agricole sau pentru gospodării; determină reducerea suprafețelor cu habitate umede și a conectivității corpurilor de apă; de asemenea pentru protecție împotriva inundațiilor și pentru amenajări piscicole
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K01.02 Colmatare
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii K01.02 Colmatare este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Zone din interiorul și proximitatea ariei protejate, dezvoltate în jurul corpurilor de apă și suprafețe cu exces de umiditate
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Sunt afectate habitatele dezvoltate în zonele cu exces de umiditate și speciile de interes comunitar din aceste zone
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Hărțile presiunilor K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție sunt prezentate în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Corpuri de apă și suprafețe cu exces de umiditate
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Presiunile sunt determinate de prezența de specii invazive și specii domestice în sit.
Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	L08 - Inundații
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii L08 - Inundații este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Corpuri de apă și suprafețe cu exces de umiditate
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Presiunea este determinată de riscul de inundații cu caracter catastrofal.
Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului este prezentată în Anexă.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Interiorul și proximitatea sitului, conform C.1. Nefiind presiuni care să aibă o cauză punctuală ca reacție directă a unei acțiuni, aceste presiuni afectează în diferite măsuri tot situl aflat în discuție. Aridizarea zonei se datorează în egală măsură tendințelor de continentalizare cu tot ce implică, dar și administrării defectuoase a zonei. Astfel, lipsa unor perdele de tufărișuri, precum și exploatarea corpurilor de apă în scopuri agricole și piscicole duce la grăbirea și accentuarea efectelor schimbărilor climatice
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
C.4	Detalii	Întreaga suprafață a sitului este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede din sit sunt afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat

5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabel 53 - Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală / B07 Alte activități silvice sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	În interiorul sitului, suprafețele împădurite
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Exploatarea suprafețelor împădurite se poate intensifica
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	C01.01 Extragere de pietriș
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării C01.01 Extragere de pietriș este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Luncile râurilor
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru presiunile actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Exploatarea se poate intensifica în scopul obținerii de materiale de construcție
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	În afara sitului, la contactul cu aria protejată, suprafețe extinse. Amenințarea urbanizării continue este deocamdată regăsită pe suprafețe extrem de mici din cadrul sitului, dar odată cu revitalizarea agriculturii și a altor activități economice, aceasta își poate pune amprenta semnificativ asupra sitului.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Ridicată (R) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	În afara sitului, pentru localitățile din afara ariei protejate și la contactul dintre intravilanul localităților și suprafața sitului
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	F01.01 Piscicultură intensivă
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării F01.01 Piscicultură intensivă este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din sit
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Suprafețele acvatice din sit pot fi amenajate în scop piscicol
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.04 Controlul prădătorilor
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.04 Controlul prădătorilor sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din st
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Amenajările piscicole pot lua măsuri de protecție a resurselor de pește necesare speciilor de interes comunitar (hrană)
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G01.04 Dumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor G01.04 Dumeții / G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Întreaga suprafață a sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Elementele de atracție turistică pot determina intesificarea fluxurilor de turiști, iar resursele din zonă intensificarea transporturilor prin care se extrag resursele
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Întreaga suprafață a sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Elementele de atracție turistică pot determina intensificarea fluxurilor de turiști, iar resursele din zonă intensificarea transporturilor prin care se extrag resursele
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață / H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane / H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere / H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate sunt prezentate în Anexă
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din sit
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Dezvoltarea rezidențialului, a spațiilor industriale sau turistice pot implica poluarea suprafețelor acvatice
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării H05.01 Gunoiul și deșeurile solide este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Întreaga suprafață a sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Creșterea numărului de locutori și intensificarea activităților turistice pot determina accentuarea acestei probleme
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 Specii native (indigene) problematice
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 Specii native (indigene) problematice sunt prezentate în Anexa.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Toată suprafața sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Activitățile piscicole, dar și alte activități umane, implică riscul propagării speciilor alogene invazive
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	J02.02 înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor J02.02 înlăturarea de sedimente / J02.03 Canalizare și deviere de apă / J02.06 Captarea apelor de suprafață / J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării / J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat / J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din sit
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Sunt posibile diverse lucrări de amenajare hidrografică a râurilor din zonă (protecție împotriva inundațiilor, captări etc.)
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K01.03 Secare
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării K01.03 Secare este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Suprafețele acvatice din sit
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Sunt posibile astfel de modificări cu durată variabilă
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Hărțile amenințărilor K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) / K03.06 Antagonism cu animalele sălbatice / K04 Relații interspecifice ale florei / K04.01 Competiție sunt prezentate în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Toată suprafața sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Sunt o consecință a introducerii de specii alogene invazive și specii domestice în sit
Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului / este prezentată în Anexă.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Toată suprafața sitului este amenințată de schimbarea temperaturii, secete și precipitații reduse, inundații și creșterea precipitațiilor și desincronizarea proceselor
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată
D.4	Detalii	Întreaga suprafață a sitului este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme; zonele umede sunt printre cele mai afectate de creșterea frecvenței și duratei perioadelor de secetă climatică, fenomen ce se manifestă și în spațiul analizat

5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Tabel 54 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Presiune actuală	B07. Alte activități silvice decât cele listate mai sus C01.01 Extragere de nisip si pietriș D01.02 Drumuri, autostrăzi E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement F02.03 Pescuit de agrement F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.05.05 Hidrocentrale mici, stăvilare K03.06 Antagonism cu animale domestice L08 Inundații (procese naturale)
E.2.	Specia	1355 Lutra lutra
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta presiunilor speciei Lutra lutra este prezentată în Anexă.
E.4.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Pentru presiunea B07: întâlnită cu o manifestare mai mare în amonte de confluența râului Brătia cu pârâul Râușor și pe Valea Brătioarei în amonte de păstrăvărie. Pentru presiunea C01.01: pe malul râului Brătia în localitățile: Cândești, Valea Măcelarului și Brătia. Pentru presiunea D01.02: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești. Pentru presiunea E01: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești. Pentru presiunea E03.01: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești. Pentru presiunea F02.03: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești. Pentru presiunea F03.02.03: păstrăvăriile din localitățile Gămăcești, Brătia și Cândești. Pentru presiunea J02.03: Brătia, Gămăcești, Valea Măcelarului, Cândești, în preajma podurilor și lucrărilor de infrastructură și în amonte de MHC Brătia. Pentru presiunea J02.05.05: Canton Capra - Microhidrocentrala și captarea Brătia Pentru presiunea K03.06: Zonele în care poate fi întâlnită această presiune sunt: canton Capra - MHC Brătia, Cândești, păstrăvăria Cândești, între Brătii, păstrăvăria Brătioara, Valea Măcelarului, Brătia, Gămăcești. Pentru presiunea L08: Această presiune actuală se manifestă pe tot sectorul văilor Brătiei și Brătioarei și afluenții acestora.
E.5.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Scăzută (S), Medie (M) și Ridicată (R) Scăzută (S): presiunea B07. Scăzută (S): presiunea C01.01. Medie (M): presiunea D01.02. Ridicată (R): presiunea E01. Ridicată (R): presiunea E03.01. Medie (M): presiunea F02.03. Medie (M): presiunea F03.02.03 Scăzută (S): presiunea J02.03. Scăzută (S): presiunea J02.05.05 Medie (M): presiunea K03.06. Medie (M): presiunea L08.
E.6.	Confidențialitate	Informații publice
E.7.	Detalii	Presiunea B07 - Tăierea vegetației ripariene, a pădurii cu rol de protecție (T1) are un impact puternic negativ asupra speciei vidră, deoarece pădurile de pe malul apelor sunt utilizate de vidră ca zonă de adăpost și odihnă. Totodată prezența acestora scade turbiditatea apelor și diminuează efectul inundațiilor, îmbunătățind astfel calitatea habitatelor utilizate de către specia: Lutra lutra. Tăierea vegetației ripariene este o activitate ilegală desfășurată îndeosebi de comunitățile locale. Presiunea C01.01 - Extragerea de nisip și pietriș din albia râului este o activitatea ce are un impact negativ asupra populației de vidră din râul Brătia. Această activitate are în prezent o activitate scăzută însă se poate intensifica pe viitor. Exploatarea de agregate naturale perturbă activitățile necesare supraviețuirii (hrănire, reproducere, odihnă, creșterea puilor, marcare teritoriu etc.) ale populațiilor de vidră ale căror teritorii se suprapun cu activitățile de exploatare. Astfel vidra este nevoită să aibă o activitate nocturnă, atunci când lucrările de exploatare încetează. Exploatările de agregate minerale au un impact negativ asupra populației de vidră prin: Îndepărtarea sau degradarea vegetației ripariene și distrugerea vizunelor de vidră; Creșterea turbidității apei; Diminuarea numărului de specii pradă și scăderea ratei de succes la vânătoare; Degradarea ecosistemelor acvatice; Poluarea apei cu uleiuri și alte substanțe petroliere; Modificarea topografiei; Creșterea accesului în zonă și stimularea altor activități antropice Presiunea D01.02 - În arealul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o rețea densă de căi de comunicație,având în vedere că majoritate căilor de comunicație din zonă sunt realizate pe văile apelor Brătia și Brătioara. Sectoarele de drum ce pot constitui un pericol pentru populația de vidră sunt: DC3 (zona Gămăcești - Brătia) ce este amplasat paralel cu albia râului Brătia, din aceasta se ramifică și alte căi de comunicație ce traversează cursul de apă prin poduri și DJ735 la intrarea în Cândești. Rețeaua de comunicații este reprezentată preponderent de drumuri de exploatare forestieră, care în numeroase cazuri nu sunt prevăzute cu poduri și cursurile de apă sunt traversate prin vad. Cu toate acestea, pericolul de coliziune a indivizilor de vidră cu autovehicule este unul redus în această zonă. Presiunea E01 - Valea Brătiei este o zonă utilizată intens pentru locuire, pe sectorul cursului râului Brătia din aria naturală protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei sunt amplasate localități iar locuirea acestor zone este una continuă pe toată perioada anului. Dintre localitățile ce au locuințe în imediata vecinătate sau chiar și în aria naturală protejată amintim: Gămăcești (îndeosebi zona de nord a localității), Brătia, Valea Măcelarului și Cândești. Totodată mai apar și așezări izolate construite în scop turistic (pensiuni, case de vacanță, cabane etc.) și ferme piscicole (păstrăvării). Forma aceasta de urbanizarea discontinuă aduce totodată activități antropice diverse ce au un potențial impact asupra populației de vidră din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. Presiunea E03 - Prezența deșeurilor din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei în habitatele populate de vidră este cauzată de transportul deșeurilor ce provin din depozite neconforme de gunoi ce sunt lăsate pe malul apelor Brătia și Brătioara. Aceste depozite neconforme de deșeuri sunt situate îndeosebi în preajma localităților riverane sitului. Aceste deșeuri pot afecta populația de vidră indirect, prin descompunerea compușilor chimici și poluarea apelor de suprafață. Aceste substanțe poluante odată bioacumulate în organismul vidrelor cauzează probleme de sănătate și chiar decesul indiviziilor de vidră. Presiunea F02.03 – Zonele de pescuit sunt frecventate în general de pescari din comunitatea locală, impactul asupra speciei cauzat de aceștia este unul scăzut însă ei reprezintă totuși concurenți la speciile pradă. Prezența pescarilor o lungă perioadă în arealul vidrei constituie o altă sursă de perturbare a activității speciei. Aceste zone de pescuit pot constituii zone de conflict-om vidră, deoarece pescarii le pot considera dăunători ai rezervelor de pește luând măsuri pentru a le elimina. Presiunea F03.02.03 – Vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei și în general percepția publicului din Romania cu privire la această specie este una negativă. În general în preajma bazinelor piscicole, pentru apărarea acestora împotriva prădării vidrei, administratorii acestora instalează capcane pentru a-și proteja bazinele de creștere a peștilor. În zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei s-au identificat patru ferme piscicole (păstrăvării) de mari dimensiuni și multe altele de dimensiuni mai mici, pentru consum propriu. Presiunea J02.03 – Lucrările hidrotehnice precum: canalizarea râurilor, îndepărtarea vegetației de pe maluri, realizarea de praguri și betonarea malurilor, au un impact puternic negativ asupra populației de vidră atât în perioada de construcție cât și în perioada lor de funcționare. Vidrele utilizează frecvent malurile râului iar amenajare hidrotehnică a acestora conduce la degradarea sau distrugerea habitatelor utilizate de vidră în Văile Brătiei și Brătioarei. Presiunea J02.05.05 - Râul Brătia în zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei are un potențial hidro-energetic ridicat datorită vitezei și debitului ridicat al apei. În prezent pe râul Brătia există o singură Microhidrocentrală cu putere instalată de 1,5 MW. Presiunea K03.06 – O problemă importantă în Văile Brătiei și Brătioarei o constituie prezența câinilor hoinari sau a celor de pază fără jujeu ce sunt liberi să atace exemplarele de vidră dar mai ales puii acestora. Prezența câinilor liberi a fost semnalată în preajma stânelor sau în preajma localităților. Presiunea L08 - Inundațiile și viiturile sunt procese naturale ce pun în pericol viața indivizilor de vidră, îndeosebi în perioadele critice ale vieții acestora: femele cu pui, juvenili în căutare de hrană și teritoriu. Apele Brătiei și Brătioarei au o viteză ridicată a apei, iar în perioadele cu precipitații bogate, debitul acestuia crește și antrenează odată cu scurgerea apei și bușteni și pietre de dimensiuni mari ce pun în pericol exemplarele de vidră. Totodată curentul puternic al apei poate cauza despărțirea prematură a puilor de vidră, de femelă și în final decesul acestora.

Tabel 55 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina variegata

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune K01.02 Colmatare H01.03 Alte surse de poluare a apelor de suprafață H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
E.1.	Specia	638 Bombina variegata
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta presiunilor speciei este prezentată în Anexă.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	B07: în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9306628	45.3788776
		24.9445826	45.3633425
		24.9319932	45.3743290
		24.9804083	45.3507540
		24.921408	45.397565
		24.9302451	45.3778033
		24.9377705	45.3706827
		24.9392684	45.3700012
		24.9445826	45.3633425
		24.9457296	45.3590300
		25.0169312	45.3061469
		24.9497816	45.3417501
		24.9496448	45.3403900
		24.979418	45.334318
		24.9798337	45.3358276
		24.9791067	45.3360538
		24.9791067	45.3369777
		24.9800301	45.3443018
		24.9800112	45.3444455
		24.9806269	45.3457462
		24.9807127	45.3463456
		24.9813940	45.3480950
		24.9814337	45.3486391
		24.9807610	45.3513975
		24.981453	45.348005
		24.981156	45.347146
		24.978886	45.336923
		24.979152	45.335922
		24.979116	45.335251
		24.978967	45.334925
		24.979026	45.334923
		24.948524	45.353223
		24.951328	45.348284
		24.949963	45.341053
		24.951583	45.337255
		24.951360	45.337431
		24.952717	45.334349
		G05.11: în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9814337	45.3486391
		24.9810184	45.3471825
		24.9776198	45.3234726
		24.9499962	45.3410905
		24.9512665	45.3374176
		24.925332	45.389858
		24.9475342	45.3551834
		24.9477955	45.3541276
		24.9501039	45.3444869
		24.9530573	45.3340913
		24.9526870	45.3357331
		24.981156	45.347146
		24.978886	45.336923
		24.949963	45.341053
		24.951360	45.337431
		H01.03 în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9810184	45.3471825
		24.9512665	45.3374176
		24.9387363	45.3717370
		24.9526870	45.3357331
		24.981156	45.347146
		24.951360	45.337431
H05.01: în punctele:
Long E	Lat N
24.9800301	45.3443018
24.9776198	45.3234726
24.965386	45.318255
24.980112	45.343715
24.9666551	45.2917144
24.949173	45.276343
24.933063	45.259264
24.9324404	45.2585607
24.9310387	45.2553738
24.9302891	45.2515386
24.9308761	45.2500015
24.979285	45.340141
24.9789548	45.3349004
24.9657724	45.3183920
24.9495806	45.2761471
24.9604373	45.2870688
24.9478616	45.2758064
24.9334392	45.2603519
24.9322048	45.2592247
24.978886	45.336923
K01.02 în punctele:
Long E	Lat N
24.9802443	45.3436690
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	B07: Scăzută (S) G05.11: Medie (M) H01.03: Scăzută (S) H05.01: Medie (M) K01.02: Scăzută (S)
E.5.	Confidențialitate	Informații publice
E.6.	Detalii	B07: Târârea lemnului și transportul forestier, precum și organizarea platformelor primare, curățarea lemnului și alte activități forestiere realizate în proximitatea habitatelor acvatice le afectează pe acestea și provoacă mortalitatea adulților sau distrugerea pontelor depuse / larvelor. De asemenea, modifică sau distrug habitatele de reproducere, încărcându-le cu rumeguș sau afectând structura acestora prin târârea buștenilor și drenare.
		G05.11: Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului afectează mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere) reprezintă o presiune locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarele de amfibieni sau distruge pontele depuse.
		H01.03: Surse punctiforme de poluare a apei de suprafață, de exemplu, scurgeri de ulei de la vehiculele de transport forestier, afectează exemplarele de amfibieni din habitatul acvatic respectiv. Amfibienii sunt extrem de vulnerabili la substanțe poluante, datorită tegumentului subțire și bogat vascularizat, prin care pot pătrunde ușor, cu efecte toxicologice.
		H05.01: Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a apei, cu consecințe grave asupra amfibienilor. Deșeurile din mase plastice afectează amfibienii prin dezagregarea fizică și chimică a acestora, rezultând bucăți mici, care pot fi îngurgitate (de exemplu, particule de polistiren) sau substanțe care pot fi absorbite prin tegumentul subțire și bogat vascularizat al amfibienilor, cu efecte toxice pe termen lung.
		K01.02: Acumularea de materie organică duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către Bombina variegata. Un nivel ridicat al concentrației diverselor substanțe rezultate din putrefacția materiei organice vegetale conduce la scăderea oxigenului dizolvat, ceea ce duce la mortalitate în rândul larvelor. Un nivel scăzut al apei în respectivele habitate de reproducere poate crește riscul secării.

Tabel 56 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Triturus cristatus

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
E.1.	Specia	814 Triturus cristatus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta presiunilor speciei este prezentată în Anexă.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	H05.01: Cândești, în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9657724	45.3183920
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	H05.01: Scăzută (S)
E.5.	Confidențialitate	Informații publice
E.6.	Detalii	H05.01: Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice, în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a apei, cu consecințe grave asupra amfibienilor. Deșeurile din mase plastice afectează amfibienii prin dezagregarea fizică și chimică a acestora, rezultând bucăți mici, care pot fi îngurgitate (de exemplu, particule de polistiren) sau substanțe care pot fi absorbite prin tegumentul subțire și bogat vascularizat al amfibienilor, cu efecte toxice pe termen lung.

Tabel 57 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Captări, praguri de fund fără scară de pește funcțională J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta presiunilor speciei este prezentată în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	În zona sitului Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei în momentul de față pragurile sunt prezente mai ales în zona păstrăvăriilor, la nivelul cărora se captează apa râurilor pentru a alimenta bazinele.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Scăzută(S)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Pragurile (de fund din lemn, din beton sau din piatră de diferite dimensiuni) constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă sau doar anumite specii pot, astfel populațiile speciilor devin fragmentate. Problema cea mare apare în caz în care dintr-un motiv, de exemplu poluarea râului, viitură foarte mare și ca urmare a acestuia toți peștii sunt omorâți pe un sector de râu din cauză că branhiile acestora se înfundă, speciile dispar de pe un sector de râu și nu mai pot repopula acest sector, deoarece datorită acestor praguri migrația speciilor în amonte nu este posibilă. Astfel speciile pot să dispară de pe unele sectoare. O altă problemă creată de aceste praguri este faptul că în amonte de acestea, zona care înainte era lotică - cu curs rapid- devine lenitică. Astfel în aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an, la an. Conform Directivei Cadru pentru Apă (2000/60/CE), care urmărește protejarea și îmbunătățirea stării de conservare a ecosistemelor acvatice, a ecosistemelor terestre și a zonelor umede dependente de ecosistemele acvatice, prin stabilirea unui cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă, prevede ca element calitativ hidromorfologic continuitatea râului. În cazul continuității râului starea foarte bună este când continuitatea râului nu este întreruptă de activitățile antropice și nu perturbă migrarea organismelor acvatice și transportul sedimentelor.

Tabel 58 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Poluare (de la localități, case de vacanțe sau construcții din extravilan, infrastructură de transport,). Depozitarea deșeurilor pe malul apelor naturale, seminaturale. Construcții dispersate. E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	În această categorie am înglobat toate categoriile de poluare, dintre care majoritatea lor sunt punctuale, unele fiind și temporare. Totodată trebuie să menționăm numărul mare al construcțiilor din extravilan (case de vacanțe și alte de asemenea), iar din aceste construcții apa uzată intră direct în sistemul hidrografic. Detectarea și cartarea surselor de poluare necesită o monitorizare continuă.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Medie (M)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Trebuie pus accent pe următoarele categorii: stații de epurare - localități, exploatare forestieră - zonele unde se prelucrează lemnul, apa uzată netratată, turism etc..

Tabel 59 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Exploatarea forestieră. Defrișarea vegetației de pe malul apelor curgătoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	În general impactul se manifestă în toate pădurile din situl Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei. În fiecare vale din sit impactul este deosebit de mare, dacă are loc pe o lățime mai mare de 500 m pe partea dreaptă și/sau stângă a fiecărei curs de apă din interiorul ariei protejate. Trebuie ținut cont și de faptul că în ultimii ani au avut loc doborâturi în ambele văi, iar majoritatea activităților forestiere în momentul de față se datorează acestor doborâturi, deoarece de extrage lemnul. Defrișarea vegetației de pe mal este un fenomen general la nivel tuturor apelor curgătoare din sit.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Scăzută (S)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Exploatările forestiere au un impact indirect asupra tuturor speciilor de pești din sit. În momentul de față pădurile sunt supraexploatate, în multe zone sunt tăieri rase de dimensiuni mari, astfel precipitațiile nu sunt reținute de păduri, viiturile de primăvară și toamnă sunt foarte mari, iar secetele din perioadele de vară sunt foarte însemnate. La fel, ca un efect negativ al exploatărilor forestiere se poate aminti antrenarea suspensiilor solide (în special pământ, noroi de pe drumurile forestiere) în albiile minore ale pârâurilor de către viituri, cauzând moartea speciilor de pești prin înfundarea branhiilor acestora, dar și distrugerea icrelor depuse. Efecte vizibile pe teren: am identificat tăieri, chiar și pe malul apelor curgătoare, drumuri avariate din cauza camioanelor și a utilajelor care lucrează în exploatarea forestieră, ape tulbure din cauza exploatărilor care intră în râuri din afluenții mai mici și un strat semnificativ de mâl depozitat în albia râurilor, rezultat indirect al exploatărilor cu efecte negative semnificative asupra speciilor prezente. În lipsa vegetației de pe mal, albia minoră a râului/pârâului nu este umbrită, apa râului/pârâului se încălzește, astfel cantitatea oxigenului dizolvat în apă scade. Această problemă afectează toate speciile de pești, care sunt adaptate unor zone cu apă rece și cantitate mare de oxigen dizolvat. La fel, lipsa acestor arbori afectează speciile, prin lipsa unor locuri de adăpost și hrănire.

Tabel 60 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului. Amenajarea digurilor. Scăderea nivelului talvegului. Lipsa zonei inundabile. Secare. J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Amenajările de diferite catogorii și mărimi sunt prezente peste tot în sit, mai ales în zona localităților sau a captărilor pentru păstrăvării. Am identificat aceste lucrări în zona captărilor, a podurilor și în aval de păstrăvării.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Scăzută (S)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Este un impact al cărei efect se resimte pe un termen foarte lung. În timpul acestor lucrări apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești, mai ales în cazul betonărilor albiei și a malurilor.

Tabel 61 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Specii invazive/alohtone I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Am identificat mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată am identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă un efect negativ asupra speciei țintă (aceste specii de obicei sunt răpitori). Exemple pentru astfel de specii: Oncorhynchus mykiss, Salvelinus fontinalis sau Carassius gibelio, Pseudorasbora parva etc. Totodată considerăm că toate bălțile existente trebuie monitorizate.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Medie (M)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Speciile invazive/alohtone reprezintă competiție de hrană, habitat și competiție pentru zonele de reproducere. Prezența bălților/păstrăvăriilor afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive/alohtone cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.

Tabel 62 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Microhidrocentrale (MHC-uri) J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Microhidrocentrala se află pe partea superioară a râului Brătia în aria protejată.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Medie (M)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Microhidrocentralele au un efect negativ în special prin faptul că se extrage o mare parte din debit (uneori chiar tot debitul) de pe un sector de câțiva kilometri, astfel condițiile de supraviețuire și de reproducere ale speciilor de pești nu mai sunt asigurate. O altă problemă care apare în cazul microhidrocentralelor este întreruperea conectivității longitudinale. De cele mai multe ori sunt amplasate scări de pești pentru a asigura această conectivitate, însă până în momentul de față am identificat foarte puține scări de pești care să asigure această conectivitate pentru toate speciile din zonă (investitorii și factorii de decizie se concentrează numai asupra păstrăvului, însă celelalte specii nu au o mobilitate așa de mare ca păstrăvul). O altă problemă constituie lucrările de întreținere ale acestora. Periodic, deznisipatorul trebuie golit și spălat, în aceste situații apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei. Un exemplu din literatură: Uzunova și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii sau scăderii periodice ale apei în aval de centralele hidroelectrice scade în mod dramatic numărul de pești 0+ (juvenili). Existența a două MHC-uri, direct deasupra zonei locuite de zglăvoci în râul Levi Iskar, ar putea explica absența aproape completă de zglăvoci juvenili în acest râu. În cazul râului respectiv răspândirea în amonte a zglăvocii este limitată de un MHC. Literatura de specialitate (Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colab., 2017) arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și unde sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio cât și importanța asigurării unui debit de servitude corespunzător. Nistorescu și colab. (2016) în ”Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale” recomandă ca ”debitul ecologic trebuie să țină cont de dinamica sezonieră a debitelor de apă precum și de efectele cuantificabile ale schimbărilor climatice. Debitul ecologic trebuie să asigure condițiile de habitat ale speciilor protejate și în situații de ape mici (perioadele de vară și iarnă). Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori (în caz ideal 4): una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari (în general primăvara și început de vară) și una pentru perioadele mai secetoase (vara și iarna) pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual.”

Tabel 63 - (E) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	Păstrăvărie F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)
E.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
E.2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Hărțile presiunilor speciilor sunt prezentate în Anexă.
E.3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Păstrăvăriile și bălțile sunt prezente în ambele văi. Unele dinte ele sunt deschise publicului larg, sunt organizate evenimente la aceste păstrăvării și prezenta turiștilor este constantă. De exemplu păstrăvăria Brătioara sau Izvoarele Brătiei.
E.4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Medie (M)
E.5	Confidențialitate	Informații publice
E.6	Detalii	Păstrăvăria are un impact negativ semnificativ asupra speciilor de pești din apele naturale, pentru că accidental pot apărea alte prădători (de ex. Salvelinus fontinalis, care este o specie alohtonă), care, pe lângă Salmo trutta, constituie o presiune în plus pentru populația speciei Cottus transsilvaniae. O altă problemă este introducerea unor boli (patogeni microbieni) în apele naturale, care poate ataca specia Cottus transsilvaniae. O altă problemă este faptul că tot accidental pot scăpa din crescătoriile de pești specii invazive (de ex. Carassius gibelio), care înseamnă concurență de hrănire, habitat și reproducere pentru Cottus transsilvaniae.

5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor
Tabel 64 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra

Cod	Parametru	Descriere
F.1.	Amenințare viitoare	F03.02.04 Controlul prădătorilor H01.02 Poluarea apelor de suprafață prin inundații K01.03 Secare
F.2.	Specia	1355
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta amenințărilor speciei Lutra lutra este prezentată în Anexă.
F.4.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Pentru amenințarea F03.02.04: Având în vedere că în zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o densitate mare de ferme piscicole și o tradiție în păstrăvării, vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei și se vor lua măsuri mai intense în controlul acesteia. Pentru amenințarea H01.02: În cazul unor inundații puternice pe apele Brătiei și Brătioarei și afluenții acestora. Pentru amenințarea K01.03: Este un fenomen natural extrem ce poate apare în ROSCI0258 pe în albia minoră a apelor Brătia și Brătioara îndeosebi în perioada verii și toamnei.
F.5.	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Ridicată (R): amenințarea F03.02.04. Medie (M): amenințarea H01.02. Medie (M): amenințarea K01.03.
F.6.	Confidențialitate	Informații publice
F.7.	Detalii	Amenințarea F03.02.04 - Având în vedere că în zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o densitate mare de ferme piscicole și o tradiție în păstrăvării, vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei și se vor lua măsuri mai intense în controlul acesteia. Este absolut necesară informarea proprietarilor de ferme piscicole cu privire la prezența vidrei în zonă și cu privire la măsurile de protecție ce se impun, pentru evitarea pagubelor și diminuarea conflictului om-vidră. Amenințarea H01.02 - Frecvența inundațiilor în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este una mare, îndeosebi primăvara imediat după topirea zăpezilor, astfel există riscul poluării apelor de suprafață prin inundarea malurilor pe care sunt depozitate deșeuri, majoritatea provenite din creșterea animalelor (gunoi de grajd). În acest mod există riscul introducerii de substanțe chimice ce pot cauza înflorirea algelor și creșterea nutrienților din apa râului Brătia, ce pot avea un puternic impact asupra populației de vidră și faunei acvatice, specii pradă ce intră în dieta vidrei. Amenințarea K01.03 - Este un fenomen natural extrem ce poate apare în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, îndeosebi în perioada verii în zonele cu pâraie și canale determinând astfel vidrele ce utilizau aceste teritorii să intre în competiție pentru hrană cu celelalte exemplare de vidră aflate deja în teritoriu reprezentat de cursurile de apă Brătia și Bratioara.

Tabel 65 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Bombina variegata

Cod	Parametru	Descriere
E.1.	Amenințare viitoare	B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus C01.01 Extragere de nisip și pietriș G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune K01.03 Secare
F.1.	Specia	638 Bombina variegata
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta amenințării speciei este prezentă în Anexă.
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	B07:
		Long E	Lat N
		24.9457296	45.3590300
		24.9803954	45.3440163
		24.9805805	45.3503632
		24.9809318	45.3491798
		24.9802259	45.3449371
		24.9184201	45.4038530
		24.9212444	45.3975391
		24.9300745	45.3785605
		24.9375676	45.3708781
		24.9396401	45.3695050
		24.9438604	45.3651929
		24.9446466	45.3632511
		24.9456585	45.3583043
		24.9465391	45.3575601
		24.9491987	45.3523953
		24.9505282	45.3393344
		C01.01: în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9814090	45.3489154
		G05.11 în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9808535	45.3511875
		24.9306628	45.3788776
		24.9302451	45.3778033
		24.9319932	45.3743290
		24.9392684	45.3700012
		24.9422884	45.3677249
		24.9445826	45.3633425
		25.0031092	45.2727903
		24.979066	45.335982
		24.979131	45.336955
		24.979225	45.338461
		24.9800301	45.3443018
		24.9803962	45.3448482
		24.9806269	45.3457462
		24.9807127	45.3463456
		24.9813940	45.3480950
		24.9807610	45.3513975
		24.9801854	45.3503422
		24.9802010	45.3442573
		24.9796510	45.3435651
		24.9789548	45.3349004
		24.9495806	45.2761471
		24.9457296	45.3590300
		24.9809318	45.3491798
		24.9802259	45.3449371
		24.9184201	45.4038530
		24.9375676	45.3708781
		24.9396401	45.3695050
		24.9438604	45.3651929
		24.9446466	45.3632511
		24.9456585	45.3583043
		24.9465391	45.3575601
		24.9491987	45.3523953
		24.9505282	45.3393344
		K01.03
		Long E	Lat N
		24.9677253	45.2926602
F.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra specie	B07: Scăzută (S) C01.01: Scăzută (S) G05.11: Medie (M) K01.03: Scăzută (S)
F.6.	Detalii	B07: Târârea lemnului și transportul forestier, precum și organizarea platformelor primare, curățarea lemnului și alte activități forestiere realizate în proximitatea habitatelor acvatice le pot afecta pe acestea și pot provoca mortalitatea adulților sau distrugerea pontelor depuse / larvelor. De asemenea, pot afecta habitatele de reproducere, încărcându-le cu rumeguș sau afectând structura acestora prin târâre și drenare. C01.01: Extracția de nisip și pietriș produce localizat modificări ale habitatului, dar poate crea și habitate acvatice noi. Impacturile pot consta însă în deranjul localizat al substratului, deranjul mecanic, producerea de turbiditate prin antrenarea aluviunilor, distrugerea unor bălți. G05.11: Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului pot afecta mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere, vehicule 4x4 care deservesc stâne, vehicule 4x4 de divertisment) reprezintă o amenințare locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarelele de amfibieni sau distruge pontele depuse. K01.03: Deși Valea Brătiei și a Brătioarei beneficiază de un regim pluvial bogat, totuși în locațiile la care s-a evaluat această amenințare există riscul unei hidro-perioade prea scurte și afectarea dezvoltării larvare. Unele exemplare nu mai ajung la maturitate datorită secării habitatului acvatic și a lipsei unor alte habitate similare interconectate.

Tabel 66 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Triturus cristatus

Cod	Parametru	Descriere
E.1.	Amenințare viitoare	K01.03 Secare
F.1.	Specia	814 Triturus cristatus
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta amenințării speciei este prezentă în Anexă.
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	K01.03: Valea Măcelarului, în punctele:
		Long E	Lat N
		24.9677253	45.2926602
F.4.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	K01.03: Scăzută (M)
F.5.	Confidențialitate	Informații publice
F.6.	Detalii	K01.03: Balta de la nord de satul Valea Măcelarului este formată în șanțul de pe marginea drumului de pământ, care leagă Cândeștiul de Berevoiești prin Valea Măcelarului. Balta este alimentată de un curs de apă care poate seca în cazul unor perioade fără precipitații, întrucât debitul observat era relativ mic, chiar și după precipitații.

Tabel 67 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pesti (Barbus petenyi, Cottus transsilvaniae)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Praguri de fund J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	În zona sitului Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei în momentul de față sunt prezente multe categorii de praguri. Considerăm că amenințarea va fi prezentă peste tot în sistemul hidrografic al sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, cu accent asupra zonelor construite, zona podurilor etc..
F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Ridicată (R)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Vezi descrierea la impactului la presiuni.

Tabel 68 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Poluare (de la localități, case de vacanțe sau construcții din extravilan, infrastructură de transport,). Depozitarea deșeurilor pe malul apelor naturale, seminaturale. Construcții dispersate. E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Localizarea presiunii e foarte dificilă, însă se preconizează că poluarea poate proveni din sit și din afara sitului Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei din intravilanul localităților adiacente de la o distanță de 500 m pe malul drept și pe malul stâng al apelor curgătoare.
F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Ridicată (R)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Trebuie pus accent pe următoarele categorii: exploatare forestieră - zonele unde se prelucrează lemnul, canale prin care se drenează apa uzată, case de vacanțe, bălți și alte de asemenea.

Tabel 69 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Exploatarea forestieră. Defrișarea vegetației de pe malul apelor curgătoare B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Albia minoră, malurile și până la o distanță de 500 m pe partea stângă și dreaptă a apelor curgătoare din zona forestieră.
F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Scăzută (S)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Exploatările forestiere au un impact indirect asupra tuturor speciilor de pești din sit. Vezi descrierea detaliată a efectelor la presiuni.

Tabel 70 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Captări J02.06 Captarea apelor de suprafață J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Toată lungimea celor două ape curgătoare principale din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.
F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Ridicată (R)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Captarea apelor se face de obicei pentru: consum, agricultură, microhidrocentrale, bălți/heleștele/păstrăvării etc.

Tabel 71 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Specii invazive/alohtone I01 Specii invazive non-native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Amenințarea este prezentă de-a lungul apelor curgătoare din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.
F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Medie (M)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Speciile invazive/alohtone reprezintă competiție de hrană, habitat și competiție pentru zonele de reproducere. Prezența bălților afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive, cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți, dar și prin eliminarea de ape încărcate cu material organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.

Tabel 72 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului. Amenajarea digurilor. Scăderea nivelului talvegului. Lipsa zonei inundabile. Secare. J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Toată lungimea apelor curgătoare din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.
F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Scăzută (S)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Se preconizează că dezvoltarea localităților și a turismului va atrage după ea și intervenții asupra cursurilor de apă: regularizări, betonări de mal sau albie, praguri de fund, defrișări și alte de asemenea.

Tabel 73 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Secare K01.03 Secare
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Toate apele curgătoare din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.
F.4	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Ridicată (R)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Secarea rezultă o mișcare redusă a speciilor, bariere mai înalte, lipsă de oxigen, mai puține habitate de hrănire, reproducere și refugiu. Zonele de evadare a speciilor se reduc semnificativ, astfel speciile cad cu ușurință pradă răpitorilor. Un alt aspect important este faptul că scade nivelul apei, practic rezultă o înălțare a barierelor naturale sau artificiale, care astfel vor împiedica migrația speciei. Secarea poate să apară și în urma unor activități de captare a apei.

Tabel 74 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pești (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Microhidrocentrale (MHC-uri) J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Toate apele curgătoare din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.
F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Ridicată (R)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Construirea microhidrocentralelor este o amenințare potențială pentru aproape fiecare râu/pârâu din zona montană a țării. Microhidrocentralele au un efect negativ în special prin faptul că se extrage o mare parte din debit (uneori chiar tot debitul) de pe un sector de câțiva kilometri, astfel condițiile de supraviețuire și de reproducere ale speciilor de pești nu mai sunt asigurate. O altă problemă care apare în cazul microhidrocentralelor este întreruperea conectivității longitudinale. De cele mai multe ori sunt amplasate scări de pești pentru a asigura această conectivitate, însă până în momentul de față am identificat foarte puține scări de pești care să asigure această conectivitate pentru toate speciile din zonă (investitorii și factorii de decizie se concentrează numai asupra păstrăvului, însă celelalte specii nu au o mobilitate așa de mare ca păstrăvul). O altă problemă constituie lucrările de întreținere ale acestora. Periodic, deznisipatorul trebuie golit și spălat, în aceste situații apa care iese din deznisipator este tulbure, cauzând tulburarea apei din sectorul aflat în avalul microhidrocentralei. Un exemplu din literatură: Uzunova și colab. (2017) au studiat populațiile de Cottus gobio în râul Iskar (Bulgaria) și 8 afluenți ai acestui râu. Colectările de date au fost făcute între 2011-2015. Schimbările artificiale în regimul hidrologic datorită creșterii sau scăderii periodice ale apei în aval de centralele hidroelectrice scade în mod dramatic numărul de pești 0+ (juvenili). Literatura de specialitate (Fischer și Kummer, 2000; Uzunova și colab., 2017) arată că secțiunile de unde se extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și unde sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio cât și importanța asigurării unui debit de servitute corespunzător. Nistorescu și colab. (2016) în ”Ghidul de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul microhidrocentrale” recomandă ca ”debitul ecologic trebuie să țină cont de dinamica sezonieră a debitelor de apă precum și de efectele cuantificabile ale schimbărilor climatice. Debitul ecologic trebuie să asigure condițiile de habitat ale speciilor protejate și în situații de ape mici (perioadele de vară și iarnă). Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori (în caz ideal 4): una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari (în general primăvara și început de vară) și una pentru perioadele mai secetoase (vara și iarna) pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual.” Surse: Fischer S., Kummer, H. 2000. Effects of residual flow and habitat fragmentation on distribution and movement of bullhead (Cottus gobio L.) in an alpine stream. Hydrobiologia 422/423: 305-317. Nistorescu, M., Doba, A., Țîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, M., Ilinca, C. 2016. Ghid de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociația ”Grupul Milvus”. Uzunova, E., Kanev, E.K., Stefanov, T., 2017. Spatial Variation in the Abundance and Population Structure of Bullhead Cottus gobio L., 1758 (Actinopterygii: Cottidae) from the Iskar River Basin (Danube River Drainage, Bulgaria): Implications for Monitoring and Conservation. Acta zool. bulg., 69 (3): 393-404.

Tabel 75 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare actuale asupra speciilor de pesti (Eudontomyzon mariae, Cottus transsilvaniae, Romanogobio uranoscopus)

Cod	Parametru	Descriere
E.1	Amenințare viitoare	Păstrăvărie F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni)
F.1	Specia	Toate speciile de pești prezente
F.2	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Hărțile amenințărilor speciilor sunt prezente în Anexă.
F.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Toate apele curgătoare din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.
F.4	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Medie (M)
F.5	Confidențialitate	Informații publice
F.6	Detalii	Păstrăvăria are un impact negativ semnificativ asupra speciilor de pești din apele naturale, pentru că accidental pot apărea alte prădători (de ex. Salvelinus fontinalis, care este o specie alohtonă), care, pe lângă Salmo trutta, constituie o presiune în plus pentru populația speciei Cottus transsilvaniae. O altă problemă este introducerea unor boli (patogeni microbieni) în apele naturale, care poate ataca specia Cottus transsilvaniae. O altă problemă este faptul că tot accidental pot scăpa din crescătoriile de pești specii invazive (de ex. Carassius gibelio), care înseamnă concurență de hrănire, habitat și reproducere pentru Cottus transsilvaniae.

5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
Tabel 76 - (G) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuala	B07 Alte activități silvice decât cele listate
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta presiunii habitatului este prezentă în Anexă.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	De-a lungul cursului superior al vailor Brătia și Brătioara
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Medie (M)
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	Drumurile de circulație în bazinele Brătia și Brătioara sunt amplasate de-a lungul cursurilor de apă, atât drumurile publice (comunale) cât și drumurile forestiere. Derularea proceselor de exploatare forestieră a arboretelor de pe versanții limitrofi ariei naturale protejată, volumul rezultat din masa lemnoasă uscată depozitată în platforma primară în vederea transportului au adus în unele cazuri atingere unor suprafețe din habitatul 91E0* învecinat. Derularea proceselor tehnologice pentru evacuarea masei lemnoase și organizarea de șantier se vor desfășura astfel încât să nu afecteze zone din habitatul de interes conservativ prioritar din situl ROSCI 0258. La finalizarea lucrărilor silvice de exploatare și transport este necesar ca terenurile să fie eliberate de resturi de material lemnos, iar platforma primară să fie reamenajată în mod corespunzător pentru folosință silvică. La finalizarea lucrărilor este necesară curățirea parchetelor și a platformelor primare

Tabel 77 - (G) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	D01.02 Drumuri autostrăzi
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta presiunii habitatului este prezentă în Anexă.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	De-a lungul văilor Brătia și Brătioara
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Medie (M)
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	În zonele de pădure mai ușor accesibile, din apropierea drumurilor de circulație, se constată aruncarea și depozitarea de resturi și deșeuri. Drumurile de circulație în bazinele Brătia și Brătioara sunt amplasate de-a lungul cursurilor de apă.

Tabel 78 - (G) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta presiunii habitatului este prezentă în Anexă.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	În apropierea localităților
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	Depozitarea de deșeuri în lunca și albia majoră a râului Brătia se observă în zona localităților.

Tabel 79 - (G) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	G01.04. Drumeții montane, alpinism, G01.08. Alte activități sportive și recreative în aer liber
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta presiunii habitatului este prezentă în Anexă.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	În toata zona sitului, pe ambele văi.
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	Frumusețea peisajului, zonele mai largi de luncă ale cursurilor de apă, obiectivele turistice (pensiuni, păstrăvăria Brătioara s.a.) atrag turiști în weekend-uri, mai ales în cursul sezonului de vegetație.

Tabel 80 - (G) Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K03.03 Introducere a unor boli
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta presiunii habitatului este prezentă în Anexă.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	Pe cursul râului Brătia, în amonte de localitatea Cândești
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Medie (M)
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	Arboret anin alb defoliat

5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Tabel 81 - (H) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	B07 Alte activități silvice decât cele listate
H.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta amenințărilor habitatului este prezentă în Anexă.
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Drumurile forestiere din cele două bazine: Brătia și Brătioara sunt învecinate Sit-ului și însoțesc cursurile apelor și arealul tipului de habitat.
H.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Medie (M)
H.6	Confidențialitate	Informații publice
H.7	Detalii	Întrucât drumurile forestiere se învecinează cu Sit-ul, persistă amenințarea ca derularea etapelor de colectare și depozitare primară, precum și organizarea șantierelor de lucru ar putea afecta zone din tipul de habitat 91E0*. Utilizarea drumurilor forestiere, adoptarea platformelor primare de depozitare, procesele tehnologice de exploatare a lemnului se vor desfășura astfel încât să nu aducă afectare habitatului 91E0* situat limitrof.

Tabel 82 - (H) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
H.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta amenințărilor habitatului este prezentă în Anexă.
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	În apropierea localităților.
H.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
H.6	Confidențialitate	Informații publice
H.7	Detalii

Tabel 83 - (H) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G01.04 Drumeții G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber
H.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta amenințărilor habitatului este prezentă în Anexă.
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	În întreaga arie naturală protejată.
H.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
H.6	Confidențialitate	Informații publice
H.7	Detalii	În zona sitului și în vecinătatea acestuia se află obiective de interes istoric, cultural și turistic și se observă o intensificare a fluxului de turiști care interacționează cu habitatul de interes conservativ prioritar 91E0*. Acest fenomen va continua în viitor. Este necesar ca prin planul de management al ariei protejate să se reglementeze accesul vizitatorilor, astfel încât impactul produs asupra habitatelor de interes comunitar să nu producă afectare obiectivelor de conservare.

Tabel 84 - (H) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate (91E0*)

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K03.03 Introducere a unor boli
H.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta amenințărilor habitatului este prezentă în Anexă.
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	În arboretele de anin alb de pe cursul superior al râului Brătia, în amonte de localitatea Cândești.
H.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Medie (M)
H.6	Confidențialitate	Publice
H.7	Detalii	Harta amenințărilor habitatului este prezentă în Anexă.

6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Pentru speciile de pești Eudontomyzon mariae și Romanogobio uranoscopus se poate elabora o evaluare a stării de conservare deoarece speciile nu au fost identificate la nivelul sitului. Conform Ordinul 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate, subcapitolul 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ, ,Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile și nu trebuie realizată pentru speciile cu prezență incertă, a căror prezență este nesigură, îndoielnică, dubioasă".
Tabel 85 - A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Lutra lutra

Nr.	Parametru	Descriere
A.1	Specia	1355 Lutra lutra - Vidra Directiva Habitate: anexele II și IV Acesta este listată în anexa I a CITES. Anexa II al Convenției de la Berna Anexa I din Convenția de la Bonn (Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică; Specii de interes comunitar, Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă Categorie IUCN: NT Carpathian List of Endangered Species: VU
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație permanentă (sedentară)
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	5 - 9 indivizi Clasa 0: interval 1 - 10 indivizi
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	Mărimea populației speciei Lutra lutra din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, reprezintă 0,29 % - 0,47 % din mărimea populației naționale - Minim 1700 - Maxim 1898 (conform raportului Art. 17 al Directivei Habitate, Bouroș, 2014)
A.6	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale	Mărimea populației de vidră la nivelul ariei protejate este estimată la 5 - 9 exemplare din specia Lutra lutra iar populația națională este estimată la 1700 - 1898 exemplare. Suprafața ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este de 2,197 Kmp iar densitatea vidrelor este estimată la 2,27 - 4,09 indivizi de Lutra lutra pe Kmp. Densitatea populației de vidră la nivel național este estimată la 0,0071 - 0,0079 indivizi de vidră pe Kmp. Densitatea populației de vidră din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este de aproximativ 31871,83 - 51672,15 ori mai mare față de cea națională.
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	5-9 indivizi
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	În vederea determinării efectivului optim al populației de vidră, trebuie corelat numărul de indivizi de vidră identificați și suprafața totală a ariei naturale protejate. Vidrele în funcție de vârstă și sex, utilizează în mod diferit un teritoriu, astfel masculii au un teritoriu de aproximativ 15 Km, femelele între 5 și 7 Km iar juvenilii între 3 - 4 Km, însă acesta poate varia în funcție de mai mulți factori: individ, topografie, potențial trofic, grad de perturbare, etc. (Erlinge, 1967). În vederea determinării efectivului optim al populației de vidră, trebuie corelat numărul de indivizi de vidră identificați și suprafața totală a ariei naturale protejate. Lungimea totală a cursurilor de apă ce reprezintă habitat pentru vidră, suprapus ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este de 26,63 km, calculată în urma analizei GIS a limitelor ariei naturale protejate. Sectoarele de cursuri de apă și corpuri de apă utilizate de către vidrele din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei au fost caculate după următoarele formule: 4 Juvenili x 4 Kmp teritoriu = 16 Km necesari 3 Femele adulte x 6 Kmp teritoriu = 18 Km necesari 2 Masculi adulți x 15 Kmp teritoriu = 30 Km necesari Astfel teritoriul utilizat de către cele maxim 9 exemplare de vidră, cumulat are o lungime de 64 km sector de râu, însă teritoriile masculilor se suprapun teritoriilor ocupate de femele, de aceea habitatul utilizat de vidre fiind de aproximativ 30 Km, acesta extinzându-se și în afara ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, pe râul Bratia cât și pe afluenții importanți ai acestuia. Juvenilii masculi mai mari de doi ani ce devin independenți își vor cauta propriul teritoriu, la început de dimensiuni reduse (3 - 4 Kmp). Numărul de 5-9 indivizi de vidră, reprezintă efectivul optim al speciei Lutra lutra, pentru suprafața ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, însă aceasta este o cifră aproximativă și orientativă, fiind necesare studii aprofundate și analize genetice, desfășurate pe o perioadă de timp îndelungată pentru a putea fi observat un trend al populației. Judecând după numărul relativ ridicat al juvenililor (44,44 % din populație) putem afirma că în prezent populația de vidra are un trend ascendent.
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”=” - egală
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	”+” -crescătoare
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	Nu există date suficiente referitoare la specie pentru a se estima magnitudinea tendinței actuale.
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative	Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.15	Structura populației speciei	structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea deviază de la normal, însă nu mult;
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	”FV” - favorabilă
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	”+” - se îmbunătățește
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	Nu este cazul.

Tabel 86 - Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Lutra lutra

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.]

Tabel 87 - A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Barbus petenyi

Nr.	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Barbus petenyi Cod EUNIS: 12559 Cod Natura 2000: 5266
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	Clasa 6: 5000-10000 i Mărimea populației: minim 9520 ind. Specia a fost prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara. Pe râul Brătia specia a fost prezentă până în amonte de confluența cu Brătioara. În amonte de confluență pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Considerăm că această barieră artificială și element de fragmentare reprezintă limita superioară al distribuției speciei pe râul Brătia. În amonte de acest prag nu am identificat specia. Pe râul Brătioara specia este prezentă până la captarea din amonte de Păstrăvăria Brătioara (45.342815 - 24.980168), care reprezintă o barieră impasabilă și un element important de fragmentare. În amonte de captarea păstrăvăriei specia nu a fost prezentă. Densitatea speciei și rata juvenililor la nivelul stațiilor de colectare:
		Stație	Coordonate		ind./100 mp	juv. %
		BD01	45.24172	24.932612	11.78	26.03
		BD02	45.266518	24.936483	32.67	72.17
		BDP2	45.331373	24.979388	5.71	12.61
		BD03	45.267206	24.937593	13.33	29.45
		BD04	45.292032	24.967465	8.75	19.32
		BD05	45.301368	24.974521	22.00	48.56
		BD06	45.308578	24.975295	11.43	25.22
		BD07	45.318735	24.979863	2.67	5.88
		BD08	45.336583	24.980467	2.86	6.30
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	Clasa C: 0-2 %
A.6	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale	Nesemnificativă. Atunci când mărimea populației este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativă la nivel național
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	Evaluarea se face pentru prima dată
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	13.000 indivizi
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	Estimare pe baza datelor existente și a celor colectate din teren.
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”>” - mai mare,
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	”-” - descrescătoare,
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	Nu este cazul
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative
A.15	Structura populației speciei	structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	”U1” - nefavorabilă - inadecvată,
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	”+” - se îmbunătățește,
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	nu este cazul

Tabel 88 - Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Barbus petenyi

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută
	mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A. 3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A. 8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A. 15.] (dacă există date)

Tabel 89 - A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Cottus transsilvaniae

Nr.	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Cottus transsilvaniae (Freyhof, Kottelat și Nolte, 2005) Cod EUNIS - 319287 Cod Natura 2000 - 5323
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	Clasa 5: 1000-5000 i Mărimea populației: minim 2162 ind. Specia a fost prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara pe toată lungimea celor 2 râuri din aria protejată. Specia este prezentă atât în amonte cât și în aval de aria protejată, însă trebuie menționată prezența semnificativă a elementelor de fragmentare pe lungimea apelor curgătoare în cadrul ariei protejate, care pe termen lung cumulat cu alte presiuni și amenințări prezente va avea un impact negativ semnificativ asupra stării de conservare a speciei. Rata juvenililor este un parametru foarte important pentru această specie, care ar trebui să fie de minim 40% pentru a putea atinge starea de conservare favorabilă (împreună cu o densitate de minim 10 ind./100 mp), însă nu a fost identificat nici un exemplar juvenil pe tot parcursul sezonului de evaluare în anul 2021. Densitatea speciei la nivelul stațiilor de colectare cu prezența speciei (au fost 4 stații la nivelul cărora specia nu a fost identificată):
		Stație	Coordonate		ind./100 mp
		BD01	45.24172	24.932612	0.44
		BD02	45.266518	24.936483	1.00
		BDP2	45.331373	24.979388	0.36
		BDP3	45.343201	24.980414	1.33
		BD04	45.292032	24.967465	0.50
		BD06	45.308578	24.975295	0.36
		BD09	45.362426	24.977064	1.00
		BD10	45.329306	24.955872	8.00
		BD11	45.372526	24.936115	1.43
		BD12	45.403888	24.919632	0.33
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	Clasa B: 2-15 %
A.6	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale	semnificativă. Atunci când mărimea populației este suficient de mare pentru a fi considerată semnificativă la nivel național
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	Evaluarea se face pentru prima dată
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Cel puțin 5000 indivizi
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	Estimare pe baza datelor existente și a celor colectate din teren.
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”>” - mai mare,
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	”-” - descrescătoare,
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	Nu este cazul
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative
A.15	Structura populației speciei	Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. Aici subliniem faptul că nu au fost identificate exemplare juvenile însă ținând cont de faptul că specia a fost prezentă aproape peste tot în cele 2 râuri din aria protejată, chiar dacă într-o densitate mică, trebuie să fie prezentă o populație sustenabilă. Lipsa exemplarelor juvenile poate fi cauzată și de un sezon de reproducere nereușit, ceea ce nu înseamnă că structura pe termen lung deviază de la normal.
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	”U1” - nefavorabilă - inadecvată,
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	”+” - se îmbunătățește,
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	nu este cazul

Tabel 90 - Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Cottus transsilvaniae

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută
	mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A. 8.] sau [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A. 15.] (dacă există date)

Tabel 91 - A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Bombina variegata

Nr.	Parametru	Descriere
A.1	Specia	638 Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă, izvorașul cu burta galbenă Directiva Habitate: anexele II și IV Anexa II a Convenției de la Berna Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică, Specii de interes comunitar, Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă Categorie IUCN: LC (Least Concearn) Cartea Roșie a Vertebratelor din România: NT (Aproape amenințată)
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație permanentă (sedentară)
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	Între 800 și 1300 de indivizi Clasele 4-5: între 500 și 5000 indivizi
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	Mărimea populației speciei Bombina variegata din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, reprezintă 0,54 % - 0,65 % din mărimea populației naționale - Minim 125000 - Maxim 240000 (conform raportului Art. 17 al Directivei Habitate, 2007-2012)
A.6	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale	Mărimea populației de buhai de baltă cu burta galbenă la nivelul ariei protejate este estimată ca fiind cuprinsă între 800 și 1300, iar populația națională este estimată la 125000 - 240000 indivizi. Suprafața ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este de 2,197 Kmp, iar densitatea speciei Bombina variegata variază între 0 - 170 indivizi pe Kmp. Densitatea populației de Bombina variegata la nivel național este estimată la 2 - 200 indivizi de Bombina variegata pe Kmp, cf. Raportării naționale Natura 2000 2013-2018. Densitatea populației de Bombina variegata din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei reproduce aproximativ la scara sitului densitatea națională estimată pentru bioregiunile alpină, continentală și panonică.
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	800-1300 indivizi
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	Specia a fost identificată în 136 din 171 puncte de observare din interiorul celor 23 de pătrate ETRS 89 1km x 1km, fiind distribuită relativ uniform pe toată suprafața sitului. Rezultatele inventarierii au fost extrapolate conform Metodologiei pentru întreaga suprafață a sitului, rezultând ecartul efectivelor populaționale (între 800 și 1.300 indivizi). Mărimea populației de referință pentru starea de conservare favorabilă a fost apreciată pornind de la datele din literatura de specialitate, precum cerințele de habitat și de conectivitate a habitatelor la nivel de peisaj, mai ales în contextul în care specia realizează structuri metapopulaționale.
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”=” - egală
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	”=” -egală
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	Nu există date suficiente referitoare la specie pentru a se estima magnitudinea tendinței actuale.
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative	Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.15	Structura populației speciei	structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază semnificativ de la normal, fiind populații robuste, cu piramida claselor de vârstă care nu deviază de la normal, cu conectivitate bună între ele;
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	”FV” - favorabilă
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	+/ - necunoscută
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	Nu este cazul.

Tabel 92 - Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.]

Tabel 93 - A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației Triturus cristatus

Nr.	Parametru	Descriere
A.1	Specia	814 Triturus cristatus - tritonul cu creastă Directiva Habitate: anexele II și IV Anexa II a Convenției de la Berna Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică, Specii de interes comunitar, Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă Categorie IUCN: LC (Least Concearn) Cartea Roșie a Vertebratelor din România: VU (Vulnerabilă)
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație permanentă (sedentară)
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	Între 10 și 50 de indivizi Clasa 2: între 10 și 50 indivizi
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	Mărimea populației speciei Triturus cristatus din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, reprezintă 0,03 % - 0,08 % din mărimea populației naționale (minim 31.000 - maxim 62.000 conform raportului Art. 17 al Directivei Habitate, 2007-2012 pentru toate bioregiunile)
A.6	Mărimea populației speciei în aria A.6 naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale	Mărimea populației de triton cu creastă la nivelul ariei protejate este estimată ca fiind cuprinsă între 10 și 50 indivizi, iar populația națională este estimată la 31000 - 620000 indivizi (cf. Raportării naționale pe Art. 17 pentru perioada 2007-2012). Suprafața ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este de 2,197 Kmp iar densitatea Triturus cristatus variază între 0 - 20 indivizi pe Kmp. Densitatea populației de Triturus cristatus la nivel național este estimată la 2 - 20 indivizi pe Kmp pentru regiunea biogeografică alpină și de 2 - 10 indivizi pe Kmp pentru bioregiunea continentală (cf. Raportării naționale pe Art. 17 pentru perioada 2013-2018). Densitatea populației de Triturus cristatus din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei reproduce aproximativ la scara sitului densitatea națională estimată pentru bioregiunea alpină.
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	1000 - 2000 indivizi
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	Specia a fost identificată doar în 2 din 171 puncte de observare, fiind distribuită doar la vest și sud de satul Cândești, pe Valea Brătiei. Din literatura de specialitate se cunoaște faptul că de multe ori tritonul cu creastă realizează structuri metapopulaționale, cu o anumită dinamică a extincțiilor și recolonizărilor locale. Acest fapt permite existența unor subpopulații prin efective mici, de câteva zeci de indivizi. Alteori, prin studii de teren pot fi prinse momente apropiate unor extincții locale și identificarea unor efective foarte mici (de câțiva indivizi) sau chiar momente post-extincție, dar care pot fi pe un termen mai lung de timp absențe false (datorită dinamicii de recolonizare). De aceea, în literatura de specialitate se vorbește de o populație minimă de aproximativ 1.000 de indivizi ca un prag minim de mărime a unei populații de referință pentru starea favorabilă de conservare - în situația în care este vorba despre o populație izolată. Sau pot fi metapopulații însumând spre 2.000 de indivizi, cu sub-populații cu efective mai mici de 1.000 de indivizi, cu condiția existenței conexiunilor dintre acestea (distanțe de până în 600 - 1000 m între acestea). De exemplu, pot fi 10-20 de subpopulații ale unei metapopulații, cu efective de aproximativ 100 de indivizi, iar starea globală de conservare a meta-populației să fie una favorabilă (Meskee et al., 2009).
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”» ” - mult mai mare
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	”x” -necunoscută
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	Nu există date suficiente referitoare la specie pentru a se estima magnitudinea tendinței actuale.
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative	Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei.
A.15	Structura populației speciei	Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea s-ar putea să nu devieze semnificativ de la normal, fiind identificată specia atât în stadiu adult, cât și în stadiu larvar. Nu există însă o cantitate suficientă de date pentru a afirma clar că structura populației nu deviază de la normal.
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	”U2” - nefavorabilă-rea
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	+/ - necunoscută
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	Nu este cazul.

Tabel 94 - Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei Triturus cristatus

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută
		Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A. 8.] sau [A.10.]

6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabel 95 - B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Lutra lutra

Nr.	Parametri	Descriere
A.1.	Specia	1355 Lutra lutra - Vidra Directiva Habitate: anexele II și IV Acesta este listată în anexa I a CITES. Anexa II al Convenției de la Berna Anexa I din Convenția de la Bonn (Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A (Legea 49/2011) - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică Categorie IUCN: NT Carpathian List of Endangered Species: VU
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată	192,83 ha - Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată 26,63 km - Lungimea cursurilor de apă ce reprezintă habitat pentur specia Lutra lutra
B.4	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	192,83 ha sau 26,63 km cursuri de apă
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Sectorele de cursuri de apă și corpuri de apă utilizate de către vidrele din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei au fost calculate după următoarele formule: 4 Juvenili x 4 Kmp teritoriu = 16 Km necesari 3 Femele adulte x 6 Kmp teritoriu = 18 Km necesari 2 Masculi adulți x 15 Kmp teritoriu = 30 Km necesari Astfel teritoriul utilizat de către cele maxim 9 exemplare de vidră, cumulat are o lungime de 64 km sector de râu, însă teritoriile masculilor se suprapun teritoriilor ocupate de femele, de aceea habitatul utilizat de vidre fiind de aproximativ 30 Km, acesta extinzându-se și în afara ariei naturale protejate ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, pe râul Bratia cât și pe afluenții importanți ai acestuia. Juvenilii masculi mai mari de doi ani ce devin independenți își vor cauta propriul teritoriu, la început de dimensiuni reduse (3 - 4 Kmp).
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	”=” - aproximativ egală
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	”0” - stabilă,
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	”x” - necunoscută
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	”x” - necunoscută
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”U1” - nefavorabilă - inadecvată
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”+” - se îmbunătățește,
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul.

Tabel 96 - Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă	Nefavorabilă -inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Suprafața habitatului speciei este egală [B.3.], cu suprafața adecvată [B.6], tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă [B.9], calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este medie [B.11].

Tabel 97 - B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Barbus petenyi

Nr.	Parametri	Descriere
A.1.	Specia	Barbus petenyi Cod EUNIS: 12559 Cod Natura 2000: 5266
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată	Specia a fost identificată la nivelul a 9 stații de colectare din cele 14 studiate. Suprafața habitatului: 10,75 ha Lungimea habitatului: 16,63 km
B.4	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei	bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Evaluarea se face pentru prima dată
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafața adecvată este: 12 ha (20 km)
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Pe baza cerințelor ecologice a speciei și pe baza datelor din teren
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	”>” - mai mare,
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	”-” - descrescătoare,
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	”-” - descrescătoare,
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei în funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	”-” - descrescătoare,
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”U1” - nefavorabilă - inadecvată,
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”+” - se îmbunătățește,
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Tabel 98 - Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Barbus petenyi

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este descrescătoare

Tabel 99 - B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Cottus transsilvaniae

Nr	Parametri	Descriere
A.1.	Specia	Cottus transsilvaniae (Freyhof, Kottelat și Nolte, 2005) Cod EUNIS - 319287 Cod Natura 2000 - 5323
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafața habitatului speciei în sit: 29,85 ha. Lungimea habitatului speciei în sit: 31,19 km. Aceasta poate diferi între diferite sezoane (de obicei primăvara este mai mare iar vara și toamna mai mică). Această valoare este o estimare pe baza datelor colectate pe parcursul sezonului din 2021.
B.4	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei	bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Evaluarea se face pentru prima dată
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Aproximativ 30 ha.
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Pe baza cerințelor ecologice a specie și pe baza datelor din teren
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	” ~” - aproximativ egal,
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	”-” - descrescătoare,
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	”-” - descrescătoare,
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei în funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	”-” - descrescătoare,
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”U1” - nefavorabilă - inadecvată,
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”+” - se îmbunătățește,
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Tabel 100 - Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Cottus transsilvaniae

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este descrescătoare

Tabel 101 - B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie Bombina variegata

Nr	Parametri	Descriere
A.1.	Specia	638 Bombina variegata - Buhai de baltă cu burta galbenă, Izvoraș cu burta galbenă Directiva Habitate: anexele II și IV Anexa II a Convenției de la Berna Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică Categorie IUCN: LC (Least Concearn) Cartea Roșie a Vertebratelor din România: NT (Aproape Amenințată)
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată	18.200 mp - Suprafața estimată a habitatului acvatic al speciei în aria naturală protejată
B.4	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Evaluarea sistematică a suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Pentru un efectiv cuprins între 800 și 1.300 de indivizi o suprafață adecvată totală a habitatului acvatic poate porni de la 6.000 mp.
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Conform literaturii de specialitate (Cogălniceanu et al., 2000), Bombina variegata utilizează pentru reproducere și dezvoltare habitate acvatice de la nivel de ochiuri de apă temporare (sub 1 mp suprafață) până la bălți și smârcuri de peste 1000 mp. La nivelul sitului, media suprafețelor habitatelor acvatice în care a fost identificată specia se situează în jurul valorii de 74 mp, iar mediana acestora în jurul valorii de 10 mp, ceea ce indică condiții adecvate de habitat. Suprafața adecvată a fost calculată pornind de la nevoile foarte reduse ale speciei și calculând aproximativ 6 mp de habitat acvatic per individ sau 6 habitate acvatice a câte 1 mp fiecare. Însă situl oferă condiții cu mult mai bune, existând aproximativ 18 mp disponibili de habitat acvatic per individ. De asemenea, trebuie menționat că alături de suprafața habitatelor acvatice contează foarte mult conectivitatea acestora, Bombina variegata realizând structuri metapopulaționale - strategie cu care își asigură supraviețuirea pe termen lung în condițiile unei dinamici foarte mari a hidroperioadei habitatelor acvatice din zonele de deal și de munte. Cu excepția câtorva zone care nu au fost probate (conform metodologiei de inventariere și cartare) și a unora care nu au prezentat specia (există aproximativ 3 întreruperi ale distribuției speciei, care însă sunt relative și insuficient testate), distribuția speciei este continuă, atât pe Valea Brătiei, cât și pe Valea Brătioarei.
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	”>” - mai mare (suprafața actuală a habitatului speciei este mult mai mare decât suprafața adecvată)
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	”0” - stabilă. Există o dinamică a dispariției și formării habitatelor acvatice temporare, pe care specia le folosește foarte judicios pentru reproducere și dezvoltare, dar per ansamblu tendința actuală a suprafeței habitatului pare stabilă. Nu există motive de a lua în calcul o reducere semnificativă a suprafeței însumate a habitatelor acvatice temporare, de care depinde specia.
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	bună
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	”x” - necunoscută
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	”x” - necunoscută
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”FV” - favorabilă
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”0” - stabilă
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul.

Tabel 102 - Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Suprafața habitatului speciei este egală sau mai mare [B.3.], decât suprafața adecvată [B.6], tendința actuală a suprafeței habitatului speciei este stabilă [B.9], calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este bună [B.11].

Tabel 103 - B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie Triturus cristatus

Nr	Parametri	Descriere
A.1.	Specia	814 Triturus cristatus - tritonul cu creastă Directiva Habitate: anexele II și IV Anexa II a Convenției de la Berna Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică Categorie IUCN: LC (Least Concearn) Cartea Roșie a Vertebratelor din România: VU (Vulnerabilă)
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată	500 mp - suprafața însumată a celor 2 habitate acvatice în care a fost observată specia cel mult 2.000 mp - suprafața habitatelor acvatice favorabile speciei
B.4	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Evaluarea sistematică a suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată.
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafața adecvată a speciei la nivelul ariei protejate ar trebui să fie de minimum 2.500 mp, sau minimum 10 habitate acvatice favorabile cu suprafețe care însumează un minimum de 2.500 mp (Meskee et al., 2009)
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Din estimările realizate ca urmare a studiilor de teren rezultă că suprafața însumată a habitatelor acvatice nu depășește 2.000 mp. La altitudini mai mari de 700 m (la nord de satul Cândești) nu au fost observate habitate cu condiții favorabile pentru specia Triturus cristatus (habitate acvatice mezo- spre eutrofe, cu 25-50% suprafață acoperită cu vegetație plutitoare, cf. Meskee et al. 2009)
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	”>” - mai mică
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	”x” - necunoscută
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	bună
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	”x” - necunoscută
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	”x” - necunoscută
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”U2” - nefavorabilă-rea
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”0” - stabilă
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul.

Tabel 104 - Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
		Suprafața habitatului speciei în aria natural protejată [B.3.] este în mod clar insuficient de mare pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei

6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabel 105 - C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor specie în viitor Lutra lutra

Nr	Parametru	Descriere
C.1	Specia	1355 Lutra lutra - Vidra Directiva Habitate: anexele II și IV Acesta este listată în anexa I a CITES. Anexa II al Convenției de la Berna Anexa I din Convenția de la Bonn (Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică Categorie IUCN: NT Carpathian List of Endangered Species: VU
C.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	”+” - crescătoare
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	”>” - mai mare,
C.5	Perspectivele	X - perspective necunoscute
	speciei din punct de vedere al populației
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”x” - necunoscută
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”~” - aproximativ egal, dacă se implementează totalitatea măsurilor propuse
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	X - necunoscute
C.9	Perspectivele speciei în viitor	”X” - necunoscute
C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Tabel 106 -Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului	Tendință viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective	Figura
Necunoscută	+ (crescător)	X (necunoscute)	Necunoscute	-

Tabel 107 - Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile	Nefavorabile - inadecvate	Nefavorabile - rele	Necunoscută
			X

Tabel 108 - Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Efectul impacturilor: este mediu ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt necunoscute

Tabel 109 - C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor specie în viitor Barbus petenyi

Nr	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Barbus petenyi Cod EUNIS: 12559 Cod Natura 2000: 5266
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	”0” - stabilă,
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	”>” - mai mare,
C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației	U2 - perspective inadecvate
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”0” - stabilă,
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”~” - aproximativ egal,
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV - favorabile,
C.9	Perspectivele speciei în viitor	”U1” - nefavorabile - inadecvate,
C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

Tabel 110 - Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului	Tendință viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective	Figura
Sub VRSF	+ (crescător)	>/=/	Inadecvate	-

Tabel 111 - Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile	Nefavorabile - inadecvate	Nefavorabile - rele	Necunoscută
	X

Tabel 112 - Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect mediu asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile-inadecvate (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] ar putea fi asigurată

Tabel 113 - C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor specie în viitor Cottus transsilvaniae

Nr.	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Cottus transsilvaniae (Freyhof, Kottelat și Nolte, 2005) Cod EUNIS - 319287 Cod Natura 2000 - 5323
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	”0” - stabilă,
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	”>” - mai mare,
C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației	U2 - perspective inadecvate
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”0” - stabilă,
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”~” - aproximativ egal,
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV - favorabile,
C.9	Perspectivele speciei în viitor	”U1” - nefavorabile - inadecvate,
C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

Tabel 114 - Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului	Tendință viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective	Figura
Sub VRSF	= (stabil)		Inadecvate	-

Tabel 115 - Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile	Nefavorabile - inadecvate	Nefavorabile - rele	Necunoscută
	X

Tabel 116 - Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect mediu asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt nefavorabile- inadecvate (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] ar putea fi asigurată

Tabel 117 - C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Bombina variegata

Nr	Parametru	Descriere
A.1	Specia	638 Bombina variegata - Buhai de baltă cu burta galbenă, Izvoraș cu burta galbenă Directiva Habitate: anexele II și IV Anexa II a Convenției de la Berna Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică Categorie IUCN: LC (Least Concearn) Cartea Roșie a Vertebratelor din România: NT (Aproape Amenințată)
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	”0” - stabilă
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	”=” - egală,
C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației	X - perspective necunoscute
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”x” - necunoscută
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”~” - aproximativ egal, dacă se implementează totalitatea măsurilor propuse
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	X - necunoscute
C.9	Perspectivele speciei în viitor	”X” - necunoscute
C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	slab - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat slab, nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Tabel 118 - Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului	Tendință viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective	Figura
Necunoscută	0 (stabilă)	X (necunoscute)	Necunoscute

Tabel 119 - Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile	Nefavorabile - inadecvate	Nefavorabile - rele	Necunoscută
			X

Tabel 120 - Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei [C.10]

Tabel 121 - C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Triturus cristatus

Nr	Parametru	Descriere
A.1	Specia	814 Triturus cristatus - tritonul cu creastă Directiva Habitate: anexele II și IV Anexa II a Convenției de la Berna Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică Categorie IUCN: LC (Least Concearn) Cartea Roșie a Vertebratelor din România: VU (Vulnerabilă)
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	”x” - necunoscută
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	”>” -mai mare
C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației	X - perspective necunoscute
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”x” - necunoscută
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”~” - aproximativ egal, dacă se implementează totalitatea măsurilor propuse
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	X - necunoscute
C.9	Perspectivele speciei în viitor	”X” - necunoscute
C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	slab - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat slab, nesemnificativ asupra speciei,neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Tabel 122 - Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului	Tendință viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective	Figura
Necunoscută	x (necunoscută)	X (necunoscute)	Necunoscute

Tabel 123 - Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile	Nefavorabile - inadecvate	Nefavorabile - rele	Necunoscută
			X

Tabel 124 - Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei [C.10]

6.1.4. Evaluarea globală a speciei
Tabel 125 - D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Lutra lutra

Nr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	1355 Lutra lutra - Vidra Directiva Habitate: anexele II și IV Acesta este listată în anexa I a CITES. Anexa II al Convenției de la Berna Anexa I din Convenția de la Bonn (Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică Categorie IUCN: NT
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	”U1” - nefavorabilă - inadecvată,
D.4.	Tendința stării globale de conservare a speciei	”x” - este necunoscută
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul.
D.6.	Informații suplimentare

Tabel 126 - Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Starea de conservare din punct de vedere al populației: FV Starea de conservare din punct de vedere al habitatului: U1. Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor: necunoscut.

Tabel 127 - D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Barbus petenyi

Nr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Barbus petenyi Cod EUNIS: 12559 Cod Natura 2000: 5266
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3	Starea globală de conservare a speciei	”U1” - nefavorabilă - inadecvată,
D.4	Tendința stării globale de conservare a speciei	”+” - se îmbunătățește,
D.5	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
D.6	Informații suplimentare

Tabel 128 - Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Starea de conservare din punct de vedere al populației: U1 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului: U1. Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor: U1

Tabel 129 - D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Cottus transsilvaniae

Nr.	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Cottus transsilvaniae (Freyhof, Kottelat și Nolte, 2005) Cod EUNIS - 319287 Cod Natura 2000 - 5323
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3	Starea globală de conservare a speciei	”U1” - nefavorabilă - inadecvată,
D.4	Tendința stării globale de conservare a speciei	”+” - se îmbunătățește,
D.5	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
D.6	Informații suplimentare

Tabel 130 - Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	Starea de conservare din punct de vedere al populației: U1 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului: U1. Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor: U1

Tabel 131 - D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Bombina variegata

Nr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	638 Bombina variegata - Buhai de baltă cu burta galbenă, Izvoraș cu burta galbenă Directiva Habitate: anexele II și IV Anexa II a Convenției de la Berna Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică Categorie IUCN: LC (Least Concearn) Cartea Roșie a Vertebratelor din România: NT (Aproape Amenințată) Anexa I din Convenția de la Bonn (Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia. Categorie IUCN: NT
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	”FV” - favorabilă
D.4.	Tendința stării globale de conservare a speciei	”x” - este necunoscută
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul.

Tabel 132 - Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Starea de conservare din punct de vedere al populației: Favorabilă Starea de conservare din punct de vedere al habitatului: Favorabilă. Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor: necunoscut.

Tabel 133 - D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate Triturus cristatus

Nr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	814 Triturus cristatus - tritonul cu creastă Directiva Habitate: anexele II și IV Anexa II a Convenției de la Berna Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare - Anexa 3 și 4A (Legea 49/2011) - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție special avifaunistică Categorie IUCN: LC (Least Concearn) Cartea Roșie a Vertebratelor din România: VU (Vulnerabilă)
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	”U2” - nefavorabilă-rea
D.4.	Tendința stării globale de conservare a speciei	”x” - este necunoscută
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul.

Tabel 134 - Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
		Starea de conservare din punct de vedere al populației: U2 Starea de conservare din punct de vedere al habitatului: U2 Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor: X

6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabel 135 - E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.	Parametru	Descriere
E.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
E.3	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	72,87 ha
E.4	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	medie
E.5	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național	1 %
E.6	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național	semnificativă
E.7	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior	Nu este cazul. Inventarierea-cartarea suprafeței ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se face pentru prima dată
E.8	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	72,87 ha
E.9	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Pentru evaluarea suprafeței de referință pentru starea favorabilă a habitatului se identifică și analizează la teren suprafețele corespunzătoare din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor staționale specifice tipului de habitat, pe bază de studii de cartare pedostationala.
E.10	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată	”~” - aproximativ egal
E.11	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă
E.12	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu este cazul, în ultimii 5 ani.
E.13	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul
E.14	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	Medie
E.15	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul
E.16	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu este cazul
E.17	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat	Nu există schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.
E.18	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”FV” - favorabilă
E.19	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”0” - este stabilă
E.20	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18.] a fost evaluată ca ”X” necunoscută, se vor furniza detalii - nu este cazul.

Tabel 136 - Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11.] este stabilă ȘI Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat si suprafața actuală ocupată [E.10.] are valoarea aproximativ ”=” SI Schimbările survenite în tiparul de distribuție a suprafețelor în ultimii 5 ani sunt nesemnificative

6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabel 137 - F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii si funcțiilor sale specifice

Nr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
F.3	Structura și funcțiile tipului de habitat	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. În R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, structura fitocenozelor din tipul de habitat 91E0* este corespunzătoare în ceea ce privește indicatorii: - compoziție caracteristică, etajarea vegetației (strat arbori, strat arbuști, strat ierbos), nu se constată prezența de specii alohtone tipului de habitat, - gradul de închidere al coronamentului arboretelor de anini este 0,7 - 0,9, - starea de vegetație a arboretelor este predominant bună, sunt prezenți arbori morți pe picior și la sol în special în arboretele cu vârsta apropiată de vârsta longevității fiziologice; o parte din aceștia sunt antrenați de cursul apelor, la producerea de viituri, - se constată prezența regenerărilor pe cale naturală - atât germinativ cât și vegetativ - și existența de arborete cu vârste diferite, ceea ce indică o bună exercitare a funcțiilor specifice ecosistemelor: autoreglarea la perturbări și perpetuarea tipului de habitat.
F.4	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”FV” - favorabilă
F.5	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”0” - este stabilă
F.6	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul (Dacă starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii si al funcțiilor specifice [F.4.] a fost evaluată ca ”X” necunoscută, se vor furniza detalii)

Tabel 138 - Matricea 9) Matricea de evaluare a stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii si funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3.].

6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabel 139 - G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
G.3	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă
G.4	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor	”~” - aproximativ egal
G.5	Perspectivele tipului de habitat în viitor	FV - perspective bune
G.6	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat evaluat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a acestuia.
G.7	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. Habitatul are o mare putere de a se regenera natural în condiții staționale caracteristice arealului său.

Tabel 140 - Matricea 10) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările potențiale, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat [G.6.] SI perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.].

6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
Tabel 141 - H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91E0*
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	Starea globală de conservare a tipului de habitat, evaluată pe baza matricei 11 este: ”FV” - favorabilă
H.4.	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat	”0” - este stabilă
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	Nu este cazul
H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	În situl Natura 2000 R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei habitatul forestier de interes conservativ prioritar 91E0* “Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)” este foarte bine reprezentat ca suprafață ocupată și în ceea ce privește conservarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat. Pe cursul râului Brătia, de la intrarea în Sit (localitatea Berevoiești și continuând în amonte de localitatea Cândești, fitocenozele din tipul de habitat 91E0* sunt cele caracteristice tipului de habitat românesc R4402 “Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum”, iar în treimea superioară a râului Brătia și pe cursul Brătioarei predomină fitocenozele specifice R4401 “Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa”. Pe cursurile superioare ale apelor arboretele de anini sunt incluse în fondul forestier național, în timp ce mare parte a acestora, în aval de localitatea Cândești reprezintă vegetație forestieră în afara fondului forestier, necuprinsă în amenajamentele silvice. Structura habitatelor este conservată „favorabil”, precum și exercitarea funcțiilor specifice, observându-se arborete de diferite vârste și o bună capacitate de regenerare a acestora. Tipul de habitat este prezent de-a lungul ambelor cursuri, Brătia și Brătioara, cu unele discontinuități pe întindere datorate prezenței așezărilor umane și a diverse construcții amplasate în trecutul îndepărtat al zonei - drumuri, poduri, apărări de maluri. Zonele din habitatele de interes conservativ interferează adesea cu acțiunile factorilor antropici: utilizarea și întreținerea drumurilor de circulație de-a lungul râurilor, pășunat, turism, depozitare de resturi menajere, evacuarea materialului lemnos din bazinele văilor Brătia și Brătioara - fără însă a produce afectări semnificative pentru viabilitatea habitatului 91E0* și perspectivele acestuia în aria naturală protejată studiată. Măsurile din planul de management se vor axa pe reglementarea dezvoltării durabile a activităților care se desfășoară în Sit, astfel încât să fie asigurată conservarea „favorabilă” a tipului de habitat de interes conservativ prioritar 91E0*. O situație aparte se observă în arboretele edificate de aninul alb (Alnus incana), în care se constată în prezent acțiune intensă a gândacilor defoliatori ai aninului, cu risc potențial de a afecta vitalitatea și viabilitatea arboretelor din treimea superioară a Sit-ului, atât pe valea Brătiei cât și pe cursul superior al Brătioarei. Fenomenul a survenit în zone amplasate într-un cadrul general caracterizat de doborâturi puternice de vânt în anii anteriori (2017-2018), la arboretele de fag și amestec de fag cu rășinoase limitrofe Sit-ului. Zonele din tipul de habitat 91E0* afectate de gradația defoliatorilor vor fi atent și permanent monitorizate pentru o gestionare eficientă a situației și pentru a fi posibilă adoptarea în mod oportun de decizii privind intervenția active. În prezent, starea globala de conservare a arboretelor din tipul de habitat de interes conservativ prioritar 91E0* este „favorabilă”.

Tabel 142 - Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Toți cei trei parametri evaluați: suprafață ocupată[E.18.], structura și funcțiile specifice tipului de habitat[F.4.] și perspectivele viitoare [G.8.], au stare de conservare „favorabilă.”

6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/ habitatelor pentru care a fost desemnat situl6.3.1. Habitate
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae):
Obiectivul de conservare specific sitului pentru acest tip de habitat este menținerea stării de conservare favorabilă, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Tabel 143 - Parametri pentru habitatul 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă	Informații suplimentare
Suprafața habitat	ha	Cel puțin 72,87	Valoarea țintă este stabilită pe baza evaluării realizate în teren
Specii de arbori caracteristice	Procent acoperire/ 500 mp	Cel puțin 70%	Specii de arbori: anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), diseminat paltin de munte (Acer pseudoplatanus), frasini (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), ulmi (Ulmus minor, Ulmus laevis), local biocenoze dominate de salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis) sau chiar plopi (Populus alba, Populus nigra). Specii arbustive: soc negru (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), pațachină (Frangula alnus), călin (Viburnum opulus), salbă moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). Specii ierboase: Impatiens noli- tangere, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Mentha longifolia, Petasites hybridus, Petasites albus, Stellaria nemorum, Myosotis palustris, Agrostis stolonifera, Geranium phaeum, Caltha palustris, Aegopodium podagraria, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus etc.
Compozoția stratului ierbos (specii caracteristice)	Număr specii / 500 mp	Cel puțin 3	În general, coronamentul zăvoaielor de anin permite pătrunderea luminii la sol și dezvoltarea abundentă a speciilor de floră și a arbuștilor. Specii arbustive sunt prezente mai ales acolo unde inundațiile sunt mai rare și scurte, fiind reprezentate de: soc negru (Sambucus nigra), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), pațachină (Frangula alnus), călin (Viburnum opulus), salba moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). Flora se dezvoltă abundent: Impatiens noli-tangere, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Mentha longifolia, Petasites hybridus, Petasites albus. Stellaria nemorum, Myosotis palustris, Agrostis stolonifera, Geranium phaeum, Caltha palustris, Aegopodium podagraria, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus etc.
Abundență specii alohtone (invazive și potențial invazive)	Procent acoperire / ha	Mai puțin de 1	Ambrosia artemisiifolia se găsește de-a lungul drumurilor și în pășuni; cu prezență punctuală în interiorul sitului apar specii de plante: Robinia pseudoacacia, Asclepias syriaca, Prunus serotina, Calamagrostis epigeios, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis;
Abundență ecotipuri necorespunzătoare / specii în afara arealului	Procent acoperire / ha	Mai puțin de 10	După Mountford și colaboratori, 2008, specii ruderale. nitrofile potențial prezente în stratul ierbos pot fi: Glechoma hederacea, G. hirsuta, Galium aparine. Urtica dioica, Rumex sanguineus, Alliaria petiolata, Salvia glutinosa. Ultima specie poate avea o dezvoltare masivă în unele fitocenoze depășind 20% acoperire, sufocând celelalte specii din stratul ierbos și subarbustiv.
Volum lemn mort la sol sau pe picior	mc/ha	Cel puțin 20	Starea de vegetație a arboretelor este predominant bună, sunt prezenți arbori morți pe picior și la sol în special în arboretele cu vârsta apropiată de vârsta longevității fiziologice; o parte din aceștia sunt antrenați de cursul apelor, la producerea de viituri
Arbori de biodiversiate, clasa de vârstă peste 80 de ani	Număr arbori/ ha	Cel puțin 5	Nu sunt disponibile informații asupra valorii actuale a acestui parametru la nivelul sitului. Va fi definită în termen de 3-5 ani, in baza evaluării din teren.

6.3.2. Ihtiofaună
5266 Barbuspetenyi (Mreană vânătă):
Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Tabel 144 - Parametri pentru specia 5266 Barbus petenyi - Mreană vânătă

Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă	Informații suplimentare
Mărimea populației	Număr indivizi	Cel puțin 13.000	Specia a fost prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara. Pe râul Brătia specia a fost prezentă până în amonte de confluența cu Brătioara. În amonte de confluență pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Considerăm că această barieră artificială și element de fragmentare reprezintă limita superioară al distribuției speciei pe râul Brătia. În amonte de acest prag nu am identificat specia. Pe râul Brătioara specia este prezentă până la captarea din amonte de Păstrăvăria Brătioara (45.342815 - 24.980168), care reprezintă o barieră impasabilă și un element important de fragmentare. În amonte de captarea păstrăvăriei specia nu a fost prezentă.
Densitatea populației	Număr indivizi / 100 mp	Cel puțin 11	Media populației la nivelul stațiilor de colectare de unde specia a fost identificată este de 12,35 indivizi/ 100 mp. Densitatea speciei la nivelul stațiilor de colectare:
			Stație	Coordonate				ind./100 mp
			BD01	45.24172		24.932612		11.78
			BD02	45.266518		24.936483		32.67
			BDP2	45.331373		24.979388		5.71
			BD03	45.267206		24.937593		13.33
			BD04	45.292032		24.967465		8.75
			BD05	45.301368		24.974521		22.00
			BD06	45.308578		24.975295		11.43
			BD07	45.318735		24.979863		2.67
			BD08	45.336583		24.980467		2.86
Compoziția pe clase de vârstă a populației	Populația juvenililor în populație (%)	Cel puțin 20	Proporția medie a juvenililor la nivelul stațiilor de colectare de unde specia a fost identificată este de 27,28. Rata juvenililor la nivelul stațiilor de colectare:
			Stație	Coordonate				juv. %
			BD01	45.24172		24.932612		26.03
			BD02	45.266518		24.936483		72.17
			BDP2	45.331373		24.979388		12.61
			BD03	45.267206		24.937593		29.45
			BD04	45.292032		24.967465		19.32
			BD05	45.301368		24.974521		48.56
			BD06	45.308578		24.975295		25.22
			BD07	45.318735		24.979863		5.88
			BD08	45.336583		24.980467		6.30
Lungimea rețelei de ape curgătoare adecvată speciei - distribuția habitatului potential	km	Cel puțin 20	Suprafața adecvată este: 12 ha (20 km)
Distributia speciei	Numar cursuri de apa Numar puncta de colectare	Cel putin 2 Cel putin 12	Specia a fost prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara. Pe râul Brătia specia a fost prezentă până în amonte de confluența cu Brătioara. În amonte de confluență pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Considerăm că această barieră artificială și element de fragmentare reprezintă limita superioară al distribuției speciei pe râul Brătia. În amonte de acest prag nu am identificat specia. Pe râul Brătioara specia este prezentă până la captarea din amonte de Păstrăvăria Brătioara (45.342815 - 24.980168), care reprezintă o barieră impasabilă și un element important de fragmentare. În amonte de captarea păstrăvăriei specia nu a fost prezentă. Specia a fost identificată la nivelul a 9 stațiii de colectare din cele 14 studiate.
			Statie		Coordonate
			BD01		45.24172		24.932612
			BD02		45.266518		24.936483
			BDP2		45.331373		24.979388
			BD03		45.267206		24.937593
			BD04		45.292032		24.967465
			BD05		45.301368		24.974521
			BD06		45.308578		24.975295
			BD07		45.318735		24.979863
			BD08		45.336583		24.980467
Specii de pești invazive / alohtone	Prezență/ absență Abundență	Absență 0	Au fost identificate mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată s-a identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă un efect negativ asupra speciei țintă (aceste specii de obicei sunt răpitori). Exemple pentru astfel de specii: Oncorhynchus mykiss, Salvelinus fontinalis sau Carassius gibelio, Pseudorasbora parva etc.
Diversitatea speciilor de pești autohtone identificate atât în timpul evaluărilor cât și din literatură	Număr specii de pești autohtone	Cel puțin 1	În afara speciilor Barbus petenyi si Cottus transsilvaniae a fost identificată o altă specie autohtonă caracteristică habitatelor acvatice zonei este Salmo trutta fario (păstrăvul).
Proporție vegetație ripariană pe ambele maluri	% acoperire pe cele două maluri	Cel puțin 90	Indicator de structură și al gradului de naturalitate a cursului de apă. Important este menținerea vegetației defrișate și plantarea vegetației pe secțiunile unde au fost defrișate și nu s-au regenerat pe cale naturală. Valoarea actuală trebuie documentată în termen de 1 an.
Elemente de fragmentare longitudinală	Numărul elementelor de fragmentare (atât în interiorul sitului cât și în amonte și aval cu minim 30 km de limitele sitului)	0	În amonte de confluența pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Există o captare în amonte de Păstrăvăria Brătioara (45.342815 - 24.980168), care reprezintă o barieră impasabilă și un element important de fragmentare.
Elemente de fragmentare laterală	Lungimea elementelor de fragmentare laterală/ diguri	Trebuie definită în termen de 1 an	Nu sunt disponibile informații referitoare la acest indicator, valoarea actuală trebuie definită în termen de 1 an. Trebuie analizate datele cu localizarea digurilor de la ANAR.
Hidromorfologie naturală - sinuozitate	Indice de sinuozitate	Trebuie definită în termen de 1 an	Sinuozitatea reprezintă raportul dintre lungimea axului văii și lungimea reală a albiei. Trebuie documentată în termen de 1 an, inclusiv valoarea de la data desemnării sitului.
Starea ecologică a corpurilor de apă pe baza elementelor fizico-chimici	Calificativ stare ecologică	Stare ecologică excelentă (A)	Nu sunt disponibile date suficiente despre acest indicator.
Starea ecologică a corpurilor de apă pe baza elementelor biologici	Calificativ stare ecologică	Stare ecologică excelentă (A)	Nu sunt disponibile date suficiente despre acest indicator.
Lungimea sectoarelor afectate de intervențiile antropice, care au schimbat caracterul acestor sectoare	km	0/absență	Nu sunt disponibile informații despre lungimea sectoarelor afectate de intervențiile antropice. Trebuie documentat în termen de 1 an.

5324 Cottus transsilvaniae (Zglăvoacă):
Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Tabel 145 - Parametri pentru specia 5324 Cottus transsilvaniae - Zglăvoacă

Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă	Informații suplimentare
Mărimea populației	Număr indivizi	Cel puțin 5000	Mărimea populației: minim 2162 ind. Clasa 5: 1000-5000 i
Densitatea populației	Număr indivizi / 100 mp	Cel puțin 1,5	Densitatea medie a populației la nivelul stațiilor de colectare de unde specia a fost identificată este de 1,47 indivizi / 100 mp.
			Stație	Coordonate		ind./100 mp
			BD01	45.24172	24.932612	0.44
			BD02	45.266518	24.936483	1.00
			BDP2	45.331373	24.979388	0.36
			BDP3	45.343201	24.980414	1.33
			BD04	45.292032	24.967465	0.50
			BD06	45.308578	24.975295	0.36
			BD09	45.362426	24.977064	1.00
			BD10	45.329306	24.955872	8.00
			BD11	45.372526	24.936115	1.43
			BD12	45.403888	24.919632	0.33
Compoziția pe clase de vârstă a populației	Populația juvenililor în populație	Cel puțin 40%	Rata juvenililor este un parametru foarte important pentru această specie, care ar trebui să fie de minim 40% pentru a putea atinge starea de conservare favorabilă (împreună cu o densitate de minim 10 ind./100 mp), însă nu a fost identificat nici un exemplar juvenil pe tot parcursul sezonului de evaluare în anul 2021.
Lungimea rețelei de ape curgătoare adecvată speciei - distribuția habitatului potențial	km	Cel puțin 31,2	Suprafața habitatului speciei în sit: 29,85 ha. Lungimea habitatului speciei în sit: 31,19 km
Distribuția speciei	Număr cursuri de apă Număr puncte de colectare	Cel puțin 2 Cel puțin 10	Specia a fost prezentă atât în râul Brătia cât și în râul Brătioara pe toată lungimea celor 2 râuri din aria protejată. Specia este prezentă atât în amonte cât și în aval de aria protejată, însă trebuie menționată prezența semnificativă a elementelor de fragmentare pe lungimea apelor curgătoare în cadrul ariei protejate, care pe termen lung cumulat cu alte presiuni și amenințări prezente va avea un impact negativ semnificativ asupra stării de conservare a speciei.
Specii de pești invazive / alohtone	Prezență/ absență Abundență	Absență 0	Au fost identificate mai multe păstrăvării în sit, însă deocamdată s-a identificat o specie alohtonă, care provine din Păstrăvăria Brătioara, doar în râul Brătioara în aval de păstrăvărie. Putem afirma că în aval de acea păstrăvărie specia e prezentă într-un număr destul de mare. Tot timpul există posibilitate ca din aceste bălți și păstrăvării să scape câteva exemplare din specii invazive/alohtone, care ulterior să aibă un efect negativ asupra speciei țintă (aceste specii de obicei sunt răpitori). Exemple pentru astfel de specii: Oncorhynchus mykiss, Salvelinus fontinalis sau Carassius gibelio, Pseudorasboraparva etc.
Diversitatea speciilor de pești autohtone identificate atât în timpul evaluărilor cât și din literatură	Număr specii de pești autohtone	Cel puțin 1	În afara speciilor Barbus petenyi si Cottus transsilvaniae a fost identificată o altă specie autohtonă caracteristică habitatelor acvatice zonei este Salmo trutta fario (păstrăvul).
Proporție vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri	% acoperire pe cele două maluri	Cel puțin 90	Indicator de structură și al gradului de naturalitate a cursului de apă. Este importantă menținerea vegetației și replantarea pe secțiunile unde au fost făcute defrișări și nu a avut loc regenerarea pe cale naturală. Valoarea actuală trebuie documentată în termen de 1 an.
Elemente de fragmentare longitudinală	Numărul elementelor de fragmentare (atât în interiorul sitului cât și în amonte și aval cu minim 30 km de limitele sitului)	0	In amonte de confluența pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Există o captare în amonte de Păstrăvăria Brătioara (45.342815 - 24.980168), care reprezintă o barieră impasabilă și un element important de fragmentare.
Starea ecologică a corpurilor de apă pe baza elementelor chimici și fizico-chimici	Calificativ stare ecologică	Stare ecologică excelentă (A)	Nu sunt disponibile date suficiente despre acest indicator.
Starea ecologică a corpurilor de apă pe baza indicatorilor ecologici	Calificativ stare ecologică	Stare ecologică excelentă (A)	Nu sunt disponibile date suficiente despre acest indicator.
Sectoare afectate de intervențiile antropice	Lungime (km)	0/absență	Nu sunt informații despre lungimea sectoarelor afectate de intervențiile antropice.

2484 Eudontomyzon mariae (Chișcar)
Specia nu a fost identificată în aria protejată. Din cauza faptului că larvele trăiesc înfundate în mâl, în porțiunile liniștite ale râurilor, am încercat să identificăm larve în zone mâloase, însă fără succes. Identificarea larvelor este foarte simplă în caz în care sunt exemplare înfundate în mâl. Identificarea adulților este mai grea și de obicei se poate identifica foarte puține exemplare adulte. Nu excludem faptul că unele exemplare adulte pot urca până la sit, însă putem afirma că în habitatele reprezentative nu am reușit să identificăm larve, astfel putem afirma că nu este prezentă o populație stabilă în zona ariei protejate.
6145 Roamnogobio uranoscopus (Porcușor de vad)
Specia nu a fost identificată în aria protejată. Specia trăiește în râuri de munte și deal, localizându-se la vaduri și în repezișuri, unde apa are o viteză de 70-115 cm/s, însă astfel de habitate erau foarte puține. Habitate potențiale am identificat doar pe secțiunea inferioară a râului Brătia din aria protejată, însă habitatul putea fi adecvat doar primăvara sau la începutul verii, deoarece odată cu perioada secetoasă, nivelul râului a scăzut dramatic, iar habitatele potențiale au dispărut. Considerăm că specia nu este prezentă și nu are populație stabilă în interiorul ariei protejate. Habitatele potențiale sunt prezente doar pe o secțiune foarte scurtă pe partea inferioară a râului Bratia, iar pe baza datelor colectate putem afirma că aceste habitat pot fi adecvate doar primăvara (scade foarte mult nivelul apei până la toamnă).6.3.3. Herpetofaună
1166 Triturus cristatus (Triton cu creastă)
Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățirea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Tabel 146 - Parametri pentru specia 1166 Triturus cristatus - Triton cu creastă

Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă	Informații suplimentare
Mărimea populației	Număr de indivizi	Ce puțin 1000	Mărimea populației speciei este între 10 și 50 de indivizi Clasa 2: între 10 și 50 indivizi
Suprafața habitatului	Habitat acvatic (ha) Habitat terestru (ha)	Cel puțin 2.500 mp (0,25 ha)	500 mp - suprafața însumată a celor 2 habitate acvatice în care a fost observată specia.Cel mult 2.000 mp - suprafața habitatelor acvatice favorabile speciei. Suprafața adecvată a speciei la nivelul ariei protejate ar trebui să fie de minimum 2.500 mp, sau minimum 10 habitate acvatice favorabile cu suprafețe care însumează un minimum de 2.500 mp Actuala configurație a sitului R0SCI0258 exclude o serie de habitate favorabile pentru specia Triturus cristatus, precum habitatele terestre care ar trebui să permită migrațiile scurte dintre ele și fluxul de gene. Limitele sitului urmăresc prea restrictiv lunca râurilor Brătia și Brătioara, excluzând o serie de habitate favorabile acvatice și terestre pentru tritonul cu creastă, de la altitudinea de aprox. 700 m și până la limita altitudinală de jos a sitului. La nivelul sitului R0SCI0258 este necesară extinderea limitelor sitului, în vederea asigurării integrării habitatelor terestre necesare dinamicii spațiale a speciei și asigurării unui statut legal de protecție terenurilor care ar trebui să asigure această conectivitate dintre sub-populațiile care alcătuiesc o meta-populație.
Distribuția speciei	Număr de unități de caroiaj de 500x500 m cu prezența speciei	2	Specia a fost observată în cadrul studiilor din teren în două locații: 1) în stadiul de adult, într-o baltă formată de un curs temporar pe marginea drumului de pământ situat pe malul drept al râului Brătia, între localitățile Cândești și Valea Măcelarului, chiar pe limita sitului și 2) în stadiul larvar, într-o baltă permanentă, cu suprafață mare și zone de smârc, la vest de localitatea Cândești. Specia a fost observată în trecut în amonte de loc. Cândești, la câțiva zeci de metri în afara sitului, în lunca râului Brătia. Din cele observate în teren, există în lunca râului Brătia, în limitele sitului, mai multe habitate acvatice cu caracteristici favorabile speciei.
	Număr locații cu prezența speciei	2
Densitatea habitatelor de reproducere	Număr habitate de reproducere/kmp	Cel puțin 4	Densitatea habitatelor de reproducere trebuie să asigure dispersia speciei. Valoarea țintă se bazează pe o distanță medie de dispersie anuală de 500 m pentru această specie.
Habitate naturale terestre (pajiști, arbuști și păduri) în jurul habitatelor de reproducere	Acoperire % într-o rază de 500 m față de habitatele de reproducere	Cel puțin 75%	Este necesară monitorizarea zonei acoperite de păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae), inclusiv a bălților temporare pe perioada de reproducere (martie-mai) de pe suprafața sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei pentru o perioada de 2 ani.

1193 Bombina variegata (Izvoras cu burta galbenă)
Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este menținerea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Tabel 147 - Parametri pentru specia 1193 Bombina variegata - Izvoras cu burta galbenă

Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă	Informații suplimentare
Mărimea populației	Număr de indivizi	Cel puțin 800	Mărimea populației speciei este între 800 și 1300 de indivizi Clasele 4-5: între 500 și 5000 indivizi
Suprafața habitatului	Habitat acvatic (ha)	Cel puțin 6000 mp (0,6 ha)	18.200 mp - Suprafața estimată a habitatului acvatic al speciei în aria naturală protejată.
	Habitat terestru (ha)	-	Pentru un efectiv cuprins între 800 și 1.300 de indivizi o suprafață adecvată totală a habitatului acvatic poate porni de la 6.000 mp.
Distribuția speciei	Număr de unități de caroiaj de 500x500 m cu prezența speciei	41	Specia este prezentă în bălți temporare, bălți permanente, șanțuri cu apă, urme de vehicule, zone mlăștinoase / smârcuri, brațe laterale ale râului Brătia, toate cu suprafețe variabile, pe toată suprafața ariei naturale protejate, în intervalul altitudinal 530 - 1010 m. În cadrul inventarierii, specia a fost identificată în 136 de locații. Specia are o răspândire largă la nivelul sitului ROSCI0258, fiind prezentă în aproape toate unitățile de probă, atât în sectoarele superioare ale celor 2 văi, la mijloc, cât și în sudul sitului, în lunca mai largă a râului Brătia.
	Număr locații cu prezența speciei	136
Densitatea habitatelor de reproducere	Număr habitate de reproducere /kmp	Cel puțin 4	Densitatea habitatelor de reproducere trebuie să asigure dispersia speciei. Valoarea țintă se bazează pe o distanță medie de dispersie anuală de 500 m pentru această specie.
Habitate naturale terestre (pajiști, arbuști și păduri) în jurul habitatelor de reproducere	Acoperire % într-o rază de 500 m față de habitatele de reproducere	Cel puțin 75%	Este necesară monitorizarea zonei acoperite de păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- padion, Alnion incanae, Salicion albae), inclusiv a bălților temporare pe perioada de reproducere (martie-mai) de pe suprafața sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei pentru o perioada de 2 ani.

6.3.4. Mamifere
1355 Lutra lutra (Vidră)
Obiectivul de conservare specific sitului pentru această specie este îmbunătățierea stării de conservare, definit prin următorii parametri și valori țintă:
Tabel 148 - Parametri pentru specia 1355 Lutra lutra - Vidră

Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă	Informații suplimentare
Mărimea populației	Număr indivizi	Cel puțin 7	5 - 9 indivizi Clasa 0: interval 1 - 10 indivizi
Suprafața habitatului	ha	Cel puțin 193	În aria naturală protejată, suprafața habitatului speciei este de 192,83 ha. 26,63 km - Lungimea cursurilor de apă ce reprezintă habitat pentru specie.
Vegetație arborescentă	Pondere acoperire pe cele două maluri (%)	Cel puțin 90	Indicator de structură și al gradului de naturalitate a cursului de apă. Important este menținerea vegetației, replantarea vegetației defrișate și plantarea vegetației pe secțiunile unde au fost defrișate și nu s-au regenerat pe cale naturală.
	Lungime secțiuni cu vegetație ripariană naturală (km)	Cel puțin 26,63
Elemente de fragmentare pentru speciile de pești - principala bază trofică a vidrei (atât în interiorul sitului cât și în afara limitelor sitului)	Numărul elementelor de fragmentare	0	În amonte de confluența pe râul Brătia există un prag de fund (45.324575 - 24.958754) înalt de cca. 3 m peste care specia nu poate să treacă. Există o captare în amonte de Păstrăvăria Brătioara (45.342815 - 24.980168), care reprezintă o barieră impasabilă și un element important de fragmentare.
Elemente de fragmentare pentru vidră (atât în interiorul sitului cât și în afara limitelor sitului)	Numărul elementelor de fragmentare	0	Acest parametru trebuie definit în termen de 3 ani. Drumurile ce străbat habitatele vidrei reprezintă un element de fragmentare. Acestea reprezintă un pericol prin generarea de coliziuni între vidre și autovehicule. Orice intervenție în albia unui râu sau pârâu, care afectează debitul apei, transportul de sedimente, morfologia albiei sau migrația biotei, determină fragmentarea longitudinală a acestuia. Ideea fragmentării pleacă de la faptul că râurile sunt sisteme complexe ale căror habitate și specii se distribuie continuu de la izvor la vărsare și sunt permanent interconectate, iar integritatea acestora depinde de menținerea legăturii dintre acestea.
Starea ecologică a corpurilor de apă pe baza elementelor fizico-chimici	Calificativ stare ecologică	Stare ecologică excelentă (A)	Nu sunt disponibile date suficiente despre acest indicator.
Starea ecologică a corpurilor de apă pe baza elementelor biologici	Calificativ stare ecologică	Stare ecologică excelentă (A)	Nu sunt disponibile date suficiente despre acest indicator.

7. SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată
Principalul scop al Planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost declarat situl Natura 2000 R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și coerența rețelei Natura 2000 și menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală și alpină, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale prezente.7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități
Obiectivele generale reprezintă țintele ce trebuie atinse pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management.
Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului de management.
În vederea îndeplinirii acestora și pentru managementul ariei naturale vizate vor fi dezvoltate măsuri de management specifice.7.2.1. Obiectiv general
Obiectivele generale reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază:
Tabel 149 - Obiectivele generale ale planului de management

Nr. crt.	Cod	Tema de bază	Obiectiv general
1.	T1	Conservarea și managementul biodiversității - al speciilor și habitatelor de interes conservativ	O.G.1. Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii stării de conservare „favorabilă” a acestuia
			O.G.2. Asigurarea conservării speciilor de amfibieni și mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul îmbunătățirii, respectiv menținerii stării de conservare favorabilă a acestora
			O.G.3. Asigurarea conservării speciilor de pești pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.
2.	T2	Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității	O.G.4. Realizarea monitorizării biodiversității.
3.	T3	Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului	O.G.5. Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI 0258 Văile Brătiei și Brătioarei
4.	T4	Utilizarea durabilă a resurselor naturale	O.G.6. Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona Sitului.
5.	T5	Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)	O.G.7. Desfășurare turism durabil, prin intermediul valorilor naturale locale și a specificității acestora.

7.2.2. Obiective specifice
Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management.
Tabel 150 - Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management

Nr. crt.	Cod	Tema de bază	Obiectiv general	Obiective specifice
1.	T1	Conservarea și managementul biodiversității - al speciilor și habitatelor de interes conservativ	O.G.1. Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii stării de conservare „favorabilă” a acestuia	O.S.1 Conservarea suprafeței ocupată de tipul de habitat 91E0* în situl ROSCI 0258 Văile Brătiei și Brătioarei
				O.S.2 Conservarea suprafețelor pe care tipul de habitat 91E0* se instalează în mod natural în cadrul ariei naturale protejate, în afara distribuției identificată pe parcursul elaborării Planului de management
			O.G.2. Asigurarea conservării speciilor de amfibieni și mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul îmbunătățirii, respectiv menținerii stării de conservare favorabilă a acestora	O.S.3 Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia.
				O.S.4 Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia.
				O.S.5 Asigurarea conservării speciei Lutra lutra, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia.
			O.G.3. Asigurarea conservării speciilor de pești pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.	O.S.6 Asigurarea conservării speciilor Cottus transsilvaniae și Barbus petenyi în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia.
				O.S.7 Monitorizări periodice în vederea stabilirii prezenței/absenței speciilor Eudontomyzon mariae și Romanogobio uranoscopus
2.	T2	Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității	O.G.4. Realizarea monitorizării biodiversității.	O.S.8 Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ pe perioada implementării Planului de management
3.	T3	Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului	O.G.5. Cresterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului R0SCI 0258 Văile Brătiei și Brătioarei	O.S.9 Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului
				O.S.10 Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.	T4	Utilizarea durabilă a resurselor naturale	O.G.6. Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona Sitului.	O.S.11 Utilizarea durabilă a produselor lemnoase forestiere
5.	T5	Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)	O.G.7. Desfășurare turism durabil, prin intermediul valorilor naturale locale și a specificității acestora..	O.S.12 Promovarea prin turism a valorilor naturale ale Sitului și a zonei de ansamblu a acestuia

7.2.3. Măsuri specifice/măsuri de management
Tema 1 - Conservarea și managementul biodiversității - al speciilor și habitatelor de interes conservativO.G.1. Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii stării de conservare "favorabilă" a acestuia
Tabel 151 - O.S.1 Conservarea suprafeței ocupată de tipul de habitat prioritar 91E0* în Situl ROSCI 0258 ROSCI 0258 Văile Brătiei și Brătioarei

Cod MS	Tip MS	Măsura de management	Descriere măsuri si activități de implementare
1.1	A	Măsuri de management specifice habitatului prioritar 91E0*	a) Conservarea habitatului prioritar pe suprafețele ocupate în prezent: adoptarea de măsuri pentru paza, protecția habitatului pentru prevenirea tăierilor, a incendiilor, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier. Activități: patrulare, informare-comunicare, măsuri sancționatorii în caz de nerespectare. b) Materializarea în teren, prin semne de limită, a ariei naturale protejata ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei , întrucât există suprafețe ocupate cu arborete de anin în afară perimetrului declarat ca zonă de conservare a habitatelor și speciilor și este dificilă în teren departajarea zonelor care sunt în Sit și a celor în afara acestuia. c) Se va analiza posibilitatea de modificare a limitelor ariei naturale protejate, întrucât exista zone cu arborete din tipul de habitat forestier 91E0* limitrofe arboretelor cuprinse în Sit și în imediata vecinatate a acestora. Propunerea de modificare vizează extinderea limitelor actuale, în sensul includerii zonelor ocupate cu arborete din tipul de habitat 91E0* care există în imediata vecinătate a suprafeței actuale a Sitului. d) Adoptarea în compozițiile de regenerare (pentru arboretele ajunse la limita vârstei fiziologice) a speciilor edificatoare pentru tipul de habitat; pe măsură ce arboretele din Sit ajung la limita fiziologica, se va urmării asigurarea regenerării acestora cu speciile caracteristice tipului de habitat 91E0*: anin negru (Alnus glutinosa) și anin alb {Alnus incana), conform arealului lor natural în aria naturală protejată studiată. e) Avizarea proiectelor de investiții amplasate în arealul tipului de habitat și la limita zonei ocupate de tipul de habitat se va face în baza analizei impactului generat de desfășurarea activităților prevăzute în proiect și/sau pe perioada de execuție a obiectivului asupra habitatelor forestiere și asupra biotopului acestora, astfel încât să nu producă reducerea suprafeței ocupate de aninisuri în mod direct (tăiere si schimbarea utilizării terenului) sau indirect (prin modificarea condițiilor stationale în care se dezvolta favorabil tipul de habitat 91E0*). f) Se va acorda maximă atenție la proiectarea și execuția lucrărilor de întreținere și modernizare a drumurilor de acces - în mod evident strict necesare, având în vedere afectările actuale - care pot produce reducerea suprafeței tipului de habitat sau modificări ale condițiilor de biotop caracteristice tipului de habitat. g) Planurile și lucrările de dezvoltare urbanistică a localităților din zona Sit-ului să evite afectarea de terenuri aferente tipului de habitat 91E0*. h) Lucrări de regularizare a cursului apelor (Brătia, Brătioara), lucrări de apărare maluri etc. pot conduce la afectări ale tipului de habitat: reducere de suprafață ocupată, modificări ale condițiilor de biotop si afectarea arealului habitatului 91E0*. Se va analiza oportunitatea amplasării acestora si adoptarea de soluții de proiectare si execuție cu risc minim de afectare pentru suprafețele ocupate de tipul de habitat și pentru arealul natural al acestuia. i) Lucrările silvice care se desfășoară în arboretele limitrofe ariei naturale protejate se vor derula astfel încât să nu afecteze suprafața ocupata de arboretele din tipul de habitat; se va evita amplasarea traseelor de colectare prin tipul de habitat 91E0*. Este interzisă amplasarea pe suprafața ocupată de arboretele din 91E0* a platformelor primare de depozitare a lemnului, în procesul tehnologic al lucrărilor exploatare forestiera și transport - masa lemnoasă scoasă și colectată de pe versanți va fi evacuată cu ritmicitate în platformele primare amplasate în afara zonei de distribuție a habitatului 91E0*. De asemenea, se interzice depozitarea de resturi și materiale lemnoase în arealul habitatului 91E0*; la finalizarea lucrărilor de exploatare vor fi curățate resturile produse si vor fi evacuate. j) Având în vedere ușurința de instalare pe cale naturală a speciilor care compun acest tip de habitat în arealul său specific, se vor promova acțiuni de protejare a suprafețelor pe care se extinde habitatul. Acțiuni: informare-conștientizare factori interesați privind importanța menținerii tipului de habitat forestier instalat natural, efectele benefice ale ecosistemului forestier asupra reglării regimului hidric al terenurilor, instalarea de sisteme de protecție a regenerărilor naturale (ex: garduri), atragere de fonduri pentru acordarea de măsuri stimulatorii la opțiunea de utilizare a terenurilor pentru destinație forestieră de către proprietarii acestora. k) Dacă există terenuri propice instalării habitatului, acesta se poate regenera și pe cale artificială prin plantații.
1.2	R	Măsuri restrictive pentru habitatul prioritar 91E0*	a) în arealul tipului de habitat 91E0* este interzisă utilizarea de specii alohtone tipului de habitat în compozițiile de regenerare; regenerarea arboretelor existente se vor face cu respectarea compozițiilor de regenerare corespunzătoare habitatelor naturale, în conformitate cu tipurile naturale de pădure. b) Este interzisă utilizarea focului în arboretele din tipul de habitat; aprinderea focului în Sit va fi permisa doar in zone special amenajate. c) Având în vedere pericolul extinderii incendiilor produse pe terenurile limitrofe habitatului, este interzisă arderea resturilor vegetale de pe terenurile învecinate, conform prevederilor art. 96 alin. (3) pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006. d) Interzicerea construirii de noi drumuri de circulație publică (drumuri comunale, județene, naționale) prin arealul tipului de habitat 91E0*. Drumurile publice și cele forestiere existente vor fi conservate în stare optimă pentru asigurarea circulației de-a lungul cursului apelor, pentru accesibilizarea bazinelor acestora și pentru accesul localnicilor către pășunile montane; utilizarea și întreținerea acestora se va face fară a se proceda la ocupare de terenuri cu vegetație forestieră din tipul de habitat 91E0*.

Tabel 152 - O.S.2 Conservarea suprafețelor pe care tipul de habitat prioritar 91E0* se instalează în mod natural în cadrul ariei naturale protejate, în afara distribuției identificată pe parcursul elaborării Planului de management

Cod MS	Tip MS	Măsura de management	Descriere măsuri si activități de implementare
2.1	A	Măsuri de management specifice conservării suprafețelor habitatului prioritar 91E0*	a) Se va urmări asigurarea regenerării arboretelor ajunse la vârste mature, prin promovare de lucrări de ajutorare a regenerării naturale. Lucrările vor fi efectuate în stadiile de vârsta si dezvoltare în care arboretele conserva capacitatea de regenerare. b) Efectuare de lucrări de îngrijire si conducere a arboretelor, cu scopul asigurării în stare „favorabilă” a structurii tipului de habitat 91E0*. c) Urmărirea stării de sănătate a arboretelor, în urma constatării unor zone în care acționează în prezent gândaci defoliatori ai frunzei de anin ( Agelastica alni, Melasoma aenea). în situația în care, în ani consecutivi, se va constata creșterea intensității de acțiune a gândacilor defoliatori și producerea de afectări în ceea ce privește vitalitatea arborilor, se va analiza posibilitatea de intervenție prin măsuri active; întrucât tipul de habitat este amplasat de-a lungul cursului apelor (Brătia și afluentul sau Brătioara, care conduc în aval către bazinele Râului Târgului, apoi în cel al Râului Doamnei și ulterior în râul Argeș) nu este permisă utilizarea de metode chimice de combatere a dăunătorilor acestui tip de habitat. d) în urma producerii de furtuni, viituri care au ca și consecințe doborârea de arbori și antrenarea acestora pe cursul apelor (Brătia, Brătioara) se recomanda evacuarea acestora, cu respectarea regulilor silvice privind exploatarea și colectarea materialului lemnos. Considerăm necesară evacuarea datorită blocajelor pe care arborii doborâți le provoacă pe cursul apei, iar în arealul tipului de habitat pot îngreuna regenerarea tipului de habitat. e) Activitățile de turism și infrastructura necesară pentru derularea activităților turistice, sportive, recreative se vor derula astfel încât să nu provoace deteriorarea unor zone din tipul de habitat 91E0*: se vor amenaja trasee de vizitare, locurile permise pentru campare vor fi semnalizate, vor fi amenajate în mod corespunzător zonele în care este permisă aprinderea focului (vetre foc, grătar), resturile menajere vor fi depozitate și evacuate în afara ariei naturale protejate s.a f) Resturile depozitate in raza sitului, in arealul tipului de habitat 91E0* - pe malul apelor - vor fi antrenate de apa la producerea de revărsări, viituri si reprezintă sursa de poluare a apelor; astfel se interzice abandonarea în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de produse care pot deteriora habitatul.
2.2	R	Măsuri restrictive de management pentru conservarea habitatului prioritar 91E0*	a) Pășunatul este permis în condițiile legale (0,3 - 1 UVM, în perioada mai- septembrie), în zonele din habitatul 91E0*, în fondul forestier, în perdelele forestiere de protecție și în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau în alunecare, conform prevederilor Codului Silvic. b) Se interzice camparea pe întreaga suprafață a habitatului. c) Se interzice abandonarea în arealul sitului a deșeurilor și deversarea de produse care pot deteriora aria protejată.

Tema 1 - Conservarea și managementul biodiversității - al speciilor și habitatelor de interes conservativO.G.2. Asigurarea conservării speciilor de amfibieni si mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul îmbunătățirii, respectiv menținerii stării de conservare favorabilă a acestora
Tabel 153 - O.S.3 Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/amenințare
3.1	A	Prevenirea mortalității prin accidentare la specia Bombina variegata	Se cunoaște faptul că amfibienii migrează pe gradiente de umiditate, iar o parte însemnată dintre punctele de observare a speciei (cel puțin 45 dintre cele 136 puncte) au fost pe drumuri de exploatare forestieră principale, secundare sau de scoatere a lemnului din parcele, în habitate acvatice temporare formate în urme de vehicule de transport forestier sau în șanțuri de drenare a apei de pe marginea drumurilor de exploatare forestieră.Măsură activă: Întreținerea drumurilor de exploatare forestieră principale și secundare în vederea împiedicării acumulării temporare a apei în cavități formate de activitatea vehiculelor de transport forestier. Delimitarea unor benzi a căror lățime să fie de 10-20 metri de la malul apelor curgătoare, în vederea protejării specie Bombina variegata. De asemenea, se permite cositul în perioada iunie-septembrie doar prin mijloace acționate manual. Desființarea rapidă a drumurilor temporare de scoatere a materialului forestier din parcele la încheierea exploatării parcelelor sau nivelarea acestora în sensul împiedicării acumulării apei în cavități formate de activitatea vehiculelor de transport forestier. Zonă de aplicare: Dată fiind distribuția largă a speciei la nivelul sitului ROSCI0258, măsura se poate aplica la toate drumurile de exploatare forestieră (principale, secundare, de scoatere a materialului lemnos din parcele) de pe raza sitului ROSCI0258. Prioritate: Ridicată.	P - B07 Alte activități silvice P - G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune
3.2	I	Instruirea lucrătorilor pe utilaje de transport forestier în vederea ocrotirii habitatelor acvatice temporare	Deplasarea vehiculelor prin habitatele acvatice temporare formate pe drumurile de pământ din interiorul sau marginea sitului afectează mecanic specia, ducând la mortalitatea sau rănirea indivizilor adulți sau a larvelor. Urmele proaspete de vehicule observate (tractoare forestiere) reprezintă o presiune locală scăzută asupra speciei în habitatele respective. Uneori vehiculele TAF creează condițiile de formare a unor habitate acvatice temporare, care atrag specia; la o trecere ulterioară a vehiculelor prin aceleași urme, acestea pot accidenta exemplarelele de amfibieni sau distruge pontele depuse. Măsură de informare: Mecanicii de transport forestier vor fi instruiți să ocrotească / să evite trecerea cu roțile utilajelor de transport forestier prin habitate acvatice temporare, mai ales în proximitatea platformelor de depozitare a materialului lemnos. Dacă vor observa formarea de bălți pe drumuri temporare de extragere a materialului lemnos și nu va fi posibilă ocolirea acestora, vor fi instruiți să parcurgă respectivele bălți cu viteză minimă. Măsura trebuie corelată și cu măsura 1.1.2.2. (întreținerea drumurilor forestiere), în sensul că mecanicii de utilaje forestiere vor informa entitățile abilitate pentru întreținerea drumurilor forestiere asupra eventualelor bălți formate pe drumurile forestiere principale și secundare, în vederea drenării acestora și îndreptării cavităților. Zona de aplicare: n/a Prioritate: ridicată.	P - G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune
3.3	R	Ocrotirea habitatelor acvatice de reproducere a speciei în zonele de exploatare forestieră.	Evitarea distrugerii sau modificării habitatelor acvatice de reproducere prin târârea materialului lemnos, depozitarea buștenilor pe platformele primare, depozitarea de deșeuri lemnoase, cum ar fi crengi, cetină sau rumeguș. Măsură restrictivă: Interzicerea și aplicarea de sancțiuni contravenționale în vederea tăierilor ilegale și prevenirea prin măsuri pentru paza și protecția habitatelor forestiere. Verificarea practicilor de exploatare forestieră în teren și îndrumarea personalului silvic, în vederea conformării la cerințele de conservare ale speciei. Zona de reglementare: fondul forestier cuprins în limitele sitului ROSCI0258, drumurile de exploatare forestieră principale și secundare și zonele adiacente utilizate ca platforme temporare de depozitare a materialului lemnos. Prioritate: ridicată	P - B07 Alte activități silvice
3.4	A	Igienizarea habitatelor acvatice în care a fost observată specia și a fost identificată această presiune.	Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice, în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a apei, cu consecințe grave asupra amfibienilor. Deșeurile din mase plastice afectează amfibienii prin dezagregarea fizică și chimică a acestora, rezultând bucăți mici, care pot fi îngurgitate (de exemplu, particule de polistiren) sau substanțe care pot fi absorbite prin tegumentul subțire și bogat vascularizat al amfibienilor, cu efecte toxice pe termen lung. Măsură activă: Curățarea habitatelor acvatice de orice gunoi sau deșeu solid, în perioada de toamnă (preferabil, luna octombrie). Zona de aplicare: 45.3443018,24.9800301 45.3234726, 24.9776198 45.318255, 24.965386 45.343715,24.980112 45.2917144, 24.9666551 45.276343, 24.949173 45.259264, 24.933063 45.2585607, 24.9324404 45.2553738,24.9310387 45.2515386, 24.9302891 45.2500015, 24.9308761 45.340141,24.979285 45.3349004, 24.9789548 45.3183920, 24.9657724 45.2761471,24.9495806 45.2870688, 24.9604373 45.2758064, 24.9478616 45.2603519, 24.9334392 45.2592247, 24.9322048 45.336923, 24.978886 Și în toate locurile unde vor fi identificate ulterior deșeuri de orice natură Prioritate: Ridicată.	P - H05.01 gunoiul și alte deșeuri solide
3.5	A	Limitarea pierderilor de apă la nivelul unor habitate acvatice utilizate de specie și astfel, limitarea concentrării nutrienților și a algelor	Acumularea de materie organică duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către Bombina variegata. Un nivel ridicat al concentrației diverselor substanțe rezultate din putrefacția materiei organice vegetale conduce la scăderea oxigenului dizolvat, ceea ce duce la mortalitate in rândul larvelor. Un nivel scăzut al apei in respectivele habitate de reproducere poate crește riscul secării. Măsură activă: Extragerea algelor și completarea artificială cu apă, prin realizarea unei derivații din drenul de apă care subtraversează mai la sud drumul de exploatare forestieră principal, de pe Valea Brătioarei. Zona de aplicare: 45.3436690, 24.9802443 Prioritate: Scăzută.	A – K01.02 - colmatare
3.6	A	Decontaminarea zonelor afectate de poluare cu ulei mineral	Surse punctiforme de poluare a apei de suprafață, de exemplu, scurgeri de ulei de la vehiculele de transport forestier, afectează exemplarele de amfibieni din habitatul acvatic respectiv. Amfibienii sunt extrem de vulnerabili la substanțe poluante, datorită tegumentului subțire și bogat vascularizat, prin care pot pătrunde ușor, cu efecte toxicologice. Conștientizarea și informare cu privire la accidentele legate de scurgerile de ulei și necesitatea deținerii de materiale absorbante de interventie rapida in cazul producerii acestora. Măsură activă: Decontaminarea zonelor unde au fost observate pierderi punctiforme de ulei mineral. Zona de aplicare: 45.3471825,24.9810184 45.3374176, 24.9512665 45.3717370, 24.9387363 45.3357331,24.9526870 45.347146, 24.981156 45.337431,24.951360 Prioritate: Scăzută.	P – H01.03 alte surse de poluare a apelor de suprafață
3.7	R	Interzicerea extragerii de nisip și pietriș în zonele din albia minoră, în perioada activă a amfibienilor (martie - octombrie)	Extracția de nisip și pietriș produce localizat modificări ale habitatului, dar poate crea și habitate acvatice noi. Impacturile pot consta însă în deranjul localizat al substratului, deranjul mecanic, producerea de turbiditate prin antrenarea aluviunilor, distrugerea unor bălți, moartea sau rănirea unor exemplare ale speciei prin coliziune. Măsură restrictivă: Se interzice exploatarea nisipului și/sau pietrișului din albia râurilor Brătia și Brătioara în interiorul sitului în perioada în care specia este activă. Zonă de reglementare: toată suprafața sitului Prioritate: scăzută.	A – C01.01 - Extragerea de nisip și pietriș

Tabel 154 - O.S.4 Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia.

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/ amenințare
4.1	A	Extinderea studiului de inventariere și cartare a tritonului cu creastă prin studierea structurii metapopulaționale a acestuia la nivelul unei zone tampon de minimum 2 km în jurul limitelor sitului	Tritonul cu creastă este una dintre speciile de amfibieni care realizează structuri metapopulaționale, cu sub-populații conectate între ele și o anume dinamică a extincțiilor și recolonizărilor locale. Studiul de inventariere și cartare la nivelul sitului a acoperit doar suprafața sitului și zonele din proximitate (nu mai mult de 100-200 m față de limitele sitului). Măsură activă: Pentru a înțelege structura metapopulațională a speciei la o altă scară spațială este nevoie de un studiu pe de-o parte cu extindere spațială mai mare, pe de altă parte implicând metode de tipul marcare-recapturare, pentru a înțelege distribuția spațială a sub-populațiilor speciei, direcțiile de migrare și dinamica extincțiilor și recolonizărilor locale. Suprafața studiului extins de inventariere și cartare ar trebui să fie de cel puțin 2 km tampon în jurul limitelor sitului. Zona de aplicare: Studiul presupune identificarea tuturor habitatelor acvatice favorabile sau de tranziție (stepping stone) de la latitudinea de 45°20'18.8"N (identificabilă vizual cu ajutorul LEA 220 kV) și până la DN73C ( 45°13'18.02"N), într-o zonă tampon de 2 km în jurul limitelor sitului ROSCI0258. Vor fi excluse zonele împădurite cu pante de peste 25% din interiorul acestei zone tampon, precum și zonele din intravilanul localităților. De asemenea, se va exclude cursul principal al râului Brătia (dar se vor verifica brațe secundare sau brațe moarte). Prioritate: ridicată	n/a
4.2	A	Repopularea habitatelor favorabile din interiorul sitului cu indivizi proveniți din programul de reproducere in-situ	Efectivele populaționale ale speciei Triturus cristatus, estimate ca urmare a Studiului de cartare și inventariere a amfibienilor și reptilelor la nivelul sitului ROSCI0258, sunt insuficiente pentru a asigura existența speciei pe termen lung în limitele sitului. Pentru asigurarea existenței speciei pe termen lung sunt necesare mai multe măsuri active de conservare. Măsură activă: Repopularea cu cel puțin 500 de indivizi adulți și subadulți (știut fiind că subadulții se adaptează cel mai ușor noilor habitate și efectuează migrații de recolonizare în cel mai mare procent din toate stadiile ontologice ale speciei). În fiecare locație prevăzută mai jos se va popula cu cel puțin câte 100 de indivizi. Zona de aplicare:	n/a

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/ amenințare
			Ridicată.
4.3	A	Extinderea suprafeței sitului ROSCI0258 în vederea cuprinderii habitatelor în care au fost identificate populații ale tritonului cu creastă și habitatelor de pasaj care fac legătura dintre habitatele de reproducere și dezvoltare	Actuala configurație a sitului ROSCI0258 exclude o serie de habitate favorabile pentru specia Triturus cristatus, inclusiv cele 2 habitate acvatice permanente în care a fost observată specia (unul dintre habitate se află la 77 de metri de limita sitului, celălalt la 35 de metri de limita sitului). Limitele sitului urmăresc prea restrictiv lunca râurilor Brătia și Brătioara, excluzând o serie de habitate favorabile pentru tritonul cu creastă, precum smârcuri, bălți permanente, zone de băltire, de la altitudinea de aprox. 700 m și până la limita altitudinală de jos a sitului. Măsură activă: În vederea îmbunătățirii stării de conservare a tritonului cu creastă la nivelul sitului ROSCI0258 se propune transmiterea documentației necesare de fundamentare a extinderii sitului autorității publice centrale pentru protecția mediului, aceasta urmând a derula demersurile necesare pentru extinderea sitului, în vederea asigurării integrării habitatelor favorabile speciei și asigurării unui statut legal de protecție a terenurilor care ar trebui să asigure conectivitatea dintre acestea. Zona de aplicare: Habitatele acvatice care trebuiesc incluse în limitele sitului ROSCI0258 (cel puțin acestea, dacă nu și alte habitate acvatice, identificate ca urmare a derulării studiului de identificare a structurii metapopulaționale - măsura anterioară.): 1. 45.318001, 24.965759 2. 45.321615, 24.961170 3. 45.327637, 24.958908 4. 45.328602, 24.959131 5. 45.329869, 24.960236 6. 45.330088, 24.968594 7. 45.328346, 24.957554 8. 45.333135, 24.957640 Prioritate: Ridicată.	n/a
4.4	A	Igienizarea unui habitat acvatic în care a fost observată specia.	Deșeurile solide (în special cele din plastic sau metal) constituie adevărate capcane sau bariere mecanice, în special pentru larve, conducând uneori la mortalitatea exemplarelor (de exemplu, în doze de bere din aluminiu). Gunoiul menajer sau de la gospodării supraîncarcă cu nutrienți habitatele acvatice ale speciilor ocrotite de amfibieni. Alți constituienți ai gunoaielor depozitate ilegal generează inclusiv poluarea punctiformă a apei, cu consecințe grave asupra amfibienilor. Deșeurile din mase plastice afectează amfibienii prin dezagregarea fizică și chimică a acestora, rezultând bucăți mici, care pot fi îngurgitate (de exemplu, particule de polistiren) sau substanțe care pot fi absorbite prin tegumentul subțire și bogat vascularizat al amfibienilor, cu efecte toxice pe termen lung. Măsură activă: Curățarea habitatului acvatic de orice gunoi sau deșeu solid, în perioada de toamnă (preferabil, luna octombrie). Zona de aplicare: 45.3183920, 24.9657724 Prioritate: Ridicată.	P - H05.01 gunoiul și alte deșeuri solide
4.5	A	Montarea unor praguri sau a unei structuri ce pot menține volumul de apă necesar	Unul dintre habitatele acvatice folosite pentru reproducere este localizat în șanțul de lângă drumul de pământ care face legătura dintre satul Cândești și Valea Măcelarului. Secarea reprezintă un risc pentru amfibienii aflați în reproducere și mai ales pentru larvele aflate în proces de dezvoltare. Măsură activă: Menținerea unui anumit volum de apă care să nu pună în pericol habitatul speciei prin limitarea pierderilor de apă din habitatele acvatice, prin montarea unor praguri sau a unei structuri ce pot menține volumul de apă necesar. Zona de reglementare: 45.2926602, 24.9677253 Prioritate: Ridicată.	A - K01.03 - secare
4.6	A	Realizarea unui studiu de teren privind matricea de permeabilitate pentru asigurarea conectivității sub-populațiilor de Triturus cristatus la nivelul sitului ROSCI0258	Studiul privind metapopulația speciei Triturus cristatus prevăzut la măsura 4.1. va trebui să ofere o imagine a coridoarelor și direcțiilor de migrație ale speciei, urmând ca studiul prevăzut la această măsură să aprofundeze morfologia și funcțiile habitatelor incluse în coridoarele de migrație ale speciei. Măsură activă: Acest studiu va trebui să realizeze hărți de fricțiune a habitatelor terestre incluse în coridoarele ecologice. Fragmentarea și izolarea habitatelor sunt mai ales rezultatul agriculturii intensive și a dezvoltării infrastructurii lineare. Coridoarele ecologice sunt rezolvarea acestei situații ce poate duce la extincția locală a populațiilor. Menținerea acestor coridoare și un pășunat neintensiv al acestora, vor menține conectivitatea, favorizând migrația speciilor. Pentru amfibieni este nevoie și de menținerea de habitate umede de-a lungul coridoarelor. Subtraversările sau supratraversările pot contribui la permeabilitatea drumurilor și reducerea mortalității. Zona de aplicare: Habitatele terestre identificate drept coridoare de pasaj pentru tritonul cu creastă, în cadrul studiului privind structura metapopulațională a speciei la nivelul sitului ROSCI0258 și zona tampon de min. 2 km. Prioritate: Medie.	n/a
4.7	A	Limitarea accesului speciilor pe carosabil în special în perioada de migrație în și dinspre zonele de reproducere (martie-mai).	Specia migrează dinspre habitatele terestre, de pe pajiști, marginea pădurii sau zone de pădure, către cele acvatice de reproducere. Astfel, pe perioada de migrație amfibienii sunt supuși unui grad mare de periculozitate în timpul traversării drumurilor din aria protejată. Măsură activă: Reabilitarea unor drumuri din aria naturală protejată va duce la creșterea accidentării speciilor de amfibieni. În cazul acestor investiții propunem ca în realizarea unor subtraversări sau orice alte structuri ce vor ajuta deplasarea în siguranță a speciilor, în special în perioada de reproducere (martie-mai). Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Ridicată.	n/a

Tabel 155 - O.S.5 Asigurarea conservării speciei Lutra lutra, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/amenințare
5.1	A	Realizarea unui studiu de împădurire a malurilor cursurilor de apă în limitele sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	În vederea identificării celor mai bune soluții pentru refacerea vegetației ripariene de pe malurile cursurilor de apă, în sectoarele suprapuse cu ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este necesară expertiza specifică inginerilor silvici. Măsură activă: Anterior activităților de plantare se vor realiza studii în care se vor identifica speciile forestiere ce se vor planta, formula de plantare, regimul de proprietate, perioada și metodele de mentenanță a plantației. Totodată studiile de împădurire vor prezenta minim următoarele informații: pregătirea terenului și a solului, înființarea plantației și întreținere, lucrări de îngrijire și devize estimative a costurilor. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	B07. Alte activități silvice decât cele listate mai sus L08 Inundații (procese naturale)
5.2	A	Plantarea de pâlcuri de arbori pe malul ecosistemelor acvatice (râuri, pârâuri).	Selecția speciilor ce urmează a fi plantate va avea în vedere tipul de habitat riparian preferat de vidră și se vor selecta specii precum: Alnus incana, Alnus glutinosa, Fraxinus excelsior, Populus alba, Salix alba și Salix eleagnos. Măsură activă: Activitățile de plantare a malurilor vor viza malurile cursurilor de apă, ce sunt lipsite de vegetația ripariană sau zonele în care densitatea vegetației este redusă. Se va planta o bandă de arbori pe o lățime de 5 m de la cursul de apă pe ambele maluri astfel încât să se realizeze pădurea ripariană necesară unui curs de apă natural. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	B07. Alte activități silvice decât cele listate mai sus L08 Inundații (procese naturale)
5.3	A	Prevenirea braconajului cinegetic și piscicol în ceea ce privește specia Lutra lutra	Braconarea vidrelor trebuie abordată în contextul braconajului în general, o problemă în continuare comună în România. Braconajul poate exista din cauza faptului că este foarte greu de controlat. La nivel național braconajul speciei vidră este unul ridicat, îndeosebi în zonele în care acestea au o densitate mare și în zonele în care există ferme piscicole sau localnicii trăiesc din exploatarea resurselor piscicole. Măsură activă: Principala activitate de identificare și combatere a actelor de braconaj este patrularea, completată de utilizarea camerelor cu senzori și utilizarea de voluntari locali. Invariabil, braconajul provoacă un impact negativ asupra ihtiofaunei acolo unde este practicat. Pentru limitarea fenomenului și implicit a impactului asupra speciilor de pești și vidră, administratorul ariei protejate trebuie să execute periodic, împreună cu organele abilitate pentru aplicarea prevederilor legale în cazul constatării actelor de braconaj și sancționarea acestora conform legislației în vigoare. Abordarea preventivă a braconajului pare a fi dezvoltată pe doi piloni, și anume patrularea cu personalul de specialitate și informarea cetățenilor/localnicilor privind potențialele repercusiuni ale unor acte de braconaj dovedite. Un alt mijloc vizează un control strict al deplasărilor în teren a vânătorilor și pescarilor și controlul mașinilor identificate în cadrul fondului cinegetic și piscicol Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
5.4	A	Promovarea îmbunătățirii calității habitatelor pentru speciile pradă prin diversificarea și densifierea resurselor trofice	Specia Lutra lutra este dependent de resursa trofică reprezentată preponderant din specii de pești. Dispariția sau diminuarea resurselor piscicole din sit va conduce la reducerea populație de vidră. Totodată creșterea resurselor de pește din sit va conduce la creșterea populației de vidră în sit. Măsură activă: În vederea implementării cu succes a acestei măsuri sunt necesare următoarele activități: Implementarea pescuitului exclusiv catch and release în arealul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei; Popularea cu specii autohtone de ihtiofaună a apelor din zona ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane). E03. Descărcări deșeuri F02.03 Pescuit de agrement
5.5	A	Realizarea unui studiu de inventariere și cartare a locurilor de odihnă și a vizuinelor utilizate de vidră	Vizuinele de vidră, preponderent cele natale sunt foarte importante pentru asigurarea supraviețuirii speciei în sit. De cele mai multe ori aceste vizuini natale sunt localizate pe afluenții cursurilor de apă principale în zone greu accesibile și în care prezența umană este redusă. Măsură activă: În vederea realizării studiului de inventariere și cartare a locurilor de odihnă utilizate de vidră se vor parcurge la picior toate corpurile de apă din sit. Studiul va cuprinde o parte descriptivă și o hartă. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei	E01. Zone urbanizate, habitare umana (locuințe umane). K01.01 Eroziune K03.06 Antagonism cu animale domestice L08 Inundații (procese naturale)

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/amenințare
5.6	R	Interzicerea, controlul și monitorizarea atentă a managementului deșeurilor industriale și menajere. Eliminarea deșeurilor din aria naturală protejată.	Prezența deșeurilor pe malurile râului dovedește o gestionare defectuoasă a deșeurilor ce poate avea efecte negative majore asupra populației de vidră prin poluarea și scurgerea de substanțe chimice periculoase. Pentru a înlătura aceste efecte negative se vor realiza vizite în teren și se vor identifica și sancționa persoanele fizice și juridice responsabile. Măsură restrictivă: Interzicerea depozitării a deșeurilor în alte locuri decât cele autorizate constituie o obligație legală (a se vedea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, art. 20 alin. 3 și 4). Controlul deșeurilor în ultimi ani nu a fost gestionat după cum cere legislația. Problemele sunt mari indiferent de natură, fie că vorbim despre deșeuri industriale, fie că vorbim despre deșeuri menajere. Problema trebuie rezolvată de administrațiile locale, iar apoi aceste situații trebuie monitorizate și prevenite după caz. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane). E03. Descărcări deșeuri
5.7	R	Interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu acordul scris și avizul administratorului sitului.	Arborii ce sunt situați pe malurile cursurilor de apă sunt deosebit de importanți pentru vidră, se recomandă a nu se intervenii în aceste zone pentru a se păstra caracteristicile pădurii ripariene, chiar și în cazul în care nu avem certitudinea prezenței speciei Lutra lutra. Măsură restrictivă: Pentru a înlătura aceste efecte negative se vor realiza vizite în teren și se vor identifica și sancționa persoanele fizice și juridice responsabile cu tăierea arborilor de pe mal. Totodată se vor instala panouri informative pe care vom menționa printre altele și această restricție de tăiere a arborilor de pe mal Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	B07. Alte activități silvice C01.01 Extragere de nisip și pietriș
5.8	A	Reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear (drumuri de orice fel), sau construcția de infrastructură nouă de acest tip se poate efectua doar cu acordul prealabil al administrației sitului.	Măsură activă: Drumurile ce fragmentează habitatele ocupate de vidră pot reprezenta un pericol, prin generarea de coliziuni între vidre și autovehicule, de aceea este necesar ca aceste zone să fie monitorizate și luate măsuri de înlăturare a riscului de coliziune. Aceste lucrări vor fi permise doar în cazul în care aceste infrastructuri prezintă o permeabilitatea pentru specia vidră în zonele de migrare. Această permeabilitate va fi asigurată prin implementarea măsurilor specifice de prevenire a fragmentării habitatelor speciei: poduri, tuneluri, structuri speciale de treceri, garduri de protecție și ghidare, indicatoare de atenționare a șoferilor etc. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	D01.02 Drumuri, autostrăzi
5.9	R	Interzicerea lucrărilor de regularizare a malurilor sau a altor lucrării hidrotehnice care modifică cursurile de apă, (doar cu anumite excepții, precum cazul alunecărilor) și nu se vor întreprinde alte măsuri specifice de regularizare, cu excepția zonelor locuite, dacă nu există alte alternative, în scopul asigurării integrității vizuinelor, siturilor de reproducere și odihnă ale speciei Lutra lutra	Măsură restrictivă: Regularizarea malurilor poate duce la distrugerea sau/și degradarea habitatului ocupat de vidră, dar și a locurilor de odihnă și vizuinelor. Pentru a înlătura aceste efecte negative se vor realiza vizite în teren și se vor identifica și sancționa persoanele responsabile. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.05.05. Hidrocentrale mici, stavilare.
5.10	R	Nu se va circula cu vehicule de orice tip în albia râurilor și a altor zone umede din sit	Circulația cu vehicule în habitatele ripariene utilizate de vidră reprezintă un inconvenient major, prin perturbarea activităților zilnice necesare ale vidrei și constituie o sursă de degradare a habitatelor. Măsură restrictivă: Pentru a înlătura aceste efecte negative se vor realiza vizite în teren și se vor identifica și sancționa persoanele fizice și juridice responsabile. Conform art. 52 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului, pe suprafața ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanți fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepția drumurilor permise accesului public. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	B07. Alte activități silvice C01.01. Extragere de nisip si pietriș. D01.02 Drumuri, autostrăzi E01. Zone urbanizate, habitare umana (locuințe umane). naturale)
5.11	R	Limitarea lucrărilor/proiectelor care duc la scăderea debitului (de exemplu prin captare) sau la variații de debit	Scăderea debitului râului are drept consecință și scăderea potențialului trofic pentru vidră, prin scăderea cantităților de ihtiofaună. Acest tip de lucrări necesită autorizare din punct de vedere al protecției mediului, autorizare care se realizează în baza avizului al administratorului. Măsură restrictivă: Pentru a înlătura aceste efecte negative se vor realiza vizite în teren, pentru a verifica dacă se respect debitul ecologic și se vor identifica și sancționa persoanele fizice și juridice responsabile Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	J02.05.05. Hidrocentrale mici, stavilare.
5.12	A	Monitorizarea zonelor umede inundate temporar și relocarea ihtiofaunei rămasă captivă	Măsură activă: În urma inundațiilor, se pot forma bălți temporare unde de multe ori peștii rămași captivi mor datorită secării bălților. Pentru limitarea presiunii, este necesară monitorizarea ariei protejate și relocarea indivizilor aparținând ihtiofaunei care rămân captivi în bălți temporare. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	K01.03 Secare L08 Inundații (procese naturale)
5.13	A	Achiziția și instalarea de sisteme de protecție, garduri electrice și garduri de plasă, a bazinelor de creștere a peștilor, împotriva speciilor ihtiofage, precum: Lutra lutra	Conflictul dintre localnici și prădători apare atunci când fermele acestora înregistrează pagube. În cazul nostru localnicii ce au bazine de creștere înregistrează pagube realizate de vidră, iar faptul că nu sunt despăgubiți îi face să implementeze măsuri uneori ilegale. Prin instalarea demonstrativă a unor astfel de sisteme de protecție a fermelor piscicole din zona se va diminua conflictul om-vidră. Pot fi instalate în scop demonstrativ, două astfel de sisteme de protecție, garduri electrice și garduri de plasă, spre exemplu, la: Păstrăvăria Brătia (45.304451, 24.975779), Păstrăvăria Cândești (45.330333, 24.956636), Păstrăvăria Brătioara (45.341936, 24.979878). Măsură activă: Gardurile electrice vor fi compuse din fir, izolatori, invertor alimentat de la rețea sau solar în funcție de soluția tehnică posibilă de la fața locului. Patru - cinci fire conductoare de energie electrică sunt suficiente pentru a opri vidra să mai pătrundă în bazinul piscicol. Firele vor fi montate, la intervale de 10 -12 cm, pe țăruși de lemn pe care vor fi instalați izolatori ce nu permit contactul cu lemnul. Pentru gardurile din plasă utilizate la împrejmuirea fermei sau bazinelor piscicole, dimensiunea maximă a ochiurilor din plasă nu trebuie să depășească 75 mm. Recomandăm utilizarea gardurilor din plasă de sârmă cu ochiuri mai mici de 75 de mm. Gardul nu trebuie să prezinte găuri mai mari de 75 mm, în nici un punct al său, în acest sens trebuiesc verificate îmbinările și colțurile gardului. Se vor respecta indicațiile din ghidul: Bouroș G. (2020), Vidra și fermele pisciole - ghid cu măsuri de limitare a pagubelor, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, ISBN 978-973-0-31656-8. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	F02.03 Pescuit de agrement F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
5.14	A	Analiza resurselor trofice disponibile și cele utilizate de populația de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, a impactului vidrelor asupra populațiilor speciilor pradă și stabilirea unor măsuri concrete de management integrat a vidrei și a speciilor pradă adaptate situațiilor reale la nivelul ariei protejate și zonei învecinate	Măsură activă: În acest sens sunt necesari următorii pași: Existența unor resurse suficiente de hrană pentru populația de vidră, în contextul reducerii conflictelor și aplicării unui management piscicol eficient; Stabilirea și adoptarea unor indicatori ai echilibrului ecologic pradă-prădător; Integrarea în planurile de management ale fondurilor piscicole a unor măsuri minime necesare asigurării unei creșteri reale a populațiilor speciilor pradă; Realizarea unui studiu al dietei vidrei în aria naturală protejată pe baza analizei excrementelor colectate din sit în vederea identificării resurselor trofice utilizate. Realizarea unui studiu al ihtiofaunei din sit în vederea identificării resurselor trofice disponibile. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	F02.03 Pescuit de agrement F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
5.15	A	Realizarea la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a unor studii privind impactul câinilor hoinari asupra faunei în general și a vidrei în special și adoptarea legală/implementarea urgentă a unor măsuri de reducere a numărului și distribuției câinilor hoinari din habitatele populate de vidră	Gestionarea necorespunzătoare a câinilor hoinari îndeosebi ai celor de la stâne, sate ș sălașe are un impact semnificativ asupra faunei. Prezența câinilor hoinari în habitatele ocupate de vidră au un impact negativ asupra populației de vidră din sit. Câinii hoinari sunt atât prădători cât și vectori de transmisie a bolilor pentru populația de vidră. Măsură activă: Administratorii fondurilor de management cinegetic și administrațiile locale, vor fi sprijiniți în activitatea de eliminare a câinilor hoinari din zona habitatelor utilizate de vidră. Dintre rezultatele așteptate în urma implementării acestei măsuri enumerăm: • Raport cu informații coerente privind efectivele de câini hoinari și analiza impactului asupra speciilor de faună; • Documentarea de propuneri de îmbunătățire a cadrului legal existent prin adoptarea unor prevederi legale care să permită, după caz, capturarea tranchilizarea, sterilizarea și vaccinarea sau eutanasierea câinilor hoinari; • Adoptarea unor prevederi legale care să atragă responsabilizarea deținătorilor d câini în ceea ce privește pagubele create fondurilor cinegetice sau șeptelului; Sistem legal de reducere a numărului câinilor hoinari îmbunătățit, aprobat de autoritățile responsabile; Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	K03.06 Antagonism cu animale domestice
5.16	A	Implementarea unui program eficient pentru reducerea numărului de câini hoinari care trăiesc in habitatele utilizate de vidră	Măsură activă: Dintre rezultatele așteptate în urma implementării acestei măsuri enumerăm: • Reducerea cazurilor de mortalitate la vidră ca urmare a transmiterii unor boli d către câini hoinari; • Reducerea riscului de uciderea a vidrelor din sit de către câinii hoinari; • Reducerea perturbării activităților vidrei în sit de către câinii hoinari; Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	K03.06 Antagonism cu animale domestice
5.17	A	Asigurarea continuități longitudinale a cursurilor de apă din situl Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei	Orice intervenție în albia unui râu sau pârâu, care afectează debitul apei, transportul de sedimente, morfologia albiei sau migrația biotei, determină fragmentarea longitudinală a acestuia. Ideea fragmentării pleacă de la faptul că râurile sunt sisteme complexe ale căror habitate și specii se distribuie continuu de la izvor la vărsare și sunt permanent interconectate, iar integritatea acestora depinde de menținerea legăturii dintre acestea. Măsură activă: În situl Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei se va diminua efectul negativ al construcțiilor hidrotehnice ce barează transversal cursurile de apă din sit, prin realizarea unei rețele de scări de pești și pasaje pentru fauna acvatică și semiacvatică. Construcțiile hidrotehnice cu barare transversală identificate în sit sunt: stăvilare, prize de mal, prize de apa cu prag, praguri de fund. Toate aceste obiective de infrastructură întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor, cu efecte negative asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente și nu în ultimul rând asupra migrației faunei, inclusiv a peștilor și a vidrei. Zona de aplicare :În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.05.05. Hidrocentrale mici, stavilare.

Tema 1 - Conservarea și managementul biodiversității - al speciilor și habitatelor de interes conservativO.G.3. Asigurarea conservării speciilor de pești pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora
Tabel 156 - O.S.6 Asigurarea conservării speciilor Cottus transsilvaniae și Barbus petenyi în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/amenințare
6.1	R	Interzicerea lucrărilor de amenajare a cursurilor râurilor, de genul taluzare a malurilor, devieri ale albiilor râurilor și altele asemenea.	Specii țintă: Barbus petenyi: Cod Eunis: 12559, cod Natura 2000: 5266 Cottus transsilvaniae: Cod Eunis - 319287, cod Natura 2000 - 5323 Măsuri restrictive: Atunci când astfel de lucrări se impun, beneficiind de avizul Administrației bazinale și a administratorului ariei, se vor face ținând cont de perioada de prohibiție, migrare și predezvoltare a speciilor de pești pentru care aria a fost desemnată sit de importanță comunitară. Ulterior, imediat după finalizarea unor astfel de lucrări, se impune restaurarea porțiunilor de râu/pârâu neamenajat din aval și amonte de lucrare, prin refacere ecologică, cu realizarea de studii de specialitate în prealabil. Activitățile de amenajare a albiei râurilor, în caz în care nu se desfășoară cu aviz, pot fi prevenite prin patrulări/controale de către personalul de teren al ariei. Lucrările de amenajare (recalibrare, reprofilare, decolmatare, amenajare mal) trebuie interzise în interiorul și în vecinătatea ariei protejate. Protejarea populației din zonă trebuie realizată prin lucrări alternative, de exemplu construirea unui dig. Trebuie interzisă construirea caselor în imediata vecinătate a râurilor/pârâurilor și a tuturor lucrărilor din albiile minore a râurilor/pârâurilor. Se interzice crearea obstacolelor mai înalte de 18-20 cm în calea deplasării speciilor de pești. Se interzice întărirea malurilor în zonele unde pe malul râului se află păduri, terenuri abandonate, pășuni, sau fânețe. Întărirea malurilor se va permite doar în vederea protejării gospodăriilor și doar prin utilizarea gabioanelor de piatră exclusiv în intravilanul localităților. Activități: Secțiunile amenajate trebuie restaurate prin renaturarea malurilor și a albiei minore bazat pe setul de informații existente în aval și în amonte de zona cu intervenții. Amenajările de diferite categorii și mărimi sunt prezente peste tot în sit, mai ales în zona localităților sau a captărilor pentru păstrăvării. Am identificat aceste lucrări în zona captărilor, a podurilor și în aval de păstrăvării. Prioritate: scăzută Zona de reglementare/desfașurare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului. O atenție sporită trebuie acordată punctelor/secțiunilor cu impact accentuat: 45.336583 - 24.980467 45.318735 - 24.979863 45.331157 - 24.954868 45.342815 - 24.980168 Se preconizează că dezvoltarea localităților și a turismului va atrage după ea și intervenții asupra cursurilor de apă: exploatări forestiere, regularizări, betonări de mal sau albie, praguri de fund, defrișări și alte de asemenea, care trebuie armonizate cu cerințele speciei.	P/A Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului. Amenajarea digurilor. Scăderea nivelului talvegului. Lipsa zonei inundabile. Secare. D03.01.02 diguri/zone turistice și de agrement F02.02.05 dragare bentonică J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin) J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal...) J02.02.01 dragare/îndepărtarea sedimentelor limnice J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.03.02 canalizare J02.04 Modificări de inundare J02.04.02 lipsa de inundații J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire J02.12.02 diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane J03 Alte modificări ale ecosistemelor J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului
6.2	A R	Replantarea vegetației lemnoase tăiate și interzicerea tăierii vegetației lemnoase de pe malul apelor curgătoare	Specii țintă: Barbus petenyi: Cod Eunis: 12559, cod Natura 2000: 5266 Cottus transsilvaniae: Cod Eunis - 319287, cod Natura 2000 - 5323 Activități: Se pot depune eforturi pentru depistarea și eliminarea exploatărilor ilegale, sau a metodelor ilegale de exploatare, care nu iau în considerare nici o prevedere legală,. Exploatarea legală se poate dirija/planifica prin amenajamente silvice făcute cu acordul administratorului, în așa fel, încât exploatările să ocolească cât de mult se poate habitatele acvatice. Se va impune respectarea cerințelor Forest Stewardship Council. Prioritate: medie Zona de desfășurare: Pe toată lungimea râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria naturală protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă (impactul este deosebit de mare, dacă are loc pe o lățime de 500 m pe partea dreaptă și/sau stângă a fiecărei curs de apă din interiorul ariei protejate) Măsuri restrictive: Nu se va permite exploatarea forestieră în apropierea albiei majore (lunca inundabilă) a râurilor. Este de preferat ca în apropierea râurilor să nu se exploateze cu o singură ocazie suprafețe mari. În cazul oricărei exploatări este interzis intrarea și circulația vehiculelor în albia minoră râurilor. Prioritate: mare Zona de reglementare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă (impactul este deosebit de mare, dacă are loc pe o lățime de 500 m pe partea dreaptă și/sau stângă a fiecărei curs de apă din interiorul ariei protejate). Punctele la nivelul cărora am identificat o presiune accentuată a exploatărilor forestiere: 45.312642 - 24.971219 45.331314 - 24.979286 45.334918 - 24.979070 Trebuie ținut cont și de faptul că în ultimii ani au avut loc doborâturi în ambele văi, iar majoritatea activităților forestiere în momentul de față se datorează acestor doborâturi, deoarece de extrage lemnul. Activități: Este necesară plantarea arborilor (specii specifice la nivel de zonă de intervenție etc.) lângă râuri/pârâuri pentru a asigura umbrirea (minim 50%) luciului de apă. Prioritate: medie Zona de desfășurare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă (impactul este deosebit de mare, dacă are loc pe o lățime de 500 m pe partea dreaptă și/sau stângă a fiecărui curs de apă din interiorul ariei protejate). Măsuri restrictive: Se va interzice tăierea arborilor de pe malul râurilor/pârâurilor (excepție făcând speciile invazive, de exemplu salcâmul). Prioritate: medie Zona de reglementare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă (impactul este deosebit de mare, dacă are loc pe o lățime de 500 m pe partea dreaptă și/sau stângă a fiecărui curs de apă din interiorul ariei protejate)	P/A Exploatarea forestieră. Defrișarea vegetației de pe malul apelor curgătoare B Silvicultura B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) B05 folosirea de îngrășăminte (în pădure) B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat
6.3	A R	Înlăturarea sau modificarea pragurilor și reproducerea artificială a speciei Cottus transsilvaniae	Specii țintă: Barbus petenyi: Cod Eunis: 12559, cod Natura 2000: 5266 Cottus transsilvaniae: Cod Eunis - 319287, cod Natura 2000 - 5323 Activități: Trebuie înlăturate pragurile (din beton, din lemn, stăvilarele) din albia minoră a râurilor sau în cazul în care aceasta nu este posibil, trebuie asigurată deplasarea speciilor de pești în amonte și în aval prin amenajarea canalelor bypass. Unde aceasta nu este posibil, trebuie amenajate scări de pești/pasaje funcționale pentru toate speciile de pești prezente. Prioritate: mare Zona de reglementare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă. Pragurile impasabile pentru speciile de pești prezente au fost identificate la nivelul următoarelor puncte: Brătioara 45.342815 - 24.980168 Brătia 45.331157 - 24.954868 45.331544 - 24.954176 45.324575 - 24.958754 45.306955 - 24.975620 Reproducerea artificială a speciei Cottus transsilvaniae în vederea populării habitatelor specifice: Activitate: Din cauza fragmentării accentuate se propune reproducerea artificială a speciei în vederea populării habitatelor adecvate actuale (întărirea populațiilor locale). Această măsură este valabilă și în cazul următoarelor impacturi: exploatare forestieră, poluare, amenajări pe maluri, praguri de fund, treceri în albie, treceri din țevi/tuburi. Exemplarele reproducătoare trebuie să provină ori din interiorul ariei protejate ori din bazinele hidrigrafice ale râurilor din aria protejată, chiar dacă locul colectării de reproducători se află în afara ariei protejate. Subactivități: 1. Monitorizarea de referință la nivelul habitatelor actuale 2. Colectarea reproducătorilor 3. Recoltarea și fecundarea icrelor 4. Îngrijirea și dezvoltarea icrelor 5. Creșterea și dezvoltarea larvelor și a juvenililor 6. Aclimatizarea puietului și eliberarea lor în sectorul de pârâu vizat 7. Monitorizarea eficienței populării cu specia Cottus transsilvaniae Prioritate: mare Zona de desfășurare: habitatul actual al speciei Cottus transsilvaniae	P/A Captări, praguri de fund fără scară de pește funcțională J02.06.05 captări de apă de suprafață pentru fermele piscicole J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice J03.02.01 reducerea migrației/bariere de migrațiune J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic
6.4	R	Reglementarea microhidrocentralelor	Specii țintă: Barbus petenyi: Cod Eunis: 12559, cod Natura 2000: 5266 Cottus transsilvaniae: Cod Eunis - 319287, cod Natura 2000 - 5323 Măsuri restrictive: - Interzicerea construirii microhidrocentralelor în aria protejată - Minim 50% din debitul râului/pârâului este ca debit de servitute pe tot parcursul anului în cazul microhidrocentralei existente Prioritate: Medie Zona de reglementare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă. Singura microhidrocentrală la nivelul ariei protejate, pe râul Brătia: 45.379783 - 24.931109.	P/A Microhidrocentrale (MHC-uri) J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02.01 reducerea migrației/bariere de migrațiune J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic
6.5	A	Menținerea/Refacerea continuității longitudinale a cursurilor de apă din situl Natura 2000 ROSCI0258	Specii țintă: Barbus petenyi: Cod Eunis: 12559, cod Natura 2000: 5266 Cottus transsilvaniae: Cod Eunis - 319287, cod Natura 2000 - 5323 Activitate: Orice intervenție în albia unui râu sau pârâu, care afectează debitul apei, transportul de sedimente, morfologia albiei sau migrația biotei, determină fragmentarea longitudinală a acestuia. Ideea fragmentării pleacă de la faptul că râurile sunt sisteme complexe ale căror habitate și specii se distribuie continuu de la izvor la vărsare și sunt permanent interconectate, iar integritatea acestora depinde de menținerea legăturii dintre acestea. Prioritate: medie Zona de reglementare: Pe tot parcursul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă.	A Secare K01.03 Secare
6.6	A	Eliminarea trecerilor prin albia râurilor	Specii țintă: Barbus petenyi: Cod Eunis: 12559, cod Natura 2000: 5266 Cottus transsilvaniae: Cod Eunis - 319287, cod Natura 2000 - 5323 Activitate: Trecerile prin albia minoră a râurilor sunt eliminate și se înlocuiesc cu poduri funcționale. Toate trecerile reprezintă un posibil impact prin construirea unor praguri în aval de aceste treceri (fragmentare), sau prin faptul că mașini, utilaje trec prin albia minoră spălând astfel materiale poluante din partea de jos a mașinilor în apă sau în mod intenționat mașinile/utilajele sunt curățate în aceste puncte de treceri. Prioritate: Scăzută Zona de desfășurare: Pe tot parcusul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă. O trecere semnificativă a fost identificată: 45.292039 - 24.967461	P Trecerile prin albia râurilor la intersecția drumurilor cu apele curgătoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice J03.02.01 reducerea migrației/bariere de migrațiune J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic
6.7	A	Monitorizări periodice în scopul evaluării efectivelor populaționale	Specii țintă: Barbus petenyi: Cod Eunis: 12559, cod Natura 2000: 5266 Cottus transsilvaniae: Cod Eunis - 319287, cod Natura 2000 - 5323 Activități: Interzicerea desfășurării activităților ce contravin scopului de protecție și conservare a speciei precum: îndepărtarea vegetației ripariene, abandonare/depozitarea deșeurilor, deversări ape uzate, acces necontrolat și mijloace motorizate, exploatare agregate minerale, modificarea configurației naturale a malurilor, lucrări de regularizare a cursurilor de apă și alte lucrări hidrotehnice, braconaj piscicol. Excepție fac activitățile de îndepărtare a efectelor calamităților naturale. Prioritate: medie Zona de reglementare: Pe tot parcusul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent la habitatul speciilor țintă Zone cu impact mai mare a poluării: - zona localităților: Valea Măcelarului, Cândești (popas turistic pe malul râului 45.331157 - 24.954868) - zona localităților: Brătia și Gămăceși (45.241720 - 24.932612) - poluarea apare sporadic de-a lungul celor două văi și în cazul exploatărilor forestiere.	P/A Poluare (de la localități, case de vacanțe sau construcții din extravilan, infrastructură de transport,). Depozitarea deșeurilor pe malul apelor naturale, seminaturale. Construcții dispersate. D01 Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi E01 Zone urbanizate, habitare umana (locuințe umane) E01.01 urbanizare continuă E01.02 urbanizare discontinuă E01.03 habitare dispersată (locuințe risipite, disperse) E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) E03.04 Alte tipuri de depozitări E04.01 Infrastructuri agricole, construcții în peisaj E06 Alte activități de urbanizare și industriale similare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H01.09 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de alte surse care nu sunt enumerate H05 Poluarea solului și deșeurile solide (cu excepția evacuărilor) H05.01 gunoiul și deșeurile solide
6.8	R	Limitarea introducerii și răspândirii speciilor invazive	Specii țintă: Barbus petenyi: Cod Eunis: 12559, cod Natura 2000: 5266 Cottus transsilvaniae: Cod Eunis - 319287, cod Natura 2000 - 5323 Măsuri restrictive: 1. Interzicerea populării păstrăvăriilor cu specii care pot ajunge în apele naturale(de exemplu: Ictalurus sp., Carassius gibelio, Carassius auratus, Pseudorasbora parva, Perccottus glenii, Salvelinus fontinalis, Oncorhynchus mykiss, Lepomis gibbosus etc.), populările se fac exclusiv cu specii autohtone, specifice acestei zone, conform Regulamentului (UE) NR. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul Ministrului Mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum si reintroducerea speciilor indigene prevazute în anexele nr. 4A si 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Materialul reproducător va proveni din sistemul hidrografic local pe cât posibil din habitate acvatice naturale. Aceste repopulări se vor efectua doar cu avizul administratorului (în prezența unui responsabil din partea administratorului ariei protejate) și cu un aviz care să dovedească faptul că exemplarele introduse sunt sănătoase, nu contribuie la răspândirea unor boli, paraziți (aviz sanitar-veterinar). Prioritate: mare Zona de reglementare: În toate bălțile/păstrăvăriile de-a lungul râurilor/pârâurilor (albia majoră) din aria protejată cât și în imediata vecinătate a sitului cu accent pe habitatul speciilor țintă. Am identificat următoarele bălți și păstrăvării: 45.339023 - 24.979558 45.304182 - 24.975811 45.329832 - 24.956970 45.340953 - 24.979731	P/A Păstrăvărie F01.01 piscicultură intensivă, intensificată J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat K03.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni)

Tabel 157 - O.S.7 Monitorizări periodice în vederea stabilirii prezenței/absenței speciilor Eudontomyzon mariae și Romanogobio uranoscopus

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/amenințare
7.1	A	Monitorizarea periodică (anuală) a speciilor Eudontomyzon mariae și Romanogobio uranoscopus în vederea stabilirii statutului de prezență al acestora.	Specii țintă: Eudontomyzon mariae: Cod Eunis: 8670, cod Natura 2000: 2484 Romanogobio uranoscopus: Cod Eunis: 314278, cod Natura 2000: 6145 Măsură activă: Deoarece speciile nu au fost identificate pe perioada activităților de teren se impune stabilirea cu exactitate a statului acestora la nivelul sitului. Activități: Monitorizări anuale Prioritate: mare Zona de reglementare: Pe toată suprafața râurilor/pârâurilor din aria protejată.	P/A B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus E01. Zone urbanizate, habitare umană (locuințe umane) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate H05.01 Gunoiul și deșeurile solide I01 Specii invazive non- native (alogene) I02 Specii native (indigene) problematice J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal. ..) J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J02.06 Captarea apelor de suprafață J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice K01.03 Secare K03.03 Introducere a unor boli (patogeni microbieni) M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului

Tema 2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversitățiiO.G.4. Realizarea monitorizării biodiversității
Tabel 158 - O.S.8 Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ pe perioada implementării Planului de management

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/amenințare
8.1.	A	Realizarea monitorizării stării de conservare pentru specia Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	Este necesară monitorizarea activităților antropice cu potențial negativ asupra populației de vidră din sit. Astfel, se vor parcurge transectele stabilite în protocol în vederea identificării schimbărilor cu privire la starea de conservare a populației și pentru obținerea de informații în legătură cu răspunsul populației speciei la acțiunile de management în vederea adaptării măsurilor de conservare. Măsură activă: Monitorizarea se va realiza conform protocolului de monitorizare pentru specia Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. În planificarea monitorizării trebuie incluse locații cu presiuni/amenințări din fiecare categorie menționate la capitolul amenințări și presiuni, a se vedea hărțile presiunilor și amenințărilor pentru specia Lutra lutra. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	B07. Alte activități silvice decât cele listate mai sus C01.01. Extragere de nisip si pietriș. D01.02 Drumuri, autostrăzi E01. Zone urbanizate, habitare umana (locuințe umane). E03. Descărcări deșeuri F02.03 Pescuit de agrement F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.05.05. Hidrocentrale mici, stavilare. K01.01 Eroziune K03.06 Antagonism cu animale domestice L08 Inundații (procese naturale)
8.2	A	Aplicarea periodică, împreună cu factorii interesați, a protocolului standardizat de monitorizare și evaluare a mărimii și distribuției spațiale a populației de vidră din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	Implementarea de către autoritatea responsabilă de managementul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a protocolului de evaluare și monitorizare a speciei Lutra lutra, ce detaliază metodele potențiale de a fi aplicate la nivelul sitului. Măsură activă: Implementarea protocolului se va realiza cu următoarele reguli: - Evaluarea mărimii și distribuției populației de vidră se va realiza sub coordonarea administratorului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, la un interval de maxim 5 ani; - La aplicarea în teren a metodelor de evaluare și monitorizare vor fi invitați să participe toți factorii interesați de managementul speciei (gestionari fonduri cinegetice, universități, instituții de cercetare, organizații neguvernamentale); Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	E01. Zone urbanizate, habitare umana (locuințe umane). E03. Descărcări deșeuri F02.03 Pescuit de agrement
8.3	A	Monitorizarea stării de sănătate a populației de vidră la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	Stabilirea unui protocol comun de lucru care să stabilească clar procedura care trebui urmată în cazul identificării unor cadavre de vidră. Măsură activă: La nivelul administrației ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei se va constitui o baza de date în care se vor completa date privind cazurile de mortalitate a vidrei și se va institui un sistem rapid de alertă în cazul în care se constată apariția unor riscuri de contaminare gravă a vidrelor cu boli sau viruși specifici; Protocolul va evidenția clar care sunt responsabilitățile autorităților și instituțiilor și va stabili formularul de raportare. Va fi necesară stabilirea unor etape clare în ceea ce privește identificarea cauzei mortalității. Pentru asigurarea necropsiei exemplarelor de Lutra lutra identificate în zona sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei se va încheia un contract de prestări servicii cu un laborator de analize specializat. În vederea depozitării cadavrelor identificate, administrația va achiziționa o instalație frigorifică și o ladă frigorifică mobilă pentru transportarea cadavrelor și a probelor biologice Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	D01.02 Drumuri, autostrăzi E01. Zone urbanizate, habitare umana (locuințe umane). E03. Descărcări deșeuri F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj K03.06 Antagonism cu animale domestice
8.4	A	Monitorizarea calității habitatului speciei Lutra lutra în sit	Este necesară monitorizarea calității habitatului speciei în sit pentru identificarea schimbărilor în ceea ce privește starea parametrilor fizico chimici ai apei în vederea adaptării măsurilor de conservare. Măsură activă: În vederea monitorizării calității habitatelor acvatice reprezentate de cursurile de apă din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, se va avea în vedere fie instalarea a 4 stații automate de măsurare a parametrilor fizico-chimici ai apei, fie utilizarea a unor stații mobile sau realizarea analizelor de apă, periodic, la un laborator acreditat. Este important ca localizarea stațiilor automate/ mobile sau locurile de prelevare a probelor să fie cât mai aproape de confluența dintre Bratia și Brătioara, amonte de captarea de pe Bratia, la confluența dintre Râușor și Bratia. În cazul detectării depășirilor nivelurilor maxim admise pentru anumiți poluanți se va realiza un sistem de alertă și intervenție în vederea diminuării efectelor poluării sau izolarea sursei. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	B07. Alte activități silvice C01.01. Extragere de nisip si pietriș. D01.02 Drumuri, autostrăzi E01. Zone urbanizate, habitare umana (locuințe umane). E03. Descarcări deșeuri F02.03 Pescuit de agrement F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.05.05. Hidrocentrale mici, stavilare. K01.01 Eroziune K03.06 Antagonism cu animale domestice L08 Inundații (procese naturale)
8.5	A	Realizarea monitorizării stării de conservare pentru speciile de pești de importanță comunitară în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	Este necesară monitorizarea activităților antropice cu potențial negativ asupra speciilor de pești din sit. Măsură activă: Monitorizarea se va realiza conform protocolului de monitorizare pentru speciile d pești în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. În planificarea monitorizării trebuie incluse locații cu presiuni/amenințări din fiecare categorie menționate la capitolul amenințări și presiuni, a se vedea hărțile presiunilor și amenințărilor pentru speciile de pești Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	n/a
8.6	A	Monitorizarea tipului de habitat de interes conservativ prioritar - 91E0*	Măsură activă: - Monitorizarea tipului de habitat de interes conservativ proritar, în baza de protocoale de monitorizare specifice, pentru a înregistra evoluția stării de conservare pe perioada implementării Planului de management, efectul măsurilor întreprinse și a fundamenta deciziile de management; monitoringul are rol de feed-back al eficienței măsurilor și acțiunilor întreprinse. - Monitorizarea factorilor de impact asupra tipului de habitat și a efectelor care le produc asupra acestuia, pe perioada de aplicare a planului de management. - Realizarea de rapoarte și comunicarea lor, cu privire la evoluția stării de conservare a habitatului de interes comunitar în urma aplicării măsurilor propuse prin planul de management. - Respectarea raportărilor periodice necesare către autoritățile care au atribuții și rol de decizie în domeniul protecției mediului și al ariilor naturale protejate asigură o buna informare și posibilitatea de a interveni în timp util pentru a contracara potențiale efecte destabilizatoare asupra habitatelor. Zona de aplicare: În toate zonele cu prezență a speciei Prioritate: Medie	n/a

Tema 3 Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publiculuiO.G.5. Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI 0258 Văile Brătiei și Brătioarei
Tabel 159 - O.S.9 Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri si activități de implementare	Presiune/amenințare
9.1	A	Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului	- Constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea Strategiei; - Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei; - Consultări cu factorii interesați cu privire la acțiunile ce stau la baza Planului, pe parcursul elaborării acestuia. Promovarea de acțiuni de prezentare si conștientizare a populației, în special a factorilor interesați cu privire la obiectivele și scopul rețelei Natura 2000, la necesitatea și oportunitatea conservării habitatelor de interes comunitar, poate ajuta la înțelegerea problematicii specifice cu care acestea se confruntă și a necesității aplicării măsurilor de conservare a habitatelor.	n/a

Tabel 160 - O.S.10 Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri și activități de implementare	Presiune/amenințare
10.1	A	Implicarea unor instituții/organizații partenere pentru realizarea unui management participativ al speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	Pentru un bun management al speciei vidră și implementarea unor măsuri de conservare pe o lungă durată de timp, este recomandată implicarea factorilor interesați în managementul acestei specii precum: Asociații de pescari, Administratori ai fondurilor de vânătoare, Administrații locale, etc. În vederea asigurării unui management participativ al speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, administratorul va realiza acorduri de parteneriat cu factorii interesați în care vor fi definite responsabilitățile și atribuțiile fiecărei părți.	B07. Alte activități silvice decât cele listate mai sus C01.01. Extragere de nisip si pietriș. D01.02 Drumuri, autostrăzi E01. Zone urbanizate, habitare umana (locuințe umane). E03. Descarcări deșeuri F02.03 Pescuit de agrement F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.05.05. Hidrocentrale mici, stavilare K01.01 Eroziune K03.06 Antagonism cu animale domestice L08 Inundații (procese naturale)
10.2	A	Realizarea unei campanii de educare și informare a factorilor interesați, în sensul îmbunătățirii coexistenței om-vidră	Campania de educare și informare a grupurilor de factori interesați vizează îmbunătățirea cunoștințelor publice despre vidră, nevoile de conservare și comportamentul ei - cu o atenție deosebită acordată vânătorilor, pescarilor, crescătorilor de animale și piscicultorilor. O mai bună informare a acestora va duce la o creștere a toleranței față de eforturile de conservare a speciei în contextul în care se va dezvolta și un sistem eficient de compensare a pagubelor și o implicare a vânătorilor și pescarilor în procesul decizional care privește monitorizarea și gestionarea speciei; Această campanie de educare și informare se va implementa prin: - Realizarea și difuzarea unui film documentar privitor la vidră în cadrul ariei naturale protejate și presiunile și amenințările la adresa acesteia. Filmul documentar este o metodă foarte accesibilă și cuprinzătoare de informare a publicului, documentarul ce va avea un scenariu cuprinzător dar în același timp va surprinde esența vieții vidrelor din aria protejată. - Actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate cu informații privitoare la specia Lutra lutra și presiunile și amenințările la adresa acesteia. Spațiul virtual a devenit una dintre cele mai importante medii de informare, astfel este necesară actualizarea informațiilor privitoare la specia Lutra lutra și presiunile și amenințările la adresa acesteia pe website-ul ariei protejate. - Realizarea de materiale informative referitoare la specia Lutra lutra pentru comunitatea locală (broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare)	F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj K03.06 Antagonism cu animale domestice
10.3	A	Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management inclusiv organizarea de activități educative cu tânăra generație	- Realizarea și distribuirea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (broșuri, pliante, postere, cărți si alte modalități de informare); - Realizarea și amplasarea de panouri informative și de conștientizare în AP; - Realizarea/actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate; - Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată, de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management; - Organizarea a minim 4 întâlniri educative în școli/licee din zona AP - Realizarea de întâlniri și dezbateri cu factorii locali privind importanța habitatelor din aria naturală protejată, problematica specifică și necesitatea conservării și protejării acestora. - Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate (sondaje, chestionare sociologice).	n/a

Tema 4 Utilizarea durabilă a resurselor naturaleO.G.6. Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona Sitului.
Tabel 161 - O.S.11 Utilizarea durabilă a produselor lemnoase forestiere

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere măsuri și activități de implementare	Presiune/ amenințare
11.1	R	Managementul durabil al resurselor forestiere	- Managementul fondului forestier se desfășoară în baza amenajamentelor silvice, întocmite și aprobate conform prevederilor legale. - Promovarea unui management forestier durabil în aria naturală protejată ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este în concordanță cu cerințele FSC, favorizând totodată obținerea/menținerea certificării FSC. - Avizarea proiectelor de investiții amplasate la limita cu fondul forestier se va face în baza analizei impactului generat de desfășurarea activităților prevăzute în proiect sau de execuție a obiectivului asupra habitatelor forestiere și asupra condițiilor staționale specifice tipului de habitat.	N/A

Tema 5 Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)O.G.7. Desfășurare turism durabil, prin intermediul valorilor naturale locale și a specificității acestora.
Tabel 162 - O.S.12 Promovarea prin turism a valorilor naturale ale Sitului și a zonei de ansamblu a acestuia

Cod MS	Tip MS	Titlu MS	Descriere MS	Presiune/amenințare
12.1		Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate, aici incluzând și specia Lutra lutra și amenințările/presiunile la adresa acesteia.	Traseele tematice au o valoare educațională aparte, ele implică persoanele ce le parcurg la o experiență unică și la un proces de învățare interactiv prin care participanții și-l vor aminti ușor. Ele sunt importante atât pentru conștientizare cât și pentru dezvoltarea turistică a ariei protejate, aceste activități îmbinându-se perfect. Poteca tematică poate fi amenajată în zone cu acces auto facil și de interes turistic: Cândești (45.328287, 24.958196) sau Bratia (45.266653, 24.936576) sau Traseul tematic poate cuprinde 4 - 5 panouri, print pe PVC cu suport din lemn sau piatră, situate la 1.20 cm înălțime, în poziție oblică, pentru o citire mai facilă. Informațiile de pe panouri vor cuprinde aspecte privind ecologia, biologia, și comportamentul vidrei, cât și amenințările la adresa speciei. Poteca tematică poate include și instalații și cutii interactive.	C01.01. Extragere de nisip si pietriș. D01.02 Drumuri, autostrăzi E03. Descarcări deșeuri F02.03 Pescuit de agrement F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj K03.06 Antagonism cu animale domestice
12.2	A	Realizarea de trasee și poteci tematice și amplasarea de panouri informative	- În sit sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea regulilor prevăzute de legislația în vigoare - Amenajarea de trasee și poteci tematice (inclusiv amplasarea de panouri informative, 5-10 panouri), care să permită vizitarea de către public a habitatului natural/a ariei protejate, fără a suprapopula anumite zone sau a produce degradare. - Se propune limitarea accesul publicului larg în zonele angrenate cu lucrări de regenerare sau îngrijire specifice habitatelor forestiere, care pot periclita execuția lucrărilor și efectul așteptat de conservare în stare „favorabilă” a habitatului prin activități de pază și monitorizare.	n/a

8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMARE A RESURSELOR8.1. Planul de activități
Tabel 163 - Planificarea în timp a activitățilorO.G.1. Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii stării de conservare "favorabilă" a acestuiaO.S.1. Conservarea suprafeței ocupată de tipul de habitat 91E0* în Situl ROSCI 0258 Văile Brătiei și Brătioarei

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

1.1.

Măsuri de management specifice habitatului forestier

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Direcția Silvică (DS), Consiliul local, alți factori interesați

1.2.

Măsuri restrictive pentru habitatul forestier - 91E0*

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

DS, Consiliul local, alți factori interesați

O.S.2. Conservarea suprafețelor pe care tipul de habitat 91E0* se instalează în mod natural în cadrul ariei naturale protejate, în afara distribuției identificată pe parcursul elaborării Planului de management

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

2.1.

Măsuri de management specifice conservării suprafețelor habitatului forestier

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

DS, Consiliul local, alți factori interesați

2.2.

Măsuri restrictive de management pentru conservarea habitatului 91E0*

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

DS, Consiliul local, alți factori interesați

O.G.2. Asigurarea conservării speciilor de amfibieni și mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul îmbunătățirii, respectiv menținerii stării de conservare favorabilă a acestoraO.S.3. Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

3.1.

Prevenirea mortalității prin accidentare la specia Bombina variegata

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, DS, alți factori interesați

3.2.

Instruirea lucrătorilor pe utilaje de transport forestier în vederea ocrotirii habitatelor acvatice temporare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, DS, alți factori interesați

3.3.

Ocrotirea habitatelor acvatice de reproducere a speciei în zonele de exploatare forestieră

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, DS, alți factori interesați

3.4.

Igienizarea habitatelor acvatice în care a fost observată specia și a fost identificată această presiune

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

3.5.

Limitarea pierderilor de apă la nivelul unor habitate acvatice utilizate de specie și astfel, limitarea concentrării nutrienților și a algelor

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mică

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

3.6.

Decontaminarea zonelor afectate de poluare cu ulei mineral

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mică

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, ONG, alți factori interesați

3.7.

Interzicerea extragerii de nisip și pietriș în zonele din albia minoră, în perioada activă a amfibienilor (martie - octombrie)

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mică

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, agenți economici, alți factori interesați

O.S.4. Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia.

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

4.1.

Extinderea studiului de inventariere și cartare a tritonului cu creastă prin studierea structurii metapopulaționale a acestuia la nivelul unei zone tampon de minimum 2 km în jurul limitelor sitului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice

4.2.

Repopularea habitatelor favorabile din interiorul sitului cu indivizi proveniți din programul de reproducere in-situ

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, ONG- uri

4.3.

Extinderea suprafeței sitului ROSCI0258 în vederea cuprinderii habitatelor în care au fost identificate populații ale tritonului cu creastă și habitatelor de pasaj care fac legătura dintre habitatele de reproducere și dezvoltare.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului, APM, entități științifice

4.4.

Extinderea suprafeței sitului ROSCI0258 în vederea cuprinderii habitatelor în care au fost identificate populații ale tritonului cu creastă și habitatelor de pasaj care fac legătura dintre habitatele de reproducere și dezvoltare.

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

4.5.

Montarea unor praguri sau a unei structuri ce pot menține volumul de apă necesar

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori

4.6.

Realizarea unui studiu de teren privind matricea de permeabilitate pentru asigurarea conectivității sub- populațiilor de Triturus cristatus la nivelul sitului ROSCI0258

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Entități științifice, ONG- uri

4.7

Limitarea accesului speciilor pe carosabil în special în perioada de migrație în și dinspre zonele de reproducere (martie- mai).

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, ONG, alți factori interesați

O.S.5. Asigurarea conservării speciei Lutra lutra, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

5.1.

Realizarea unui studiu de împădurire a malurilor cursurilor de apă în limitele sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, DS, Comunitatea locală, Consiliul local

5.2.

Plantarea de pâlcuri de arbori pe malul ecosistemelor acvatice (râuri, pârâuri)

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Agenți economici, DS, Comunitatea locală, Consiliul local

5.3.

Prevenirea braconajului cinegetic și piscicol în ceea ce privește specia Lutra lutra

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, Garda de mediu, agenți economici

5.4.

Promovarea îmbunătățirii calității habitatelor pentru speciile pradă prin diversificarea și densifierea resurselor trofice

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, ONG-uri, alți factori interesați

5.5.

Realizarea unui studiu de inventariere și cartare a locurilor de odihnă și a vizuinelor utilizate de vidră

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Entități științifice, ONG- uri, alți factori interesați

5.6.

Controlul și monitorizarea atentă a construcțiilor de obiective de infrastructură care pot duce în viitor la fragmentarea habitatului speciei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mică

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

5.7.

Controlul și monitorizarea atentă a managementului deșeurilor industriale și menajere. Eliminarea deșeurilor din aria naturală protejată.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Garda de mediu, Comunitatea locală, Consiliul local, agenți economici, alți factori interesați

5.8.

Interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu acordul scris și avizul administratorului sitului.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Garda de mediu, DS, Comunități locale, Consiliul local, agenți economici, alți factori interesați

5.9.

Reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear (drumuri de orice fel), sau construcția de infrastructură nouă de acest tip se poate efectua doar cu acordul prealabil al administrației siturilor.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consiliul local, agenți economici, alți factori interesați

5.10.

Interzicerea lucrărilor de regularizare a malurilor sau a altor lucrării hidrotehnice care modifică cursurile de apă, (doar cu anumite excepții, precum cazul alunecărilor) și nu se vor întreprinde alte măsuri specifice de regularizare, cu excepția zonelor locuite, dacă nu există alte alternative, în scopul asigurării integrității vizuinelor, siturilor de reproducere și odihnă ale speciei Lutra lutra

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Apele Române, Consiliul local, agenți economici, alți factori interesați

5.11.

Nu se va circula cu vehicule de orice tip în albia râurilor și a altor zone umede din sit, conform art. 52 alin. (2) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consiliul local, DS, Comunități locale, agenți economici, alți factori interesați

5.12.

Limitarea lucrărilor/ proiectelor care duc la scăderea debitului (de exemplu prin captare) sau la variații de debit

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Consiliul local, APM

5.13.

Monitorizarea zonelor umede inundate temporar și relocarea ihtiofaunei rămasă captivă

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Consiliul local, Comunități locale, alți factori interesați

5.14.

Achiziția și instalarea de sisteme de protecție, garduri electrice și garduri de plasă, a bazinelor de creștere a peștilor, împotriva speciilor ihtiofage, precum: Lutra lutra

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Agenți economici, ONG-uri, alți factori interesați

5.15.

Analiza resurselor trofice disponibile și cele utilizate de populația de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, a impactului vidrelor asupra populațiilor speciilor pradă și stabilirea unor măsuri concrete de management integrat a vidrei și a speciilor pradă adaptate situațiilor reale la nivelul ariei protejate și zonei învecinate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Entități științifice

5.16.

Realizarea la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a unor studii privind impactul câinilor hoinari asupra faunei în general și a vidrei în special și adoptarea legală/ implementarea urgentă a unor măsuri de reducere a numărului și distribuției câinilor hoinari din habitatele populate de vidră

X

X

X

X

X

X

X

Mică

ANANP

Entități științifice

5.17.

Implementarea unui program eficient pentru reducerea numărului de câini hoinari care trăiesc în habitatele utilizate de vidră

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Entități științifice, Consiliul local, Comunități locale

5.18.

Asigurarea continuități longitudinale a cursurilor de apă din situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Consiliul local, Comunități locale, DS, Apele Române, alți factori interesați

O.G.3. Asigurarea conservării speciilor de pești pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.O.S.6. Asigurarea conservării speciilor Cottus transsilvaniae și Barbus petenyi în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia.

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

6.1.

Interzicerea lucrărilor de amenajare a cursurilor râurilor, de genul taluzare a malurilor, devieri ale albiilor râurilor și altele asemenea.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mică

ANANP

Apele Române, alți factori interesați

6.2.

Replantarea vegetației lemnoase tăiate și interzicerea tăierii vegetației lemnoase de pe malul apelor curgătoare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consiliul local, DS, ONG-uri, agenți economici, Comunități locale, alți factori interesați

6.3.

Înlăturarea sau modificarea pragurile și reproducere; artificială a specie Cottus transsilvaniae

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Apele Române, agenți economici

6.4.

Reglementarea microhidrocentralelor

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consiliul local, Apele Române, Ministerul Mediului

6.5.

Reglementarea activităților de regularizare și de extragere a apei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consiliul local, Apele Române

6.6.

Localități, turism, stații de epurare: amenajarea sau modernizarea stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor și pensiunilor la rețeaua de canalizare. Eliminarea celorlalte surse de poluare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consiliul local, Comunități locale, agenți economici

6.7.

Limitarea introducerii și răspândirii speciilor invazive

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Consilii locale, APM, Comunități locale

6.8.

Reglementarea activității păstrăvăriilor din aria protejată

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Agenți economici, Consilii locale, Comunități locale, Apele Române

O.G.4. Realizarea monitorizării biodiversității.O.S.7. Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ pe perioada implementării Planului de management

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

7.1.

Realizarea monitorizării stării de conservare pentru specia Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, voluntari, ONG- uri, alți factori interesați

7.2.

Aplicarea periodică, împreună cu factorii interesați, a protocolului standardizat de monitorizare și evaluare a mărimii și distribuției spațiale a populației de vidră din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, voluntari, ONG- uri, alți factori interesați

7.3.

Monitorizarea stării de sănătate a populației de vidră la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, voluntari, ONG- uri, alți factori interesați

7.4.

Monitorizarea calității habitatului speciei Lutra lutra în sit

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, voluntari, ONG- uri, alți factori interesați

7.5.

Realizarea monitorizării stării de conservare pentru speciile de pești de importanță comunitară în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, voluntari, ONG- uri, alți factori interesați

7.6.

Monitorizarea tipului de habitat de interes conservativ prioritar - 91E0*

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, voluntari, ONG- uri, alți factori interesați

O.G.5. Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI 0258 Vaile Brătiei și BrătioareiO.S.8. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

8.1.

Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, Consilii locale, Comunități locale, agenți economici

O.S.9. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

9.1.

Implicarea unor instituții/organizații partenere pentru realizarea unui management participativ al speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Entități științifice, Consilii locale, Comunități locale, agenți economici, ONG-uri, voluntari, alți factori interesați

9.2.

Realizarea unei campanii de educare și informare a factorilor interesați, în sensul îmbunătățirii coexistenței om-vidră

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Consilii locale, Comunități locale, școli, voluntari, ONG- uri, alți factori interesați

9.3.

Realizarea de întâlniri cu instituții/ organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management inclusiv organizarea de activități educative cu tânăra generație

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

APM, Garda de mediu, Consilii locale, Apele Române, DS, Asociații piscicole, ONG- uri, alți factori interesați

O.G.6. Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona Sitului.O.S.10. Utilizarea durabilă a produselor lemnoase forestiere

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

10.1

Managementul durabil al resurselor forestiere

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

DS, Consilii locale, Comunități locale, Garda de mediu, alți factori interesați

O.G.7. Desfășurare turism durabil, prin intermediul valorilor naturale locale și a specificității acestora.O.S.11. Promovarea prin turism a valorilor naturale ale Sitului și a zonei de ansamblu a acestuia

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

11.1.

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate, aici incluzând și specia Lutra lutra și amenințările/ presiunile la adresa acesteia

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Școli, voluntari, ONG-uri, Comunități locale, Consilii locale, alți factori interesați

11.2.

Realizarea de trasee și poteci tematice și amplasarea de panouri informative

X

X

X

X

X

X

X

X

ANANP

8.2. Estimarea resurselor necesare
Tabel 164 - Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificateO.G.1. Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii stării de conservare "favorabilă" a acestuiaO.S.1. Conservarea suprafeței ocupată de tipul de habitat 91E0* în Situl ROSCI 0258 Văile Brătiei și Brătioarei

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
1.1.	Măsuri de management specifice habitatului forestier	30	Combustibil	Litri	Minim 1	25.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
1.2.	Măsuri restrictive pentru habitatul forestier - 91E0*	30	Combustibil	Litri	Minim 1	25.000 lei		Sp13
		5	Patrulări	Număr	Minim 1	10.000 lei

O.S.2. Conservarea suprafețelor pe care tipul de habitat 91E0* se instalează în mod natural în cadrul ariei naturale protejate, în afara distribuției identificată pe parcursul elaborării Planului de management

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
2.1.	Măsuri de management specifice conservării suprafețelor habitatului forestier	30	Combustibil	Litri	Minim 1	25.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
2.2.	Măsuri restrictive de management pentru conservarea habitatului 91E0*	30	Combustibil	Litri	Minim 1	25.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		5	Patrulări	Număr	Minim 1	10.000 lei

O.G.2. Asigurarea conservării speciilor de amfibieni și mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul îmbunătățirii, respectiv menținerii stării de conservare favorabilă a acestoraO.S.3. Asigurarea conservării speciei Bombina variegata, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acesteia

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
3.1.	Prevenirea mortalității prin accidentare la specia Bombina variegata	3	Panouri	Număr	Minim 1	15.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri, Buget propriu	Sp13
		1	Întâlniri	Număr	Minim 1	10.000 lei
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
		30	Combustibil	Număr	Minim 1	30.000 lei
3.2.	Instruirea lucrătorilor pe	1	Întâlniri	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life,	Sp13, Sp22
		1	Instruiri	Număr	Minim 1	100.000 lei
3.3.	Ocrotirea habitatelor acvatice de reproducere a speciei în zonele de exploatare forestieră	10	Combustibil	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
3.4.	Igienizarea habitatelor acvatice în care a fost observată specia și a fost identificată această presiune	4	Igienizare	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13, Sp22
		4	Echipamente	Număr	Minim 1	10.000 lei
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
3.5.	Limitarea pierderilor de apă la nivelul unor habitate acvatice utilizate de specie și astfel, limitarea concentrării nutrienților și a algelor	2	Controale	Număr	Minim 1	-	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp 12, Sp13
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
3.6.	Decontaminarea zonelor afectate de poluare cu ulei mineral	4	Combustibil	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		4	Servicii decontaminare	Număr	Minim 1	40.000 lei
3.7.	Interzicerea extragerii de nisip și pietriș în zonele din albia minoră, în perioada activă a amfibienilor (martie-octombrie)	2	Controale	Număr	Minim 1	-	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13, Sp22
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei

O.S.4. Asigurarea conservării speciei Triturus cristatus, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia.

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
4.1.	Extinderea studiului de inventariere și cartare a tritonului cu creastă prin studierea structurii metapopulaționale a acestuia la nivelul unei zone tampon de minimum 2 km în jurul limitelor sitului	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
4.2.	Repopularea habitatelor favorabile din interiorul sitului cu indivizi proveniți din programul de reproducere in-situ	5	Repolulare	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
4.3.	Extinderea suprafeței sitului ROSCI0258 în vederea cuprinderii habitatelor în care au fost identificate populații ale tritonului cu creastă și habitatelor de pasaj care fac legătura dintre habitatele de reproducere și dezvoltare.	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
4.4.	Igienizarea unui habitat acvatic în care a fost observată specia	4	Igienizare	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13, Sp22
		4	Echipamente	Număr	Minim 1	10.000 lei
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
4.5.	Montarea unor praguri sau a unei structuri ce pot menține volumul de apă necesar	2	Studii pentru determinare puncte montare praguri	Număr	Minim 1	200.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp 12, Sp13
		10	Praguri	Număr	Minim 1	1.000.000 lei
4.6.	Realizarea unui studiu de teren privind matricea de permeabilitate pentru asigurarea conectivității sub- populațiilor de Triturus cristatus la nivelul sitului ROSCI0258	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
4.7	Limitarea accesului speciilor pe carosabil în special în perioada de migrație în și dinspre zonele de reproducere (martie-mai).	2	Controale	Număr	Minim 1	-	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13, Sp22
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei

O.S.5. Asigurarea conservării speciei Lutra lutra, în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
5.1.	Realizarea unui studiu de împădurire a malurilor cursurilor de apă în limitele sitului ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
5.2.	Plantarea de pâlcuri de arbori pe malul ecosistemelor acvatice (râuri, pârâuri)	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13, Sp16
		-	Puieți	Număr	Minim 1000	-
		1	Echipamente	Număr	Minim 1	10.000 lei
		10	Combustibil	Număr	Minim 1	10.000 lei
5.3.	Prevenirea braconajului cinegetic și piscicol în ceea ce privește specia Lutra lutra	10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp 12, Sp13
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
5.4.	Promovarea îmbunătățirii calității habitatelor pentru speciile pradă prin diversificarea și densifierea resurselor trofice	1	Întâlniri	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13, Sp32
		2	Panouri informative	Număr	Minim 1	20.000 lei
5.5.	Realizarea unui studiu de inventariere și cartare a locurilor de odihnă și a vizuinelor utilizate de vidră	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
5.6.	Controlul și monitorizarea atentă a managementului deșeurilor industriale și menajere. Eliminarea deșeurilor din aria naturală protejată.	2	Controale	Număr	Minim 1	-	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
5.7.	Interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu acordul scris și avizul administratorului sitului.	2	Controale	Număr	Minim 1	-	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
5.8.	Reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear (drumuri de orice fel), sau construcția de infrastructură nouă de acest tip se poate efectua doar cu acordul prealabil al administrației siturilor.	2	Lucrări de reabilitare/modernizare	Număr	Minim 1	14.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13, Sp21
5.9.	Interzicerea lucrărilor de regularizare a malurilor sau a altor lucrării hidrotehnice care modifică cursurile de apă, (doar cu anumite excepții, precum cazul alunecărilor) și nu se vor întreprinde alte măsuri specifice de regularizare, cu excepția zonelor locuite, dacă nu există alte alternative, în scopul asigurării integrității vizuinelor, siturilor de reproducere și odihnă ale speciei Lutra lutra	4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
5.10.	Nu se va circula cu vehicule de orice tip în albia râurilor și a altor zone umede din sit	4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
5.11	Limitarea lucrărilor/proiectel or care duc la scăderea debitului	10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei	Fonduri europene, Life,	Sp13
5.12.	Monitorizarea zonelor umede inundate temporar și relocarea ihtiofaunei rămasă captivă	2	Monitorizare	Număr	Minim 1	40.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
5.13.	Achiziția și instalarea de sisteme de protecție, garduri electrice și garduri de plasă, a bazinelor de creștere a peștilor, împotriva speciilor ihtiofage, precum: Lutra lutra	1	Sisteme de protecție	Număr	Minim 1	50.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		1	Instalare sisteme de protecție	Număr	Minim 1	50.000 lei
5.14.	Analiza resurselor trofice disponibile și cele utilizate de populația de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, a impactului vidrelor asupra populațiilor speciilor pradă și stabilirea unor măsuri concrete de management integrat a vidrei și a speciilor pradă adaptate situațiilor reale la nivelul ariei protejate și zonei învecinate	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
5.15.	Realizarea la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a unor studii privind impactul câinilor hoinari asupra faunei în general și a vidrei în special și adoptarea legală/ implementarea urgentă a unor măsuri de reducere a numărului și distribuției câinilor hoinari din habitatele populate de vidră	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
5.16.	Implementarea unui program eficient pentru reducerea numărului de câini hoinari care trăiesc în habitatele utilizate de vidră	1	Program	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
5.17.	Asigurarea continuități longitudinale a cursurilor de apă din situl Natura 2000 ROSCI025 8 Văile Brătiei și Brătioarei	1	Studiu	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13

O.G.3. Asigurarea conservării speciilor de pești pentru care a fost declarată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.O.S.6. Asigurarea conservării speciilor Cottus transsilvaniae și Barbus petenyi în sensul îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acesteia.

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
6.1.	Interzicerea lucrărilor de amenajare a cursurilor râurilor, de genul taluzare a malurilor, devieri ale albiilor râurilor și altele asemenea.	1	Restaurare	Număr	Minim 1	2.160.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp16
6.2.	Replantarea vegetației lemnoase tăiate și interzicerea tăierii vegetației lemnoase de pe malul apelor curgătoare	1	Replantare	Număr	Minim 1	70.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp16
6.3.	Înlăturarea sau modificarea pragurilor și reproducerea artificială a specie Cottus transsilvaniae	1	Lucrări de înlăturare/modificare a pragurilor si reintroducerea speciei	Număr	Minim 1	5.000.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12, Sp13
6.4.	Reglementarea microhidrocentrale lor	1	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
6.5.	Menținerea/Reface rea continuității longitudinale a cursurilor de apă din situl Natura 2000 ROSCI025 8	1	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei
6.6.	Eliminarea trecerilor prin albia râurilor	1	Lucrări de eliminare a trecerilor	Număr	Minim 1	2.000.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
6.7.	Monitorizări periodice în scopul evaluării efectivelor populaționale	1	Monitorizări periodice	Număr	Minim 1	200.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	SP13
6.8.	Limitarea introducerii și răspândirii speciilor invazive	4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13
		10	Sancțiuni	Număr	Minim 1	20.000 lei
		10	Patrulări	Număr	Minim 1	20.000 lei

O.S.7. Monitorizări periodice în vederea stabilirii prezenței/absenței speciilor Eudontomyzon mariae și Romanogobio uranoscopus

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
7.1.	Monitorizarea periodică (anuală) a speciilor Eudontomyzon mariae și Romanogobio uranoscopus în vederea stabilirii statutului de prezență al acestora.	1	Monitorizări periodice	Număr	Minim 1	200.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp13

O.G.4. Realizarea monitorizării biodiversității.O.S.8. Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ pe perioada implementării Planului de management

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
8.1.	Realizarea monitorizării stării de conservare pentru specia Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	4	Monitorizare	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
		4	Echipamente	Număr	Minim 1	10.000 lei
8.2.	Aplicarea periodică, împreună cu factorii interesați, a protocolului standardizat de monitorizare și evaluare a mărimii și distribuției spațiale a populației de vidră din ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	4	Ieșiri pe teren	Număr	Minim 1	100.000 lei	Buget propriu	Sp12
8.3.	Monitorizarea stării de sănătate a populației de vidră la nivelul ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	4	Monitorizare	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
		4	Echipamente	Număr	Minim 1	10.000 lei
8.4.	Monitorizarea calității habitatului speciei Lutra lutra în sit	4	Monitorizare	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
		4	Echipamente	Număr	Minim 1	10.000 lei
8.5.	Realizarea monitorizării stării de conservare pentru speciile de pești de importanță comunitară în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	4	Monitorizare	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
		4	Echipamente	Număr	Minim 1	10.000 lei
8.6.	Monitorizarea tipului de habitat de interes conservativ prioritar - 91E0*	4	Monitorizare	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
		4	Combustibil	Număr	Minim 1	4.000 lei
		4	Echipamente	Număr	Minim 1	10.000 lei

O.G.5. Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI 0258 Vaile Brătiei și BrătioareiO.S.9. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
9.1.	Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului	1	Strategie și plan	Număr	Minim 1	10.000 lei	Buget propriu	Sp43

O.S.10. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
10.1.	Implicarea unor instituții/organizați i partenere pentru realizarea unui management participativ al speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei	1	Grup de lucru	Număr	Minim 1	10.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri, Buget propriu	Sp32
		10	Întâlniri	Număr	Minim 1	10.000 lei
10.2.	Realizarea unei campanii de educare și informare a factorilor interesați, în sensul îmbunătățirii coexistenței om- vidră	100	Materiale informative - pliante, broșuri, pixuri și altele asemenea	Număr	Minim 1	100.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri, Buget propriu	Sp32
		20	Website funcțional	Număr	Minim 1	5.000 lei
		50	Studiu impact evenimente conștientizare	Număr	Minim 1	40.000 lei
		10	Întâlniri	Număr	Minim 1	10.000 lei
10.3.	Realizarea de întâlniri cu instituții/ organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management inclusiv organizarea de activități educative cu tânăra generație	10	Întâlniri	Număr	Minim 1	100.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri, Buget propriu	Sp32

O.G.6. Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona Sitului.O.S.11. Utilizarea durabilă a produselor lemnoase forestiere

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
11.1	Managementul durabil al resurselor forestiere	5	Promovare	Număr	Minim 1	5.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri, Buget propriu	Sp31

O.G.7. Desfășurare turism durabil, prin intermediul valorilor naturale locale și a specificității acestora.O.S.12. Promovarea prin turism a valorilor naturale ale Sitului și a zonei de ansamblu a acestuia

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
12.1.	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate, aici incluzând și specia Lutra lutra și amenințările/ presiunile la adresa acesteia	1	Amenajare trasee	Număr	Minim 1	50.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri, Buget propriu	Sp22
12.2.	Realizarea de trasee și poteci tematice și amplasarea de panouri informative	1	Amenajare trasee	Număr	Minim 1	50.000 lei	Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri, Buget propriu	Sp22

9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice
Tabel 165 - Raportări periodice

Nr.	Denumire	Moment raportare		Activități incluse în raportare
		An	Trimestru
1.	Raportare anul 1	1	-	1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11, 5.12, 5.13, 5.14, 5.15, 5.16, 5.17, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, 6.10, 6.11, 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 8.1, 9.1, 9.2, 9.3, 10.1, 11.1, 11.2.
2.	Raportare anul 2	2	-	1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11, 5.12, 5.13, 5.14, 5.15, 5.16, 5.17, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, 6.10, 6.11, 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 8.1, 9.1, 9.2, 9.3, 10.1, 11.1, 11.2.
3.	Raportare anul 3	3	-	1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11, 5.12, 5.13, 5.14, 5.15, 5.16, 5.17, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, 6.10, 6.11, 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 8.1, 9.1, 9.2, 9.3, 10.1, 11.1, 11.2.
4.	Raportare anul 4	4	-	1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11, 5.12, 5.13, 5.14, 5.15, 5.16, 5.17, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, 6.10, 6.11, 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 8.1, 9.1, 9.2, 9.3, 10.1, 11.1, 11.2.
5.	Raportare anul 5	5	-	1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.7, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11, 5.12, 5.13, 5.14, 5.15, 5.16, 5.17, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, 6.10, 6.11, 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 8.1, 9.1, 9.2, 9.3, 10.1, 11.1, 11.2.

9.2. Urmărirea activităților planificate
Tabel 166 - Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale	Resurse financiare estimate		Procent îndeplinire	Rezultate	Observații
		Cheltuieli	Cheltuieli	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
Obiectiv general
Obiectiv specific
1.1.	MS1
1.2.	MS2
Total obiectiv specific 1			n/a		n/a
Total obiectiv general 1			n/a		n/a
...

9.3. Indicarea activității realizate
Se vor indica, marcare cu un simbol, de exemplu "x", trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitatea, de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea. Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:
Tabel 167 - Activități planificate

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

1.1. Măsuri de management specifice habitatului forestier

1.2. Măsuri restrictive pentru habitatul forestier - 91E0*

...

10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚEHabitate
"Habitatele din România" - N. Doniță, A. Popescu, Paucă- Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I., Editura Tehnică Silvică, București, 2005
"Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România", coord. Gafta D. Mountford J.O., Ed. RISOPRINT 2008, editor M.M. D.D.
"Tipuri de pădure din R.P.R." Pașcovschi S., Leandru V., Ed. Agro-Silvică de Stat, 1958
"Stațiuni forestiere", Vol. II, Chiriță C., Vlad I., Păunescu C., Pătrășcoiu N., Roșu C., Iancu I., Ed. Academiei R.S.R., București, 1977
"Dendrologie", Stănescu V., Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979
"Silvicultura", Negulescu E.G., Ciumac G., Ed. Agro-Silvică de Stat, București, 1959
Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds Directive. Național Environmental Research Institute, University of Aarhus. 92 pp. - NERI Technical report No. 64Pești
Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. București.
Karacousis Y., Peios C., Economidis P.S., Triantafyllidis C. 1993. Multivariate analysis of the morphological variability among Barbus peloponnesius, (Cyprinidae) populations from Greece and two populations of B. meridionalis meridionalis and B. meridionalis petenyi. Cybium, 17: 229-240.
Karacousis Y., Machordom A., Doadrio I., Economidis P.S. 1995. Phylogenetic relationships of Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 (Osteichthyes: Cyprinidae) from Greece and other species of Barbus as revealed by allozyme electrophoresis. Biochem. Syst. Ecol., 23: 364-375.
Kotlik P., Tsigenopoulos C.S., Râb P., Berrebi P. 2002. Two new Barbus species from the Danube River basin, with redescription of B. petenyi (Teleostei: Cyprinidae). Folia Zoologica. 51 (3): 277-240.
Machordom A., Doadrio I. 2001: Evolutionary history and speciation modes in the cyprinid genus Barbus. Proc. R. Soc. Lond. (Biol.), 268: 1297-1306.
Tsigenopoulos C.S., Berrebi P. 2000: Molecular phylogeny of North Mediterranean freshwater barbs (genus Barbus: Cyprinidae) inferred from cytochrome b sequences: biogeographic and systematic implications. Mol. Phylogenet. Evol., 14: 165-179.
Tsigenopoulos C.S., Karakousis Y., Berrebi P. 1999: The North Mediterranean Barbus lineage: phylogenetic hypotheses and taxonomic implications based on allozyme data. J. Fish Biol., 54: 267-286.
Bănărescu P. (1964). Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. București.
Bănărescu, P. M., Bănăduc, D., 2007. Habitats Directive (92/43/EEC) fish species (Osteichthyes) on the Romanian territory (Specii de pești în Directiva Habitatelor (92/43/EEC) din România). Acta Ichtiologica Romanica II: 43-77.
Bless, R., 1981. Untersuchungen zum EinfluB von gewâsserbaulichen Mafinahmen auf die Fischfauna in Mittelgebirgsbâchen. Nat. u. Landsch. 56: 243-252.
Bless, R., 1983. Untersuchungen zur Substratprâferenz der Groppe, Cottus gobio LINNAEUS. Senckenbergiana biol. 63: 161-165.
Carter, M.G., Copp, G.H., V. Szomlai, 2004. Seasonal abundance and microhabitat use of bullhead Cottus gobio and accompanying fish species in the River Avon (Hampshire), and implications for conservation. Aquatic Conservation: Mar. Freshwater Ecosystem 14: 395412.
Copp, G.P., 1992. An empirical model for predicting the microhabitat of 0+ juveniles in lowland streams. Oceanologia 91: 338-345.
Copp, G.P., Warrington, S., Q. de Bruine, 1994. Comparison of diet in stone loach Barbatula barbatula (L.) and bullhead Cottus gobio (L.) in a small stream. Folia Zoologica 43: 171-176.
Cowx, I.G., Harvey, J.P., 2003. Monitoring the bullhead. Cottus gobio. Conserving Natura 2000 Rivers Monitoring Series No. 4, English Nature, Peterborough.
Cowx, I.G., Harvey, J.P., Noble, R.A., Nunn, A.D., 2009. Establishing survey and monitoring protocols for the assessment of conservation status of fish populations in river Special Areas of Conservation in the UK. Aquatic Conserv. Mar. Freshw. Ecosyst. 19: 96103.
Daniels, R. A., 1987. Comparative life histories and microhabitat use in three sympatric sculpins (Cottidae: Cottus) in northeastern California. Envir. Biol. Fishes 19: 93-110.
Fischer S., Kummer, H. 2000. Effects of residual flow and habitat fragmentation on distribution and movement of bullhead (Cottus gobio L.) in an alpine stream. Hydrobiologia 422/423: 305-317
Freyhof, J., Kottelat, M., Nolte A. 2005. Taxonomic diversity of European Cottus with description of eight new species (Teleostei: Cottidae). Ichthyological Exploration of Freshwaters, 16(2): 107-172.
Froese, R., Pauly, D. 2014. "Cottus transsilvaniae" in FishBase.
Gyurko I. (1972): Edesvizi halaink (Pești de apă dulce). Editura "Ceres". București.
Mestecăneanu, A., Mestecăneanu, F. 2010. Some aspects regarding the migratory dynamics of the white stork (Ciconia ciconia) in the Doamnei River hydrographical basin (Argeș Country, România). Analele Universității din Oradea - Fascicula Biologie, XVII (2): 268-273.
Nistorescu, M., Doba, A., Țîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, M., Ilinca, C. (2016). Ghid de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociația "Grupul Milvus".
Orsâg, L. M. Zelinka, 1974. Zur Nahrung der Arten Cottus poecilopus Heck. und Cottus gobio L. Zool. Listy 23: 185-196.
Stahlberg-Meinhardt, S., 1994. Verteilung, Habitatanspruche und Bewegungen von Muhlkoppe (Cottus gobio L.) und Bachforelle (Salmo trutta L.) in zwei unterschiedlich anthropogen beeinflufiten Fliefigewâssern im Vorharz. Dissertation, Zoologisches Institut der Technischen Universitât Braunschweig (unveroffentlicht): 197 pp.
Tomlinson, M. L., Perrow, M. R. (2003). Ecology of the bullhead (Ecologia zglăvocii). Conserving Natura 2000 Rivers. Ecology Series No. 4.
Uzunova, E., Kanev, E.K., Stefanov, T., 2017. Spațial Variation in the Abundance and Population Structure of Bullhead Cottus gobio L., 1758 (Actinopterygii: Cottidae) from the Iskar River Basin (Danube River Drainage, Bulgaria): Implications for Monitoring and Conservation. Acta zool. bulg., 69 (3): 393-404.
Waterstraat, A., 1992. Populationsokologische Untersuchungen an Cottus gobio L. und anderen Fischarten aus zwei Flachlandbâchen Norddeutschlands. Limnologica 22: 137-149.
Welton, J. S., C. A. Mills E. L. Rendle, 1983. Food and habitat partitioning in two small benthic fishes, Noemacheilus barbatulus L. and Cottus gobio L. Arch. Hydrobiol. 97: 434-454.
Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. București.
Gyurko I. 1973. Edesvizi halaink. Ceres Konyvkiado. Bukarest.
Kottelat, M. Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.
Fischer S., Kummer, H. 2000. Effects of residual flow and habitat fragmentation on distribution and movement of bullhead (Cottus gobio L.) in an alpine stream. Hydrobiologia 422/423: 305-317.
Nistorescu, M., Doba, A., Țîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, M., Ilinca, C. 2016. Ghid de bune practici în vederea planificării și implementării investițiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociația "Grupul Milvus".
Uzunova, E., Kanev, E.K., Stefanov, T., 2017. Spațial Variation in the Abundance and Population Structure of Bullhead Cottus gobio L., 1758 (Actinopterygii: Cottidae) from the Iskar River Basin (Danube River Drainage, Bulgaria): Implications for Monitoring and Conservation. Acta zool. bulg., 69 (3): 393-404.Mamifere
Bouroș, G. 2014. Feeding habits of the eurasian otters Lutra lutra, living in Putna Vrancea Natural Park in the Eastern Carpathians, România. Studia Universitatis "Vasile Goldiș", Seria Științele Vieții, 24 (3), 317 - 322.
Bouroș, G. 2014. New data on presence and distribution of the otter (Lutra lutra) in two Natura 2000 Special Areas of Conservation (SAC) from Iași County (România). Scientific Annals of the Danube Delta Institute, Tulcea România, 20, 3 - 10.
Bouroș, G. 2015. Assessing small hydropower plants impact on Eurasian otter. Case study: the Buzău River, România. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Biologia, LX (1), 119 - 135.
Bouroș, G. 2017. Studiu comparativ privind biologia și ecologia vidrei - Lutra lutra (L., 1758) în două arii protejate diferite din estul României. Universitatea din București, Facultatea de Biologie, Teză de doctorat.
Bouroș, G., 2014. Status of the European otter (Lutra lutra Linnaeus, 1758) in România, Romanian Journal of Biology - Zoology, Academia Română, Institutul de Biologie, VOLUME 59, no. 1, 75 - 86
Brehm Edmund Alfred, (1964), Lumea Animalelor după Brehm, Editura Științifică, București.
Ionescu, O. Ionescu, G. 1994. The otter from the Danube Delta to the Carpathian Mountains in România, Seminar on the Conservation of the European Otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, Council of Europe, Strasbourg, 7-11 June 1994. 74 - 76.
Ionescu V. 1968-Vertebratele din România, Editura Academiei Republicii Socialiste România
Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adamescu M., Cotovelea A., Pasca C., Popa M., Mirea I., Sirbu G., Chiriac S., Pop M., Attilla S., Deju R.. 2013: Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România, Editura Silvica, pp. 236.
Jedrzejewski Wlodzimierz, Sidorovich Vadim, (2010) The art of tracking animals, Mammal Research Institute Polish Academy of Sciences, Bialowieza
Manolache Lucian, Dissescu Gabriela,(1977), Mic atlas cinegetic românesc: Mamifere, Editura Ceres, București
Reuther, C., Dolch, D., Green, R., Jahrl, J., Jefferies, D., Krekemeyer, A., Kucerova, M., Madsen, A.B., Romanowski, J., Roche, K., Ruiz-Olmo, J., Teubner, J., Trindade, A. 2000. Surveying and Monitoring Distribution and Population Trends of the Eurasian Otter (Lutra lutra). Habitat 12, 152pp.
Schilling D., Singer D., 1986. Guide des Mammiferes d'Europe. Delachaud et Niestle, Neuchatel -Paris.11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT11.1. Regulamentul ariei naturale protejateCapitolul I DISPOZIȚII GENERALEArticolul 1(1) Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, denumit în continuare situl R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, este documentul în care sunt incluse toate prevederile legale referitoare la derularea activităților umane permise și modul lor de aprobare, precum și activitățile restricționate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate.(2) Scopul prezentului regulament este de a stabili regulile care trebuie respectate pe teritoriul sitului de importanță comunitară R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei.(3) Termenii și expresiile din prezentul regulament au aceeași semnificație cu cei definiți prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 2 Situl Natura 2000 R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei (situl) a fost desemnat prin Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a Rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 . Articolul 3(1) Din punct de vedere administrativ, situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud - Muntenia, în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Albeștii de Muscel, Berevoești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoești.(2) Suprafața sitului este de 219,70 ha. Articolul 4(1) Desemnarea sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei a avut drept scop contribuția la menținerea sau asigurarea, acolo unde este cazul, a unei stări de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes comunitar, în acest fel contribuind semnificativ la coerența rețelei Natura 2000 și/sau la menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică din care face parte.(2) Elementele de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl sunt reprezentate de habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) (enumerat în anexa I a Directivei 92/43/CEE și art. 28, alin (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare) și de speciile 1355 Lutra lutra, 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus, 1138 Barbus petenyi, 1163 Cottus transsilvaiae, 2484 Eudontomyzon mariae, 1122 Romanogobio uranoscopus (enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE). Articolul 5 Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, ca autoritate competentă de mediu, pe care o denumim în continuare ANANP, îi revine competența managementului ariei naturale protejate R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. Capitolul II REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR DIN INTERIORUL ȘI VECINĂTATEA ARIEI PROTEJATEArticolul 6 Autoritățile cu competențe și responsabilități în reglementarea activităților instituie, de comun acord cu ANANP, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale pe suprafața sitului Natura 2000 R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. Articolul 7 Pentru planurile/proiectele/activitățile din interiorul sau din vecinătatea sitului Natura 2000 R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, emiterea actelor de reglementare se va face cu respectarea procedurilor aflate în vigoare, pe baza documentațiilor de mediu specifice, ținându-se seama de avizul ANANP. Articolul 8Procedura de emitere a avizelor(1) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu situl Natura 2000 R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, ori nu este necesar pentru managementul acestuia, dar care ar putea să afecteze situl în mod semnificativ, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare ale acesteia.(2) Avizul Administratorului sitului (ANANP) pentru planurile/proiectele menționate la alin. (1) este obligatoriu.(3) Emiterea actelor de reglementare pentru planurile, programele, proiectele și activitățile de pe teritoriul sitului, care pot avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar, se face numai cu avizul Administratorului sitului, în conformitate cu prevederile legale.(4) Pentru emiterea avizului, Administratorul sitului poate percepe tarife, în baza unui sistem de tarife stabilit în conformitate cu prevederile și reglementările legale. Articolul 9Activitățile de silvicultură(1) Fondul forestier național de stat și privat de pe suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei va fi administrat de către ocoale silvice de stat sau private legal constituite.(2) Proprietarii de teren din fond forestier (cu suprafețe mai mari de 10 ha) vor încheia contracte de administrare cu structuri silvice de administrare legal constituite conform legii și cu respectarea prevederilor în vigoare privind exploatarea, inclusiv a altor reglementări din Codul Silvic. Pentru proprietarii de teren din fond forestier (cu suprafețe mai mici de 10 ha) se recomandă încheierea de contracte de administrare sau de servicii silvice cu structuri silvice de administrare legal constituite conform legii, fără a fi încălcate prevederile Codului Silvic.(3) Pentru orice plan sau proiect care necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul silvic de terenuri de pe raza sitului, aceasta se face cu respectarea prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(4) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier național inclus pe teritoriul sitului se execută numai activități silvice prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor și în concordanță cu scopul pentru care a fost declarat situl.(5) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier de pe teritoriul sitului se aprobă cu avizul Administratorului sitului, în vederea punerii în concordanță cu planul de management al sitului. Beneficiarul amenajamentului invită un reprezentant al administratorului la conferințele de amenajare, în vederea armonizării cu planul de management al sitului.(6) Amenajamentele silvice ale unităților de producție/proprietăților ce intră în componenta sitului vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management.(7) Administratorului sitului are dreptul de a verifica aplicarea în practică a tipului, intensității și volumului tratamentelor/tăierilor aplicate în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național de pe teritoriul sitului, urmând a sesiza administratorul fondului forestier și reprezentantul teritorial al autorității publice care răspunde de silvicultură în cazul constatării unor nereguli.(8) Administratorul fondului forestier național de pe raza sitului este obligat să transmită Administratorului sitului, anual, situația aplicării amenajamentelor silvice pe aceste terenuri.(9) Lucrările care nu sunt prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar cu avizul Administratorului sitului și cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de mediu și silvicultură.(10) În fondul forestier din cadrul sitului, suprafețele de teren care prezintă interes deosebit sub raportul biodiversității se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.(11) Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate din aplicarea lucrărilor de igienă, a lucrărilor speciale de conservare sau a tratamentelor se vor adopta și aplica tehnologii și procedee de exploatare ecologică, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.(12) Administratorul fondului forestier, de stat sau privat, informează Administratorul sitului în momentul identificării atacurilor unor dăunători forestieri în pădurile de pe suprafața ariei protejate și în ceea ce privește metoda de combatere a dăunătorilor forestieri aplicată și solicită avizul Administratorul sitului pentru aplicarea acesteia.(13) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, indiferent de forma de proprietate, sunt interzise.(14) Se va solicita avizul Administratorului sitului pentru realizarea sau modernizarea unor căi de acces și de colectare a materialului lemnos.(15) Recoltarea lemnului uscat și ramurilor pentru împletituri sau alte activități tradiționale autorizate este permisă, cu avizul Administratorului sitului.(16) Colectarea de specii de floră și faună din cadrul pădurilor din sit se face numai cu avizul scris al Administratorului sitului. Articolul 10Activitățile de pescuit și acvacultură(1) Desfășurarea activităților de pescuit și acvacultură în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei se va face cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.(2) În apele naturale se interzice pescuitul în perioada de prohibiție, aceasta fiind prevăzută anual prin Ordin comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție și refacere biologică a resurselor acvatice vii care au fost stabilite în scopul protejării biodiversității.(3) Activitatea de acvacultura se va desfășura cu metode ce nu periclitează viața speciilor din zona asigurând dezvoltarea durabilă a sitului.(4) Se interzice realizarea pescuitului cu capcane, varse, vintire, dar și cu plasă și undiță, pentru protejarea speciilor de Bombina variegata, Triturus cristatus și Lutra lutra și evitarea uciderii acestora. Articolul 11Gospodărirea și exploatarea pășunilor(1) Terenurile din perimetrul sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, evidențiate cadastral ca pășuni, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat.(2) Pe teritoriul sitului este interzisă introducerea la pășunat a animalelor fără certificate sanitar-veterinare.(3) Pe teritoriul sitului este interzis pășunatul fără contracte încheiate cu deținătorii/administratorii pășunilor, în funcție de situația existentă.(4) Proprietarii de pășuni și terenuri arabile își vor adapta activitățile desfășurate în cadrul sitului în funcție de măsurile de conservare propuse, limitând tratamentele fitosanitare și aplicarea de îngrășăminte minerale sau organice doar la cele ce nu afectează speciile de floră și faună protejate în sit.(5) Avertizările unităților fitosanitare privind tratamentele pentru boli și dăunători sunt valabile pentru suprafețele din interiorul și vecinătatea sitului, însă utilizarea pesticidelor este permisă numai cu avizul Administratorul sitului.(6) Amplasarea locurilor pentru stâne se va face în afara zonelor unde a fost identificată vegetația caracteristică habitatelor de interes comunitar determinante (identificate și cartate în teren) și la o distanță de cel puțin 150 m față de marginea apelor, numai după consultarea Administratorul sitului.(7) Administratorul sitului monitorizează activitatea de pășunat pentru stabilirea impactului asupra florei și faunei din cadrul sitului și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate.(8) Este interzis pășunatul în zonele habitatelor forestiere. Articolul 12Activitățile de turism, agrement(1) Pe teritoriul sitului Natura 2000 R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei sunt permise activități de turism, agrement, vizitare și educație în condițiile respectării regulilor de vizitare și a legilor în vigoare, astfel încât să se asigure conservarea valorilor patrimoniale.(2) Accesul în sit și vizitarea acestuia se face solitar sau în grupuri organizate.(3) Pe parcursul vizitării sitului sunt interzise orice fel de activități care ar putea afecta integritatea sau care ar putea pune în pericol elementele de mediu protejate și în mod deosebit:a. depozitarea sau abandonarea deșeurilor de orice naturăb. degradarea sau distrugerea indicatoarelor, marcajelor sau panourilor informativec. aprinderea focului sau orice activități care pot provoca incendiid. camparea în afara locurilor special amenajate, cu excepția delegaților Administratorului sitului (ANANP) care desfășoară activități în interesul sitului, în special în zone aflate în regenerare ale tipului de habitat.(4) Camparea pe teritoriul sitului este permisă cu avizul Administratorul sitului, în locurile amenajate de deținătorii de terenuri sau în locurile amenajate sau marcate în acest sens.(5) Proprietarii/Administratorii de terenuri au obligația de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiștilor pe traseele și în zonele în care se realizează activități permise din cadrul sitului.(6) Administratorul sitului monitorizează turismul în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei de pe teritoriul sitului.(7) Administratorii și/sau proprietarii unităților de prestări servicii turistice sprijină activitatea de monitorizare a fluxului turistic pe baza unui protocol de colaborare încheiat cu Administratorul sitului.(8) Administratorul sitului nu poate fi făcut responsabil pentru distribuirea cu sau fără plată a materialelor informative din punct de vedere turistic, care nu sunt elaborate de către acesta și pe care nu le-a avizat.(9) Dreptul de campare poate fi revocat de Administratorul sitului în cazul încălcării, de către persoanele care-l utilizează, a regulilor sitului sau a regulilor de bună conduită (agresivitate, zgomot și altele asemenea) sau în cazul în care se constată o degradare accentuată a mediului.(10) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai pentru personalul Administratorului sitului și voluntarii care lucrează pe teritoriul sitului, în situația în care sarcinile primite o impun.(11) Utilizarea focului este permisă numai în vetre special amenajate în locurile de campare, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare și prin respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor.(12) Utilizarea focului pentru grătar este permis numai în locurile special amenajate acestui scop și semnalizate în acest scop.(13) Sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel pentru aprinderea focului.(14) Săparea de șanțuri în jurul corturilor sau sub corturi este interzisă.(15) Este interzis accesul cu ambarcațiuni cu motor indiferent de tipul lor cu excepția paznicilor pescăriilor în baza avizului Administratorului sitului.(16) Organizarea de competiții și manifestările de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona sitului și în tabere se fac numai cu avizul Administratorului sitului.(17) Accesul turiștilor este permis pe traseele marcate, solitar sau în grupuri organizate; este interzisă abandonarea de deșeuri de orice fel pe teritoriul sitului; turiștii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării ariei, acestea urmând a fi depozitate doar în locuri special amenajate pentru colectare. Articolul 13Activitățile de informare, vizitare și educare(1) Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, Administratorul sitului poate organiza acțiuni de informare, vizitare și educare în scopul conștientizării populației locale în ceea ce privește necesitatea conservării valorilor naturale ale sitului.(2) Acțiuni asemănătoare se pot organiza și de către alte instituții, cu avizul Administratorului sitului. Articolul 14 Gestionarea deșeurilor(1) Se interzice abandonarea și/sau depozitarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei,(2) Se interzice proprietarilor și/sau administratorilor terenurilor să permită abandonarea pe terenurile pe care le dețin pe raza sitului, a oricăror feluri de deșeuri, aceștia împreună cu autoritățile administrației publice locale, fiind responsabili de starea de curățenie a acestora,(3) Se interzice spălatul mașinilor sau a altor obiecte ce pot cauza poluarea, precum și utilizarea detergenților, în apele de pe teritoriul sitului.(4) Se interzice depozitarea pe malurile apelor din cadrul sitului a deșeurilor de orice natură, sau introducerea în ape a unor substanțe explozive, toxice, narcotice precum și folosirea tensiunii electrice.(5) Persoanele fizice și juridice sunt obligate să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor deținute cu orice titlu, neocupate productiv sau funcțional, situate pe teritoriul sitului.(6) Personalul de la stânele situate pe raza ariei protejate are obligația de a colecta deșeurile menajere și de a le depune în containere speciale; gestionarea acestora va fi înscrisă în contractul încheiat de aceștia cu consiliul local sau operatorul de salubritate;(7) Deșeurile vegetale, provenite din oricare activitate, nu vor fi depuse în zonele unde a fost identificată vegetație caracteristică habitatelor de interes comunitar sau național. Capitolul III INTRAVILAN ÎN ARIA PROTEJATĂArticolul 15 Introducerea în intravilan a noi suprafețe de teren se va realiza prin parcurgerea procedurii de mediu în vigoare , cu avizul administratorului ariei naturale protejate. Articolul 16 În cazul inițierii unor planuri/proiecte privind schimbarea de folosință a terenului pe teritoriul ariei protejate, inclusiv realizarea de noi proiecte ce includ realizarea de noi construcții, se va solicita pe lângă documentația de urbanism și avizul administratorului ariei protejate. Articolul 17 La realizarea de noi construcții în interiorul ariei se vor respecta regulile de urbanism și se vor menține caracteristicile locale de urbanism pentru conservarea specificului local. De asemenea, se va avea în vedere ca legislația privind regulile generale de urbanism să fie respectate, în special prin a nu fi depreciată valoare peisajului și executarea construcțiilor în vederea păstrării calității mediului natural și echilibrului ecologic. Capitolul IV ALTE REGLEMENTĂRIArticolul 18 Circulația autovehiculelor, motocicletelor, bicicletelor și a altor vehicule în sit este permisă numai pe drumurile existente. Articolul 19 Fotografierea sau filmarea în scopuri comerciale se poate realiza numai cu acordul ANANP. Articolul 20 Următoarele activități/acțiuni necesită obținerea în prealabil a aprobării ANANP:a) activități de cercetare, toate tipurile de investigații științificeb) acțiunile de prevenire și /sau combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor, Articolul 21 Este interzisă extragerea de nisip și pietriș în zonele din albia minoră, în perioada activă a amfibienilor (martie - octombrie). Articolul 22 În cazul producerii de fenomene de forță majoră - incendii, calamități naturale, epizootii, focare de infecție, sau altele asemenea, instituțiile abilitate intervin conform competențelor legale. Articolul 23 Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariei naturale protejate se desfășoară cu avizul ANANP, care le sprijină logistic și financiar, în limita posibilităților. Capitolul V SANCȚIUNIArticolul 24 Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare. Articolul 25 Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenții și se sancționează, dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni. Articolul 26 Pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament se aplică sancțiunea contravențională prevăzută la art. 53, alin. 3.1, lit. a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care fapta nu este sancționată prin alte acte normative. Articolul 27 Controlul aplicării prevederilor prezentului regulament se face de către personalul ANANP și de către personalul cu atribuții de control al altor structuri abilitate din punct de vedere legal. Personalul împuternicit să aplice regulamentul își dovedește identitatea cu legitimații de serviciu. Articolul 28 Încălcarea prevederilor legale se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin acte normative specifice. Sancțiunile pentru încălcarea prezentului regulament aplică atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice. Capitolul VI DISPOZIȚII FINALEArticolul 29(1) Administratorul sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei are obligația de a sesiza instituțiile abilitate despre orice încălcare a prezentului regulament, a cărei soluționare nu ține de competența sa.(2) În cazul producerii fenomenelor de forță majoră instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale.(3) Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea Administratorului sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, conform legislației în vigoare.11.2. Fotografii11.2.1. Habitatul 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)11.2.2. Specia Barbus petenyi

Barbus petenyi din râul Brătia (foto: Imecs Istvân)


Râul Brătia. Habitat adecvat pentru specia Barbus petenyi (foto: Imecs Istvân)
11.2.3. Specia Cottus transsilvaniae

Cottus transsilvaniae adult din râul Brătia (foto: Imecs Istvan)


Râul Brătia. Habitatul speciei Cottus transsilvaniae (foto: Imecs Istvan)
11.2.4. Specia Eudontomyzon mariae

Ventuza bucală la Eudontomyzon mariae (Banarescu, 1969)


Ventuzele bucale ale speciilor de Eudontomyzon din România:
a) E. danfordi, b) E. mariae și c) E. vladykovi (Kottelat Freyhof, 2007)


Eudontomyzon mariae (foto: Imecs Istvan, fotografia nu
este făcută în aria protejată, specia nefiind identificată)
11.2.5. Specia Romanogobio uranoscopus

Exemplare de Romanogobio uranoscopus (Foto: Nagy Andras Attila, fotografia
nu a fost făcută în aria protejată, specia nefiind identificată la nivelul ariei).


Râul Brătia. Habitat potențial, adecvat pentru specia Romanogobio
uranoscopus, însă specia nu era prezentă (foto: Imecs Istvan)
11.2.6. Specia Triturus cristatus11.2.7. Specia Bombina variegata11.2.8. Specia Lutra lutra

Vidră eurasiatică (Lutra lutra) în situl Natura 2000
ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei


Urme de vidră pe malul râului Brătia din ROSCI0258


Excrement de vidră cu resturi de pește, pe malul pârâului Brătioara din R0SCI0258


Habitat optim pentru vidră pe râul Brătia - ROSCI0258 (foto: Bouroș George)
11.3. Hărți/Seturi de date geospațiale (GIS)1. Harta suprapunerilor ariei naturale protejate
Nu este cazul.2. Harta localizării ariei naturale protejate3. Harta limitelor ariei naturale protejate4. Harta zonării interne
Nu este cazul.5. Harta geologică6. Harta hidrografică7. Harta solurilor8. Harta temperaturilor-medii multianuale9. Harta precipitațiilor-medii multianuale10. Harta ecosistemelor11. Harta distribuției tipului de habitat 91E0*12. Hărțile distribuției speciilor
Harta distribuției speciei Lutra lutra
Harta distribuției speciei Bombina variegata
Harta distribuției speciei Triturus cristatus
Harta distribuției speciei Barbus petenyi
Harta distribuției speciei Cottus transsilvaniae
Harta distribuției speciei Eudontomyzon mariae
Harta distribuției speciei Romanogobio uranoscopus13. Harta unităților administrativ-teritoriale14. Harta utilizării terenurilor15. Harta juridică a terenului16. Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate17. Harta privind perimetrul construit al localităților18. Harta construcțiilor19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național
Nu este cazul.20. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate22. Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate23. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor
Harta distribuției presiunilor asupra speciei Lutra lutra
Harta distribuției amenințărilor asupra speciei Lutra lutra
Harta distribuției amenințărilor asupra speciei Bombina variegata
Harta distribuției presiunilor asupra speciei Triturus cristatus
Harta distribuției amenințărilor asupra speciei Triturus cristatus
Harta distribuției presiunilor asupra speciilor de pești
Harta distribuției amenințărilor asupra speciilor de pești24. Harta distribuției impacturilor asupra habitatului 91E0*
Harta distribuției presiunilor asupra habitatului 91E0*
Harta distribuției amenințărilor asupra habitatului 91E0*
-----