Act
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 al sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiţei, al sitului Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiţei şi al ariei naturale protejate de interes naţional Pădurea Alexeni - cod III.2 (R0NPA0850)
Notă: Aprobat prin ORDINUL nr. 1.851 din 23 august 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 2 septembrie 2024.Cuprins1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management1.2. Procesul de elaborare al Planului de management1.3. Descrierea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management1.3.2. Localizarea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.3. Limitele ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie2.2. Hidrografie2.3. Pedologie2.4. Clima2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței3.2.1. Habitate Natura 20003.2.2. Habitate după clasificarea națională3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care au fost declarate ariile naturale protejate3.3.1. Plante inferioare3.3.2. Plante superioare3.3.3. Nevertebrate3.3.4. Ihtiofaună3.3.5. Herpetofaună3.3.6. Avifaună3.3.7. Mamifere3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru ariile naturale protejate4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale4.1.2. Factorii interesați4.2. Utilizarea terenului4.3. Situația juridică a terenurilor4.4. Administratori, gestionari și utilizatori4.5. Infrastructură și construcții4.6. Patrimoniu cultural4.7. Obiective turistice5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariilor naturale protejate5.1.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței5.1.1.2. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței5.1.1.3. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariilor naturale protejate5.1.2.1. Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței5.1.2.2. Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate R0SPA0152 Coridorul Ialomiței5.1.2.3. Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariilor naturale protejate5.2.1.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței5.2.1.2. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate R0SPA0152 Coridorul Ialomiței5.2.1.3. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.2.2.1. Harta amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței5.2.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței5.2.2.3. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.1.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței5.3.1.2. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSPA0152 Coridorul Ialomiței5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor5.3.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței5.3.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSPA0152 Coridorul Ialomiței5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței5.5. Evaluarea impacturilor asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)5.5.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850)5.5.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850)6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de herpetofaună6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.3. Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul planului de management pentru aria naturală protejată7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiective generale7.2.2. Obiective specifice7.2.3. Măsuri specifice/măsuri de management8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități8.2. Estimarea resurselor9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice9.2. Urmărirea activităților planificate9.3. Indicarea activităților realizate10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
Anexa nr. I. Regulamentul ariei naturale protejate
Anexa nr. II. Fotografii
Anexa nr. III. Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Planul de management este un document strategic pe termen mediu. Acesta reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității ariei naturale protejate respective. Comisia Europeană promovează realizarea unui management eficient al Siturilor Natura 2000, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a habitatelor și speciilor, cât și pentru crearea unui cadru general de asigurarea compatibilității diverselor activități viitoare - planuri și proiecte, cu obiectivele de conservare ale Sitului Natura 2000.
În procesul de planificare a managementului pentru ariile naturale protejate vor fi avute în vedere următoarele funcții ale planului de management:– furnizează informațiile de bază și descrierea sitului;– identifică politica de management ce trebuie urmată, obiectivele ce trebuie atinse și managementul necesar pentru atingerea obiectivelor;– anticipează orice conflict și sugerează cele mai bune căi de rezolvare ale acestora;– identifică mijloacele de monitorizare și evaluare necesare, prin care se măsoară eficacitatea activităților întreprinse;– oferă informații privind sursele de finanțare și a resurselor necesare pentru implementarea activităților de conservare;– este un instrument de comunicare și educație.
Planul de management trebuie să fie un instrument des folosit, care să joace rolul unui ghid și al unui stimulent pentru ca factorii implicați să lucreze împreună pentru menținerea stării de conservare favorabilă a ariei naturale protejate.
Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu care în timp face posibilă realizarea unui management eficient și adaptabil al ariei naturale protejate.
Sarcinile uzuale în managementul ariilor protejate sunt următoarele:– Aplicarea legislației;– Protecția și monitorizarea speciilor și habitatelor;– Cercetare și monitorizare științifică;– Cooperare cu instituții de profil, la nivel național și local;– Colaborarea cu comunitățile locale;– Colaborarea cu organizațiile guvernamentale și cu alți factori interesați;– Promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesați;– Informare, conștientizare și educație ecologică în rândul comunităților locale și a vizitatorilor;– Asigurarea folosirii durabile a resurselor;– Promovarea și susținerea dezvoltării comunitare durabile;– Managementul turismului și al vizitatorilor;– Managementul personalului, a bugetului și a resurselor.
Planul de management al ariilor naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, R0SPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul ariilor naturale protejate, precum și din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de management necesare conservării lor. Ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței și ROSPA0152 Coridorul Ialomiței se regăsesc pe culoarul Văii Ialomiței, în aval de confluență cu Râul Prahova, până la confluența cu Dunărea, la care se adaugă în partea din amonte culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii Grind) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi). Includ de asemenea și o serie de trupuri de pădure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreaptă a Râului Ialomița. Lunca are o lățime cuprinsă între 4-6 km, pronunțat asimetrică, mai dezvoltată în partea stângă și cu albia minoră situată imediat sub malul drept. În cadrul luncii apar frecvente "brațe moarte", belciuge, lacuri de luncă, mlaștini, dar și porțiuni uscate de grinduri și plaje. Altitudinea variază de la cca. 150 m în partea din amonte a sitului, situată pe Râul Prahova și afluentul său Teleajenul, la cca. 20 m la vărsarea Ialomiței în Dunăre.
Ariile naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței și R0SPA0152 Coridorul Ialomiței reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre, Ialomița fiind singurul râu alohton din Câmpia Bărăganului. În acest fel, Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Teleajenul - conectează Lunca Dunării cu zona de câmpie forestieră și colinară, străbătând zona cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului.
Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a: 8 tipuri de habitate (91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și de Populus alba; 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.; 40C0* - Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice; 6430 - Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin; 3260 - Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention), 3 specii de mamifere (1335 Spermophilus citellus - Popândău; 1337 Castor fiber - Castor; 1355 Lutra lutra - Vidra) și 3 specii de amfibieni (1188 Bombina bombina - Buhai de baltă cu burta roșie; 1220 Emys orbicularis - Broasca țestoasă de apă; 1166 Triturus cristatus - Triton cu creastă).
Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței (inclusă în Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței) a fost desemnată pentru conservarea a 21 specii de păsări incluse în Directiva Păsări 2009/147/CE - în Anexa I și anume: Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Alcedo atthis (Pescăruș albastru); Aythya nyroca (Rața roșie); Buteo rufinus (Șorecar mare); Ciconia nigra (Barza neagră); Coracias garrulus (Dumbrăveancă); Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar); Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră); Egretta garzetta (Egreta mică); Emberiza hortulana (Presura de gradină); Falco vespertinus (Vânturel de seară); Haliaeetus albicilla (Codalb); Hieraaetus pennatus (Acvila pitică); Ixobrychus minutus (Stârc pitic); Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic); Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră); Lullula arborea (Ciocârlie de pădure); Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte); Pernis apivorus (Viespar); Picus canus (Ghionoaie sură); Sylvia nisoria (Silvie porumbacă). Alte 6 specii (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus și Parus major) sunt menționate în Formularul Standard al sitului R0SPA0152 Coridorul Ialomiței, dar nu sunt de interes conservativ, ne fiind incluse în Anexele Directivei Păsări 2009/147/CE.
Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este o arie naturală protejată încadrată în categoria de management monumente ale naturii și este reprezentată de o rariște de stejari seculari de pe islazul comunei Alexeni (situați pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47). Suprafața acesteia este de 37 de hectare.
Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și/sau habitatelor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.
Obiectivele planului de management sunt:1. Descrierea și evaluarea situației prezente a ariei naturale protejate din punct de vedere al biodiversității și al condițiilor de mediu și socio-economice;2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul ariilor naturale protejate și în imediata sa vecinătate, în conformitate cu obiectivele de management propuse;3. Planificarea în timp și spațiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale.
Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul de conservare al speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate în cauză, se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire.
Actele legislative în baza cărora au fost instituite ariile naturale protejate vizate de planul de management, precum și cadrul legislativ care reglementează elaborarea planului de management, respectiv domeniul ariilor naturale protejate sunt prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1. Cadrul legislativ referitor la ariile naturale protejate vizate de planul de management
În Tabelul 2 este prezentată matricea logică a planului de management, care sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management.
Tabelul 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ (specii și habitate) funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea
Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR, Necunoscută - X. Presiune - P și Amenințare - A.1.2. Procesul de elaborare al Planului de management
Elaborarea Planului de management s-a realizat în baza prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor Ordinului ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate.
Planul de management a fost elaborat prin implementarea Proiectului "Elaborarea planului de management integrat pentru Siturile Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, R0SPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni (III.2.), Cod proiect MySMIS 119609, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific 4.1. - Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate. Proiectul a fost implementat de către Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (Lider), Universitatea Transilvania din Brașov (Partener 1) și Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița (Partener 2).
Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:I. Evaluarea zonei: cartare a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare și a folosinței terenurilor din aria protejată; analiza mediului fizic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri.
Această etapă s-a desfășurat în perioada septembrie - decembrie 2018 (4 luni). Etapa a constat în vizite în teren și studierea materialelor informative privind mediul abiotic, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare și a folosinței terenului din ariile naturale protejate vizate de proiect.
În cadrul acestei prime etape s-au obținut: o hartă în format GIS referitoare la folosința terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect; o hartă în format GIS referitoare la regimul de administrare al terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect; un raport privind descrierea mediului abiotic, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare, a folosinței terenului din ariile protejate vizate de proiect; o hartă în format GIS referitoare la formele de proprietate asupra terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect.II. Evaluarea elementelor de biodiversitate: identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării.
Această etapă importantă s-a derulat în perioada ianuarie 2019 - februarie 2020 (14 luni) și a vizat identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor de interes comunitar prezente în sit. Ca urmare, au fost obținute: un studiu privind inventarierea și cartarea speciilor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un plan de monitorizare ce cuprinde protocoale de monitorizare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); o metodologie de inventariere și cartare a speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un set de date geospațiale și hărți în format GIS cu distribuția speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un studiu privind inventarierea și cartarea habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).III. Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Etapa s-a desfășurat în perioada martie - mai 2020 (3 luni) și a vizat centralizarea tuturor datelor, obținute în urma studiilor din teren, de prezență/absență, elemente populaționale pentru fiecare specie/habitat de interes comunitar, astfel că pe baza acestora s-au realizat estimări ale populațiilor pentru fiecare dintre aceste specii la nivelul siturilor; centralizarea datelor cu privire la factorii de risc ce amenință supraviețuirea speciilor și menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar; realizarea unei modelări a tendințelor (scădere, menținere, creștere) evoluției populațiilor/habitatelor în concordanță cu condițiile descrise și amenințările identificate, modele care au stat la baza stabilirii măsurilor de management. Ca rezultate s-au obținut: studiu de evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un set de date geospațiale și hărți în format GIS a statutului de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).IV. Evaluarea impactului antropic asupra siturilor analizate.
Activitatea s-a derulat pe parcursul a 3 luni (iunie - august 2020). Studiile socio-economice sunt necesare pentru a fundamenta planurile de management în conformitate cu prevederile art. 2 al. (3) Directiva Habitate și art. (2) Directiva Păsări. Studiul socio-economic s-a realizat astfel încât să conțină informații socio-economice, impacturi și amenințări cu privire la cele trei arii naturale protejate. În cadrul activităților de inventariere și cartare pentru toate speciile/habitatele de interes conservativ cuprinse în formularele standard ale ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-au colectat date cu privire la impacturi, mai exact presiuni actuale existente și posibile amenințări viitoare. În baza acestor date colectate s-a elaborat studiul de evaluare a impactului antropic, precum și hărțile presiunilor actuale și amenințărilor viitoare asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ de pe suprafața siturilor vizate.V. Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu; elaborarea planului de acțiune.
Activitatea s-a derulat pe o perioadă de 3 luni: septembrie - noiembrie 2020. Setul de măsuri elaborat cuprinde măsuri orientate direct asupra speciei/habitatului în vederea prezenței în cadrul sitului a unor populații/habitate stabile, echilibrate, cu o structură viabilă, un set de măsuri ce vizează conservarea habitatelor favorabile la un nivel optim. Setul de măsuri va fi completat de aspecte privind biologia și etologia speciilor cu referințe la populațiile din cadrul ariilor naturale protejate, aspectele privind habitatele de interes comunitar, trendul populațiilor în cadrul sitului, presiuni și amenințări existente și potențiale cu referințe clare la habitatele și speciile din ariile naturale protejate, de aspecte privind utilizarea habitatelor și asigurarea coexistenței. Odată evaluată starea de conservare a speciilor/habitatelor, s-au stabilit obiectivele de management/conservare, acestea urmând a fi atinse prin aplicarea unui set de măsuri, specifice pentru speciile țintă, pe baza problemelor identificate (presiuni și amenințări).
Întrucât atât în momentul declarării ariei protejate, cât și la momentul inițierii proiectului prin care a fost elaborat acest plan nu existau studii de specialitate privind speciile și habitatele de interes conservativ, starea habitatelor acestora, contextul natural și social economic al ariei naturale protejate, în primă fază, procesul de elaborare a constat în realizarea acestor studii, care să fundamenteze stabilirea măsurilor de management. Pentru realizarea studiului privind speciile și habitatele, echipa de experți a realizat deplasări în teren pentru inventarierea acestor specii, care sau desfășurat în perioada ianuarie 2019 - mai 2020 (incluzând aici partea de cartare și evaluare a stării de conservare), conform metodologiei științifice agreate la nivel european și național.
În același timp, a fost realizată și actualizată baza de date în sistem de informații geografice a ariilor naturale protejate, pe baza căreia au fost analizate și spațializate datele, au fost făcute calcule și a fost inventariată situația din punctul de vedere al proprietății asupra terenurilor, al categoriilor de utilizare a terenurilor, al repartiției habitatelor și speciilor. Acest sistem va fi util în monitorizarea implementării și în ajustarea măsurilor de management.
Toate aceste activități cu caracter științific au fost derulate de către experții din cadrul Universității Transilvania din Brașov.
Organizarea dezbaterilor publice aferente realizării planului de management pentru siturile Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Orice plan trebuie supus dezbaterii publice conform legislației de mediu în vigoare. Astfel, sau realizat două ședințe de dezbatere publică, în cadrul acestora având loc acțiuni de informare, conștientizare și consultarea tuturor factorilor interesați cu privire la recomandările de management propuse pentru ariile naturale protejate vizate. Au fost invitați toți factorii interesați. Ambele dezbateri (30 septembrie 2019 și 30 octombrie 2020) au fost anunțate și prin anunțuri de presă referitoare la consultările privind planul de management. Întâlnirile au avut loc în localitățile cele mai reprezentative din raza ariilor naturale protejate (Slobozia și Amara), iar în cadrul ședințelor de consultare publică a fost prezentat planul de management, măsurile de management necesare pentru o gospodărire durabilă a zonei, întrebări și sugestii din partea factorilor interesați. De asemenea, varianta finală a planului de management a fost transmisă tuturor factorilor interesați, iar pe adresa Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei s-au primit recomandări/solicitări de modificare a unor măsuri de conservare stabilite inițial.
Măsurile de management au fost stabilite de către experții angajați în elaborarea planului și au fost discutate și ajustate în cadrul sesiunilor de consultare la care au participat, pe lângă persoanele ce au avut sarcini în elaborarea planului de management, reprezentanți ai factorilor interesați.1.3. Descrierea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management
Ariile naturale protejate vizate de plan sunt: siturile Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei deține administrarea siturilor Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), conform contractului nr. 18/13.02.2014, încheiat cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pentru o perioadă de 20 de ani. Siturile sunt constituite din culoarul Văii Ialomiței, în aval de confluență cu Râul Prahova, până la confluența cu Dunărea, la care se adaugă în partea din amonte culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii Grind) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi), precum și dintr-o serie de trupuri de pădure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreaptă a Râului Ialomița. Lunca are o lățime cuprinsă între 4-6 km, pronunțat asimetrică, mai dezvoltată în partea stângă și cu albia minoră situată imediat sub malul drept. În cadrul luncii apar frecvente "brațe moarte", belciuge, lacuri de luncă, mlaștini, dar și porțiuni uscate de grinduri și plaje. Altitudinea variază de la cca. 150 m în partea din amonte a sitului, situată pe Râul Prahova și afluentul său Teleajenul, la cca. 20 m la vărsarea Ialomiței în Dunăre.
Ariile naturale protejate de importanță comunitară reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre, Ialomița fiind principalul râu din Câmpia Bărăganului. În acest fel, Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Teleajenul - conectează Lunca Dunării cu zona de câmpie forestieră și colinară, străbătând zona cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului.
Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a:– 8 tipuri de habitate (91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și de Populus alba; 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.; 40C0* - Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice; 6430 - Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin; 3260 - Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention);– 3 specii de mamifere (1335 Spermophilus citellus - Popândău; 1337 Castor fiber - Castor; 1355 Lutra lutra - Vidra);– 3 specii de amfibieni (1188 Bombina bombina - Buhai de baltă cu burta roșie; 1220 Emys orbicularis - Broasca țestoasă de apă; 1166 Triturus cristatus - Triton cu creastă).
Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței (inclusă în Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței) a fost desemnată pentru conservarea a 21 specii de păsări incluse în Directiva Păsări 2009/147/CE - în Anexa I și anume: Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Alcedo atthis (Pescăruș albastru); Aythya nyroca (Rața roșie); Buteo rufinus (Șorecar mare); Ciconia nigra (Barza neagră); Coracias garrulus (Dumbrăveancă); Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar); Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră); Egretta garzetta (Egreta mică); Emberiza hortulana (Presura de gradină); Falco vespertinus (Vânturel de seară); Haliaeetus albicilla (Codalb); Hieraaetus pennatus (Acvila pitică); Ixobrychus minutus (Stârc pitic); Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic); Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră); Lullula arborea (Ciocârlie de pădure); Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte); Pernis apivorus (Viespar); Picus canus (Ghionoaie sură); Sylvia nisoria (Silvie porumbacă).
Suplimentar, formularul standard conține 6 specii de păsări (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus și Parus major) care nu sunt de interes conservativ, nefiind incluse în Directiva Păsări.
Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este declarată monument al naturii pentru conservarea unor exemplare seculare de stejar. Aria naturală protejată este situată pe islazul comunal al localității Alexeni cu o suprafață de 37 ha. Terenul se poate încadra la categoria de ecosistem 2321 - Pajiști stepice calcicole având categoria de management III în clasificarea IUCN. Pădurea Alexeni a fost declarată arie naturală protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone și reprezintă o arie naturală protejată în arealul căreia vegetează câteva exemplare seculare de arbori de stejar (Quercus robur) care datorită vârstei și dimensiunilor impresionante au fost declarate monumente ale naturii.
Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței se suprapune cu alte 4 arii naturale protejate, toate fiind arii de protecție specială avifaunistică. Cumulat, acestea acoperă în totalitate suprafața R0SCI0290. În Tabelul 3 sunt prezentate detalii privind aceste suprapuneri. Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), nu este suprapusă cu niciuna din cele două arii de interes comunitar (R0SCI0290 și R0SPA0152).
În ceea ce privește suprapunerea cu alte arii de importanță comunitară, în afară de R0SPA0152 Coridorul Ialomiței (complet inclusă în Situl Natura 2000 R0SCI0290), celelalte suprapuneri sunt pe suprafețe relativ reduse. În cazul R0SPA0044 Grădiște-Căldărușani-Dridu, suprapunerea se referă la un trup de teren cu vegetație ierboasă și tufărișuri din raza localității Dridu (jud. Ialomița). Suprapunerea cu R0SPA0120 Kogălniceanu-Gura Ialomiței se realizează pe o bandă îngustă de-a lungul albiei râului Ialomița, pornind de la Țăndărei, în aval, până la intersecția cu drumul național DN3B. Din acest punct începe suprapunerea cu R0SPA0017 Canaralele de la Hârșova, tot de-a lungul cursului Ialomiței, până la vărsarea în Dunăre.
Tabelul 3. Suprapuneri ale ariilor naturale protejate vizate de Planul de management cu alte arii naturale protejate
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate (Anexa 1.1.).1.3.2. Localizarea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, cu o suprafață de 27.109 ha, localizat în partea de sud-est a țării, cuprinde culoarul văii Ialomiței din aval de confluență cu Prahova, până la vărsare în Dunăre, la care se adaugă și partea din amonte a culoarului Prahovei și Teleajănul, dar și o serie de trupuri de pădure (de stejar, sălcii și plopi) situate de-a lungul cursurilor de apă. Situl reprezintă cel mai important culoar ecologic care străbate Câmpia Bărăganului (Ialomița fiind singurul râu alohton din Bărăgan), cu o dezvoltare de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre.
Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, cu o suprafață de 25.307 ha, urmează fidel limitele sitului de importanță comunitară de la extremitatea sa vestică până în dreptul localității Țăndărei (jud. Ialomița), cu excepția unei porțiuni reduse din raza localității Dridu (suprafață care este inclusă în ROSCI0290, dar care face parte din ROSPA0044 Grădiște-Căldărușani-Dridu).
Siturile ocupă terenuri relativ plane și, fiind dispuse în lungul albiei râului Ialomița, sunt limitrofe numeroaselor localități dispuse în lungul drumurilor naționale DN1 (pe ruta Ploiești - București), DN2A (pe ruta Urziceni - Slobozia - Țăndărei - Hârșova) și DN1D (pe ruta Ciorani - Urziceni), precum și în lungul numeroaselor drumuri județene și comunale. În plus, față de această rețea densă de căi de comunicație, existența a numeroase drumuri de pământ (pentru exploatații agricole sau forestiere) face ca accesul în ariile naturale protejate să fie foarte facil.
Din punct de vedere administrativ, cele două situri sunt localizate pe teritoriul județelor Ialomița (72%) și Prahova (28%), cuprinzând suprafețe ce aparțin unui număr de 54 de unități administrativ teritoriale, din care 15 în județul Prahova și 39 în județul Ialomița, astfel:– Târgșoru Vechi, Brazi, Cocorăștii-Colț, Șirna, Tinosu, Gorgota, Puchenii Mari, Râfov, Olari, Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănești, Gherghița, Ciorani, Valea Călugărească (în județul Prahova);– Brazi, Adâncata, Maia, Dridu, Moldoveni, orașul Fierbinți-Târg, Bărbulești, municipiul Urziceni, Coșereni, Manasia, Borănești, Bărcănești, Alexeni, Ion Roată, Axintele, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Sălcioara, Munteni Buzău, orașul Căzănești, Ciochina, Andrășești, Albești, Buești, Ciulnița, Perieți, municipiul Slobozia, Cosimbești, Ograda, Mărculești, Sudiți, Bucu, orașul Țăndărei, Săveni, Platonești, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni (în județul Ialomița).
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este localizată în apropierea localității Alexeni (jud. Ialomița), pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe islazul comunei Alexeni (coordonate 44°40'56"N 26°43'32"E), având o suprafață de 37 ha.
Tabelul 4 sintetizează localizarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management.
Tabelul 4. Localizarea ariilor naturale protejate
În afară de intravilanul localităților Copuzu, Crăsanii de Sus, Crăsanii de Jos (toate din comuna Balaciu), ambele situri cuprind porțiuni din suprafața autostrăzii A3 între localitățile Moara Domnească și Zănoaga (jud. Prahova) și între localitățile Palanca și Belciug (jud. Prahova).
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta localizării ariilor naturale protejate (Anexa 1.2.).1.3.3. Limitele ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat prin O.M. nr. 1964 din 13 decembrie 2007, cu modificările și completările ulterioare și are o suprafață de 27.109 ha.
În cuprinsul acestuia este inclus Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței cu o suprafață de 25.307 ha, desemnată prin H.G. nr. 663/2016.
Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), desemnată prin H.G. nr. 2151/2004 are o suprafață de 37 ha, fiind situată în raza localității Alexeni din județul Ialomița.
Suprafața totală reglementată de Planul de management este de 27.146 ha (27.109 ha R0SCI0290 + 37 ha Rezervația naturală Pădurea Alexeni, cod III.2).
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta limitelor ariei naturale protejate (Anexa 1.3.).1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate
Ariile naturale protejate ce fac obiectul acestui plan de management (precum și cele cu care se suprapun) sunt arii care nu necesită o zonare internă conform legislației de mediu în vigoare.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie
Conform Hărții Geologice (Institutul Geologic, 1968; scara 1:200.000), majoritatea substratelor sunt reprezentate de nisipuri și pietrișuri urmate de loess și argile. Unitatea majoră de relief în care se încadrează cele trei arii naturale protejate este Câmpia Română.
O situație sintetică este prezentată în tabelul următor (Tabelul 5):
Tabelul 5. Substrate geologice prezente
În ceea ce privește vârsta geologică, majoritatea suprafeței ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței este acoperită de depozitele de nisipuri și pietrișuri aparținând perioadei Holocen superior (qh2) (Tabelul 5). Aceste depozite sunt în general uniforme și alcătuite la partea superioară din nisipuri fine, argiloase (2 m grosime) și spre bază din pietrișuri cu stratificație torențială cu lentile subțiri de nisipuri grosiere și mărunte. Grosimea acestor depozite aluvionare atinge în unele puncte 25-30 m și dovedește o activitate de subsidență destul de intensă. În compoziția petrografică a pietrișurilor din zona șesului aluvial se constată predominarea elementelor originare din flișul cretacic inferior (strate de Sinaia) la care se adaugă, spre zona de confluență a Teleajenului cu Prahova, numeroase fragmente provenind din flișul paleogen.
Din Pleistocenul inferior (qp31) sunt prezente nisipurile de Mostiștea constituind o formațiune numai de foraje care intră în alcătuirea geologică a părții de sud a ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Sunt alcătuite din nisipuri fine, gălbui, cu intercalații de concrețiuni grezoase sau calcaroase având grosimi cuprinse între 8 și 20 m. Se întâlnesc în apropierea localității Moldoveni, la sud de râul Ialomița la intersecția cu nisipurile din Holocenul superior.
Din Pleistocenul mediu (qp32) se găsesc argilele roșii care apar în zona de contact morfologic dintre Subcarpați și câmpie (zona Rădulești-Maia-Moldoveni), prezentând uneori o dispoziție în benzi paralele separate de intercalații de nisipuri argiloase sau de argile de culoare cenușie-gălbuie.
Pleistocenului Superior (qp33) i s-au atribuit depozitele loessoide aparținând câmpului de la nord de râul Ialomița, în zona nordică a localităților Urziceni-Alexeni.
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), cuprinde depozite loessoide pe întreaga suprafață (Tabelul 5).
Descrierea principalelor roci
Din analiza hărții geologice s-au identificat, în zona ariilor naturale protejate vizate de planul de management, 4 tipuri de roci (pietrișuri, nisipuri, loess, argile) care fac parte din clasa rocilor sedimentare.
Pietrișurile. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice neconsolidate. Sunt formate din fragmente de rocă cu diametrul cuprins între 2 și 20 mm și au structură psefitică. Se formează în șesurile și luncile aluvionare de pe cursul mijlociu și inferior al apelor curgătoare. Sunt alcătuite din elemente rotunjite de diferite mărimi în raport cu distanța la care au fost transportate. Apar în albia minoră și majoră a râului și în depozitele aluvionare.
Nisipurile. Fac parte din aceeași categorie de roci ca și pietrișurile. Sunt alcătuite din fragmente cu diametrul între 2-0,2 mm, au structură psamitică. Sunt alcătuite în cea mai mare parte din cuarț (peste 50%), 10-15% feldspați (ortoză, albit, microclin), mică albă 10-15% și alte minerale cum ar fi calcitul, granații, minerale alogenetice în proporție de 20-30%.
Loessul. Este tot o rocă sedimentară detritică ca și cele anterioare, dar consolidată. Se mai numește și pământ galben. Este o rocă de origine eoliană, luând naștere prin consolidarea prafului eolian. Are structură pelitică și textură compactă neorientată, culoare cenușie - gălbuie până la brună. Este o rocă moale, sfărâmicioasă și fină la pipăit. Este alcătuită în principal din feldspați la care se adaugă cuarț, mică, amfiboli, calcit și minerale argiloase. Prezintă concrețiuni carbonatice.
Argilele. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice consolidate, la fel ca și loessul. Sunt roci cu structură pelitică formate prin tasarea particulelor foarte fine cu diametrul sub 0,001 mm și sunt cele mai răspândite roci cu acest tip de structură. Sunt roci poliminerale constituite din caolinit, montmorillonit, ilit, clorit, sericit, calcit, cuarț, feldspați și mice. Culoarea argilelor este variabilă, în zona studiată întâlnindu-se numai argile roșii care conțin hematit.
Pe aceste categorii de roci s-au format mai multe tipuri de soluri (descrise detaliat în capitolul 2.3). Astfel, pe pietrișuri și nisipuri s-au format în principal aluviosoluri, pe loess cernoziomuri, iar pe argile eutricambosoluri, gleisoluri, preluvosoluri și luvosoluri.
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Hartageologică (Anexa 2.1.).2.2. Hidrografie
Ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței și ROSPA0152 Coridorul Ialomiței sunt localizate în jurul unor ape curgătoare, pornind de la culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi) și continuând cu culoarul Văii Ialomiței până la confluența cu Dunărea.
Râul Ialomița are o lungime de 417 km, o suprafață de 10.350 kmp, panta medie de 15%, coeficient de sinuozitate de 1,88 și are 25 de afluenți (Tabelul 6). Izvorăște din versantul sudic al masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârșiei și se varsă în fluviul Dunărea. Afluenții din sectorul superior (montan și subcarpatic) se înșiră destul de simetric în lungul cursului Ialomiței. De-a lungul ariei naturale protejate, debitul Râului Ialomița scade de la 42,7 mc/s (stația Coșereni) la 38,9 mc/s, fapt datorat prezenței pe partea stângă (în aval) a unor cursuri care se termină în limane fluviale, fără scurgere (ANAR, 2015). Cel mai important afluent este Râul Prahova (cu o lungime de 193 km și o suprafață de 3.738 kmp, panta medie de 5%, coeficient de sinuozitate de 1,71) cu un debit de 27,3 mc/s la stația Adâncata și Teleajenul (afluent al Prahovei, cu lungimea de 122 km și suprafața de 1.656 kmp) care înregistrează un debit de 10,3 mc/s în apropierea localității Dumbrava.
Majoritatea suprafeței acestor situri se încadrează în bazinul hidrografic al râului Ialomița și doar o mică parte în bazinul Dunării (în zona de vărsare a Ialomiței în Dunăre precum și în partea de sud). Zona ariilor de interes comunitar cuprinde următoarele suprafețe din bazinele de ordin inferior:
Tabelul 6. Bazine hidrografice de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate
Fiind localizate în zona de luncă, siturile se caracterizează prin prezența apelor curgătoare, dar și a unor "brațe moarte", belciuge și mlaștini. În plus, sunt prezente acumulări de apă (lacuri) atât naturale, cât și artificiale. Aceste ecosisteme acvatice sau cu exces de apă favorizează atât prezența habitatelor specifice (șleauri de luncă, zăvoaie de plopi și sălcii, vegetație de cursuri de apă și de maluri, comunități de ierburi higrofile), cât și a speciilor adaptate acestor condiții (mamifere și păsări acvatice, amfibieni), habitate și specii pentru care au fost desemnate siturile în cauză.
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este cuprinsă integral în bazinul Râului Ialomița, pe islazul comunal al localității Alexeni, însă nu este traversată și nici nu se învecinează cu cursuri de apă, fiind o rariște cu exemplare seculare de stejar pedunculat.
Conform Planului de Management al Spațiului Hidrografic Buzău-Ialomița (ANAR, 2015), în zona de câmpie din raza ariilor naturale protejate, în afara zonelor limitrofe apelor de suprafață, apele freatice se află la adâncimi mari (chiar peste 10 m), iar nivelul precipitațiilor este mai scăzut, ceea ce condiționează existența unor ecosisteme tipice, cu specii adaptate la uscăciune estivală, cum sunt stejarii. Lucrările hidrotehnice executate și cele prevăzute a fi executate în viitor (în special regularizările și îndiguirile) modifică regimul hidrologic caracteristic luncii și pot afecta calitatea habitatului pentru speciile caracteristice.
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta hidrografică (Anexa 2.2.). Această hartă a fost elaborată utilizând harta hidrografică a României (IGFCOT, 1992).2.3. Pedologie
În ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-au identificat, cu ajutorul Hărții solurilor din România întocmită de ICPA București (1963), 7 tipuri de sol (Tabelul 7) care fac parte din 6 clase după cum urmează: aluviosolul din clasa Protisoluri, cernoziomul din clasa Cernisoluri, preluvosolul și luvosolul din clasa Luvisoluri, gleiosolul din clasa Hidrisoluri, eutricambsolul din clasa Cambisoluri, erodosolului din clasa Antrisoluri.
Tabelul 7. Distribuția tipurilor de sol
*1 restul suprafeței până la 100% reprezintă luciu de apă
Dintre solurile enumerate anterior cel mai răspândit tip este aluviosolul care ocupă o suprafață de aproximativ 19.600 ha. Acesta este urmat de cernoziom, dar cu o suprafață mult mai mică de doar aproximativ 4.000 ha. Locurile 3 și 4 sunt ocupate de preluvosol și luvosol care împreună însumează aproape 2.600 ha. Pe suprafețe foarte mici, sub 1.000 ha se regăsește gleiosolul, iar sub 100 ha eutricambosolul și erodosolul.
Aluviosolul. Face parte din clasa Protisoluri, clasă care cuprinde soluri tinere, neevoluate. Se întâlnește în luncile râurilor, pe terenuri rar inundabile, în acest caz în lunca Râului Ialomița. S-a format pe materialele transportate și depuse de către râu, denumite astfel, depozite fluviatile. Prezintă un singur orizont pe profil, care este apoi urmat direct de materialul parental. Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - C (materialul parental). 0rizontul Ao este gros, până la 4050 cm, iar proprietățile fizice și chimice sunt în strânsă dependență cu natura materialelor sedimentare aduse de râu (Spârchez et al., 2013). În general, aluviosolurile sunt soluri bine aprovizionate cu apă și cu substanțe nutritive. Au fertilitate ridicată deoarece au un conținut mare de humus, un volum edafic mare sau foarte mare și sunt bine aprovizionate cu apă freatică. Pe aceste soluri se instalează cu rezultate foarte bune stejerete și șleauri de luncă cu frasin și ulm, dar de asemenea și păduri de plopi (Doniță et al., 2005a, 2005b). De asemenea, este favorabil habitatului 6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin precum și vegetației habitatelor 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion și 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Cernoziomul. Face parte din clasa Cernisoluri, denumită în clasificarea anterioară a solurilor Molisoluri, adică soluri care prezintă orizont A molic. Este cel mai fertil sol din țara noastră motiv pentru care, în principal, are folosință agricolă. S-a format pe depozite aluviale care au diverse texturi. Succesiunea de orizonturi pe profil este Am (molic) - A/C - C (material parental). 0rizontul Am are grosimi mari, peste 40 cm, culoare închisă negricioasă, structură glomerulară foarte bine formată (Spârchez et al., 2013). 0rizontul A/C esteun orizont intermediar, de tranziție între orizontul supraiacent (Am) și orizontul subiacent (C), prezentând astfel proprietăți de la ambele orizonturi. Textura cernoziomurilor este nediferențiată pe profil, de obicei mijlocie (lutoasă). Sunt soluri cu grad de saturație în baze foarte mare, >90%, încadrându-se în categoria soluri eubazice; pH-ul este peste 7, reacția variind de la neutră la slab alcalină. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, afânate și permeabile. În perioada de vară suferă de un deficit de umiditate, acesta reprezentând un factor limitativ pentru fertilitate. Aceste soluri sunt favorabile pentru păduri de cvercinee (ex. stejar pedunculat, stejar brumăriu; Doniță et al., 2005a, 2005b). Dea lungul Coridorului Ialomiței ocupă aproximativ 15% din suprafață, fiind întâlnit pe terase. În cadrul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este întâlnit pe întreaga suprafață ariei naturale protejate.
Preluvosolul. Face parte din clasa Luvisoluri, iar comparativ cu solurile anterioare, preluvosolul ocupă un pic sub 1500 ha. Prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao (ocric) - Bt (argic) - C (material parental). Orizontul A ocric are o culoare brună închisă, structură grăunțoasă, textură mijlocie, grosime până la 30 cm (Spârchez et al., 2013). Orizontul Bt are grosimi mari chiar de peste 1 m, culoare brună-roșcată, structură poliedrică, iar textura este mai fină decât în orizontul Ao, iar datorită conținutului de argilă, este compact și greu permeabil. Prin urmare, textura este diferențiată pe profil. În general, sunt moderat humifere, cu humus de tip mull. Reacția este slab acidă până la neutră. Sunt soluri eubazice, adică cu gradul de saturație în baze mai mare de 75%. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, dar restul proprietăților nu sunt atât de favorabile ca la cernoziom. Acest lucru se datorează în special conținutului de argilă de la nivelul orizontului B argic. Troficitatea acestui tip de sol este mijlocie spre superioară, oferind astfel condiții favorabile pentru stejerete și șleauri de câmpie (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Luvosolul. Face parte din aceeași clasă ca și preluvosolul, și anume clasa Luvisoluri. Se întâlnește pe terenuri plane sau depresionare cu drenaj defectuos. Procesul pedogenetic prin care a luat naștere acest tip de sol este procesul de eluviere-iluviere care însemna o migrare a argilei și a oxizilor și hidroxizilor de fier și aluminiu dintr-un orizont superior (E luvic) și depunerea lor în orizontul inferior (B argic). Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - El (luvic) - Bt (argic) - C (material parental). Orizontul Ao are culoare brună-deschisă, structură grăunțoasă și grosimi până la 20 cm (Spârchez et al., 2013). Orizontul El este mult mai deschis la culoare, gălbui, cu structură slab formată până la nestructurat, textură grosieră, grosimi de 10-20 cm. Orizontul Bt are nuanțe ruginii, structură prismatică, textură fină și grosimi de până la 1 m. Conținutul de humus este relativ mic. Orizontul Bt devine compact prezentând exces de apă în perioadele ploioase (pentru că argila este greu permeabilă) și deficit de umiditate în perioadele secetoase. Reacția variază de la moderat acidă până la puternic acidă. Sunt soluri cu grad de saturație în baze mai scăzut decât în cazul preluvosolurilor, încadrându-se în categoria solurilor mezobazice la oligomezobazice. Sunt mai slab aprovizionate cu substanțe nutritive. Sunt de favorabilitate mijlocie pentru arborete de cer și gârniță (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Gleiosolul. Aparține clasei Hidrisoluri, clasă care cuprinde soluri hidromorfe formate datorită apei din precipitații sau din pânza freatică. S-a format pe materiale parentale de origine fluviatilă, unde factorul predominant este reprezentat de apa din pânza freatică. Pânza freatică la mică adâncime favorizează procesul de anaerobioză, imprimând astfel solului un colorit vinețiu-măsliniu. În perioadele secetoase, când nivelul pânzei freatice coboară, sunt favorizate procesele aerobe, apărând pete brune-roșcate care, împreună cu cele vineții, dau un aspect marmorat gleiosolului. Orizonturile gleiosolurilor sunt Ao (ocric) - A/Go (gleic de oxido-reducere) - Gr (gleic de reducere). Orizontul Ao este gros, până la 30 cm, de culoare brună-cenușie (Spârchez et al., 2013). A/Go are aspect marmorat datorită faptului că este supus oscilațiilor nivelului pânzei freatice. Orizontul Gr are o culoare vineție pe tot cuprinsul său. Textura acestui tip de sol este strâns legată de natura materialelor fluviatile aduse de râul Ialomița. Structura este grăunțoasă în orizonturile superioare, iar în adâncime este nestructurat. Sunt soluri cu exces de umiditate, slab aerate și compacte, moderat humifere, iar după gradul de saturație în baze se încadrează în categoria solurilor mezobazice-eubazice și slab aprovizionate cu substanțe nutritive. Reacția variază de la moderat acidă la slab acidă. Oferă condiții favorabile pentru arborete de stejar, frasin, ulm și plopi, iar factorul limitativ este reprezentat, de această dată, de excesul de umiditate. Este de asemenea favorabil habitatului 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Eutricambosolul. Aparține clasei Cambisoluri. De-a lungul Coridorului ialomiței se întâlnește pe o suprafață foarte restrânsă, sub 100 ha, adică sub 1% din suprafața totală, de aceea va fi descris succint. Procesul pedogenetic predominant este cel de argilizare in-situ, adică de alterare a materialului parental. Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - Bv (cambic). Orizontul Ao este gros de aproximativ 20 cm, de culoare brună-gălbuie, structură grăunțoasă, afânat și permeabil (Spârchez et al., 2013). Orizontul B cambic poate ajunge până la grosimi de 1 m, culoare brună-roșcată, structură poliedrică, textură mijlocie, dar nediferențiată pe profil. Conținutul de humus este mare, reacția este slab acidă, iar după gradul de saturație în baze este un sol eubazic și este bine aprovizionat cu substanțe nutritive. Prezintă fertilitate ridicată și este favorabil pădurilor amestecate de foioase din zona de deal (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Erodosolul. Face parte din clasa Antrisoluri, care sunt soluri de proveniență antropică. Este un sol puternic erodat în urma activității umane, printr-o utilizare irațională a terenului. În general, sunt soluri nefertile pe care sunt recomandate împăduririle ca și măsură de ameliorare. La nivelul Coridorului Ialomiței ocupă o suprafață de aproximativ 20 ha.
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta solurilor (Anexa 2.3.).2.4. Clima
Pentru încadrarea ariei naturale protejate în zone climatice Koppen, s-a utilizat harta actualizată la nivel global (Beck et al., 2018). Din punct de vedere climatic, ariile naturale protejate se regăsesc în două sectoare climatice Koppen: Dfa și BSk (Anexa 2.4. Zonele climatice Koppen- Geiger în ariile vizate de planul de management (după Beck et al., 2018)). Această variabilitate climatică e explicată de extinderea longitudinală mare a ariilor naturale protejate.
Provincia Dfa reprezintă climatul temperat cu ierni umede, precipitații suficiente tot timpul anului, cu cantități lunare mai mari de 30 mm, temperatura celei mai calde luni depășește 22 °C iar temperatura lunii celei mai reci e sub -3 °C. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade la sfârșitul primăverii sau la începutul verii, iar cea mai mică cantitate spre sfârșitul iernii; nebulozitatea este mică spre sfârșitul verii. Zona vestică a ariei naturale protejate (aproximativ până spre localitatea Sfântu-Gheorghe (II)) se încadrează în această provincie climatică Koppen-Geiger (Beck et al., 2018).
Provincia BSk reprezintă climatul de stepă rece, cu temperatura medie anuală mai mică de 18 °C, caracterizat printr-un climat uscat, cu precipitații insuficiente fața de efectul evaporării (precipitații de stepă, de 250-400 mm anual). Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase. Zona estică a ariei naturale protejate (de la localitatea Sfântu-Gheorghe (IL) până la vărsarea în Dunăre a râului Ialomița) se încadrează în această provincie climatică.
Pentru caracterizarea climatică a zonei studiate s-a recurs la utilizarea datelor climatice multianuale din baza de date globală WorldClim (WorldClim, 2018), ce redă valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru orice punct geografic, pe baza unei rețele de stații meteorologice.
Având în vedere forma alungită a ariilor în cauză și extinderea lor considerabilă, pentru caracterizarea mai în detaliu a regimului climatic, s-a considerat potrivită utilizarea datelor din 3 puncte diferite (unul în amonte, unul în zona mediană și unul în aval, aproape de vărsarea în Dunăre; Anexa foto 2.5., 2.6., 2.7.). Astfel s-au surprins mai corect particularitățile fiecărei zone, acestea nefiind mascate de o medie generală sau de date medii obținute din centrul de greutate al sitului. Punctele alese au fost:– în amonte, în zona localității Stejaru, jud. Prahova (Anexa 2.5.);– în zona centrală a sitului: în zona localității Crăsanii de Sus, jud. Ialomița (Anexa 2.6.);– în aval, spre vărsare: zona localității hagieni, jud. Ialomița (Anexa 2.7.).
În urma analizei acestor grafice, rezultă că în Coridorul Ialomiței temperaturile medii anuale variază între 10,7 și 11,1 °C (valori crescătoare de la vest spre est; Anexa 2.8.) și o cantitate medie de precipitații ce variază între 560 mm/an (vestul sitului, în amonte) și 450 mm/an (estul sitului, în aval, la vărsarea Ialomiței în Dunăre; Anexa 2.9.).
Cantitățile de precipitații relativ reduse, în special în sezonul estival, favorizează pe terase specii rezistente la condiții de uscăciune cum sunt stejarii (habitatul 91I0*). Prezența luncii cu excesul hidric caracteristic favorizează însă și speciile iubitoare de umiditate caracteristice habitatelor de zăvoi (plopi, sălcii) și de șleau de luncă (ulmi, frasini) precum și cele caracteristice habitatelor ierboase ripariene.
În cadrul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, precipitațiile medii anuale sunt de 528 mm, cu o maximă lunară de 72 mm în luna iunie, iar temperatura medie anuală este de 10,9 °C cu o maximă lunară în iulie de 22,8 °C (Anexa 2.10.).
Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Harta temperaturilor medii multianuale (Anexa 2.11.) și Harta precipitațiilor medii multianuale (Anexa 2.12.).2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
Pe cuprinsul ariilor naturale protejate nu sunt prezente elemente de interes conservativ, de tip abiotic.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
Ariile naturale protejate analizate se suprapun peste cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, cu dezvoltare de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre. Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Telejeanul - conectează lunca Dunării cu zona de silvostepă și zona nemorală străbătând regiunea cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului. Ecosistemele identificate în ariile naturale protejate analizate sunt redate în Tabelul 8. Principalele ecosisteme sunt următoarele:– Păduri de luncă, având ca specii edificatoare stejari, frasini, ulmi în șleaurile de luncă, respectiv plop alb și salcie albă în zăvoaie;– Plantații forestiere, preponderent dominate de salcâm, plopi euramericani sau glădiță;– Păduri de foioase, reprezentate de păduri de șleau cu stejar, carpen și tei argintiu sau păduri de silvostepă cu stejar sau stejar brumăriu;– Pășuni, cu Achillea collina, Botriocloa ischaemum, Lolium perenne, Trifolium repens etc.;– Pajiști aluviale și de altitudine joasă și comunități ierboase higrofile, cu Argostis stolonifera, Carex distans, Potentilla reptans, Polygonum sp., Xanthium sp., Alismaplantago-aquatica, Carex riparia, Carex pseudocyperus, Eleocharis sp., Equisetum palustre, Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris etc.;– Tufărișuri de foioase de altitudine joasă, edificate de diverse combinații de specii, în funcție de stațiune și istoricul vegetației (parte din ele plantate) - Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa sp., Cornus sanguinea, Berberis vulgaris, Fraxinus ornus, Amorpha fruticosa, Elaeagnus angustifolia, Morus nigra, Prunus cerasifera, Prunus mahaleb, Sambucus nigra, Ulmus minor;– Ape dulci curgătoare din zona de câmpie, reprezentate în special de râurile Ialomița, Prahova și Teleajen;– Terenuri arabile, îndeosebi cu culturi cerealiere sau floarea soarelui;– Pajiști stepice, cu Agropyron cristatum, Artemisia austriaca, Asperula cynanchica, Astragalus onobrychis, Botriochloa ischaemum, Elymus hispidus, Festuca valesiaca s.l., Euphorbia glareosa, Kochia prostrata, Phlomis tuberosa, Teucrium polium, Stipa capillata;– Lacuri și bălți permanente cu regim hidrologic redus și comunități flotante, Myriophyllum sp., Ceratophyllum sp., Potamogeton sp., Ranunculus fluitans, Nymphaea alba.
Tabelul 8. Principalele ecosisteme prezente pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate de planul de management
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta ecosistemelor (Anexa 3.1.).3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Lista tipurilor de habitate de interes conservativ din Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței este redată în Tabelul 9, iar descrierea acestora în capitolul 3.2.1.
Tabelul 9. Habitate de interes conservativ
3.2.1. Habitate Natura 2000
Descrierea habitatului 3260 - Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculionfluitantis și Callitricho-Batrachion
Tabelul 10A. Date generale ale tipului de habitat 3260 (Gafta și Mounford, 2008)
Tabelul 10B. Date specifice tipului de habitat 3260 la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea habitatului 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.
Tabelul 11A. Date generale ale tipului de habitat 3270 (Gafta și Mounford, 2008)
Tabelul 11B. Date specifice tipului de habitat 3270 la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea habitatului 40C0* - Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice
Tabelul 12A. Date generale ale tipului de habitat 40C0* (Gafta și Mounford, 2008)
Tabelul 12B. Date specifice tipului de habitat40C0* la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea habitatului 6430 - Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin
Tabelul 13A. Date generale ale tipului de habitat 6430 (Gafta și Mounford, 2008)
Tabelul 13B. Date specifice tipului de habitat 6430 la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea habitatului 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
Tabelul 14A. Date generale ale tipului de habitat 91F0 (Gafta și Mounford, 2008)
Tabelul 14B. Date specifice tipului de habitat 91F0 la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea habitatului 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.
Tabelul 15A. Date generale ale tipului de habitat 91I0* (Gafta și Mounford, 2008)
Tabelul 15B. Date specifice tipului de habitat 91I0* la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea habitatului 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen
Tabelul 16A. Date generale ale tipului de habitat 91Y0 (Gafta și Mounford, 2008)
Tabelul 16B. Date specifice tipului de habitat 91Y0 la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea habitatului 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba
Tabelul 17A. Date generale ale tipului de habitat 92A0 (Gafta și Mounford, 2008)
Tabelul 17B. Date specifice tipului de habitat 92A0 la nivelul ariei naturale protejate
Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Hărțile distribuției tipurilor de habitate (Anexele 3.2.)3.2.2. Habitate după clasificarea națională
Nu este cazul.3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care au fost declarate ariile naturale protejate
Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a 3 specii de mamifere și 3 specii de amfibieni, iar Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței (inclusă în Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței) a fost desemnată pentru conservarea a 21 specii de păsări incluse în Directiva Păsări 2009/147/CE - în Anexa I, conform Tabelul 18.
Tabelul 18. Specii de faună de interes conservativ
*Alte 6 specii (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus, Parus major) sunt menționate în Formularul Standard al sitului R0SPA0152 Coridorul Ialomiței dar nu sunt de interes conservativ, nefiind incluse în Anexele Directivei Păsări 2009/147/CE.3.3.1. Plante inferioare
Nu este cazul.3.3.2. Plante superioare
Nu este cazul.3.3.3. Nevertebrate
Nu este cazul.3.3.4. Ihtiofaună
Nu este cazul.3.3.5. Herpetofaună
Descrierea speciei Bombina bombina
Tabelul 19A. Date generale ale speciei Bombina bombina
Tabelul 19B. Date specifice speciei Bombina bombina la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Emys orbicularis
Tabelul 20A. Date generale ale speciei Emys orbicularis
Tabelul 20B. Date specifice speciei Emys orbicularis la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Triturus cristatus
Tabelul 21A. Date generale ale speciei Triturus cristatus
Tabelul 21B. Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul ariei naturale protejate
3.3.6. Avifaună
Descrierea speciei Accipiter brevipes
Tabelul 22A. Date generale ale speciei Accipiter brevipes
Tabelul 22B. Date specifice speciei Accipiter brevipes la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Alcedo athis
Tabelul 23A. Date generale ale speciei Alcedo athis
Tabelul 23B. Date specifice speciei Alcedo athis la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Aythya nyroca
Tabelul 24A. Date generale ale speciei Aythya nyroca
Tabelul 24B. Date specifice speciei Aythya nyroca la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Buteo rufinus
Tabelul 25A. Date generale ale speciei Buteo rufinus
Tabelul 25B. Date specifice speciei Buteo rufinus la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Ciconia nigra
Tabelul 26A. Date generale ale speciei Ciconia nigra
Tabelul 26B. Date specifice speciei Ciconia nigra la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Coracias garrulus
Tabelul 27A. Date generale ale speciei Coracias garrulus
Tabelul 27B. Date specifice speciei Coracias garrulus la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Dendrocopos medius
Tabelul 28A. Date generale ale speciei Dendrocopos medius
Tabelul 28B. Date specifice speciei Dendrocopos medius la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Dryocopus martius
Tabelul 29A. Date generale ale speciei Dryocopus martius
Tabelul 29B. Date specifice speciei Dryocopus martius la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Egretta garzetta
Tabelul 30A. Date generale ale speciei Egretta garzetta
Tabelul 30B. Date specifice speciei Egretta garzetta la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Emberiza hortulana
Tabelul 31A. Date generale ale speciei Emberiza hortulana
Tabelul 31B. Date specifice speciei Emberiza hortulana la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Falco vespertinus
Tabelul 32A. Date generale ale speciei Falco vespertinus
Tabelul 32B. Date specifice speciei Falco vespertinus la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Haliaeetus albicilla
Tabelul 33A. Date generale ale speciei Haliaeetus albicilla
Tabelul 33B. Date specifice speciei Haliaeetus albicilla la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Hieraaetuspennatus
Tabelul 34A. Date generale ale speciei Hieraaetus pennatus
Tabelul 34B. Date specifice speciei Hieraaetus pennatus la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Ixobrychus minutus
Tabelul 35A. Date generale ale speciei Ixobrychus minutus
Tabelul 35B. Date specifice speciei Ixobrychus minutus la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Lanius collurio
Tabelul 36A. Date generale ale speciei Lanius collurio
Tabelul 36B. Date specifice speciei Lanius collurio la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Lanius minor
Tabelul 37A. Date generale ale speciei Lanius minor
Tabelul 37B. Date specifice speciei Lanius minor la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Lullula arborea
Tabelul 38A. Date generale ale speciei Lullula arborea
Tabelul 38B. Date specifice speciei Lullula arborea la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Nycticorax nycticorax
Tabelul 39A. Date generale ale speciei Nycticorax nycticorax
Tabelul 39B. Date specifice speciei Nycticorax nycticorax la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Pernis apivorus
Tabelul 40A. Date generale ale speciei Pernis apivorus
Tabelul 40B. Date specifice speciei Pernis apivorus la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Picus canus
Tabelul 41A. Date generale ale speciei Picus canus
Tabelul 41B. Date specifice speciei Picus canus la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Sylvia nisoria
Tabelul 42A. Date generale ale speciei Sylvia nisoria
Tabelul 42B. Date specifice speciei Sylvia nisoria la nivelul ariei naturale protejate
3.3.7. Mamifere
Descrierea speciei Spermophilus citellus
Tabelul 43A. Date generale ale speciei Spermophilus citellus
Tabelul 43B. Date specifice speciei Spermophilus citellus la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Castorfiber
Tabelul 44A. Date generale ale speciei Castor fiber
Tabelul 44B. Date specifice speciei Castorfiber la nivelul ariei naturale protejate
Descrierea speciei Lutra lutra
Tabelul 45A. Date generale ale speciei Lutra lutra
Tabelul 45B. Date specifice speciei Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate
Hărțile distribuției speciilor sunt anexate planului de management (Anexa 3.3.-3.5.).3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru ariile naturale protejate Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
Tabelul 46. Alte specii de floră prezente
4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale
În general, în România, ariile naturale protejate sunt localizate în zone rurale. Multe dintre aceste comunități din astfel de zone rurale contribuie, într-o mică măsură, la creșterea economică, însă își păstrează structura socială și modul tradițional de viață. Astfel că dezvoltarea rurală trebuie să fie bazată pe interesele și implicarea comunității care trăiește în regiune. Prin "comunitate" se înțelege populația care locuiește în zona rurală studiată. Ea reprezintă baza pentru dezvoltarea rurală durabilă pentru că:a) Pot identifica cel mai bine problemele și nevoile existente;b) Controlează majoritatea resurselor zonei, clădirile, produsele locale pe care dezvoltarea este bazată;c) Priceperea, tradițiile, experiența și energia sunt principalele resurse pentru dezvoltare;d) Angajamentul comunităților este vital.
În plus, dacă va exista o implicare activă și energică a comunităților, șansele ca locuitorii existenți să rămână în zonă vor crește, inclusiv probabilitatea de stabilire a noi locuitori.
Pe plan administrativ, în comunele și orașele aflate în raza ariilor naturale protejate vizate de planul de management, autoritățile la nivel local sunt: consiliile locale și primăriile. Consiliile locale au inițiativă și hotărăsc, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.
Tabelul 47. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariilor naturale protejate
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariei/ariilor naturale protejate (Anexa 4.1.).
În continuare, în cadrul prezentului plan, sunt analizate aspecte relevante referitoare la starea existentă a comunităților locale.Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale
Având în vedere numărul mare al unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariilor naturale protejate, au fost selectate localitățile cu ponderea cea mai mare (peste 20%) din suprafața ariilor din fiecare județ, care au fost descrise în continuare. De asemenea, a fost selectată și comuna Balaciu deoarece ariile naturale protejate includ și intravilanul satelor Copuzu, Crăsanii de Jos și Crăsanii de Sus.
Balaciu este o comună în județul Ialomița, formată din satele Balaciu (reședința), Copuzu, Crăsanii de Jos și Crăsanii de Sus. Comuna se află în jumătatea centrală, ușor vestică, a județului și se întinde pe aproape toată lățimea nord-sudică a acestuia. Este străbătută de râul Ialomița care curge de la vest la est, precum și de șoseaua națională DN2A ce leagă Slobozia de Urziceni, și de calea ferată ce leagă cele două orașe, deservită de gara Sărățuica. Sudul comunei este traversat și de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu DN2A, pe malul opus al Ialomiței, de la Coșereni la Slobozia și apoi la Țăndărei.
Alexeni este o comună în județul Ialomița, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află pe malul stâng al Ialomiței, la est de Urziceni și este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Urziceni de Slobozia, precum și de calea ferată care leagă cele două orașe, linie deservită de gara Alexeni.
Andrășești este o comună în județul Ialomița, formată din satele Andrășești (reședința) și Orboești. Localitatea se află pe malul stâng al Ialomiței și este străbătută de șoseaua națională DN2A care leagă Urziceni de Slobozia, precum și de calea ferată ce leagă cele două orașe, linie deservită de stația Andrășești.
Axintele este o comună în județul Ialomița, formată din satele Axintele (reședința), Bărbătescu și Horia. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al râului Ialomița, iar localitățile Axintele și Bărbătescu sunt străbătute de șoseaua județeană DJ201 care merge paralel cu DN2A pe malul opus al râului. Principalele activități zonale sunt apicultura, agricultura și zootehnia.
Moldoveni este o comună în județul Ialomița, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, puțin în aval de vărsarea Prahovei în râul Ialomița, pe malul stâng al acestuia din urmă. Este traversată de șoseaua județeană DJ201A, care duce spre est la Urziceni (unde se termină în DN2) și spre nord la Adâncata și mai departe în județul Prahova la Ciorani (unde se termină în DN1D). Prin comună trece și calea ferată București- Urziceni. Populația activă din comună este calificată în domenii ca industria ușoară, construcțiile sau agricultura.
Comuna Balta Doamnei este așezată în partea de sud a județului Prahova, pe malul stâng al râului Ialomița și este formată din satele: Balta Doamnei - centrul administrativ, Bira, Curcubeu, Lacu Turcului. Accesul rutier în localitate este asigurat pe DN1-6 Ploiești - Puchenii Mari - Balta Doamnei și DJ100B Lacul Turcului - Gherghița.
Râfov este o comună în județul Prahova, formată din satele Antofiloaia, Buchilași, Buda, Goga, Mălăiești, Moara Domnească, Palanca, Râfov (reședința) și Sicrita. Comuna Râfov este situată în zona de câmpie de la sud de Ploiești, pe malurile Teleajenului, în zona de vărsare a acestui râu în Prahova. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, cu acces la aceasta. De asemenea, comuna este deservită de mai multe șosele județene.
Comuna Gorgota are în componență cinci sate: Gorgota, Potigrafu, Poenarii Apostoli, Crivina și Fânari. Ea se află în extremitatea sudică a județului Prahova, pe malul stâng al Ialomiței, și pe malul drept al Prahovei, fiind străbătută de râul Poienari. Comuna Gorgota are o altitudine ce variază între 66-80 m. Amplasarea sa pe șoseaua națională DN1, a favorizat, prin legături facile cu regiunea înconjurătoare, o dezvoltare complexă și destul de rapidă.
Tinosu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Pisculești, Predești și Tinosu (reședința). Comuna este așezată pe râul Prahova, în zona cursului său inferior, în câmpia piemontană a Ploieștilor. Comuna Tinosu este înconjurată la nord, vest și sud de pădure, iar la nord-est de râul Prahova. Relieful comunei este câmpie, cu lunci spre apa Prahovei. Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de la sud la nord de magistrala C.F.R. București-Brașov.
În ceea ce privește populația localităților de pe raza ariilor naturale protejate, se constată o descreștere a numărului de locuitori în anul 2020 comparativ cu anul 2015, cu excepția comunelor Dumbrava, Târgșorul Vechi (Prahova) și Borănești, Bucu, Ograda (Ialomița), însă diferențele sunt foarte mici (de ordinul zecilor). Singura localitate unde s-a înregistrat o creștere mai accentuată a populației este Orașul Țăndărei.
Cele mai recente date disponibile referitoare la natalitate și la migrație sunt din anul 2019. Referitor la natalitate, în cazul localităților din județul Prahova, se observă în general un trend ascedent comparativ cu anul 2015. În schimb, în județul Ialomița, în majoritatea localităților, natalitatea scade față de anii precedenți. În ceea ce privește numărul de stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate, acesta a înregistrat o tendință ușor crescătoare în anul 2019 comparativ cu anul 2015, la nivelul ambelor județe. Cu toate acestea, numărul redus de noi născuți și stabiliri de reședințe contribuie la o scădere vizibilă a numărului de locuitori.Date demografice privind comunitatea locală
În județul Prahova, localitățile cu densități ridicate ale populației estimate în sit sunt Râfov, Tinosu, Gorgota și Balta Doamnei (prezență estimată în ariile naturale protejate peste 900 de persoane; Tabelul 48).
Tabelul 48. Populația localităților aflate în interiorul ariilor naturale protejate
În județul Ialomița, Municipiul Slobozia prezintă cea mai mare populație estimată în ariile naturale protejate (6.270 persoane), urmat de localitatea Coșereni (681 persoane), orașul Țăndărei unde se estimeză un număr de 595 persoane și localitatea Andrășești cu 522 persoane (Tabelul 48).
În cazul Pădurii Alexeni, situată pe raza localității Alexeni, prezența estimată a persoanelor în această arie naturală protejată este de 464 persoane (Tabelul 48).
Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariilor naturale protejate și care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul ariilor
Având în vedere faptul că terenurile din cadrul siturilor sunt dispuse în lungul albiei râului Ialomița și că toate localitățile limitrofe au fost luate în studiu, nu este necesară și analiza altor localități aflate în apropierea ariilor naturale protejate, acestea fiind nerelevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul sitului.
Analizând natalitatea populației în zonele cu prezență estimată în sit ridicată putem observa că pentru localitățile din județul Prahova se înregistrează, în general, un plus demografic al tendinței (anul 2019 față de 2015; Tabelul 49). Localități ca Râfov, Tinosu sau Balta Doamnei înregistrează un plus al natalității în anul 2019 față de anul 2015 (Tabelul 49).
Tabelul 49. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale
Migrația este un alt factor ce afectează negativ dinamica demografică la nivelul comunităților analizate. Potrivit datelor oficiale raportate de Institutul Național de Statistică în toți anii analizați există o balanță migrațională negativă, persoanele ce pleacă din zonă fiind mai numeroase decât cele ce se mută cu domiciliul aici. Potrivit datelor INS, numai în anul 2019 din cele 54 localități analizate au plecat 1.911 de persoane față de anul 2015 când au plecat 1.757 persoane (Tabelul 50). Acest fenomen accentuează gradul de îmbătrânire a populației în condițiile în care persoanele care pleacă sunt, de regulă, persoane tinere în căutare de loc de muncă sau un nivel superior de educație, iar persoanele ce vin în zonă sunt persoane vârstnice cu statut de pensionari. Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populația locală pe un trend descendent.
Tabelul 50. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate
Utilități publice
În anul 2019, majoritatea municipiilor aflate în interiorul ariilor naturale protejate dispuneau de dotările necesare unui trai decent: rețea de distribuție a apei potabile, rețea de alimentare cu gaze naturale, canalizare, telefonie fixă și mobilă. În schimb, la nivelul comunelor, utilitățile existente predominante sunt doar apa potabilă și rețelele de comunicații fixe și mobile și bineînțeles, încălzirea cu lemne, rețea de distribuție a gazelor naturale existând doar în 13 comune dintre cele luate în studiu. În privința utilităților se remarcă lipsa canalizării la nivelul a 39 de localități din cele 54 analizate (Tabelul 51). De asemenea, lipsa serviciilor de salubritate/colectare deșeuri la nivelul tuturor comunităților din proximitatea ariilor naturale protejate. În același timp, infrastructura de canalizare lipsește în majoritatea comunităților excepție doar 4 localități dispunând de acest serviciu. Lipsa utilităților publice privind alimentarea cu gaze determină un grad mare de dependență a populației locale față de resursele naturale existente inclusiv la nivelul ariilor naturale protejate. Din acest punct de vedere este de așteptat ca prezența umană la nivelul zonelor din interiorul ariilor naturale protejate să fie relativ ridicată și să constituie un important factor de impact antropic.
Tabelul 51. Utilități publice din anul 2019, pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate
* Datele referitoare la stațiile de epurare au fost disponibile pentru anul 2004.Efective de animale
Creșterea animalelor reprezintă, alături de cultivarea pământului, principala activitate economică de subzistență. Populația din localitățile de pe raza ariilor naturale protejate sunt axate pe creșterea porcinelor și a bovinelor. Efective mari de porcine se regăsesc pe raza localităților Brazi, Puchenii Mari și Ciorani (Prahova) sau Munteni-Buzău, Ion Roată sau Axintele (Ialomița) (Tabelul 52).
Tabelul 52. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la anul 2010, pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate
Date privind activitățile economice
Cele mai recente date privind numărul societăților comerciale active pe domenii de activitate au fost disponibile pentru anul 2018 și doar la nivel de județ. Având în vedere faptul că în interiorul ariilor naturale protejate predomină mediul rural și principalele categorii de folosință ale terenurilor sunt pădurile, pășunile, terenurile agricole și apele, este de presupus că domeniul principal de activitate îl constituie agricultura, silvicultura și pescuitul (Tabelul 53). Exploatarea pădurilor și a fondului cinegetic constituie la nivel local surse importante de venituri, dar și surse suplimentare de venituri (fructe de pădure, ciuperci, turism). Sectorul agricol înregistrează ponderi mari ale personalului angajat în cadrul principalelor societăți comerciale la nivelul întregului județ Ialomița, având în vedere terenurile agricole favorabile amplasate într-o zonă cu potențial agropedoclimatic maxim. Totodată, potențialul deosebit al producțiilor agricole pot susține dezvoltarea unui sector zootehnic reprezentativ prin numărul și structura efectivelor de animale.
Tabelul 53. Date privind activitățile economice
4.1.2. Factorii interesați
Un aspect important al prezentului plan de management îl reprezintă identificarea factorilor interesați în reglementarea activităților, deoarece implicarea acestora în atingerea obiectivelor planului de management este esențială. În tabelele de mai jos sunt prezentate listele celor mai relevante instituții și organizații care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Principalii factori interesați pentru ariile naturale protejate sunt toate comunele cu locuitorii acestora prin reprezentanții lor legali - primării și consilii locale, Agenția pentru Protecția Mediului, Consiliile Județene, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița cu unitățile subordonate acesteia (Sistemul de Gospodărire a Apelor Ialomița și Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova), Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (Tabelul 54). Un rol important îl joacă administratorii fondului forestier, aceștia fiind responsabili pentru aplicarea unui management adecvat acestor suprafețe.
Tabelul 54. Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la ariile naturale protejate
Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, practicilor și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei naturale protejate sunt prezentate centralizat în următoarele tabele (Tabelul 55, 56):
Tabelul 55. Analiza factorilor interesați I
Tabelul 56. Analiza factorilor interesați II
4.2. Utilizarea terenului
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta utilizării terenului (Anexa 4.2.).
Analiza utilizării terenurilor în ariile naturale protejate a fost făcută pe baza setului de date spațiale Corine Land Cover (versiunea 2012). Sunt prezente toate cele cinci mari clase de terenuri (1. Suprafețe artificiale; 2. Suprafețe agricole; 3. Păduri și zone seminaturale; 4. Zone umede; 5. Corpuri de apă). Situația detaliată este prezentată în Tabelul 57.
Tabelul 57. Lista tipurilor de utilizări ale terenului
* - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului.
Principalele categorii de folosință din cadrul ariei naturale protejate sunt: pădurile de foioase (70,03%), pășunile (8,45%), terenurile agricole neirigate (7,29%) și apele (în principal curgătoare).4.3. Situația juridică a terenurilor
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta juridică a terenului (Anexa 4.3.).
Majoritatea suprafeței ariilor naturale protejate reprezintă fond forestier în cadrul căruia predomină ca formă de proprietate proprietatea publică a statului. La acestea se adaugă terenuri forestiere aparținând altor proprietari. Suprafețele aferente apelor curgătoare sunt de asemenea în domeniul public al statului. Pentru restul terenurilor (agricole în mare majoritate) nu au fost disponibile date detaliate privind proprietatea. Cel mai probabil sunt în proprietate privată (fie a persoanelor fizice, fie a unităților administrativ-teritoriale). O situație centralizată realizată pe baza datelor disponibile la momentul realizării planului de management se prezintă în Tabelul 58:
Tabelul 58. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariilor naturale protejate
Caracterizarea situației juridice a terenurilor
În cazul pădurilor (care ocupă cea mai mare proporție din ariile naturale protejate), majoritatea suprafeței este inclusă în fond forestier și se află în administrarea sau paza unor ocoale silvice de stat sau de regim. Ca atare, gestionarea durabilă și continuitatea tipurilor de habitat este asigurată. Pășunile aparțin unităților administrativ teritoriale și proprietarilor privați. Terenurile agricole aparțin proprietarilor privați. Apele curgătoare sunt în domeniul public al statului și sunt gestionate de Administrația Națională Apele Române. Cele două acumulări de apă din raza ariilor naturale protejate sunt în domeniul public al statului (una fiind inclusă în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Ploiești; cea de-a doua este Lacul Comana, din raza localității Coșereni, jud. Ialomița). Terenul aferent ariei naturale protejate Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), are folosința pajiște secundară (se află pe islazul comunei Alexeni, jud. Ialomița).4.4. Administratori, gestionari și utilizatori
Majoritatea suprafețelor de fond forestier sunt administrate de către Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, prin două direcții silvice: Direcția Silvică Ialomița (Ocolul Silvic Urziceni și Ocolul Silvic Slobozia) și Direcția Silvică Prahova (Ocolul Silvic Ploiești). Apele sunt gestionate de către Administrația Națională Apele Române. Terenul aferent Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este în administrarea Primăriei Alexeni. Pentru restul terenurilor (agricole în mare majoritate) nu au fost disponibile date detaliate privind gestionarii/administratorii. O situație sintetică este prezentată în următorul tabelul 59A și 59B.
Tabelul 59A. Informații privind administratorii/gestionarii
Tabelul 59B. Informații privind administratorii de fonduri cinegetice
4.5. Infrastructură și construcții
Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate (Anexa 4.4.), Harta privind perimetrul construit al localităților (Anexa 4.5.) și Harta construcțiilor (Anexa 4.6.).Descrierea infrastructurii și construcțiilor
Siturile ocupă terenuri relativ plane și, fiind dispuse în lungul albiei râului Ialomița, sunt limitrofe numeroaselor localități dispuse în lungul drumurilor naționale DN1 (pe ruta Ploiești - București), DN2A (pe ruta Urziceni - Slobozia - Țăndărei - Hârșova) și DN1D (pe ruta Ciorani - Urziceni) precum și în lungul numeroaselor drumuri județene și comunale. În plus față de această rețea densă de căi de comunicație, existența a numeroase drumuri de pământ (pentru exploatații agricole sau forestiere), face ca accesul în ariile naturale protejate să fie foarte facil. De asemenea, faptul că autostrada A2 este aproximativ paralelă cu limita sudică a județului Ialomița și în vecinătatea acesteia (la circa 20 km. de DN2A, în zona municipiului Slobozia), oferă posibilități deosebite în ceea ce privește desfășurarea circulației.
În ceea ce privește liniile de cale ferată, itinerariul principal este calea ferată secundară 701 Ploiești Sud-Urziceni-Slobozia-Țăndărei. Transporturile feroviare au un grad de utilizare din ce în ce mai redus datorită ineficienței (vitezei de deplasare, frecvenței trenurilor, condițiilor de transport, prețului, reducerii navetismului de masă) și mai ales concurenței transportului rutier.
Evoluția numărului de locuințe și a autorizațiilor de construire este în strânsă legătură cu dinamica populației și a migrației interne. Astfel, în majoritatea localităților s-a înregistrat o creștere a numărului de locuințe în anul 2019 comparativ cu anul 2015, direct proporțională cu numărul de reședințe stabilite. De asemenea, categoria de construcții cu cele mai multe autorizații de construire eliberate este reprezentată de clădirile rezindențiale, urmată de clădirile pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul.
Tipurile de construcții pentru care au existat date disponibile sunt cele din categoria unităților sanitare, unităților școlare și unităților hoteliere. Potrivit Institutului Național de Statistică, în localitățile din județul Prahova care intersectează ariile naturale protejate, în anul 2019 exista un număr de 99 de unități sanitare, împărțite în următoarele categorii: 1 cabinet medical de medicină generală, 33 cabinete medicale de familie, 20 cabinete stomatologice, 3 cabinete medicale de specialitate, 29 farmacii, 10 laboratoare de tehnică dentară și 3 alte tipuri de cabinete medicale, toate sub forma de proprietate privată. În localitățile din județul Ialomița situația unităților sanitare se prezintă astfel: 8 spitale, ambulatorii și dispensare, 1 centru de sănătate mintală, 1 centru medical de specialitate, 1 cabinet de medicină generală, 69 cabinete medicale de familie, 12 cabinete medicale școlare, 55 cabinete stomatologice, 66 cabinete medicale de specialitate, 71 farmacii, 1 centru de transfuzie, 7 laboratoare de tehnică dentară și 22 laboratoare medicale. În ceea ce privește unitățile școlare, fiecare localitate este dotată cu cel puțin o clădire din această categorie (cu excepția comunelor Mihail Kogălniceanu și Moldoveni), acumulând un număr total de 20 unități școlare pe raza localităților din județul Prahova și 58 de unități școlare pe raza localităților din județul Ialomița. Referitor la structurile turistice, în anul 2019, doar în două localități vizate din județul Prahova existau unități de cazare: un hotel și o pensiune agroturistică în Târgșoru Vechi și un hotel în Valea Călugărească. În raza județului Ialomița, existau 14 unități turistice, distribuite astfel: 4 hoteluri și 2 moteluri în municipiul Slobozia, 2 hoteluri, 1 motel și 1 vilă turistică în municipiul Urziceni, 1 hostel în orașul Țăndărei, 1 motel în comuna Ion Roată și 2 pensiuni agroturistice, câte una în comunele Mihail Kogălniceanu și Sudiți.
Datele privind mediul construit din proximitatea ariilor naturale protejate indică o creștere a numărului de construcțiilor față de anul de referință 2015 (Tabelul 60).
Tabelul 60. Locuințe existente în anul 2019, grupate pe localități
Autorizațiile de construcție sunt relativ puține (Tabelul 61) și de cele mai multe ori privesc renovarea, reconstrucția sau extinderea unor locuințe în perimetrul deja existent. Se poate concluziona astfel că extinderea intravilanului nu reprezintă un factor de impact antropic notabil la nivelul ariilor naturale protejate analizate.
Tabelul 61. Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu
4.6. Patrimoniu cultural
O parte din localitățile județului Prahova sunt cuprinse în proiectul Drumul Voievozilor, care promovează valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură. Proiectul "Drumul Voievozilor" este în derulare și când va fi finalizat, va străbate localitățile Ciorani, Drăgănești, Gherghița, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgșoru Vechi, Ariceștii Rahtivani, Filipeștii de Târg, ieșind spre Târgoviște. La Târgșoru Vechi, Mănești, Brazi, Balta Doamnei, Lacu Turcului, Drăgănești și Gherghița s-au descoperit mai multe resturi de unelte și obiecte de ceramică specifice perioadei neolitice, iar la Mănești - unelte din metal. La Tinosu, cultura materială geto-dacică a fost scoasă la iveală de existența unei cetăți datând din secolele III-I i.Hr. Rezervația arheologică Târgșoru Vechi, situată la circa 10 km sud-vest de Ploiești, se plasează, prin importanța monumentelor de pe cuprinsul său, alături de binecunoscutele rezervații arheologice de la Histria, Sarmizegetusa Regia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, iar pentru Muntenia este singurul obiectiv din această categorie. La Gherghița, Matei Basarab (1632-1654) a ridicat o biserică, valoros monument de arhitectură.
În județul Ialomița, în localitățile din cadrul ariilor naturale protejate, obiectivele cu caracter istoric și turistic importante sunt: situl arheologic eneolitic din comuna Dridu, Mănăstirile Balaciu, Dridu și Sfinții Voievozi-Slobozia, Ferma Model de la Perieți (în curs de restaurare), așezământul cultural-religios de la Maia-Catargiu, Casa memorială ,,Ionel Perlea" din comuna Ograda, complexul istoric Evanghelie Zappa din comuna Ion Roată, Muzeul Județean Ialomița din Municipiul Slobozia(acest muzeu fiind singurul din județul Ialomița care se regăsește în baza de date întreținută de Institutul Național al Patrimoniului).
În urma suprapunerii limitelor ariilor naturale protejate cu locația siturilor arheologice/monumente istorice (sursa datelor: Portalul Repertoriului Arheologic Național disponibil la http://ran.cimec.ro/), următoarele obiective se află în sit:1. Așezarea medievală de la Cosâmbești / ansamblu anonim (Cod RAN 93245.01.01, Cod LMI IL-I-s-B-14034);2. Așezarea Dridu de la Gimbășani / ansamblu anonim (Cod RAN 93254.01.01, Cod LMI, IL-I-s-B-14049);3. Situl arheologic de la Crăsani / ansamblu anonim (Cod RAN 92943.01.03, Cod LMI IL-I- m-B-14038.01);4. Situl arheologic de la Crăsanii de Jos - "Piscu Crăsani" / ansamblu anonim (Cod RAN 92934.01.1, Cod LMI IL-I-s-A-14039);5. Situl arheologic de la Copuzu - "Platoul Deluș" / ansamblu anonim (Cod RAN 92925.01.3, Cod LMI IL-I-s-B-14033);6. Așezarea medievală de la Frățilești / ansamblu anonim (Cod RAN 94394.01.01, Cod LMI IL-I-s-B-14047);7. Situl arheologic de la Dridu -"La Metereze" / ansamblu anonim (Cod RAN 102712.01.05, Cod LMI IL-I-s-A-14040);8. Situl arheologic de la Independența - Pe Maidan (Cod RAN 133456.01, Cod LMI PH-I-s-B-16184);9. Așezarea de la Belciug - La Cercelata (Cod RAN 133045.03, Cod LMI PH-I-s-A-16180);10. Situl arheologic de la Buda - La Pădure (Cod RAN 135066.01);11. Situl arheologic de la Balta Doamnei - Pădurea Curcubeu (Cod RAN 132235.02);12. Situl arheologic de la Potigrafu - Canalul pădurii (Cod RAN 133553.02, Cod LMI PH-I-s-B-16204);13. Așezarea Boian de la Potigrafu - Malu Roșu (Cod RAN 133553.01, Cod LMI PH-I-s-B-16203);14. Așezarea medieval timpurie de la Tinosu - Pădurea Anin (Cod RAN 135869.01);15. Situl arheologic Latene de la Odăile - La Cetățuie (Cod RAN 134988.01, Cod LMI PH-I-s-B-16197);16. Situl arheologic de la Pisculești - La cetate (Cod RAN 135887.01, Cod LMI PH-I-s-B-16197);17. Așezare Latene târziu de la Brazii de Sus - Tarlaua Bularu (Cod RAN 130721.01);18. Așezare Latene târziu de la Stăncești - Tarlaua Bularu (Cod RAN 130918.01).
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național (Anexa 4.7.).4.7. Obiective turistice
Singura localitate din județul Prahova, limitrofă ariei naturale protejate, unde se întâlnesc obiective turistice este Târgșorul Vechi. Din punct de vedere istoric, aici se pot găsi Muzeul sătesc în conacul Moruzzi, ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân (1400), Mănăstirea Turnu (refacere 1997) cu biserică monument istoric, Mănăstirea Sf. Pantelimon cu biserică (1669-1672), ruinele unei biserici (sec. XVII), rezervația arheologică cu ruinele unei curți voievodale și a trei biserici: Biserica Veche, Biserica Domnească (1461, refacere 1670) și Biserica Roșie (1570-1579) - ctitoria lui Neagoe Basarab.
În județul Ialomița, pe lângă obiectivele cu caracter istoric și turistic menționate în secțiunea Patrimoniu cultural, mai există și alte puncte și zone de interes turistic local, care sunt, urmează a fi sau pot fi incluse în strategiile și programele de dezvoltare a turismului la nivelul județului Ialomița. Aceste obiective fac parte din domeniul turismului cultural (situri arheologice, conace boierești și case de negustori, cruci de hotar sau comemorative), turismului religios (biserici, mânăstiri) sau agroturismului și turismului de agrement și pentru pescuit-vânătoare (cabane, păduri, lacuri). 0 sinteză a celor mai importante astfel de obiective se regăsește în Tabelul 62.
Un obiectiv cu o importanță ridicată în domeniul agroturismulul îl reprezintă aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), întinsă pe o suprafață de 37 de hectare. Aceasta reprezintă o arie naturală protejată în arealul căreia vegetează câteva exemplare seculare de arbori (cu vârste și dimensiuni impresionante) de stejar (Quercus robur) desemnate ca monument al naturii.
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere (Anexa 4.8.).
Tabelul 62. Tipuri de obiective turistice
5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
Evaluarea impactului antropic asupra ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-a realizat atât printr-o documentare corespunzătoare, cât și prin realizarea de observații în teren, care au vizat identificarea și inventarierea surselor de impact, localizarea și intensitatea manifestării acestora, estimarea modului de afectare a habitatelor sau/și speciilor de interes conservativ, precum și ierarhizarea acestor surse în funcție de intensitatea lor. În urma culegerii datelor din teren au fost elaborate hărțile referitoare la sursele de impact antropic asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar.5.1. Lista activităților cu potențial impact
În mod firesc, nu toate obiectivele de investiții sau nu toate aceste activități antropice desfășurate (sau eventual propuse) pe raza sitului, produc sau pot produce efecte negative asupra stării de conservare a ariilor naturale protejate vizate. La nivelul ariilor naturale protejate s-au identificat următoarele activități cu impact potențial asupra obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului plan de management: agricultura intensivă, utilizarea fertilizanților și a produselor biocide, pășunatul intensiv, extragerea nisipului/pietrișului, depozitarea deșeurilor menajere și poluarea apelor de suprafață.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariilor naturale protejate5.1.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Herpetofaună
Tabelul 63. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate ROSCI0290 - herpetofaună
Habitate
Tabelul 64. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ROSCI0290 - Habitate
5.1.1.2. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței
Păsări
Tabelul 65. Lista presiunilor actuale asupra ROSPA0152
5.1.1.3. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni actuale care afectează starea de conservare a stejarilor seculari pentru care a fost desemnată aria.5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariilor naturale protejate5.1.2.1. Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Mamifere
Tabelul 66. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290
Herpetofaună
Tabelul 67. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290
Habitate
Tabelul 68. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290
5.1.2.2. Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSPAQ152 Coridorul Ialomiței
Păsări
Tabelul 69. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSPA0152
5.1.2.3. Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări.5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariilor naturale protejate5.2.1.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Herpetofaună
Tabelul 70. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 71. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 72. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 73. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 74. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 75. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Habitate
Tabelul 76. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 77. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 78. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 79. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 80. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 81. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 82. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 83. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
5.2.1.2. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței
Păsări
Tabelul 84. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 85. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 86. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 87. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul 88. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
5.2.1.3. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni.
Corespunzător secțiunilor 5.2.1. sunt anexate Hărțile presiunilor la nivelul ariilor naturale protejate (Anexa 3.21.).5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.2.2.1. Harta amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Mamifere
Tabelul 89. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 90. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 91. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 92. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Herpetofaună
Tabelul 93. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 94. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 95. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Habitate
Tabelul 96. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 97. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 98. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 99. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 100. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 101. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 102. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
5.2.2.2. Harta amenințăriilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul Ialomiței
Păsări
Tabelul 103. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 104. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 105. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul 106. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
5.2.2.3. Harta amenințăriilor viitoare și a intensității acestora la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări.
Corespunzător secțiunilor 5.2.2. sunt anexate Hărțile amenințărilor la nivelul ariilor naturale protejate.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.1.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Herpetofaună
Tabelul 107. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul 108. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul 109. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul 110. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul 111. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul 112. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
5.3.1.2. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSPA0152 Coridorul Ialomiței
Păsări
Tabelul 113. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Tabelul 114. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Tabelul 115. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Tabelul 116. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Tabelul 117. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor5.3.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Mamifere
Tabelul 118. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra
Tabelul 119. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra și Castor fiber
Tabelul 120. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Spermophilus citellus
Tabelul 121. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Spermophilus citellus
Herpetofaună
Tabelul 122. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
Tabelul 123. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
Tabelul 124. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
5.3.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSPA0152 Coridorul Ialomiței
Păsări
Tabelul 125. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
Tabelul 126. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
Tabelul 127. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
Tabelul 128. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Tabelul 129. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
Tabelul 130. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
Tabelul 131. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
Tabelul 132. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
Tabelul 133. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
Tabelul 134. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită
Tabelul 135. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș
Tabelul 136. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere
Tabelul 137. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse
Tabelul 138. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea I01 Specii invazive non-native (alogene)
Tabelul 139. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea K01.01 Eroziune
5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Tabelul 140. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Tabelul 141. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Tabelul 142. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Tabelul 143. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Tabelul 144. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Tabelul 145. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Tabelul 146. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
5.5. Evaluarea impacturilor asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)5.5.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
Nu este cazul, întrucât la nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni actuale care afectează starea de conservare a stejarilor seculari pentru care a fost desemnată aria.5.5.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
Nu este cazul, întrucât la nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări viitoare asupra stejarilor seculari.6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifereLutra lutra
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 147. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 148. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 149. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei Lutra lutra
Tabelul 150. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Castor fiber
Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 151. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiiber din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 152. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 153. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei Castor fiber
Tabelul 154. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
pe baza matricii:
Spermophilus citellus
Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 155. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 156. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 157. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei Spermophilus citellus
Tabelul 158. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de herpetofaunăBombina bombina
Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 159. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 160. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 161. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei Bombina bombina
Tabelul 162. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Emys orbicularis
Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 163. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 164. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 165. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei Emys orbicularis
Tabelul 166. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Triturus cristatus
Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 167. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 168. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 169. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei Triturus cristatus
Tabelul 170. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsăriAccipiter brevipes
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 171. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 172. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 173. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 174. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Alcedo atthis
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 175. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 176. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 177. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 178. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Aythya nyroca
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 179. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 180. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 181. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 182. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Buteo rufinus
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 183. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 184. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 185. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 186. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Ciconia nigra - populația cuibăritoare
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 187. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 188. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 189. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 190. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Ciconia nigra - populația în pasaj
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 191. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 192. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 193. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 194. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Coracias garrulus
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 195. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 196. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 197. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 198. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Dendrocopos medius
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 199. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 200. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 201. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 202. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Dryocopus martius
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 203. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 204. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 205. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 206. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Egretta garzetta
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 207. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 208. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 209. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 210. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Emberiza hortulana
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 211. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 212. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 213. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 214. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Falco vespertinus
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 215. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 216. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 217. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 218. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Haliaeetus albicilla
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 219. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 220. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 221. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 222. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Hieraaetus pennatus
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 223. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 224. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 225. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 226. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Ixobrychus minutus
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 227. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 228. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 229. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 230. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Lanius collurio
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 231. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 232. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 233. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 234. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Lanius minor
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 235. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 236. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 237. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 238. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Lullula arborea
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 239. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 240. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 241. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
În vederea înțelegerii și punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoare:
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 242. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Nycticorax nycticorax
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 243. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 244. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 245. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 246. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Pernis apivorus
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 247. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 248. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 249. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 250. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Picus canus
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 251. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 252. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 253. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 254. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
Sylvia nisoria
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 255. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 256. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 257. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 258. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat s-a realizat pe baza:
● suprafeței ocupate;
● structurii și funcțiilor sale specifice;
● perspectivelor sale în viitor;
Evaluarea stării de conservare nu a fost realizată pentru:
● tipurile de habitate cu prezență incertă;
● tipurile de habitate a căror suprafață în sit este nesemnificativă în raport cu suprafața respectivului tip de habitat la nivel național ("suprafața relativă" fiind evaluată ca "D").
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 259. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 260. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 261. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 3260
Tabelul 262. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 3260
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Tabelul 263. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 264. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 265. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 3270
Tabelul 266. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 3270
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0*
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
Tabelul 267. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 268. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 269. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 40C0*
Tabelul 270. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 40C0*
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 6430
Habitatul 6430 Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin este un habitat cu prezență incertă în ROSCI0290, prin urmare nu s-a realizat evaluarea stării de conservare.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 271. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
*2) VRSF a fost calculat aplicând o reducere de aprox. 15% la suprafața minimă estimată. S-a considerat că această proporție reprezintă suprafața de arborete tinere 0-5 ani și arborete mature în curs de regenerare pentru care, temporar, nu se poate evalua habitatul.
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 272. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 91F0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 273. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91F0
Tabelul 274. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91F0
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0*
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 275. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 91I0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 277. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91I0*
Tabelul 278. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91I0*
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 279. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 280. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 281. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0
Tabelul 282. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 283. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 284. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 285. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 92A0
Tabelul 286. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
6.3. Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al populației
Tabelul 287. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al populației speciei
Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al habitatului
Tabelul 288. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al habitatului
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului stejarilor seculari
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al perspectivelor viitoare
Tabelul 289. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al perspectivelor în viitor
Matricea 4a) Evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 4b) Evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al habitatului speciei
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor
Matricea 6) Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al perspectivelor viitoare, după implementarea planului de management actual
Evaluarea globală a stejarilor seculari
Tabelul 290. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a stejarilor seculari în cadrul ariei naturale protejate
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a stejarilor seculari
7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul planului de management pentru aria naturală protejată
Planul de management s-a elaborat în vederea identificării strategiei de management a ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și stabilirii măsurilor de management și de monitorizare, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele pentru care aceste arii au fost desemnate.7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiective generale
Obiectivul general nr. 1: Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850);
Obiectivul general nr. 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului;
Obiectivul general nr. 3: Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului;
Obiectivul general nr. 4: Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management;
Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.7.2.2. Obiective specifice
Obiectivul general nr. 1: Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).– Obiectivul specific 1.1: Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, așa cum este definită de următorii parametri și valori țintă:
Specii de păsări dependente de habitate acvatice deschise:
Specii de păsări dependente de stufărișuri:
Specii de păsări asociate cu habitatele terestre:
– Obiectivul specific 1.2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus cristatus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Evaluarea îndeplinirii obiectivului se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:
– Obiectivul specific 1.3: Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castor fiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Evaluarea îndeplinirii obiectivului se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:
– Obiectivul specific 1.4: Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:
– Obiectivul specific 1.5: Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3260 (Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion). Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:
– Obiectivul specific 1.6: Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.). Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:
– Obiectivul specific 1.7: Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* - Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice. Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:
– Obiectivul specific 1.8: Conservarea stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850). Evaluarea îndeplinirii obiectivului specific se va realiza în conformitate cu următorii indicatori și valori țintă:
Obiectivul general nr. 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului.
● Obiectivul specific 2.1: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței;
● Obiectivul specific 2.2: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;
● Obiectivul specific 2.3: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;
● Obiectivul specific 2.4: Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;
● Obiectivul specific 2.5: Cunoașterea evoluției stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Obiectivul general nr. 3: Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului.
● Obiectiv specific 3.1: Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii și/sau refacerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ și conservării exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850);
● Obiectiv specific 3.2: Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime;
● Obiectiv specific 3.3: Controlul activităților cu impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară specifice ariilor naturale protejate vizate și a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Obiectivul general nr. 4: Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management.
● Obiectiv specific 4.1: Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare;
● Obiectiv specific 4.2: Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate.
Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.
● Obiectiv specific 5.1: Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.7.2.3. Măsuri specifice/măsuri de management
Obiectivul general nr. 1: Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Obiectivul general nr. 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului
Obiectivul general nr. 3: Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului
Obiectivul general nr. 4: Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management
Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ
8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități
8.2. Estimarea resurselor
9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR
Monitorizarea activităților planificate va fi realizată prin următoarele:– Raportări periodice;– Urmărirea activităților planificate;– Indicarea activităților realizate.9.1. Raportări periodice
Se vor face raportări semestriale privind implementarea planului de management. Ele vor furniza detalii privind toate activitățile implementare, conform planului de activități, semnalându-se diferențe în ceea ce privește respectarea acestui plan. Toate activitățile implementare vor fi descrise detaliat. Se va menționa dacă este nevoie de refacerea planului de activități și acesta se va revizui în consecință.
Tabelul 291. Raportări periodice
*(1) prin toate se înțelege toate activitățile prevăzute în planificarea și care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective;
*(2) prin completarea acestei coloane "An" se înțelege raportarea tuturor activităților aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea anului respectiv;
*(3) prin completarea acestei coloane "Trimestru" și a colonei "An" se înțelege raportarea tuturor activităților aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea trimestrului menționat din anul respectiv.9.2. Urmărirea activităților planificate
Pentru urmărirea implementării activităților planificate se vor urmări următoarele aspecte: resursele consumate, procentul de îndeplinire, precum și rezultatele obținute în urma acestor activități. Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:
Tabelul 292. Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate
9.3. Indicarea activităților realizate
Odată cu implementarea planului de management, se vor indica trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitatea (de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea). Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează, marcându-se căsuța corespunzătoare activității și trimestrului cu x:
Tabelul 293. Indicare (marcare) activități planificate
10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
ANAR, 2015. Planul de management al spațiului hidrografic Buzău-Ialomița. Disponibil la: www.rowater.ro.
Arnold E. N. and Burton J. A., 1978: A field guide to the Reptile and Amphibians of Britain and Europe, Harper Collins Manufacturing, Glasgow.
Arntzen J. W., 1978: Some hypotheses on postglacial migrations of the fire-bellied toad, Bombina bombina (Linnaeus) and the yellow-bellied toad, Bombina variegata (Linnaeus), Journal of Biogeography, 5, pp: 339-345.
Bajger J., 1980: Diversity of Defensive Responses in Populations of Fire Toads (Bombina bombina and Bombina variegata) Herpetologica, 36(2), pp: 133-137.
BirdLife Internațional, 2015 - European Red List of Birds, Luxembourg: Office for Official Publication of the European Communities.
Botnariuc N. and Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București.
Brodie E. D. Jr., 1977: Salamander Antipredator Postures, Copeia, 1977(3), pp: 523-535.
Cicort-Lucaciu A. Ș., Ardeleanu A., Cupșa D., Naghi N. and Dalea A., 2005: The trophic spectrum of a Triturus cristatus (Laurentus 1768) population from Plopiș Mountains area (Bihor County, România), North-Western Journal of Zoology, 1, pp: 31-39.
Cogălniceanu D. și Miaud C., 2003: Population age structure and growth in four syntopic amphibian species inhabiting a large river floodplain, Canadian Journal of Zoology, 81, pp: 10961106.
Cogălniceanu D., Aioanei F. and Bogdan M., 2000: Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, București.
Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L. Szekely, P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R., 2013b. Diversity and distribution of reptiles in România. ZooKeys, 341: 49-76.
Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F. and Rozylowicz L., 2013: Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys 296:35-37. Doi.10.3897/zookeys.296.4872.
Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D. and Telcean I., 2001: Contribuții la cunoașterea spectrului trofic al speciei Triturus cristatus Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universității din Oradea, 8, pp: 119-142.
Dissescu, R., 1970. Clima României.
Doniță, N., Popescu, A, Paucă-Comănescu, M, Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005-a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București, 496 p.
Doniță, N., Popescu, A, Paucă-Comănescu, M, Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005-b. Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate, Editura Tehnică-Silvică, București, 95 p.
Fasola M. and Canova L., 1992: Feeding habits of Triturus vulgaris, T. cristatus and T. alpestris (Amphibia, Urodela) in the northern apennines (Italy), Bolletino di zoologia, 59(3), pp: 273-280
Formularele standard ale siturilor. Disponibil la: www.mmediu.ro.
Fuhn I. E., 1960: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București.
Ghira I., Mara Gyongyver., 2000: Using the allelomorphic feature in identifying two species belonging to genus Bombina (Anura Discoglossidae) from Transilvania. Studia Universitatis Babes- Bolyai, Cluj-Napoca, 25, pp: 85-95.
Griffiths R. A. and Williams C., 2000: Modelling population dynamics of great crested newts: a population viability analysis, Herpetological Journal, 10, pp: 157-164.
Gustafson D. H., Andersen A. S. L., Mikusinski G. and Malmgren J. C., 2009: Pond quality determinants of occurrence patterns of northern crested newts (Triturus cristatus), Journal of Herpetology, 43, pp: 300-310.
Hedlund L., 1990: Courtship Display in a Natural Population of Crested Newts, Triturus cristatus, Ethology, 85(4), pp: 279-288.
Hofman S, Spolsky Christina, Uzzell T, Cogălniceanu D, Babik W, Szymura JM., 2007: Phylogeography of the fire-bellied toads, Bombina: independent Pleistocene histories inferred from mitochondrial genomes. Molecular Ecology, 16, pp: 2301-2316.
Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, 1963. Harta Solurilor din România, scara 1:200.000.
Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului - I.G.F.C.O.T., 1992. Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, București.
Institutul Geologic, 1968. Harta Geologică 1:200.000. Vol. 9. Șimleul Silvaniei, redactată de M. Lupu, M. Borcoș, Denisa Lupu, Cornelia Bițoianu. Comitetul de Stat al Geologiei, București.
Jaussi R. and Kunz P.A., 1978 : Isolation of the major toxic protein from the skin venom of the crested newt, Triturus cristatus, Experientia, 34(4), pp: 503-504.
Kinne O., Kunert J., Zimmermann W., 2006: Breeding, rearing and raising the red-bellied toad Bombina bombina in the laboratory, Endangered Species Research. 1, pp: 11-23.
Kovacs T. și Torok J., 1997: Determination of minimum sample size to estimate diet diversity in Anuran species, Herpetological Journal, 7, pp: 43-47.
Kruuk L. și Gilchrist J., 1997: Mechanism maintaining species differentiation: predător - mediated selection in a Bombina hybrid zone, Proceedings of the Royal Society of London, 264, pp: 105-110.
Kupfer A. and Kneitz S., 2000: Population ecology of The Great Crested Newt (Triturus cristatus) in an agricultural landscape: dynamics, pond fidelity and dispersal, Herpetological Journal, 10, pp: 165-171.
Marcu, M., Marcu, V., 2012., Meteorologie Și Climatologie Forestieră - curs pentru învățământul la distanță - cinegetică, Editura Universității Transilvania din Brașov.
Meteoblue, 2018. Date disponibile la: www.meteoblue.com.
Miaud C., Joly P. and Castanet J., 1993: Variation in age structures in a subdivided population of Triturus cristatus, Canadian Journal of Zoology, 71, pp: 1874-1879.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate (2015): Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România.
Petrovici M., 2015 - Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, Coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii "Grupul Milvus". Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Radu Nicoleta-Reka., Bogdan H., Bata Zs., Popa C., Osvat-Szabo E. G.,2007: The trophic spectrum of a Bombina bombina (Linnaeus 1761) population from the Cermei region (Arad county, România). Herpetologica Romanica, 1, pp: 17-21.
Rafinska Anna, 1991: Reproductive biology of the fire-bellied toads, Bombina bombina and Bombina variegata (Anura: Discoglossidae): egg size, clutch size and larval period length differences, Biological Journal of the Linnean Society London, 43, pp: 197-210.
Sas I., Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D., Schircanici A., Peter V. I., 2004: The study of the trophic spectrum of Bombina bombina (Linnaeus 1761) populations in the Ier Valley area (county of Bihor, România), Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, 31, pp: 91-109.
Simmaco M., Kreil G., Barra D., 2009: Bombinins, antimicrobial peptides from Bombina species, Biochimica et Biophysica Acta (BBA) - Biomembranes, 1788(8), pp: 1551-1555.
Situația efectivelor la nivel național raportată de România către Comisia Europeană la data de 31 martie 2014, activitate realizată prin proiectul "Sistemul național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România în baza art. 12 din Directiva Păsări" finanțat prin Programul Operațional Sectorial "Mediu" 2007-2013, implementat de Centrul Național de Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.
Spârchez, G., Târziu, D.R., Dincă, L., 2013. Pedologie cu elemente de geologie și geomorfologie. Editura Universității Transilvania din Brașov, 348 p.
Stugren B., 1980: Geographical variations of the fire bellied toad (Bombina bombina) in the U.S.S.R. (Amphibia, Discloglossidae), Zoologische Abhandlugen, Zool. Abh. Mus. Tierk. Dresden, 36 (5): 101-115.
Szymura J. M., 1993: Analysis of hybrid zones with Bombina. In: Hybrid Zones and the Evolutionary Process (ed. Harrison R), pp. 261-289. Oxford University Press, New York.
WorldClim, 2018. Date disponibile la: www.worldclim.org (data accesării: decembrie 2018).
www.amphibiaweb.org
www.iucnredlist.org
http://ran.cimec.ro/
http://www.sor.ro/ro/pasari.11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa nr. I Regulamentul ariei naturale protejate
Regulamentul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței,
al Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și al
ariei naturale protejate de interes național
Pădurea Alexeni - cod III.2 (RONPA0850)
I. Prevederi generale Articolul 1 Ariile naturale protejate care fac obiectul prezentului regulament au fost instituite prin următoarele acte normative:(1) Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.(2) Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței a fost desemnat prin Hotărârea nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.(3) Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni (III.2 RONPA0850) a fost desemnat prin Hotărârea nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Articolul 2 Limitele Siturilor Natura 2000 ROSCI0290 și ROSPA0152 și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni (III.2 RONPA0850) se găsesc postate, în format digital, pe site-ul autorității publice centrale pentru protecția mediului. Administrativ, cele două situri sunt localizate pe teritoriul județelor Ialomița (72%) și Prahova (28%), cuprinzând suprafețe ce aparțin unui număr de 54 de unități administrativ teritoriale, din care 15 în județul Prahova și 39 în județul Ialomița, astfel:– Târgșoru Vechi, Brazi, Cocorăștii-Colț, Șirna, Tinosu, Gorgota, Puchenii Mari, Râfov, Olari, Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănești, Gherghița, Ciorani, Valea Călugărească (în județul Prahova);– Brazi, Adâncata, Maia, Dridu, Moldoveni, orașul Fierbinți-Târg, Bărbulești, municipiul Urziceni, Coșereni, Manasia, Borănești, Bărcănești, Alexeni, Ion Roată, Axintele, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Sălcioara, Munteni Buzău, orașul Căzănești, Ciochina, Andrășești, Albești, Buești, Ciulnița, Perieți, municipiul Slobozia, Cosimbești, Ograda, Mărculești, Sudiți, Bucu, orașul Țăndărei, Săveni, Platonești, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni (în județul Ialomița). Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este localizată în apropierea localității Alexeni (jud. Ialomița), pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe islazul comunei Alexeni (coordonate 44°40'56"N 26°43'32"E). Articolul 3 Prezentul document cuprinde reglementările care se aplică pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, al Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și al ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), denumite în continuare arii naturale protejate vizate, pentru implementarea măsurilor de management specifice acestor arii naturale protejate. Articolul 4 Responsabilitatea managementului ariilor naturale protejate vizate revine Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (APNBMB), subunitate cu personalitate juridică din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA, în calitate de administrator în baza Contractului de administrare nr. 18/13.02.2014 și a Actului adițional nr. 1 încheiat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Articolul 5(1) Activitățile APNBMB legate de conservarea biodiversității pe suprafața ariilor naturale protejate vizate sunt îndrumate de Consiliul Științific, cu rol de autoritate științifică pe teritoriul acestor arii naturale protejate. Componența Consiliului Științific este stabilită, la propunerea APNBMB, prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.(2) Pe lângă APNBMB s-a înființat Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și comunităților locale, care dețin cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate, Consiliu care este implicat și interesat în aplicarea măsurilor de protecție, în conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei. Componentă și regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Consultativ de Administrare se propune de către APNBMB și este aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.II. Reglementarea activităților în ariile naturale protejate Articolul 6(1) Activitățile care se desfășoară pe suprafața siturilor ROSCI0290, ROSPA0152 și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), se supun avizării APNBMB. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în aceste arii naturale protejate și, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul APNBMB.(2) Activitățile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului în ariile naturale protejate vizate se supun procedurii de evaluare de mediu sau evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării adecvate.(3) Avizele APNBMB pentru activitățile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate vizate, se emit în baza Hotărârilor Consiliului Științific. Articolul 7(1) Emiterea avizului pentru activitățile care urmează să se desfășoare pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, se face în conformitate cu Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.(2) Avizele eliberate de către APNBMB privind desfășurarea activităților/planurilor/proiectelor/programelor pot fi favorabile sau nefavorabile.(3) Avizele nefavorabile eliberate de APNBMB trebuie să fie însoțite de o motivare a deciziei.(4) Pe parcursul implementării activităților, planurilor și proiectelor avizate, APNBMB verifică respectarea condițiilor impuse în avizele eliberate precum și respectarea prevederilor din documentațiile care au stat la baza emiterii actelor de reglementare și a avizului administratorului. În caz de nerespectare a acestora, APNBMB poate solicita remedierea aspectelor necorespunzătoare, sau sistarea activității până la remedierea deficiențelor constatate. Articolul 8 Reglementarea activităților desfășurate pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se face inclusiv ținând cont de următoarele prevederi:a) Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități de exploatare a resurselor naturale au obligația de a obține actele de reglementare necesare, emise de către autoritatea competentă pentru protecția mediului;b) În Pădurea Alexeni nu sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale; prin excepție, sunt permise numai acele intervenții care au drept scopuri protejarea, promovarea și asigurarea continuității existenței obiectivelor pentru care a fost constituită.II.1. Silvicultură, vânătoare și pescuit Articolul 9 Desfășurarea activităților de silvicultură și exploatare forestieră se fac cu respectarea următoarelor prevederi:a) ale Legii nr. 46/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare, și actelor normative subsecvente acestuia, inclusiv norme și instrucțiuni tehnice;b) Pe toate terenurile care fac parte din fondul forestier național inclus în suprafața ariilor naturale protejate vizate se execută numai activitățile specifice prevăzute în amenajamentele silvice sau alte studii de specialitate: reconstrucție ecologică, ameliorarea terenurilor degradate și alte asemenea, cu respectarea Planului de management și a reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor;c) Amenajamentele silvice, pentru toate terenurile forestiere de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, indiferent de natura proprietății lor, se avizează de APNBMB în condițiile art. 28, alin. (11) din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare, și se supun prevederilor H.G. nr. 236/2023 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice.d) Terenurile cu vegetație forestieră, situate în afara fondului forestier național de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, se supun normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos, în conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 47/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare.e) Pentru corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări, APNBMB va comunica gestionarilor fondului forestier locația cuiburilor active, funcție de informațiile deținute. Gestionarii fondului forestier vor impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, funcție de specie, conform măsurii 1.1.4.*3) din Planul de management;
*3) Măsura 1.1.4. Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsărif) În perioada de reproducere a speciilor de amfibieni și reptile ce fac obiectul conservării pentru Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, se va limita la maxim 120 zile depozitarea lemnului exploatat pe marginea drumurilor de acces în fondul forestier; de asemenea se va limita extragerea din liziera pădurii, din luminișuri și poieni a lemnului mort, deja în descompunere, în zonele unde speciile au fost semnalate de către APNBMB (măsura 1.2.1.*4) din Planul de management);
*4) Măsura 1.2.1. Restricționarea unor activități care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către speciig) În cadrul lucrărilor de recoltare a masei lemnoase, lucrările de doborât, scos-apropiat și depozitat material lemnos vor evita bălțile (mai puțin băltoacele de pe drumuri), pâraiele, râurile (materialul căzut accidental va fi îndepărtat) și, pe cât posibil, se vor efectua în preajma acestor zone (10 m zonă tampon) în afara sezonului de reproducere la amfibieni; nu se vor abandona resturi de exploatare și/sau deșeuri de altă natură în aceste habitate acvatice (măsura 1.2.2.*5) din Planul de management);
*5) Măsura 1.2.2. Protecția habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducereh) În suprafețele cu habitate de interes comunitar, lucrările silvice vor promova speciile de arbori edificatoare de habitat (măsura 1.4.1.*6) din Planul de management)
*6) Măsura 1.4.1. Promovarea tipului naturale de pădurei) Activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități sau de pe suprafețe care necesită modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare se fac cu avizul APNBMB, după parcurgerea etapei de teren, cu aprobarea autorităților publice centrale responsabile;j) Structurile de administrare ale fondului forestier național, proprietate publică a statului de pe raza ariilor naturale protejate vizate vor transmite anual către APNBMB, până la data de 1 martie, schimbările apărute pe parcursul anului precedent cu privire la situația aplicării legilor fondului funciar, dacă este cazul. Articolul 10(1) Pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, vânătoarea se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale OUG 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare.(2) Acțiunile de evaluare a speciilor de interes cinegetic și de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea reprezentanților APNBMB. Gestionarul fondului cinegetic are obligația, de a notifica cu 7 zile în prealabil APNBMB despre intenția de organizare a evaluării speciilor de interes cinegetic.(4) Cotele de recoltă propuse de gestionarii fondurilor de vânătoare vor fi avizate de APNBMB, anterior depunerii lucrării de evaluare la structura teritorială a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru fiecare fond cinegetic care se suprapune parțial sau total peste suprafața ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului regulament.II.2. Agricultură Articolul 11(1) Pășunatul pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se face cu respectarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 cu completările și modificările ulterioare.(2) Gestionarea pășunilor de pe suprafața ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului regulament se face în baza Amenajamentelor pastorale aprobate sau a Regulamentelor de pășunat, întocmite de către administratorii pășunilor, până la aprobarea Amenajamentelor pastorale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014.(3) Înainte de aprobarea Amenajamentului pastoral, Consiliile locale vor solicita APNBMB avizarea acestuia, în conformitate cu art. 28 din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind elaborarea planurilor și programelor. APNBMB avizează studiile silvopastorale ce se întocmesc pe raza ariilor naturale protejate vizate de prezentul regulament conform art. 28^1 din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(4) Respectarea prevederilor Amenajamentelor pastorale, respectiv a regulamentelor de pășunat se verifică de inspectori din cadrul Agenției Județene pentru Ameliorare și reproducție în Zootehnie și de către persoanele împuternicite din cadrul APNBMB.(5) APNBMB are dreptul de a verifica pe teren ca numărul de animale domestice pe pășuni să fie conform capacității de suport a acestora, conform bonității pășunilor prevăzută în studiile mai sus menționate sau reglementărilor legale în vigoare.(6) Pe raza ariilor naturale protejate vizate este permis accesul animalelor domestice aparținând comunităților, asociațiilor, firmelor sau persoanelor fizice, care au sediul sau, respectiv, domiciliul în unitățile administrativ teritoriale care se suprapun total sau parțial pe suprafața ariilor naturale protejate vizate și persoanelor fizice și juridice care dețin terenuri în interiorul acestora sau comunităților locale.(7) În zona definită de măsurile 1.1.2.*7) și 1.2.5.*8) din Planul de management se va limita folosirea ierbicidelor, a pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau a substanțelor de protecție a plantelor, fertilizarea pășunilor și se va realiza cu gunoi de grajd; această restricție va fi impusă doar în cazul în care se plătesc subvenții pentru proprietarii acestor terenuri.
*7) Măsura 1.1.2. Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă
*8) Măsura 1.2.5. Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe Articolul 12 În ariile naturale protejate vizate este interzisă creșterea de animale domestice fără certificate sanitar-veterinare, emise conform legislației în vigoare. Articolul 13 În ariile naturale protejate vizate este interzisă introducerea în culturi de organisme modificate genetic.II.3. Construcții și infrastructură Articolul 14(1) Realizarea de construcții pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se face cu respectarea legislației specifice în vigoare, ținându-se cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Planurile Urbanistice Generale ale localităților de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate vor fi supuse avizării de către APNBMB.II.4. Turism Articolul 15 Camparea pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Camparea este permisă numai în locuri special amenajate.(2) Săparea de șanțuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi este interzisă.(3) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situații:a. pentru activitate de cercetare, cu aprobarea APNBMB;b. pentru voluntarii care activează pe teritoriul siturilor, cu aprobarea APNBMB, în situația în care sarcinile primite o impun;c. pentru misiuni de supraveghere și control, efectuate de ranguri și/sau specialiști din cadrul Jandarmeriei Române, sau alte instituții competente teritorial.(4) În locurile de campare, se poate percepe un tarif de campare de către administratorii terenului sau partenerii/împuterniciții acestora, în cazul în care se asigură condiții minime de campare. Acest tarif se aduce la cunoștința APNBMB și se afișează, obligatoriu, în loc vizibil în zona locului de campare, de către cei care îl încasează. Articolul 16 Aprinderea focului pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop din locurile de campare; se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor.(2) Este interzisă tăierea vegetației lemnoase, de orice fel, pentru utilizarea ei ca sursă de foc. Articolul 17 Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj utilizate pentru nevoi de administrare a ariilor naturale protejate vizate. Articolul 18Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor, barierelor, sau a oricărei alte construcții sau amenajări de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate Articolul 19 Turismul ecvestru este permis în ariile naturale protejate vizate, dar numai pe drumurile forestiere și potecile turistice marcate care vor fi desemnate în acest scop. Articolul 20 Fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără aprobarea prealabilă a APNBMB, sunt interzise. Cei interesați pot obține permis de la APNBMB. Articolul 21(1) Spălarea autovehiculelor în cursurile de apă de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate este interzisă.(2) Folosirea oricăror substanțe chimice, inclusiv substanțe pe bază de detergenți în cursurile de apă de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, este interzisă. Articolul 22 Este interzisă intrarea pe cursurile permanente de apă cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule. Articolul 23 Este interzisă organizarea de competiții și manifestări de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona ariilor naturale protejate vizate, fără acordul APNBMB și acordul administratorilor/proprietarilor de terenuri pe care acestea se desfășoară.II.5. Educație, cercetare științifică, cultură Articolul 24(1) Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se desfășoară cu avizul APNBMB, care sprijină logistic, în limita posibilităților, aceste activități.(2) Prelevarea de probe și eșantioane sau orice activități, care presupun recoltarea indivizilor din flora sau fauna spontană, pentru temele de cercetare științifică, în vederea realizării de studii, analize sau ca material educativ sau în vederea relocării acestora, se face doar cu acordul scris al APNBMB conform protocoalelor stabilite în prealabil și cu respectarea Ordinului comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului nr. 14/203/2009 privind procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, după caz. Articolul 25(1) Activitățile de cercetare științifică în ariile naturale protejate vizate efectuate de colaboratori externi, se vor desfășura pe bază de contracte de cercetare încheiate cu APNBMB. APNBMB va acționa permanent pentru includerea ariilor naturale protejate vizate în programe de cercetare naționale și internaționale.(2) În baza rezultatelor temelor de cercetare implementate în ariile naturale protejate vizate și avizate de forurile științifice abilitate, APNBMB propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor ariilor naturale protejate, măsuri care vor fi incluse în Planul de management.(3) În cazul temelor de cercetare ce au ca obiect habitate sau specii din ariile naturale protejate vizate de prezentul regulament și care se realizează pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, APNBMB încheie cu cei care derulează tema un acord, care să asigure accesul APNBMB la rezultate, în vederea utilizării lor, în activitatea de management a ariilor naturale protejate. Clauzele acestui document se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra utilizării rezultatelor se stabilește prin actul încheiat între părți.II.6. Extracția și prelucrarea resurselor solului și subsolului Articolul 26(1) Persoanele juridice care realizează activități de extracție a agregatelor minerale pe suprafața ariilor naturale protejate vizate au obligația obținerii tuturor avizelor și acordurilor legale, inclusiv avizul/acordul de mediu, autorizația de mediu.(2) Extragerea de nisip și pietriș se va realiza doar în zonele unde nu afectează semnificativ habitatul speciilor (în conformitate cu prevederile studiilor de impact), cu excepția situațiilor de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenția în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice (măsura 1.3.6.*9) din planul de management).
*9) Măsura 1.3.6. Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor Articolul 27 În vederea implementării măsurii 1.1.5.*10) din Planul de management, instituțiile care gestionează liniile de tensiune vor raporta o dată pe an, până la sfârșitul lunii ianuarie a anului următor, informațiile privind cazurile de electrocutare la nivelul stâlpilor folosiți de păsări, administratorului ariilor naturale protejate vizate de prezentul regulament.
*10) Măsura 1.1.5. Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electriceII.7. Gestionarea deșeurilor Articolul 28 Regimul deșeurilor pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe suprafața ariilor naturale protejate;(2) localnicii și vizitatorii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează, în locuri special amenajate pentru colectare.II.8. Alte activități Articolul 29(1) Recoltarea de resurse din flora sau fauna spontană, în vederea comercializării acestora se va face pe baza studiilor de evaluare și a autorizației eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului cu avizul APNBMB.(2) Se interzic orice acțiuni de capturare sau deținere sau comercializare a speciilor de herpetofaună de interes conservativ; se permite capturarea și/sau eliberarea unor exemplare numai în scop științific/de monitorizare (măsura 1.2.7.*11) din Planul de management).
*11) Măsura 1.2.7. Reglementarea capturării sau deținerii speciilor de amfibieni și reptile(3) În arealul de distribuție al speciilor de herpetofaună de interes conservativ este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii alohtone. (măsura 1.2.8.*12) din Planul de management).
*12) Măsura 1.2.8. Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni și reptile Articolul 30(1) APNBMB va iniția, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare sau reconstrucție ecologică.(2) Reconstrucția ecologică a ecosistemelor naturale și reabilitarea unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu excepția lucrărilor de împădurire/reîmpădurire prevăzute în amenajamentele silvice, se va face pe baza unui studiu științific avizat de APNBMB și aprobat de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.(4) În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale care periclitează integritatea ecosistemelor, se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora, pe baza unor documentații avizate de APNBMB. Această restricție se va aplica în suprafețele în care au fost identificate habitate de interes conservativ, conform hărții de distribuție a habitatelor și va avea în vedere speciile:– Amorfa fruticosa în arboretele de luncă care au fost încadrate ca habitat 92A0 și 91F0 (în stadiul de regenerare a arboretelor);– Robinia pseudacacia în arborete care au fost încadrate ca habitat 91I0* și 91Y0; frasini americani și arțari americani în arboretele care au fost încadrate ca habitat 91F0 (măsura 1.4.2.*13) din Planul de management)
*13) Măsura 1.4.2. Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv) Articolul 31 În ariile naturale protejate vizate este interzisă practicarea de activități comerciale neautorizate cu specii de plante sau animale din flora și fauna spontană. Aceste activități se supun autorizării, din punct de vedere al protecției mediului și avizării de către APNBMB.III. Dispoziții finale Articolul 32 În cazul producerii de fenomene de forță majoră cum ar fi inundațiile, incendiile, cutremurele, instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale în vigoare, cu înștiințarea prealabilă sau ulterioară a APNBMB, după caz - în funcție de urgența intervenției, respectiv nevoile de coordonare a eforturilor. Articolul 33 În vederea desfășurării corespunzătoare a activităților de inspecție și control, accesul administratorului ariei naturale protejate și al organelor de control, pe terenurile din siturile ariile naturale protejate vizate nu poate fi restricționat, indiferent de tipul de proprietate. Articolul 34 Prezentul regulament poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.IV. Contravenții și sancțiuni Articolul 35 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală sau materială, conform legislației în vigoare. Articolul 36(1) Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament, în cazul în care fapta nu este sancționată prin alte acte normative, constituie contravenție și se sancționează potrivit prevederilor art. 53 alin. 3^1 lit. a) din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Persoanele împuternicite din cadrul APNBMB au calitatea de agenți constatatori. Pentru aceasta APNBMB va elibera legitimații tipizate. Articolul 37 În cazul constatării unor fapte ce pot constitui acte de încălcare a legii, este obligatorie prezentarea actelor de identitate de către persoanele implicate, la solicitarea expresă a personalului împuternicit al APNBMB.(3) APNBMB are drept de control și de aplicare a sancțiunilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru contravențiile din domeniu sau de competentă, împreună cu Garda Națională de Mediu, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și structurile teritoriale ale acesteia cu responsabilități în domeniul protecției mediului și silviculturii, gestionarilor fondurilor cinegetice, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în ceea ce privește activitățile de comerț cu specii de floră și faună sălbatică și Autoritatea Națională a Vămilor.(4) Personalul silvic din cadrul APNBMB, împuternicit în acest scop, are calitatea de agent constatator pentru contravențiile silvice conform art. 24, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 171/2011 cu modificările și completările ulterioare după caz, împreună cu personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, personalul silvic din cadrul structurilor de rang superior și al ocoalelor silvice private, ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Articolul 38 APNBMB solicită, ori de câte ori este necesar, sprijinul instituțiilor abilitate pentru asigurarea respectării regimului de arie naturală protejată pentru ariile naturale protejate vizate de prezentul regulament. Articolul 39 În cazul în care faptele constatate nu intră în competentă de soluționare a APNBMB, aceasta sesizează instituțiile competente. Anexa nr. IIFotografii
Tipul de habitat 3260 - Cursuri de apă de
la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion
fluitantis și Callitricho-Batrachion (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din
Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 40C0* - Tufișuri
caducifoliate ponto-sarmatice (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91F0 - Păduri mixte de luncă de
Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus
minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a
lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91I0* - Păduri stepice
euro-siberiene cu Quercus spp. (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91Y0 - Păduri dacice de
stejar și carpen (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 92A0 - Păduri-galerii de Salix
alba și Populus alba (foto: Indreica Victor Adrian)
Bombina bombina (exemplar adult și habitat acvatic, foto: Tibor Sos)
Exemplar adult de Emys orbicularis (foto: Tibor Sos)
Habitat acvatic cu Emys orbicularis (foto: Ciprian Negru)
Exemplar adult de Triturus cristatus (foto: Ciprian Negru)
Distribuția Triturus cristatus în România
(verde închis; sursa: Tibor Sos)
Aspecte fotografice privind necesitatea
activităților de colectare a gunoaielor din cadrul
habitatului de reproducere situat între
Potigrafu și Curcubeu - Măsura A.3. de la OS. 2 (foto: Tibor Sos)
Alcedo athis (foto: Fuciu Cătălin)
Aythya nyroca (foto: Fuciu Cătălin)
Ciconia nigra (foto: Fuciu Cătălin)
Coracias garrulus (foto: Fuciu Cătălin)
Dryocopus martius (foto: Eugen Petrescu)
Egretta garzetta (foto: Fuciu Cătălin)
Emberiza hortulana (foto: Fuciu Cătălin)
Falco vespertinus (foto: Fuciu Cătălin)
Haliaeetus albicilla (foto: Fuciu Cătălin)
Hieraeetus pennatus (foto: Fuciu Cătălin)
Ixobrychus minutus (foto: Fuciu Cătălin)
Lanius collurio (foto: Fuciu Cătălin)
Lanius minor (foto: Fuciu Cătălin)
Nycticorax nycticorax (foto: Fuciu Cătălin)
Sylvia nisoria (foto: Fuciu Cătălin)
Urmă de femelă cu pui (foto: Fedorca Mihai)
Marcaj de vidră (foto: Fedorca Mihai)
Habitat Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)
Adăpost activ Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)
Exemplar adult de Castorfiber (foto: Mihai Fedorca)
Anexa nr. III Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)Capitolul 1 INFORMAȚII GENERALEAnexa nr. 1.1.
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate
Anexa nr. 1.2.
Harta localizării ariilor naturale protejate
Anexa nr. 1.3.
Harta limitelor ariei naturale protejate
Capitolul 2 MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATEAnexa nr. 2.1.
Harta geologică
Anexa nr. 2.2.
Harta hidrografică
Anexa nr. 2.3.
Harta solurilor
Anexa nr. 2.4.
Zonele climatice Koppen-Geiger în ariile studiate
Anexa nr. 2.5.
Particularități climatice în zona de amonte, pentru localitatea Stejaru (PH)
Anexa nr. 2.6.
Particularități climatice în zona centrală, pentru localitatea Crăsanii de Sus (IL)
Anexa nr. 2.7.
Particularități climatice în zona de aval, pentru localitatea Hagieni (IL)
Anexa nr. 2.8.
Harta temperaturilor medii multianuale (sursa: WorldClim, 2018)
Anexa nr. 2.9.
Harta precipitațiilor medii multianuale (sursa - WorldClim, 2018)
Anexa nr. 2.10.
Date climatice pentru Pădurea Alexeni (IL) (sursa: WorldClim 2018)
Anexa nr. 2.11.
Harta temperaturilor medii multianuale
Anexa nr. 2.12.
Harta precipitațiilor medii multianuale
Capitolul 3 MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATEAnexa nr. 3.1.
Harta ecosistemelor
Anexa nr. 3.2.
Hărțile distribuției tipurilor de habitate
Anexa nr. 3.3.
Hărțile distribuției speciilor de herpetofaună
Anexa nr. 3.4.
Hărțile de distribuție ale speciilor pasări
Anexa nr. 3.5.
Hărțile de distribuție ale speciilor mamifere
Capitolul 4 INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALEAnexa nr. 4.1.
Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariilor naturale protejate
Anexa nr. 4.2.
Harta utilizării terenului
Anexa nr. 4.3.
Harta juridică a terenului
Anexa nr. 4.4.
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
Anexa nr. 4.5.
Harta privind perimetrul construit al localităților
Anexa nr. 4.6.
Harta construcțiilor
Anexa nr. 4.7.
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național
Anexa nr. 4.8.
Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere
Capitolul 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIVHarta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul IalomițeiHerpetofaunăAnexa nr. 5.1.
Harta presiunii A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice
Anexa nr. 5.2.
Harta presiunii DOI.02 Drumuri, autostrăzi
Anexa nr. 5.3.
Harta presiunii G05.04 Vandalism
Anexa nr. 5.4.
Harta presiunii G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
Anexa nr. 5.5.
Harta presiunii J02.04 Modificări de inundare
Anexa nr. 5.6.
Harta presiunii KOI.03 Secare
HabitateAnexa nr. 5.7.
Harta presiunii A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
Anexa nr. 5.8.
Harta presiunii B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
Anexa nr. 5.9.
Harta presiunii B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită
Anexa nr. 5.10.
Harta presiunii COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș
Anexa nr. 5.11.
Harta presiunii E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere
Anexa nr. 5.12.
Harta presiunii HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse
Anexa nr. 5.13.
Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)
Anexa nr. 5.14.
Harta presiunii KOI.01 Eroziune
Hărțile presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul IalomițeiPăsăriAnexa nr. 5.15.
Harta presiunii DO 1.02 Drumuri, autostrăzi
Anexa nr. 5.16.
Harta presiunii D02.01 Linii electrice și de telefonie
Anexa nr. 5.17.
Harta presiunii H05 Poluarea solului și deșeurile solide și a presiunii H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
Anexa nr. 5.18.
Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)
Anexa nr. 5.19.
Harta presiunii JOI.01 Incendii
Hărțile amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul IalomițeiMamifereAnexa nr. 5.20.
Harta amenințării H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)
Anexa nr. 5.21.
Harta amenințării F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj
Anexa nr. 5.22.
Harta amenințării A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
Anexa nr. 5.23.
Harta amenințării A04.01 - pășunatul intensiv
HERPETOFAUNĂAnexa nr. 5.24.
Harta amenințării G05.04 Vandalism
Anexa nr. 5.25.
Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)
Anexa nr. 5.26.
Harta amenințării J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
HabitateAnexa nr. 5.27.
Harta amenințării A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
Anexa nr. 5.28.
Harta amenințării B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită
Anexa nr. 5.29.
Harta amenințării COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș
Anexa nr. 5.30.
Harta amenințării E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere
Anexa nr. 5.31.
Harta amenințării HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse
Anexa nr. 5.32.
Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)
Anexa nr. 5.33.
Harta amenințării KOI.01 Eroziune
Hărțile amenințăriilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul IalomițeiPĂSĂRIAnexa nr. 5.34.
Harta amenințării A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și a amenințării A08 Fertilizarea cu îngrășământ
Anexa nr. 5.35.
Harta amenințării B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) și a amenințării B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare
Anexa nr. 5.36.
Harta amenințării F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală
Anexa nr. 5.37.
Harta amenințării H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) și H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilorHERPETOFAUNĂAnexa nr. 5.38.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice asupra speciilor Bombina bombina și Triturus cristatus
Anexa nr. 5.39.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi asupra speciei Triturus cristatus
Anexa nr. 5.40.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.04 Vandalism asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Anexa nr. 5.41.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Anexa nr. 5.42.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală J02.04 Modificări de inundare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Anexa nr. 5.43.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.03 Secare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
PĂSĂRIAnexa nr. 5.44.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi
Anexa nr. 5.45.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală D02.01 Linii electrice și de telefonie
Anexa nr. 5.46.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală H05 Poluarea solului și deșeurile solide și H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
Anexa nr. 5.47.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene)
Anexa nr. 5.48.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală JOI.01 Incendii
Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilorMAMIFEREAnexa nr. 5.49.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) asupra speciei Lutra lutra
Anexa nr. 5.50.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj asupra speciilor Lutra lutra și Castor
Anexa nr. 5.51.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile asupra speciei Spermophilus citellus
Anexa nr. 5.52.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01 - pășunatul intensiv asupra speciei Spermophilus citellus
HERPETOFAUNAAnexa nr. 5.53.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare G05.04 Vandalism asupra speciei Emys orbicularis
Anexa nr. 5.54.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Introducerea de specii invazive non-native asupra speciei Emys orbicularis
Anexa nr. 5.55.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării asupra speciei Emys orbicularis și Triturus cristatus
PĂSĂRIAnexa nr. 5.56.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și A08 Fertilizarea cu îngrășământ
Anexa nr. 5.57.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi), B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare
Anexa nr. 5.58.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală
Anexa nr. 5.59.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre), H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitateAnexa nr. 5.60.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0
Anexa nr. 5.61.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91F0
Anexa nr. 5.62.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91IO*
Anexa nr. 5.63.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91YO
Anexa nr. 5.64.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 92A0
Anexa nr. 5.65.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*
Anexa nr. 5.66.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270
Anexa nr. 5.67.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260
Anexa nr. 5.68.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260
Anexa nr. 5.69.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0
Anexa nr. 5.70.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*
Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitateAnexa nr. 5.71.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0*
Anexa nr. 5.72.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*
Anexa nr. 5.73.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270
Anexa nr. 5.74.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260
Anexa nr. 5.75.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260
Anexa nr. 5.76.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0
Anexa nr. 5.77.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*
7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENTAnexa nr. 7.1.
Harta privind zona de implementare a măsurii 1.1.2 (MR) - Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă
Anexa nr. 7.2.
Harta privind zona de implementare a activității 1.2.9. (A) - Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat intre Potigrafu și Curcubeu
Anexa nr. 7.3.
A.1.7.4. (A) Refacerea habitatului 40C0* - Localizare
------
Anexa nr. I. Regulamentul ariei naturale protejate
Anexa nr. II. Fotografii
Anexa nr. III. Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Planul de management este un document strategic pe termen mediu. Acesta reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității ariei naturale protejate respective. Comisia Europeană promovează realizarea unui management eficient al Siturilor Natura 2000, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a habitatelor și speciilor, cât și pentru crearea unui cadru general de asigurarea compatibilității diverselor activități viitoare - planuri și proiecte, cu obiectivele de conservare ale Sitului Natura 2000.
În procesul de planificare a managementului pentru ariile naturale protejate vor fi avute în vedere următoarele funcții ale planului de management:– furnizează informațiile de bază și descrierea sitului;– identifică politica de management ce trebuie urmată, obiectivele ce trebuie atinse și managementul necesar pentru atingerea obiectivelor;– anticipează orice conflict și sugerează cele mai bune căi de rezolvare ale acestora;– identifică mijloacele de monitorizare și evaluare necesare, prin care se măsoară eficacitatea activităților întreprinse;– oferă informații privind sursele de finanțare și a resurselor necesare pentru implementarea activităților de conservare;– este un instrument de comunicare și educație.
Planul de management trebuie să fie un instrument des folosit, care să joace rolul unui ghid și al unui stimulent pentru ca factorii implicați să lucreze împreună pentru menținerea stării de conservare favorabilă a ariei naturale protejate.
Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu care în timp face posibilă realizarea unui management eficient și adaptabil al ariei naturale protejate.
Sarcinile uzuale în managementul ariilor protejate sunt următoarele:– Aplicarea legislației;– Protecția și monitorizarea speciilor și habitatelor;– Cercetare și monitorizare științifică;– Cooperare cu instituții de profil, la nivel național și local;– Colaborarea cu comunitățile locale;– Colaborarea cu organizațiile guvernamentale și cu alți factori interesați;– Promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesați;– Informare, conștientizare și educație ecologică în rândul comunităților locale și a vizitatorilor;– Asigurarea folosirii durabile a resurselor;– Promovarea și susținerea dezvoltării comunitare durabile;– Managementul turismului și al vizitatorilor;– Managementul personalului, a bugetului și a resurselor.
Planul de management al ariilor naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, R0SPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul ariilor naturale protejate, precum și din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de management necesare conservării lor. Ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței și ROSPA0152 Coridorul Ialomiței se regăsesc pe culoarul Văii Ialomiței, în aval de confluență cu Râul Prahova, până la confluența cu Dunărea, la care se adaugă în partea din amonte culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii Grind) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi). Includ de asemenea și o serie de trupuri de pădure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreaptă a Râului Ialomița. Lunca are o lățime cuprinsă între 4-6 km, pronunțat asimetrică, mai dezvoltată în partea stângă și cu albia minoră situată imediat sub malul drept. În cadrul luncii apar frecvente "brațe moarte", belciuge, lacuri de luncă, mlaștini, dar și porțiuni uscate de grinduri și plaje. Altitudinea variază de la cca. 150 m în partea din amonte a sitului, situată pe Râul Prahova și afluentul său Teleajenul, la cca. 20 m la vărsarea Ialomiței în Dunăre.
Ariile naturale protejate R0SCI0290 Coridorul Ialomiței și R0SPA0152 Coridorul Ialomiței reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre, Ialomița fiind singurul râu alohton din Câmpia Bărăganului. În acest fel, Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Teleajenul - conectează Lunca Dunării cu zona de câmpie forestieră și colinară, străbătând zona cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului.
Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a: 8 tipuri de habitate (91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și de Populus alba; 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.; 40C0* - Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice; 6430 - Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin; 3260 - Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention), 3 specii de mamifere (1335 Spermophilus citellus - Popândău; 1337 Castor fiber - Castor; 1355 Lutra lutra - Vidra) și 3 specii de amfibieni (1188 Bombina bombina - Buhai de baltă cu burta roșie; 1220 Emys orbicularis - Broasca țestoasă de apă; 1166 Triturus cristatus - Triton cu creastă).
Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței (inclusă în Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței) a fost desemnată pentru conservarea a 21 specii de păsări incluse în Directiva Păsări 2009/147/CE - în Anexa I și anume: Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Alcedo atthis (Pescăruș albastru); Aythya nyroca (Rața roșie); Buteo rufinus (Șorecar mare); Ciconia nigra (Barza neagră); Coracias garrulus (Dumbrăveancă); Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar); Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră); Egretta garzetta (Egreta mică); Emberiza hortulana (Presura de gradină); Falco vespertinus (Vânturel de seară); Haliaeetus albicilla (Codalb); Hieraaetus pennatus (Acvila pitică); Ixobrychus minutus (Stârc pitic); Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic); Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră); Lullula arborea (Ciocârlie de pădure); Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte); Pernis apivorus (Viespar); Picus canus (Ghionoaie sură); Sylvia nisoria (Silvie porumbacă). Alte 6 specii (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus și Parus major) sunt menționate în Formularul Standard al sitului R0SPA0152 Coridorul Ialomiței, dar nu sunt de interes conservativ, ne fiind incluse în Anexele Directivei Păsări 2009/147/CE.
Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este o arie naturală protejată încadrată în categoria de management monumente ale naturii și este reprezentată de o rariște de stejari seculari de pe islazul comunei Alexeni (situați pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47). Suprafața acesteia este de 37 de hectare.
Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și/sau habitatelor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.
Obiectivele planului de management sunt:1. Descrierea și evaluarea situației prezente a ariei naturale protejate din punct de vedere al biodiversității și al condițiilor de mediu și socio-economice;2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul ariilor naturale protejate și în imediata sa vecinătate, în conformitate cu obiectivele de management propuse;3. Planificarea în timp și spațiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale.
Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul de conservare al speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate în cauză, se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire.
Actele legislative în baza cărora au fost instituite ariile naturale protejate vizate de planul de management, precum și cadrul legislativ care reglementează elaborarea planului de management, respectiv domeniul ariilor naturale protejate sunt prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1. Cadrul legislativ referitor la ariile naturale protejate vizate de planul de management
|
Nr. |
Tip act |
Număr act |
An act |
Denumire |
Descriere act |
|
1 |
Lege |
18 |
1991 |
Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare. |
Reglementează regimul terenurilor. |
|
2 |
DUE |
92/43 |
1992 |
Directiva 92/43 a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. |
Reglementează domeniul conservării biodiversității. |
|
3 |
Lege |
107 |
1996 |
Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. |
Reglementează domeniul ape. |
|
4 |
Lege |
350 |
2001 |
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare. |
Reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul. |
|
5 |
H.G. |
1076 |
2004 |
Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare. |
Reglementează procedura de evaluare strategică de mediu. |
|
6 |
H.G. |
2151 |
2004 |
Hotărârea nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. |
Instituie regimul de arie naturală protejată pentru noi zone (cu referire la Pădurea Alexeni). |
|
7 |
O.U.G. |
195 |
2005 |
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare. |
Reglementează protecția mediului. |
|
8 |
Lege |
407 |
2006 |
Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. |
Reglementează managementul cinegetic. |
|
9 |
OM |
207 |
2006 |
Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia. |
Aprobă conținutul Formularului Standard Natura 2000 și manualul de completare al acestuia. |
|
10 |
O.U.G. |
57 |
2007 |
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. |
Reglementează regimul ariilor naturale protejate. |
|
11 |
OM |
1964 |
2007 |
Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011. |
Instituie regimul de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară. |
|
12 |
Lege |
46 |
2008 |
Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare. |
Reglementează domeniul silvic. |
|
13 |
DUE |
147/CE |
2009 |
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice. |
Reglementează protejarea, gestionarea și controlul asupra speciilor de păsări sălbatice. |
|
14 |
OM |
979 |
2009 |
Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național. |
Reglementează introducerea de specii alohtone, respectiv intervențiile asupra speciilor invazive. |
|
15 |
OM |
1682 |
2023 |
Ordinul ministrului mediului apelor și Pădurilor nr. 1682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evalarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. |
Aprobă Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. |
|
16 |
OM |
2387 |
2011 |
Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. |
Instituie regimul de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară. |
|
17 |
OM |
3836 |
2012 |
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, cu modificările și completările ulterioare. |
Aprobă Metodologia de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial. |
|
18 |
H.G. |
663 |
2016 |
HOTĂRÂRE nr. 663 din 14 septembrie 2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. |
Reglementarea regimului ariilor protejate (menționarea ROSPA0152 Coridorul Ialomiței). |
|
19 |
OM |
901 |
2023 |
Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 901/2023 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate |
Reglementează modul de elaborare a planurilor de management ale ariilor |
|
20 |
Ordin |
1822 |
2020 |
Ordinul nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate. |
Reglementează modul de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate și de emitere a avizului/condițiilor specifice de către administratori/custozi. |
În Tabelul 2 este prezentată matricea logică a planului de management, care sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management.
Tabelul 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ (specii și habitate) funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea
|
Aria naturală protejată/Elementele de interes conservativ |
Starea de conservare (F/NI/NR/X) |
Presiune (P)/Amenințare (A) (cod) |
Măsurile active de conservare propuse |
|
ROSCI0290 Coridorul Ialomiței | |||
|
Lutra lutra |
F |
H01 (A) F03.02.03 (A) |
-Sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni pentru conservarea habitatelor favorabile dezvoltării speciei de interes comunitar; -Controlul strict al prădătorilor domestici (câini și pisici hoinare); -Controlul strict al pășunatului; -Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciei de mamifere de interes conservativ; -Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor; -Monitorizarea speciei Lutra lutra. |
|
Castor fiber |
F |
F03.02.03 (A) |
-Sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni pentru conservarea habitatelor favorabile dezvoltării speciei Castorfiber; -Controlul strict al prădătorilor domestici (câini și pisici hoinare); -Monitorizarea pagubelor produse de castor; -Controlul strict al pășunatului; -Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciei Castor fiber, -Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor; -Monitorizarea speciei Castor fiber. |
|
Spermophilus citellus |
F |
A02.03 (A) A04.01 (A) |
-Sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni pentru conservarea habitatelor favorabile dezvoltării speciei Spermophilus citellus; -Controlul strict al prădătorilor domestici (câini și pisici hoinare); -Controlul strict al pășunatului; -Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciei Spermophilus citellus; -Monitorizarea speciei Spermophilus citellus. |
|
Bombina bombina |
NI |
A07 (P) G05.04 (P) G05.11 (P) J02.04 (P) K01.03 (P) |
-Restricționarea activităților care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specie; -Protecția habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere; -Monitorizarea întinderii și suprafeței acumulărilor temporare și permanente de apă din aria protejată; -Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de specie; -Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe; -Reglementarea schimbării destinației terenurilor, în sensul păstrării habitatelor prezente ale speciei și evitării înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii; -Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat între Potigrafu și Curcubeu; -Monitorizarea speciei Bombina bombina. |
|
Emys orbicularis |
NI |
G05.04 (P și A) G05.11 (P) I01 (A) J02.04 (P și A) J02.10 (A) K01.03 (P) |
-Restricționarea activităților care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specie; -Protecția habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere; -Monitorizarea întinderii și suprafeței acumulărilor temporare și permanente de apă din aria protejată; -Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de specie; -Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe; -Reglementarea schimbării destinației terenurilor, în sensul păstrării habitatelor prezente ale speciei si evitării înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii; -Reglementarea capturării sau deținerii speciei; -Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de specie; -Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat între Potigrafu si Curcubeu; -Monitorizarea speciei Emys orbicularis. |
|
Triturus cristatus |
NI |
A07 (P) D01.02 (P) G05.04 (P) G05.11 (P) J02.04 (P) K01.03 (P) J02.10 (A) |
-Restricționarea activităților care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specie; -Protecția habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere; -Monitorizarea întinderii si suprafeței acumulărilor temporare si permanente de apă din aria protejată; -Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de specie; -Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe; -Reglementarea schimbării destinației terenurilor, în sensul păstrării habitatelor prezente ale speciei si evitării înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii; -Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat între Potigrafu si Curcubeu; -Monitorizarea speciei Triturus cristatus. |
|
Habitatul 3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion |
NI |
E03.01 (P si A) H01.03 (P si A) |
-Reducerea/eliminarea poluării apelor de suprafață; -Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|
Habitatul 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. |
F |
C01.01.02 (P și A) |
-Controlul strict al depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat de interes comunitar; -Restricționarea activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor în zone cu habitatul 3270; -Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|
Habitatul 40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto- sarmatice |
NI |
A04.01.05 (P și A) K01.01 (P și A) |
-Controlul strict al pășunatului în habitatul de interes comunitar; -Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat; -Controlul strict al incendierii vegetației; -Refacerea habitatului 40C0*; -Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|
Habitatul 6430 Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin |
Habitatul nu a fost identificat în sit |
- |
- |
|
Habitatul 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) |
F |
B02.01.02 (P) |
-Promovarea tipului natural de pădure; -Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv); -Controlul strict al pășunatului în Habitatul 91F0; ’ -Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat; -Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor; -Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos; -Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|
Habitatul 91I0* Păduri stepice euro- siberiene cu Quercus spp. |
F |
B06 (P și A) B02.01.02 (P) |
-Promovarea tipului natural de pădure; -Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv); -Controlul strict al pășunatului în habitat; -Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat; -Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor; -Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos; -Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|
Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen |
F |
B02.01.02 (P) |
-Promovarea tipului natural de pădure; -Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv); -Controlul strict al pășunatului în habitat; -Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat; -Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor; -Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos; -Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|
Habitatul 92A0 Păduri- galerii de Salix alba și Populus alba |
F |
I01 (P și A) B02.01.02 (P) |
-Promovarea tipului natural de pădure; -Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv); -Controlul strict al pășunatului în habitat; -Reducerea/eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat; -Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor; -Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos; -Monitorizarea stării de conservare a Habitatului 92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|
ROSPA0152 Coridorul Ialomiței | |||
|
Accipiter brevipes |
NI |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05 H05.01 (P și A) I01 (P) J01.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Monitorizarea speciei Accipiter brevipes în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Alcedo atthis |
F |
D02.01 (P) H05.01 (P și A); F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A) |
-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare; -Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Patrulări în vederea identificării punctelor de extragere a apei; -Monitorizarea speciei Alcedo atthis în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Aythya nyroca |
NI |
D02.01 (P) H05.01 (P și A) F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A) |
-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare; -Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Monitorizarea speciei Aythya nyroca în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Buteo rufinus |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P și A) I01 (P) J01.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Monitorizarea speciei Buteo rufinus în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Ciconia nigra (atât populația cuibăritoare, cât și de pasaj) |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P și A) A07/A08 (A) B02/ B02.01.02/ B02.04 (A) F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A) |
-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare; -Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; - Monitorizarea speciei Ciconia nigra în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Coracias garrulus |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P) I01 (P) J01.01 (P) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Monitorizarea speciei Coracias garrulus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Dendrocopos medius |
F |
D01.02 D02.01 (P) H05.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Monitorizarea speciei Dendrocopos medius în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Dryocopus martius |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Monitorizarea speciei Dryocopus martius în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Egretta garzetta |
F |
D02.01 (P) H05.01 (P și A) I01 (P) J01.01 (P) F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A) |
- Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare; -Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Monitorizarea speciei Egretta garzetta în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Emberiza hortulana |
F |
D02.01 (P) H05.01 (P și A) I01 (P) J01.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A) |
-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Monitorizarea speciei Emberiza hortulana în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Falco vespertinus |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P și A) I01 (P) J01.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; - Monitorizarea speciei Falco vespertinus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Haliaeetus albicilla |
NI |
D01.02 (P) D02.01 (P) F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05(A) B02.01.02/B02 .04 (A) A07/A08 (A) H05.01 (P și A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Patrulări în vederea identificării punctelor de extragere a apei; -Monitorizarea speciei Haliaeetus albicilla în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Hieraaetus pennatus |
NI |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01(P și A) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Monitorizarea speciei Hieraaetus pennatus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Ixobrychus minutus |
F |
D02.01 (P) H05.01 (P și A) I01 (P) J01.01 (P) F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A) |
-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare; -Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Patrulări în vederea identificării punctelor de extragere a apei; - Monitorizarea speciei Ixobrychus minutus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Lanius collurio |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P) I01 (P) J01.01 (P) F02.01/ F02.02/ F03.02.03 /F03.02.05 (A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Monitorizarea speciei Lanius collurio în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Lanius minor |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P) I01 (P) J01.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Monitorizarea speciei Lanius minor în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Lullula arborea |
NI |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P) I01 (P) J01.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - -Linii electrice si telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Monitorizarea speciei Lullula arborea în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul lalomiței. |
|
Nycticoraxnyc ticorax |
F |
D02.01 (P) H05.01 (P si A) I01 (P) J01.01 (P) F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A) |
-Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare si conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare; -Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajistilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice si telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Patrulări în vederea identificării punctelor de extragere a apei; -Monitorizarea speciei Nycticorax nycticorax în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Pernis apivorus |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/B02.04(A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajistilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice si telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Monitorizarea speciei Pernis apivorus în Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul lalomiței. |
|
Picus canus |
F |
D01.02 (P) D02.01 (P) H05.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Monitorizarea speciei Picus canus în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Sylvia nisoria |
F |
D01.02 D02.01 (P) H05.01 (P și A) I01 (P) J01.01 (P) A07/A08 (A) B02.01.02/ B02.04 (A) F02.01/ F02.02/ F03.02.03/ F03.02.05 (A) |
-Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă; -Limitarea conversiei pajiștilor; -Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări; -Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în zonele unde se manifestă presiunea D02.01 - Linii electrice și telefonie; -Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol; -Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale; -Monitorizarea speciei Sylvia nisoria în Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței. |
|
Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850) | |||
|
Stejari seculari |
F |
Nu au fost identificate presiuni și amenințări asupra exemplarelor de stejari seculari. |
-Verificarea periodică a stării stejarilor seculari; -Reglementarea activităților antropice cu impact potențial negativ; -Monitorizarea stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar. |
Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR, Necunoscută - X. Presiune - P și Amenințare - A.1.2. Procesul de elaborare al Planului de management
Elaborarea Planului de management s-a realizat în baza prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor Ordinului ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate.
Planul de management a fost elaborat prin implementarea Proiectului "Elaborarea planului de management integrat pentru Siturile Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, R0SPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni (III.2.), Cod proiect MySMIS 119609, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific 4.1. - Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate. Proiectul a fost implementat de către Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (Lider), Universitatea Transilvania din Brașov (Partener 1) și Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița (Partener 2).
Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:I. Evaluarea zonei: cartare a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare și a folosinței terenurilor din aria protejată; analiza mediului fizic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri.
Această etapă s-a desfășurat în perioada septembrie - decembrie 2018 (4 luni). Etapa a constat în vizite în teren și studierea materialelor informative privind mediul abiotic, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare și a folosinței terenului din ariile naturale protejate vizate de proiect.
În cadrul acestei prime etape s-au obținut: o hartă în format GIS referitoare la folosința terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect; o hartă în format GIS referitoare la regimul de administrare al terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect; un raport privind descrierea mediului abiotic, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrare, a folosinței terenului din ariile protejate vizate de proiect; o hartă în format GIS referitoare la formele de proprietate asupra terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de proiect.II. Evaluarea elementelor de biodiversitate: identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării.
Această etapă importantă s-a derulat în perioada ianuarie 2019 - februarie 2020 (14 luni) și a vizat identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor de interes comunitar prezente în sit. Ca urmare, au fost obținute: un studiu privind inventarierea și cartarea speciilor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un plan de monitorizare ce cuprinde protocoale de monitorizare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); o metodologie de inventariere și cartare a speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un set de date geospațiale și hărți în format GIS cu distribuția speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un studiu privind inventarierea și cartarea habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).III. Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Etapa s-a desfășurat în perioada martie - mai 2020 (3 luni) și a vizat centralizarea tuturor datelor, obținute în urma studiilor din teren, de prezență/absență, elemente populaționale pentru fiecare specie/habitat de interes comunitar, astfel că pe baza acestora s-au realizat estimări ale populațiilor pentru fiecare dintre aceste specii la nivelul siturilor; centralizarea datelor cu privire la factorii de risc ce amenință supraviețuirea speciilor și menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar; realizarea unei modelări a tendințelor (scădere, menținere, creștere) evoluției populațiilor/habitatelor în concordanță cu condițiile descrise și amenințările identificate, modele care au stat la baza stabilirii măsurilor de management. Ca rezultate s-au obținut: studiu de evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850); un set de date geospațiale și hărți în format GIS a statutului de conservare a speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).IV. Evaluarea impactului antropic asupra siturilor analizate.
Activitatea s-a derulat pe parcursul a 3 luni (iunie - august 2020). Studiile socio-economice sunt necesare pentru a fundamenta planurile de management în conformitate cu prevederile art. 2 al. (3) Directiva Habitate și art. (2) Directiva Păsări. Studiul socio-economic s-a realizat astfel încât să conțină informații socio-economice, impacturi și amenințări cu privire la cele trei arii naturale protejate. În cadrul activităților de inventariere și cartare pentru toate speciile/habitatele de interes conservativ cuprinse în formularele standard ale ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-au colectat date cu privire la impacturi, mai exact presiuni actuale existente și posibile amenințări viitoare. În baza acestor date colectate s-a elaborat studiul de evaluare a impactului antropic, precum și hărțile presiunilor actuale și amenințărilor viitoare asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ de pe suprafața siturilor vizate.V. Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu; elaborarea planului de acțiune.
Activitatea s-a derulat pe o perioadă de 3 luni: septembrie - noiembrie 2020. Setul de măsuri elaborat cuprinde măsuri orientate direct asupra speciei/habitatului în vederea prezenței în cadrul sitului a unor populații/habitate stabile, echilibrate, cu o structură viabilă, un set de măsuri ce vizează conservarea habitatelor favorabile la un nivel optim. Setul de măsuri va fi completat de aspecte privind biologia și etologia speciilor cu referințe la populațiile din cadrul ariilor naturale protejate, aspectele privind habitatele de interes comunitar, trendul populațiilor în cadrul sitului, presiuni și amenințări existente și potențiale cu referințe clare la habitatele și speciile din ariile naturale protejate, de aspecte privind utilizarea habitatelor și asigurarea coexistenței. Odată evaluată starea de conservare a speciilor/habitatelor, s-au stabilit obiectivele de management/conservare, acestea urmând a fi atinse prin aplicarea unui set de măsuri, specifice pentru speciile țintă, pe baza problemelor identificate (presiuni și amenințări).
Întrucât atât în momentul declarării ariei protejate, cât și la momentul inițierii proiectului prin care a fost elaborat acest plan nu existau studii de specialitate privind speciile și habitatele de interes conservativ, starea habitatelor acestora, contextul natural și social economic al ariei naturale protejate, în primă fază, procesul de elaborare a constat în realizarea acestor studii, care să fundamenteze stabilirea măsurilor de management. Pentru realizarea studiului privind speciile și habitatele, echipa de experți a realizat deplasări în teren pentru inventarierea acestor specii, care sau desfășurat în perioada ianuarie 2019 - mai 2020 (incluzând aici partea de cartare și evaluare a stării de conservare), conform metodologiei științifice agreate la nivel european și național.
În același timp, a fost realizată și actualizată baza de date în sistem de informații geografice a ariilor naturale protejate, pe baza căreia au fost analizate și spațializate datele, au fost făcute calcule și a fost inventariată situația din punctul de vedere al proprietății asupra terenurilor, al categoriilor de utilizare a terenurilor, al repartiției habitatelor și speciilor. Acest sistem va fi util în monitorizarea implementării și în ajustarea măsurilor de management.
Toate aceste activități cu caracter științific au fost derulate de către experții din cadrul Universității Transilvania din Brașov.
Organizarea dezbaterilor publice aferente realizării planului de management pentru siturile Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Orice plan trebuie supus dezbaterii publice conform legislației de mediu în vigoare. Astfel, sau realizat două ședințe de dezbatere publică, în cadrul acestora având loc acțiuni de informare, conștientizare și consultarea tuturor factorilor interesați cu privire la recomandările de management propuse pentru ariile naturale protejate vizate. Au fost invitați toți factorii interesați. Ambele dezbateri (30 septembrie 2019 și 30 octombrie 2020) au fost anunțate și prin anunțuri de presă referitoare la consultările privind planul de management. Întâlnirile au avut loc în localitățile cele mai reprezentative din raza ariilor naturale protejate (Slobozia și Amara), iar în cadrul ședințelor de consultare publică a fost prezentat planul de management, măsurile de management necesare pentru o gospodărire durabilă a zonei, întrebări și sugestii din partea factorilor interesați. De asemenea, varianta finală a planului de management a fost transmisă tuturor factorilor interesați, iar pe adresa Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei s-au primit recomandări/solicitări de modificare a unor măsuri de conservare stabilite inițial.
Măsurile de management au fost stabilite de către experții angajați în elaborarea planului și au fost discutate și ajustate în cadrul sesiunilor de consultare la care au participat, pe lângă persoanele ce au avut sarcini în elaborarea planului de management, reprezentanți ai factorilor interesați.1.3. Descrierea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management
Ariile naturale protejate vizate de plan sunt: siturile Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei deține administrarea siturilor Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), conform contractului nr. 18/13.02.2014, încheiat cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pentru o perioadă de 20 de ani. Siturile sunt constituite din culoarul Văii Ialomiței, în aval de confluență cu Râul Prahova, până la confluența cu Dunărea, la care se adaugă în partea din amonte culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii Grind) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi), precum și dintr-o serie de trupuri de pădure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreaptă a Râului Ialomița. Lunca are o lățime cuprinsă între 4-6 km, pronunțat asimetrică, mai dezvoltată în partea stângă și cu albia minoră situată imediat sub malul drept. În cadrul luncii apar frecvente "brațe moarte", belciuge, lacuri de luncă, mlaștini, dar și porțiuni uscate de grinduri și plaje. Altitudinea variază de la cca. 150 m în partea din amonte a sitului, situată pe Râul Prahova și afluentul său Teleajenul, la cca. 20 m la vărsarea Ialomiței în Dunăre.
Ariile naturale protejate de importanță comunitară reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, ce se dezvoltă de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre, Ialomița fiind principalul râu din Câmpia Bărăganului. În acest fel, Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Teleajenul - conectează Lunca Dunării cu zona de câmpie forestieră și colinară, străbătând zona cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului.
Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a:– 8 tipuri de habitate (91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și de Populus alba; 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.; 40C0* - Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice; 6430 - Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin; 3260 - Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention);– 3 specii de mamifere (1335 Spermophilus citellus - Popândău; 1337 Castor fiber - Castor; 1355 Lutra lutra - Vidra);– 3 specii de amfibieni (1188 Bombina bombina - Buhai de baltă cu burta roșie; 1220 Emys orbicularis - Broasca țestoasă de apă; 1166 Triturus cristatus - Triton cu creastă).
Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței (inclusă în Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței) a fost desemnată pentru conservarea a 21 specii de păsări incluse în Directiva Păsări 2009/147/CE - în Anexa I și anume: Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Alcedo atthis (Pescăruș albastru); Aythya nyroca (Rața roșie); Buteo rufinus (Șorecar mare); Ciconia nigra (Barza neagră); Coracias garrulus (Dumbrăveancă); Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar); Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră); Egretta garzetta (Egreta mică); Emberiza hortulana (Presura de gradină); Falco vespertinus (Vânturel de seară); Haliaeetus albicilla (Codalb); Hieraaetus pennatus (Acvila pitică); Ixobrychus minutus (Stârc pitic); Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic); Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră); Lullula arborea (Ciocârlie de pădure); Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte); Pernis apivorus (Viespar); Picus canus (Ghionoaie sură); Sylvia nisoria (Silvie porumbacă).
Suplimentar, formularul standard conține 6 specii de păsări (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus și Parus major) care nu sunt de interes conservativ, nefiind incluse în Directiva Păsări.
Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este declarată monument al naturii pentru conservarea unor exemplare seculare de stejar. Aria naturală protejată este situată pe islazul comunal al localității Alexeni cu o suprafață de 37 ha. Terenul se poate încadra la categoria de ecosistem 2321 - Pajiști stepice calcicole având categoria de management III în clasificarea IUCN. Pădurea Alexeni a fost declarată arie naturală protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone și reprezintă o arie naturală protejată în arealul căreia vegetează câteva exemplare seculare de arbori de stejar (Quercus robur) care datorită vârstei și dimensiunilor impresionante au fost declarate monumente ale naturii.
Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței se suprapune cu alte 4 arii naturale protejate, toate fiind arii de protecție specială avifaunistică. Cumulat, acestea acoperă în totalitate suprafața R0SCI0290. În Tabelul 3 sunt prezentate detalii privind aceste suprapuneri. Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), nu este suprapusă cu niciuna din cele două arii de interes comunitar (R0SCI0290 și R0SPA0152).
În ceea ce privește suprapunerea cu alte arii de importanță comunitară, în afară de R0SPA0152 Coridorul Ialomiței (complet inclusă în Situl Natura 2000 R0SCI0290), celelalte suprapuneri sunt pe suprafețe relativ reduse. În cazul R0SPA0044 Grădiște-Căldărușani-Dridu, suprapunerea se referă la un trup de teren cu vegetație ierboasă și tufărișuri din raza localității Dridu (jud. Ialomița). Suprapunerea cu R0SPA0120 Kogălniceanu-Gura Ialomiței se realizează pe o bandă îngustă de-a lungul albiei râului Ialomița, pornind de la Țăndărei, în aval, până la intersecția cu drumul național DN3B. Din acest punct începe suprapunerea cu R0SPA0017 Canaralele de la Hârșova, tot de-a lungul cursului Ialomiței, până la vărsarea în Dunăre.
Tabelul 3. Suprapuneri ale ariilor naturale protejate vizate de Planul de management cu alte arii naturale protejate
|
Nr. Crt. |
Arie naturală protejată cu care se suprapune ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
Tip suprapunere |
Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință [ha] |
Procentul din aria naturală protejată de referință [%] |
||||
|
Cod |
Denumire |
Tip |
Categorie |
Denumire responsabil |
||||
|
1 |
R0SPA0017 |
Canaralele de la Hârșova |
Arie de protecție specială avifaunistică |
SPA |
A.N.A.N.P. |
P |
1.406,91 |
5,2 |
|
2 |
R0SPA0044 |
Grădiște-Căldărușani-Dridu |
Arie de protecție specială avifaunistică |
SPA |
A.N.A.N.P. |
P |
29,57 |
0,1 |
|
3 |
R0SPA0120 |
Kogălniceanu-GuraIalomiței |
Arie de protecție specială avifaunistică |
SPA |
A.N.A.N.P. |
P |
364,84 |
1,3 |
|
4 |
R0SPA0152 |
Coridorul Ialomiței |
Arie de protecție specială avifaunistică |
SPA |
A.P.N.B.M.B |
T |
25.307,9 |
93,4 |
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate (Anexa 1.1.).1.3.2. Localizarea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței, cu o suprafață de 27.109 ha, localizat în partea de sud-est a țării, cuprinde culoarul văii Ialomiței din aval de confluență cu Prahova, până la vărsare în Dunăre, la care se adaugă și partea din amonte a culoarului Prahovei și Teleajănul, dar și o serie de trupuri de pădure (de stejar, sălcii și plopi) situate de-a lungul cursurilor de apă. Situl reprezintă cel mai important culoar ecologic care străbate Câmpia Bărăganului (Ialomița fiind singurul râu alohton din Bărăgan), cu o dezvoltare de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre.
Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, cu o suprafață de 25.307 ha, urmează fidel limitele sitului de importanță comunitară de la extremitatea sa vestică până în dreptul localității Țăndărei (jud. Ialomița), cu excepția unei porțiuni reduse din raza localității Dridu (suprafață care este inclusă în ROSCI0290, dar care face parte din ROSPA0044 Grădiște-Căldărușani-Dridu).
Siturile ocupă terenuri relativ plane și, fiind dispuse în lungul albiei râului Ialomița, sunt limitrofe numeroaselor localități dispuse în lungul drumurilor naționale DN1 (pe ruta Ploiești - București), DN2A (pe ruta Urziceni - Slobozia - Țăndărei - Hârșova) și DN1D (pe ruta Ciorani - Urziceni), precum și în lungul numeroaselor drumuri județene și comunale. În plus, față de această rețea densă de căi de comunicație, existența a numeroase drumuri de pământ (pentru exploatații agricole sau forestiere) face ca accesul în ariile naturale protejate să fie foarte facil.
Din punct de vedere administrativ, cele două situri sunt localizate pe teritoriul județelor Ialomița (72%) și Prahova (28%), cuprinzând suprafețe ce aparțin unui număr de 54 de unități administrativ teritoriale, din care 15 în județul Prahova și 39 în județul Ialomița, astfel:– Târgșoru Vechi, Brazi, Cocorăștii-Colț, Șirna, Tinosu, Gorgota, Puchenii Mari, Râfov, Olari, Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănești, Gherghița, Ciorani, Valea Călugărească (în județul Prahova);– Brazi, Adâncata, Maia, Dridu, Moldoveni, orașul Fierbinți-Târg, Bărbulești, municipiul Urziceni, Coșereni, Manasia, Borănești, Bărcănești, Alexeni, Ion Roată, Axintele, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Sălcioara, Munteni Buzău, orașul Căzănești, Ciochina, Andrășești, Albești, Buești, Ciulnița, Perieți, municipiul Slobozia, Cosimbești, Ograda, Mărculești, Sudiți, Bucu, orașul Țăndărei, Săveni, Platonești, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni (în județul Ialomița).
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este localizată în apropierea localității Alexeni (jud. Ialomița), pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe islazul comunei Alexeni (coordonate 44°40'56"N 26°43'32"E), având o suprafață de 37 ha.
Tabelul 4 sintetizează localizarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management.
Tabelul 4. Localizarea ariilor naturale protejate
|
Codul si denumirea ariei naturale protejate |
Suprafața (ha) ’ |
Regiunea biogeografică |
Județul |
Localități (orase, comune, sate) |
|
|
Localitate |
Suprafața (ha) |
||||
|
R0SCI0290 Coridorul Ialomiței |
27.109 |
Continentală; Stepică |
Prahova (28%) |
- |
- |
|
Ialomița (72%) |
sat Copuzu |
42,3 |
|||
|
sat Crăsanii de Jos |
51,6 |
||||
|
sat Crăsanii de Sus |
23,2 |
||||
|
Total |
117,1 |
||||
|
R0SPA0152 Coridorul Ialomiței |
25.307 |
Continentală; Stepică |
Prahova (30%) |
- |
- |
|
Ialomița (70%) |
sat Copuzu |
42,3 |
|||
|
sat Crăsanii de Jos |
51,6 |
||||
|
Comuna Balaciu, sat Crăsanii de Sus |
23,2 |
||||
|
Total |
117,1 |
||||
|
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
37 |
; Stepică |
Ialomița (100%) |
Alexeni |
37 |
În afară de intravilanul localităților Copuzu, Crăsanii de Sus, Crăsanii de Jos (toate din comuna Balaciu), ambele situri cuprind porțiuni din suprafața autostrăzii A3 între localitățile Moara Domnească și Zănoaga (jud. Prahova) și între localitățile Palanca și Belciug (jud. Prahova).
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta localizării ariilor naturale protejate (Anexa 1.2.).1.3.3. Limitele ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat prin O.M. nr. 1964 din 13 decembrie 2007, cu modificările și completările ulterioare și are o suprafață de 27.109 ha.
În cuprinsul acestuia este inclus Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței cu o suprafață de 25.307 ha, desemnată prin H.G. nr. 663/2016.
Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), desemnată prin H.G. nr. 2151/2004 are o suprafață de 37 ha, fiind situată în raza localității Alexeni din județul Ialomița.
Suprafața totală reglementată de Planul de management este de 27.146 ha (27.109 ha R0SCI0290 + 37 ha Rezervația naturală Pădurea Alexeni, cod III.2).
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta limitelor ariei naturale protejate (Anexa 1.3.).1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate
Ariile naturale protejate ce fac obiectul acestui plan de management (precum și cele cu care se suprapun) sunt arii care nu necesită o zonare internă conform legislației de mediu în vigoare.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie
Conform Hărții Geologice (Institutul Geologic, 1968; scara 1:200.000), majoritatea substratelor sunt reprezentate de nisipuri și pietrișuri urmate de loess și argile. Unitatea majoră de relief în care se încadrează cele trei arii naturale protejate este Câmpia Română.
O situație sintetică este prezentată în tabelul următor (Tabelul 5):
Tabelul 5. Substrate geologice prezente
|
Nr. crt. |
Aria protejată |
Tip substrat |
Vârstă |
Suprafață (ha) |
|
1 |
ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
Nisipuri și pietrișuri |
Holocen superior |
21.360,16 |
|
Nisipuri și pietrișuri |
Pleistocen inferior |
244,93 |
||
|
Argile |
Pleistocen mediu |
1.263,34 |
||
|
Loess |
Pleistocen superior |
2.853,66 |
||
|
Ape |
- |
1.387,09 |
||
|
TOTAL |
27.109,19 |
|||
|
2 |
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
Loess |
Pleistocen superior |
37 |
În ceea ce privește vârsta geologică, majoritatea suprafeței ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței este acoperită de depozitele de nisipuri și pietrișuri aparținând perioadei Holocen superior (qh2) (Tabelul 5). Aceste depozite sunt în general uniforme și alcătuite la partea superioară din nisipuri fine, argiloase (2 m grosime) și spre bază din pietrișuri cu stratificație torențială cu lentile subțiri de nisipuri grosiere și mărunte. Grosimea acestor depozite aluvionare atinge în unele puncte 25-30 m și dovedește o activitate de subsidență destul de intensă. În compoziția petrografică a pietrișurilor din zona șesului aluvial se constată predominarea elementelor originare din flișul cretacic inferior (strate de Sinaia) la care se adaugă, spre zona de confluență a Teleajenului cu Prahova, numeroase fragmente provenind din flișul paleogen.
Din Pleistocenul inferior (qp31) sunt prezente nisipurile de Mostiștea constituind o formațiune numai de foraje care intră în alcătuirea geologică a părții de sud a ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. Sunt alcătuite din nisipuri fine, gălbui, cu intercalații de concrețiuni grezoase sau calcaroase având grosimi cuprinse între 8 și 20 m. Se întâlnesc în apropierea localității Moldoveni, la sud de râul Ialomița la intersecția cu nisipurile din Holocenul superior.
Din Pleistocenul mediu (qp32) se găsesc argilele roșii care apar în zona de contact morfologic dintre Subcarpați și câmpie (zona Rădulești-Maia-Moldoveni), prezentând uneori o dispoziție în benzi paralele separate de intercalații de nisipuri argiloase sau de argile de culoare cenușie-gălbuie.
Pleistocenului Superior (qp33) i s-au atribuit depozitele loessoide aparținând câmpului de la nord de râul Ialomița, în zona nordică a localităților Urziceni-Alexeni.
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), cuprinde depozite loessoide pe întreaga suprafață (Tabelul 5).
Descrierea principalelor roci
Din analiza hărții geologice s-au identificat, în zona ariilor naturale protejate vizate de planul de management, 4 tipuri de roci (pietrișuri, nisipuri, loess, argile) care fac parte din clasa rocilor sedimentare.
Pietrișurile. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice neconsolidate. Sunt formate din fragmente de rocă cu diametrul cuprins între 2 și 20 mm și au structură psefitică. Se formează în șesurile și luncile aluvionare de pe cursul mijlociu și inferior al apelor curgătoare. Sunt alcătuite din elemente rotunjite de diferite mărimi în raport cu distanța la care au fost transportate. Apar în albia minoră și majoră a râului și în depozitele aluvionare.
Nisipurile. Fac parte din aceeași categorie de roci ca și pietrișurile. Sunt alcătuite din fragmente cu diametrul între 2-0,2 mm, au structură psamitică. Sunt alcătuite în cea mai mare parte din cuarț (peste 50%), 10-15% feldspați (ortoză, albit, microclin), mică albă 10-15% și alte minerale cum ar fi calcitul, granații, minerale alogenetice în proporție de 20-30%.
Loessul. Este tot o rocă sedimentară detritică ca și cele anterioare, dar consolidată. Se mai numește și pământ galben. Este o rocă de origine eoliană, luând naștere prin consolidarea prafului eolian. Are structură pelitică și textură compactă neorientată, culoare cenușie - gălbuie până la brună. Este o rocă moale, sfărâmicioasă și fină la pipăit. Este alcătuită în principal din feldspați la care se adaugă cuarț, mică, amfiboli, calcit și minerale argiloase. Prezintă concrețiuni carbonatice.
Argilele. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice consolidate, la fel ca și loessul. Sunt roci cu structură pelitică formate prin tasarea particulelor foarte fine cu diametrul sub 0,001 mm și sunt cele mai răspândite roci cu acest tip de structură. Sunt roci poliminerale constituite din caolinit, montmorillonit, ilit, clorit, sericit, calcit, cuarț, feldspați și mice. Culoarea argilelor este variabilă, în zona studiată întâlnindu-se numai argile roșii care conțin hematit.
Pe aceste categorii de roci s-au format mai multe tipuri de soluri (descrise detaliat în capitolul 2.3). Astfel, pe pietrișuri și nisipuri s-au format în principal aluviosoluri, pe loess cernoziomuri, iar pe argile eutricambosoluri, gleisoluri, preluvosoluri și luvosoluri.
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Hartageologică (Anexa 2.1.).2.2. Hidrografie
Ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței și ROSPA0152 Coridorul Ialomiței sunt localizate în jurul unor ape curgătoare, pornind de la culoarul Râului Prahova (în aval de localitatea Cocorăștii) și Râul Teleajen (în aval de localitatea Coșlegi) și continuând cu culoarul Văii Ialomiței până la confluența cu Dunărea.
Râul Ialomița are o lungime de 417 km, o suprafață de 10.350 kmp, panta medie de 15%, coeficient de sinuozitate de 1,88 și are 25 de afluenți (Tabelul 6). Izvorăște din versantul sudic al masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârșiei și se varsă în fluviul Dunărea. Afluenții din sectorul superior (montan și subcarpatic) se înșiră destul de simetric în lungul cursului Ialomiței. De-a lungul ariei naturale protejate, debitul Râului Ialomița scade de la 42,7 mc/s (stația Coșereni) la 38,9 mc/s, fapt datorat prezenței pe partea stângă (în aval) a unor cursuri care se termină în limane fluviale, fără scurgere (ANAR, 2015). Cel mai important afluent este Râul Prahova (cu o lungime de 193 km și o suprafață de 3.738 kmp, panta medie de 5%, coeficient de sinuozitate de 1,71) cu un debit de 27,3 mc/s la stația Adâncata și Teleajenul (afluent al Prahovei, cu lungimea de 122 km și suprafața de 1.656 kmp) care înregistrează un debit de 10,3 mc/s în apropierea localității Dumbrava.
Majoritatea suprafeței acestor situri se încadrează în bazinul hidrografic al râului Ialomița și doar o mică parte în bazinul Dunării (în zona de vărsare a Ialomiței în Dunăre precum și în partea de sud). Zona ariilor de interes comunitar cuprinde următoarele suprafețe din bazinele de ordin inferior:
Tabelul 6. Bazine hidrografice de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate
|
Bazin Hidrografic |
Bazinul râului |
Suprafața (ha) |
|
Ialomița |
Comana |
1.012,12 |
|
Dâmbul |
3,44 |
|
|
Ghighiu |
0,21 |
|
|
Ialomița |
15.180,56 |
|
|
Leaotul |
1.185,20 |
|
|
Maia |
58,93 |
|
|
Poenari |
5,38 |
|
|
Prahova |
4.871,56 |
|
|
Sărățuica |
8,40 |
|
|
Șoava |
19,03 |
|
|
Țuianca |
635,17 |
|
|
Valea Lată Sărata |
59,72 |
|
|
Viisoara |
24,16 |
|
|
Viroaga |
1.226,67 |
|
|
Vitman |
2,84 |
|
|
Berza |
3,19 |
|
|
Dunărea |
Colceag |
69,62 |
|
Dunărea |
1.053,61 |
|
|
Milotina (Profira, Săpunari) |
729,46 |
|
|
Suliman |
204,41 |
|
|
Valea Bisericii |
0,57 |
|
|
Valea lui Ilie |
754,93 |
|
|
T0TAL GENERAL |
27.109,19 (100%) |
|
|
T0TAL Ialomița |
24.293,40 (89,6%) |
|
|
T0TAL Dunărea |
2.815,79 (10,4%) |
|
Fiind localizate în zona de luncă, siturile se caracterizează prin prezența apelor curgătoare, dar și a unor "brațe moarte", belciuge și mlaștini. În plus, sunt prezente acumulări de apă (lacuri) atât naturale, cât și artificiale. Aceste ecosisteme acvatice sau cu exces de apă favorizează atât prezența habitatelor specifice (șleauri de luncă, zăvoaie de plopi și sălcii, vegetație de cursuri de apă și de maluri, comunități de ierburi higrofile), cât și a speciilor adaptate acestor condiții (mamifere și păsări acvatice, amfibieni), habitate și specii pentru care au fost desemnate siturile în cauză.
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este cuprinsă integral în bazinul Râului Ialomița, pe islazul comunal al localității Alexeni, însă nu este traversată și nici nu se învecinează cu cursuri de apă, fiind o rariște cu exemplare seculare de stejar pedunculat.
Conform Planului de Management al Spațiului Hidrografic Buzău-Ialomița (ANAR, 2015), în zona de câmpie din raza ariilor naturale protejate, în afara zonelor limitrofe apelor de suprafață, apele freatice se află la adâncimi mari (chiar peste 10 m), iar nivelul precipitațiilor este mai scăzut, ceea ce condiționează existența unor ecosisteme tipice, cu specii adaptate la uscăciune estivală, cum sunt stejarii. Lucrările hidrotehnice executate și cele prevăzute a fi executate în viitor (în special regularizările și îndiguirile) modifică regimul hidrologic caracteristic luncii și pot afecta calitatea habitatului pentru speciile caracteristice.
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta hidrografică (Anexa 2.2.). Această hartă a fost elaborată utilizând harta hidrografică a României (IGFCOT, 1992).2.3. Pedologie
În ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-au identificat, cu ajutorul Hărții solurilor din România întocmită de ICPA București (1963), 7 tipuri de sol (Tabelul 7) care fac parte din 6 clase după cum urmează: aluviosolul din clasa Protisoluri, cernoziomul din clasa Cernisoluri, preluvosolul și luvosolul din clasa Luvisoluri, gleiosolul din clasa Hidrisoluri, eutricambsolul din clasa Cambisoluri, erodosolului din clasa Antrisoluri.
Tabelul 7. Distribuția tipurilor de sol
|
Tip de sol |
Suprafață ocupată (ha) |
Suprafață ocupată (%) |
|
Aluviosol |
19.632,95 |
72,86 |
|
Cernoziom |
3.981,14 |
14,77 |
|
Erodosol |
22,27 |
0,08 |
|
Eutricambosol |
85,17 |
0,31 |
|
Gleiosol |
587,87 |
2,18 |
|
Luvosol |
1.151,45 |
4,27 |
|
Preluvosol |
1.484,92 |
5,51 |
|
Total |
26.945,77 |
99,98*1 |
*1 restul suprafeței până la 100% reprezintă luciu de apă
Dintre solurile enumerate anterior cel mai răspândit tip este aluviosolul care ocupă o suprafață de aproximativ 19.600 ha. Acesta este urmat de cernoziom, dar cu o suprafață mult mai mică de doar aproximativ 4.000 ha. Locurile 3 și 4 sunt ocupate de preluvosol și luvosol care împreună însumează aproape 2.600 ha. Pe suprafețe foarte mici, sub 1.000 ha se regăsește gleiosolul, iar sub 100 ha eutricambosolul și erodosolul.
Aluviosolul. Face parte din clasa Protisoluri, clasă care cuprinde soluri tinere, neevoluate. Se întâlnește în luncile râurilor, pe terenuri rar inundabile, în acest caz în lunca Râului Ialomița. S-a format pe materialele transportate și depuse de către râu, denumite astfel, depozite fluviatile. Prezintă un singur orizont pe profil, care este apoi urmat direct de materialul parental. Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - C (materialul parental). 0rizontul Ao este gros, până la 4050 cm, iar proprietățile fizice și chimice sunt în strânsă dependență cu natura materialelor sedimentare aduse de râu (Spârchez et al., 2013). În general, aluviosolurile sunt soluri bine aprovizionate cu apă și cu substanțe nutritive. Au fertilitate ridicată deoarece au un conținut mare de humus, un volum edafic mare sau foarte mare și sunt bine aprovizionate cu apă freatică. Pe aceste soluri se instalează cu rezultate foarte bune stejerete și șleauri de luncă cu frasin și ulm, dar de asemenea și păduri de plopi (Doniță et al., 2005a, 2005b). De asemenea, este favorabil habitatului 6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin precum și vegetației habitatelor 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion și 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Cernoziomul. Face parte din clasa Cernisoluri, denumită în clasificarea anterioară a solurilor Molisoluri, adică soluri care prezintă orizont A molic. Este cel mai fertil sol din țara noastră motiv pentru care, în principal, are folosință agricolă. S-a format pe depozite aluviale care au diverse texturi. Succesiunea de orizonturi pe profil este Am (molic) - A/C - C (material parental). 0rizontul Am are grosimi mari, peste 40 cm, culoare închisă negricioasă, structură glomerulară foarte bine formată (Spârchez et al., 2013). 0rizontul A/C esteun orizont intermediar, de tranziție între orizontul supraiacent (Am) și orizontul subiacent (C), prezentând astfel proprietăți de la ambele orizonturi. Textura cernoziomurilor este nediferențiată pe profil, de obicei mijlocie (lutoasă). Sunt soluri cu grad de saturație în baze foarte mare, >90%, încadrându-se în categoria soluri eubazice; pH-ul este peste 7, reacția variind de la neutră la slab alcalină. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, afânate și permeabile. În perioada de vară suferă de un deficit de umiditate, acesta reprezentând un factor limitativ pentru fertilitate. Aceste soluri sunt favorabile pentru păduri de cvercinee (ex. stejar pedunculat, stejar brumăriu; Doniță et al., 2005a, 2005b). Dea lungul Coridorului Ialomiței ocupă aproximativ 15% din suprafață, fiind întâlnit pe terase. În cadrul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este întâlnit pe întreaga suprafață ariei naturale protejate.
Preluvosolul. Face parte din clasa Luvisoluri, iar comparativ cu solurile anterioare, preluvosolul ocupă un pic sub 1500 ha. Prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao (ocric) - Bt (argic) - C (material parental). Orizontul A ocric are o culoare brună închisă, structură grăunțoasă, textură mijlocie, grosime până la 30 cm (Spârchez et al., 2013). Orizontul Bt are grosimi mari chiar de peste 1 m, culoare brună-roșcată, structură poliedrică, iar textura este mai fină decât în orizontul Ao, iar datorită conținutului de argilă, este compact și greu permeabil. Prin urmare, textura este diferențiată pe profil. În general, sunt moderat humifere, cu humus de tip mull. Reacția este slab acidă până la neutră. Sunt soluri eubazice, adică cu gradul de saturație în baze mai mare de 75%. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, dar restul proprietăților nu sunt atât de favorabile ca la cernoziom. Acest lucru se datorează în special conținutului de argilă de la nivelul orizontului B argic. Troficitatea acestui tip de sol este mijlocie spre superioară, oferind astfel condiții favorabile pentru stejerete și șleauri de câmpie (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Luvosolul. Face parte din aceeași clasă ca și preluvosolul, și anume clasa Luvisoluri. Se întâlnește pe terenuri plane sau depresionare cu drenaj defectuos. Procesul pedogenetic prin care a luat naștere acest tip de sol este procesul de eluviere-iluviere care însemna o migrare a argilei și a oxizilor și hidroxizilor de fier și aluminiu dintr-un orizont superior (E luvic) și depunerea lor în orizontul inferior (B argic). Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - El (luvic) - Bt (argic) - C (material parental). Orizontul Ao are culoare brună-deschisă, structură grăunțoasă și grosimi până la 20 cm (Spârchez et al., 2013). Orizontul El este mult mai deschis la culoare, gălbui, cu structură slab formată până la nestructurat, textură grosieră, grosimi de 10-20 cm. Orizontul Bt are nuanțe ruginii, structură prismatică, textură fină și grosimi de până la 1 m. Conținutul de humus este relativ mic. Orizontul Bt devine compact prezentând exces de apă în perioadele ploioase (pentru că argila este greu permeabilă) și deficit de umiditate în perioadele secetoase. Reacția variază de la moderat acidă până la puternic acidă. Sunt soluri cu grad de saturație în baze mai scăzut decât în cazul preluvosolurilor, încadrându-se în categoria solurilor mezobazice la oligomezobazice. Sunt mai slab aprovizionate cu substanțe nutritive. Sunt de favorabilitate mijlocie pentru arborete de cer și gârniță (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Gleiosolul. Aparține clasei Hidrisoluri, clasă care cuprinde soluri hidromorfe formate datorită apei din precipitații sau din pânza freatică. S-a format pe materiale parentale de origine fluviatilă, unde factorul predominant este reprezentat de apa din pânza freatică. Pânza freatică la mică adâncime favorizează procesul de anaerobioză, imprimând astfel solului un colorit vinețiu-măsliniu. În perioadele secetoase, când nivelul pânzei freatice coboară, sunt favorizate procesele aerobe, apărând pete brune-roșcate care, împreună cu cele vineții, dau un aspect marmorat gleiosolului. Orizonturile gleiosolurilor sunt Ao (ocric) - A/Go (gleic de oxido-reducere) - Gr (gleic de reducere). Orizontul Ao este gros, până la 30 cm, de culoare brună-cenușie (Spârchez et al., 2013). A/Go are aspect marmorat datorită faptului că este supus oscilațiilor nivelului pânzei freatice. Orizontul Gr are o culoare vineție pe tot cuprinsul său. Textura acestui tip de sol este strâns legată de natura materialelor fluviatile aduse de râul Ialomița. Structura este grăunțoasă în orizonturile superioare, iar în adâncime este nestructurat. Sunt soluri cu exces de umiditate, slab aerate și compacte, moderat humifere, iar după gradul de saturație în baze se încadrează în categoria solurilor mezobazice-eubazice și slab aprovizionate cu substanțe nutritive. Reacția variază de la moderat acidă la slab acidă. Oferă condiții favorabile pentru arborete de stejar, frasin, ulm și plopi, iar factorul limitativ este reprezentat, de această dată, de excesul de umiditate. Este de asemenea favorabil habitatului 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Eutricambosolul. Aparține clasei Cambisoluri. De-a lungul Coridorului ialomiței se întâlnește pe o suprafață foarte restrânsă, sub 100 ha, adică sub 1% din suprafața totală, de aceea va fi descris succint. Procesul pedogenetic predominant este cel de argilizare in-situ, adică de alterare a materialului parental. Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - Bv (cambic). Orizontul Ao este gros de aproximativ 20 cm, de culoare brună-gălbuie, structură grăunțoasă, afânat și permeabil (Spârchez et al., 2013). Orizontul B cambic poate ajunge până la grosimi de 1 m, culoare brună-roșcată, structură poliedrică, textură mijlocie, dar nediferențiată pe profil. Conținutul de humus este mare, reacția este slab acidă, iar după gradul de saturație în baze este un sol eubazic și este bine aprovizionat cu substanțe nutritive. Prezintă fertilitate ridicată și este favorabil pădurilor amestecate de foioase din zona de deal (Doniță et al., 2005a, 2005b).
Erodosolul. Face parte din clasa Antrisoluri, care sunt soluri de proveniență antropică. Este un sol puternic erodat în urma activității umane, printr-o utilizare irațională a terenului. În general, sunt soluri nefertile pe care sunt recomandate împăduririle ca și măsură de ameliorare. La nivelul Coridorului Ialomiței ocupă o suprafață de aproximativ 20 ha.
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta solurilor (Anexa 2.3.).2.4. Clima
Pentru încadrarea ariei naturale protejate în zone climatice Koppen, s-a utilizat harta actualizată la nivel global (Beck et al., 2018). Din punct de vedere climatic, ariile naturale protejate se regăsesc în două sectoare climatice Koppen: Dfa și BSk (Anexa 2.4. Zonele climatice Koppen- Geiger în ariile vizate de planul de management (după Beck et al., 2018)). Această variabilitate climatică e explicată de extinderea longitudinală mare a ariilor naturale protejate.
Provincia Dfa reprezintă climatul temperat cu ierni umede, precipitații suficiente tot timpul anului, cu cantități lunare mai mari de 30 mm, temperatura celei mai calde luni depășește 22 °C iar temperatura lunii celei mai reci e sub -3 °C. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade la sfârșitul primăverii sau la începutul verii, iar cea mai mică cantitate spre sfârșitul iernii; nebulozitatea este mică spre sfârșitul verii. Zona vestică a ariei naturale protejate (aproximativ până spre localitatea Sfântu-Gheorghe (II)) se încadrează în această provincie climatică Koppen-Geiger (Beck et al., 2018).
Provincia BSk reprezintă climatul de stepă rece, cu temperatura medie anuală mai mică de 18 °C, caracterizat printr-un climat uscat, cu precipitații insuficiente fața de efectul evaporării (precipitații de stepă, de 250-400 mm anual). Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase. Zona estică a ariei naturale protejate (de la localitatea Sfântu-Gheorghe (IL) până la vărsarea în Dunăre a râului Ialomița) se încadrează în această provincie climatică.
Pentru caracterizarea climatică a zonei studiate s-a recurs la utilizarea datelor climatice multianuale din baza de date globală WorldClim (WorldClim, 2018), ce redă valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru orice punct geografic, pe baza unei rețele de stații meteorologice.
Având în vedere forma alungită a ariilor în cauză și extinderea lor considerabilă, pentru caracterizarea mai în detaliu a regimului climatic, s-a considerat potrivită utilizarea datelor din 3 puncte diferite (unul în amonte, unul în zona mediană și unul în aval, aproape de vărsarea în Dunăre; Anexa foto 2.5., 2.6., 2.7.). Astfel s-au surprins mai corect particularitățile fiecărei zone, acestea nefiind mascate de o medie generală sau de date medii obținute din centrul de greutate al sitului. Punctele alese au fost:– în amonte, în zona localității Stejaru, jud. Prahova (Anexa 2.5.);– în zona centrală a sitului: în zona localității Crăsanii de Sus, jud. Ialomița (Anexa 2.6.);– în aval, spre vărsare: zona localității hagieni, jud. Ialomița (Anexa 2.7.).
În urma analizei acestor grafice, rezultă că în Coridorul Ialomiței temperaturile medii anuale variază între 10,7 și 11,1 °C (valori crescătoare de la vest spre est; Anexa 2.8.) și o cantitate medie de precipitații ce variază între 560 mm/an (vestul sitului, în amonte) și 450 mm/an (estul sitului, în aval, la vărsarea Ialomiței în Dunăre; Anexa 2.9.).
Cantitățile de precipitații relativ reduse, în special în sezonul estival, favorizează pe terase specii rezistente la condiții de uscăciune cum sunt stejarii (habitatul 91I0*). Prezența luncii cu excesul hidric caracteristic favorizează însă și speciile iubitoare de umiditate caracteristice habitatelor de zăvoi (plopi, sălcii) și de șleau de luncă (ulmi, frasini) precum și cele caracteristice habitatelor ierboase ripariene.
În cadrul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, precipitațiile medii anuale sunt de 528 mm, cu o maximă lunară de 72 mm în luna iunie, iar temperatura medie anuală este de 10,9 °C cu o maximă lunară în iulie de 22,8 °C (Anexa 2.10.).
Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Harta temperaturilor medii multianuale (Anexa 2.11.) și Harta precipitațiilor medii multianuale (Anexa 2.12.).2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
Pe cuprinsul ariilor naturale protejate nu sunt prezente elemente de interes conservativ, de tip abiotic.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
Ariile naturale protejate analizate se suprapun peste cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, cu dezvoltare de la vest la est, legând Subcarpații și Câmpia Ploieștiului de Dunăre. Ialomița și afluenții săi principali - Prahova și Telejeanul - conectează lunca Dunării cu zona de silvostepă și zona nemorală străbătând regiunea cea mai uscată a țării - Câmpia Bărăganului. Ecosistemele identificate în ariile naturale protejate analizate sunt redate în Tabelul 8. Principalele ecosisteme sunt următoarele:– Păduri de luncă, având ca specii edificatoare stejari, frasini, ulmi în șleaurile de luncă, respectiv plop alb și salcie albă în zăvoaie;– Plantații forestiere, preponderent dominate de salcâm, plopi euramericani sau glădiță;– Păduri de foioase, reprezentate de păduri de șleau cu stejar, carpen și tei argintiu sau păduri de silvostepă cu stejar sau stejar brumăriu;– Pășuni, cu Achillea collina, Botriocloa ischaemum, Lolium perenne, Trifolium repens etc.;– Pajiști aluviale și de altitudine joasă și comunități ierboase higrofile, cu Argostis stolonifera, Carex distans, Potentilla reptans, Polygonum sp., Xanthium sp., Alismaplantago-aquatica, Carex riparia, Carex pseudocyperus, Eleocharis sp., Equisetum palustre, Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris etc.;– Tufărișuri de foioase de altitudine joasă, edificate de diverse combinații de specii, în funcție de stațiune și istoricul vegetației (parte din ele plantate) - Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa sp., Cornus sanguinea, Berberis vulgaris, Fraxinus ornus, Amorpha fruticosa, Elaeagnus angustifolia, Morus nigra, Prunus cerasifera, Prunus mahaleb, Sambucus nigra, Ulmus minor;– Ape dulci curgătoare din zona de câmpie, reprezentate în special de râurile Ialomița, Prahova și Teleajen;– Terenuri arabile, îndeosebi cu culturi cerealiere sau floarea soarelui;– Pajiști stepice, cu Agropyron cristatum, Artemisia austriaca, Asperula cynanchica, Astragalus onobrychis, Botriochloa ischaemum, Elymus hispidus, Festuca valesiaca s.l., Euphorbia glareosa, Kochia prostrata, Phlomis tuberosa, Teucrium polium, Stipa capillata;– Lacuri și bălți permanente cu regim hidrologic redus și comunități flotante, Myriophyllum sp., Ceratophyllum sp., Potamogeton sp., Ranunculus fluitans, Nymphaea alba.
Tabelul 8. Principalele ecosisteme prezente pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate de planul de management
|
Cod |
Descriere |
|
121 |
Lacuri permanente cu regim hidrologic activ |
|
122 |
Lacuri și bălți permanente cu regim hidrologic redus și comunități flotante |
|
123 |
Lacuri și iazuri în interiorul amenajărilor |
|
124 |
Ape stătătoare temporare |
|
141 |
Ape dulci curgătoare din regiunea de câmpie |
|
214 |
Terenuri înmlăștinate de margini de ape curgătoare (izvoare, pâraie, râuri) |
|
223 |
Plaje de nisip si nisipuri saraturate |
|
231 |
Pajiști aluviale și de altitudine joasă și comunități ierboase higrofile |
|
232 |
Pajiști stepice |
|
242 |
Tufărișuri de foioase de altitudine joasă |
|
251 |
Păduri de luncă |
|
252 |
Păduri de foioase |
|
255 |
Plantații forestiere |
|
271 |
Terenuri arabile |
|
272 |
Pășuni |
|
273 |
Vii, livezi pomi și arbuști fructiferi |
|
274 |
Terenuri agricole mixte/heterogene |
|
281 |
Localități/intravilan |
|
282 |
Zone industriale, comerciale și/sau transport |
|
283 |
Exploatări resurse minerale de suprafață și halde |
|
284 |
Terenuri ocupate de construcții în afara localităților |
|
286 |
Zone verzi urbane și de recreere |
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta ecosistemelor (Anexa 3.1.).3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Lista tipurilor de habitate de interes conservativ din Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței este redată în Tabelul 9, iar descrierea acestora în capitolul 3.2.1.
Tabelul 9. Habitate de interes conservativ
|
3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion |
|
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. |
|
40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice |
|
6430 Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin |
|
91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) |
|
91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. |
|
91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen |
|
92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba |
Descrierea habitatului 3260 - Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculionfluitantis și Callitricho-Batrachion
Tabelul 10A. Date generale ale tipului de habitat 3260 (Gafta și Mounford, 2008)
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2 |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 |
|
3 |
Denumire habitat |
Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion |
|
4 |
Palaearctic Habitats (PalHab) |
24.43 Mesotrophic river vegetation. |
|
5 |
Habitatele din România (HdR) |
R2208 Comunități danubiene cu Ranunculus aquatilis și Hottonia palustris. |
|
6 |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7 |
Asociații vegetale (AV) |
Ranunculetum aquatilis (Sauer, 1947) Gehu, 1961; Hottonietum palustris Tuxen, 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru, 1975) Burescu, 1999. |
|
8 |
Tipuri de pădure (TP) |
- |
|
9 |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis (sin. Callitricho-Batrachion) sau mușchi acvatici, cu nivel scăzut al apei în timpul verii. N.B. Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion sunt considerate sinonime. Ape lent curgătoare relativ adânci. Fragmente de habitat, mai puțin tipice, au fost observate și pe brațe moarte ale Ialomiței sau cursuri de apă amenajate pentru piscicultură (Maia). Condițiile de biotop din sit nu sunt optimale, datorită influenței antropice intense asupra peisajului natural în general, inclusiv asupra cursurilor de apă. |
|
10 |
Specii caracteristice |
Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichelliapalustris, Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica. |
|
11 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 10B. Date specifice tipului de habitat 3260 la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 |
|
2 |
Statutul de prezență [spațial] |
Marginal |
|
3 |
Statutul de prezență [management] |
Natural |
|
4 |
Suprafața tipului de habitat |
Cca. 30 ha |
|
5 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Noiembrie 2019 |
|
6 |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Răspândire restrânsă, canale sau brațe moarte ale Ialomiței sau pe bălți puțin adânci. Prezență confirmată: canal și baltă între loc. Piersica și Bordușelu (IL), baltă la vest de Piersica, canalul Maia între sat și râul Prahova. |
|
7 |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
Anexa 3.2. |
|
8 |
Alte informații privind sursele de informații |
- |
Descrierea habitatului 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.
Tabelul 11A. Date generale ale tipului de habitat 3270 (Gafta și Mounford, 2008)
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2 |
Codul unic al tipului de habitat |
3270 |
|
3 |
Denumire habitat |
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. |
|
4 |
Palaearctic Habitats (PalHab) |
24.52 Euro-Siberian annual river mud communities. |
|
5 |
Habitatele din România (HdR) |
R5312 Comunități ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli și Polygonum hidropiper. |
|
6 |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7 |
Asociații vegetale (AV) |
Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tuxen, 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika, 1935; Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Sooet Csuros, 1974; Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timar, 1947; Bidentetum cernui (Kobenza, 1948) Slavnic, 1951. |
|
8 |
Tipuri de pădure (TP) |
- |
|
9 |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetație pionieră anuală, nitrofilă, din alianțele Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. Primăvara și la începutul verii, acest habitat se prezintă fără nici un fel de vegetație, ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului. În condiții nefavorabile, această vegetație poate lipsi sau se dezvoltă puțin. Malurile cursurilor principale (Ialomița, Prahova, Teleajen) sau albia anumitor japșe sau canale cu curs de apă temporar. Dinamica suprafețelor habitatului este relativ accentuată. În funcție de regimul anual al revărsărilor/viiturilor se poate schimba foarte rapid structura substratului (spălarea mâlului sau depunerea de sedimente mai grosiere), ceea ce determină modificări în tiparul de distribuție a habitatului, care dispare dintr-un loc dar se poate forma în altă parte. |
|
10 |
Specii caracteristice |
Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Polygonum lapathifolium, Xanthium sp.;(Alopecurus aequalis, Atriplexprostrata, Chenopodium polispermum, C. botrys, C. album, Cyperus glomeratus, Echinochloa crus-galli, Polygonum hydropiper, P. mite, Ranunculus sceleratus, Rumexpalustris, R. conglomeratus, Veronica anagalis-aquatica). |
|
11 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 11B. Date specifice tipului de habitat 3270 la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Codul unic al tipului de habitat |
3270 |
|
2 |
Statutul de prezență [spațial] |
Izolat |
|
3 |
Statutul de prezență [management] |
Natural |
|
4 |
Suprafața tipului de habitat |
Cca. 10 ha |
|
5 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Noiembrie 2019 |
|
6 |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Răspândire punctiformă, cu suprafețe reduse, pe cursul Prahovei și Ialomiței. |
|
7 |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
Anexa 3.2. |
|
8 |
Alte informații privind sursele de informații |
Imagini satelitare. |
Descrierea habitatului 40C0* - Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice
Tabelul 12A. Date generale ale tipului de habitat 40C0* (Gafta și Mounford, 2008)
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Clasificareatipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2 |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* |
|
3 |
Denumire habitat |
Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice |
|
4 |
Palaearctic Habitats (PalHab) |
31.8B731 Western Pontic jasmine scrub, 31.8B712 Ponto-Sarmatic Caragana steppe brush, 31.8B732 Thracian christ's thorn scrub, 31.8B122 Peri-Pannonic dwarf almond scrub, 31.8B121 Peri- Pannonic ground cherry scrub. |
|
5 |
Habitatele din România (HdR) |
R3128 Tufărișuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi), R3129 Tufărișuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans), R3130 p.p. Tufărișuri ponto-panonice de vișinel (Cerasus fruticosa), R3131 p.p. Tufărișuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana), R3132 Tufărișuri ponto-sarmatice de Caragana frutex. |
|
6 |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7 |
Asociații vegetale (AV) |
Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda și Popescu, 1999; Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai et al., 1964) Mititelu et al., 1993; As. cu Caragana frutex Dihoru et al., 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetumglabratae Petrescu, 2000-2001; Prunetum tenellae s.l. |
|
8 |
Tipuri de pădure (TP) |
- |
|
9 |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Tufărișuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuști din regiunile ponticășisarmaticăși ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice destejari și arțar tătăresc (41.7A22) și pădurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 9110* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunități vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociațiile Asphodelino luteae-Paliuretum și Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis. |
|
10 |
Specii caracteristice |
Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spina-christi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca. Între speciile dominante pot fi Prunus spinosa, Crataegus monogyna, fără a fi caracteristice. N.B. Speciile Prunus spinosa, Crataegus monogyna, deși prezente și adesea dominante, nu au o valoare diagnostică reală pentru acest tip de habitat, ele fiind mult răspândite în afara regiunii ponto-sarmatice (sau panonice). Pe de altă parte, prezența unor specii termofile precum Celtis australis, Fraxinus ornus, Prunus mahaleb, Rhamnus catharticus sau Ulmus minor, este determinată antropic, prin plantații pentru ameliorarea terenurilor degradate. Tufărișurile respective nu corespund compoziției naturale a habitatului 40C0*. |
|
11 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 12B. Date specifice tipului de habitat40C0* la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* |
|
2 |
Statutul de prezență [spațial] |
Marginal |
|
3 |
Statutul de prezență [management] |
În cuprinsul ROSCI0290, habitatul 40C0* are preponderent un caracter seminatural și, mai rar, natural. Condiții pentru perpetuarea habitatului natural s-au mai păstrat doar pe fruntea teraselor înalte ale Ialomiței din zona de silvostepă, acolo unde terenul a fost mai puțin afectat de eroziunea cauzată de panta mare și substratul friabil. Tufărișurile sarmatice vin aici în contact cu rămășițe de pajiști stepice. N.B. În zona de stepă a sitului lipsesc astfel de terase, iar în zona forestieră climatul permite instalarea altor tipuri de tufărișuri, mai mezofile. În mare parte tufărișurile din cadrul sitului sunt de origine secundară, generate antropic pentru fixarea terenurilor erodate (dovadă speciile alohtone stațional, precum salcâmul, sălcioara, mojdreanul). Fragmentele naturale (cele cu Prunus fruticosa) și semi-naturale (cu Prunus mahaleb) nu au un caracter distinct ponto-sarmatic; ele se apropie mai mult de habitatul 40A0, datorită caracterului submediteranean al speciilor edificatoare și asociațiilor vegetale corespondente (Prunetum fruticosae, Coronillo-Prunetum mahaleb). Totuși, încadrarea la 40C0* a acestor tufărișuri din situl Coridorul Ialomiței este impusă de considerente fitogeografice; așa cum s-a recomandat (Gafta și Mountford, EUR 28) în cazul comunităților de Prunus tenella, prezente atât în arealul lui 40A0 cât și 40C0*. |
|
4 |
Suprafața tipului de habitat |
Natural cca. 0,2 ha; seminatural cca. 10 ha |
|
5 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Noiembrie 2019 |
|
6 |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Tufărișurile ponto-sarmatice naturale au o răspândire limitată în acest sit, datorită folosirii intensive a terenurilor pentru agricultură și zootehnie. Au fost identificate două pâlcuri cu vișinel (Prunus fruticosa) în raza localităților Orezu și Copuzu (IL). Tufărișurile cu porumbar, păducel, vișin turcesc, spinul cerbului ocupă terenuri cu pantă mare de pe fruntea teraselor, pe taluzuri sau ravene în raza localităților Maia, Coșereni, Borănești, Bărbătescu, Copuzu, Orezu, Bordușelu, Bueși - Poiana. |
|
7 |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
Anexa 3.2. |
|
8 |
Alte informații privind sursele de informații |
- |
Descrierea habitatului 6430 - Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin
Tabelul 13A. Date generale ale tipului de habitat 6430 (Gafta și Mounford, 2008)
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2 |
Codul unic al tipului de habitat |
6430 |
|
3 |
Denumire habitat |
Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin |
|
4 |
Palaearctic Habitats (PalHab) |
37.716 Continental mixed riverine screens, 37.8221 Carpathian fescue tall grass communities, 37.814 Carpathian tall herb communities, 37.88 Alpine dock communities |
|
5 |
Habitatele din România (HdR) |
R3701 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Aconitum tauricum, R3702 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Adenostyles alliaria și Doronicum austriacum, R3703 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Cirsium waldsteinii și Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum, R3706 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Petasites kablikianus, R3707 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Telekia speciosa și Petasites hybridus, R3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus, R3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre și Chaerophyllum hirsutum. |
|
6 |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7 |
Asociații vegetale (AV) |
Aconitetum taurici Borza, 1934 ex Coldea, 1990, Adenostylo- Doronicetum austriaci Horvat, 1956; Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawl. ex Walas, 1949; Petasitetum kablikiani Szafer et al., 1926; Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu, 1967) Resmeriță et Rațiu, 1974; Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae- Aruncetum dioici Oroian, 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Tuxen, 1937; Scirpetum sylvatici Ralski, 1931 em. Schwich, 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch, 1926; Chaerophyllo hirsuti- Filipenduletum Niemann et al., 1973; Lysimachio vulgaris- Filipenduletum Bal.-Tul., 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhauslova-Novotna et al., 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter, 1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Gors, 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al., 1972; Aegopodio- Anthriscetum nitidae Kopecky, 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum cani Burescu, 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter, 1921. |
|
8 |
Tipuri de pădure (TP) |
- |
|
9 |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Comunități higrofile și nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă și lizierelor forestiere, aparținând ordinelor Glechometalia hederaceae și Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion), sau comunități de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparținând clasei Betulo- Adenostyletea. |
|
10 |
Specii caracteristice |
Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendulaulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides. |
|
11 |
Fotografii |
- |
Tabelul 13B. Date specifice tipului de habitat 6430 la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Codul unic al tipului de habitat |
6430 |
|
2 |
Statutul de prezență [spațial] |
Nu există date N.B. În studiile de teren efectuate nu am identificat acest habitat. Dacă există, prezența sa este marginală. |
|
3 |
Statutul de prezență [management] |
Nu există date |
|
4 |
Suprafața tipului de habitat |
0 ha |
|
5 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Noiembrie 2019 |
|
6 |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Nu există date |
|
7 |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
- |
|
8 |
Alte informații privind sursele de informații |
S-au efectuat cercetări în teren în perioada aprilie - noiembrie 2019. |
Descrierea habitatului 91F0 - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
Tabelul 14A. Date generale ale tipului de habitat 91F0 (Gafta și Mounford, 2008)
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2 |
Codul unic al tipului de habitat |
91F0 |
|
3 |
Denumire habitat |
Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) |
|
4 |
Palaearctic Habitats (PalHab) |
44.4 Mixed oak-elm-ash forests. |
|
5 |
Habitatele din România (HdR) |
R4404 Păduri danubian-panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) și ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea, R4409 Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae, R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides, R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides. |
|
6 |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7 |
Asociații vegetale (AV) |
Fraxino danubialis-Ulmetum Soo, (1936) 1963; Quercetum roboris- pedunculiflorae Simon, 1960; Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al., 1979) 0prea, 1997; Fraxinetum pallisae (Simon, 1960) Krausch, 1965 (syn. Ulmeto minoris- Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda, 1970). |
|
8 |
Tipuri de pădure (TP) |
6312 Șleao-plopiș de luncă din regiunea deluroasă, 6331 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6332 Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6333 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. mijl., 6334 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. inf., 6344 Rariște de stejar și frasin din hasmace mici, 6341 Șleau de hasmac, 6342 Șleao- plopiș de hasmac de productivitate mijlocie, 6343 Șleao-plopiș de hasmac de productivitate inferioară, 6345 Rariște de stejar, frasin și plop de hasmace mici, 8412 Stejăret amestecat de hasmac, 8413 Rariște de stejar pedunculat și brumăriu din hasmace mici, 0412 Frăsinet de hasmac de productivitate superioară, 0413 Frăsinet de hasmac de productivitate mijlocie. |
|
9 |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Păduri din specii cu lemn de esență tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioda creșterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înălțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundații sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. |
|
10 |
Specii caracteristice |
Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus alba, P. nigra, P. canescens, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum. |
|
11 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 14B. Date specifice tipului de habitat 91F0 la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Codul unic al tipului de habitat |
91F0 |
|
2 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândit |
|
3 |
Statutul de prezență [management] |
Natural; seminatural; degradat; renaturat/reconstituit |
|
4 |
Suprafața tipului de habitat |
Cca. 4.160 ha |
|
5 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Noiembrie 2019 |
|
6 |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Acest tip de habitat cu caracter azonal se întinde pe aproape toată lungimea sitului, de la Colțu de Jos (PH) la Țăndărei (IL), traversând atât zona forestieră cât și cea de silvostepă. În funcție de favorabilitatea stațională și managementul silvic, habitatul ocupă suprafețe mai compacte sau în mozaic cu habitatul 92A0; față de 92A0, tipul 91F0 este pe terenuri ceva mai înalte sau mai îndepărtate de cursurile de apă. |
|
7 |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
Anexa 3.2. |
|
8 |
Alte informații privind sursele de informații |
Amenajamentele silvice ale D.S. Prahova, D.S. Ialomița și persoane private. Harta pădurilor pe tipuri ecosistemice (Doniță et al., 2008). Personal silvic. |
Descrierea habitatului 91I0* - Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.
Tabelul 15A. Date generale ale tipului de habitat 91I0* (Gafta și Mounford, 2008)
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2 |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* |
|
3 |
Denumire habitat |
Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. |
|
4 |
Palaearctic Habitats (PalHab) |
41.7A213 Pannonic sand steppe oak woods, 41.7A221 Pontic Acer tataricum - Quercus pedunculiflora steppe woods, 41.7A223 Pontic Acer tataricum - Quercus pedunculiflora - Q. cerris steppe woods, 41.7A224 Sarmatic Acer tataricum - Quercus robur steppe woods, 41.7A225 Sarmatic Acer tataricum - Q. robur - Q. petraea steppe woods, 41.7A228 Danubian Quercus pedunculiflora - Q. robur steppe woods. |
|
5 |
Habitatele din România (HdR) |
R4138 Păduri dacice de gorun (Quercuspetraea) și stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum, R4146 Păduri-rariști moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) și cireș (Prunus avium) cu Acer tataricum, R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis, R4156 Păduri danubian- balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniță (Q. frainetto) și stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum, R4157 Păduri-rariști danubian - vest - pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum, R4159 Păduri și rariști danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) și stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana. |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7 |
Asociații vegetale (AV) |
Aceri tatarici-Quercetum roboris Zolyomi, 1957; Quercetum pedunculiflorae-cerris Morariu, 1944; Quercetum pedunculiflorae Borza, 1937; Convallario-Quercetum roboris Soo, (1939) 1957. |
|
8 |
Tipuri de pădure (TP) |
5411 Goruneto-stejăret de productivitate mijlocie, 5412 Goruneto- stejăret de productivitate inferioară, 6161 Stejăret normal din silvostepă, 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă, 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut, 8431 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță, 8432 Amestec de stejar brumăriu cu cer și gârniță, 8433 Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu, 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță, 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță, 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie, 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu. |
|
9 |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora și Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite din Aceri tatarici-Quercion Zolyomi, 1957. |
|
10 |
Specii caracteristice |
Quercus pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Acer tataricum, Sorbus torminalis, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelii, Galium dasypodum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium, Pulmonaria mollis, Tanacetum corymbosum, Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola jordanii. [posibil prezente, dar nu caracteristice: Quercus cerris, Q. petraea, Acer campestre, Tilia tomentosa, Dactylis polygama, Geum urbanum] |
|
11 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 15B. Date specifice tipului de habitat 91I0* la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* |
|
2 |
Statutul de prezență [spațial] |
Izolat |
|
3 |
Statutul de prezență [management] |
Seminatural; degradat; renaturat/reconstituit |
|
4 |
Suprafața tipului de habitat |
Cca. 900 ha |
|
5 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Noiembrie 2019 |
|
6 |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Zona de silvostepă, pe podul teraselor din bazinul mijlociu al Ialomiței sau în lunca înaltă și îndepărtată de cursul râurilor mari. Soluri de tip cernoziom. Trei suprafețe mai întinse și compacte se găsesc în Pădurea Groasa din raza localităților Crăsanii de Sus și Horia (IL), în Pădurea Stroiasca din raza localităților Fierbinții de Sus și Movilița (IL) și respectiv trupul de pădure La Broască din raza localității Moldoveni (IL). Fragmente izolate se află în raza localităților Movilița (trupurile Morăreanca, Sărindeanca, Deleanca), Sălcioara (Pădurea Călugăru), Piersica, Buești, Ion Ghica - toate în județul Ialomița. |
|
7 |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
Anexa 3.2. |
|
8 |
Alte informații privind sursele de informații |
Amenajamentele silvice ale D.S. Prahova, D.S. Ialomița și persoane private. Harta pădurilor pe tipuri ecosistemice (Doniță et al., 2008). Personal silvic. Cartea Vegetația lemnoasă din silvostepa României (Pașcovschi et Doniță, 1967). |
Descrierea habitatului 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen
Tabelul 16A. Date generale ale tipului de habitat 91Y0 (Gafta și Mounford, 2008)
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2 |
Codul unic al tipului de habitat |
91Y0 |
|
3 |
Denumire habitat |
Păduri dacice de stejar și carpen |
|
4 |
Palaearctic Habitats (PalHab) |
41.2C Sounth-Eastern European oak-hornbeam forests. |
|
5 |
Habitatele din România (HdR) |
R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii; R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa; R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis; R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense; R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima. |
|
6 |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7 |
Asociații vegetale (AV) |
Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu și Kovacs, 1973) Tauber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea, 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum (Borza, 1941) Soo, 1964 em. Coldea, 1975; Evonymo nanae-Carpinetum (Borza, 1937) Seghedin et al., 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop, 1988; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu, 1978; Tilio tomentosae- Carpinetum betuli Doniță, 1968. |
|
8 |
Tipuri de pădure (TP) |
R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii, R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa, R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis, R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense, R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima. |
|
9 |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Păduri de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus, de pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali și din podișurile din vestul Ucrainei. Păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar și carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică și vest-pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei; acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto și, în est, de specii pontice (euxinice). |
|
10 |
Specii caracteristice |
Carpinus betulus, Quercus robur, Q petraea s.l., Q. cerris, Q. frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Stellaria holostea, Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus, H. purpurascens. |
|
11 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 16B. Date specifice tipului de habitat 91Y0 la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Codul unic al tipului de habitat |
91Y0 |
|
2 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândit |
|
3 |
Statutul de prezență [management] |
Natural și seminatural |
|
4 |
Suprafața tipului de habitat |
Cca. 2.640 ha |
|
5 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Noiembrie 2019 |
|
6 |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
În zona nemorală, la altitudini între 90 și 160 m, pe terenuri plane. Soluri de tip preluvosol, luvosol și alosol, fără carbonați la suprafață, cu regim hidric echilibrat, fără inundații sau influențe la suprafață ale apei din pânza freatică. Acest habitat este localizat doar în partea de vest a sitului, în zona nemorală, în cuprinsul D.S. Prahova, în lungul râului Teleajen și Prahova (în amonte de confluența cu Teleajen). |
|
7 |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
Anexa 3.2. |
|
8 |
Alte informații privind sursele de informații |
Amenajamentele silvice ale D.S. Prahova, D.S. Ialomița și persoane private. Harta pădurilor pe tipuri ecosistemice (Doniță et al., 2008). Personal silvic. |
Descrierea habitatului 92A0 - Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba
Tabelul 17A. Date generale ale tipului de habitat 92A0 (Gafta și Mounford, 2008)
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2 |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 |
|
3 |
Denumire habitat |
Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba |
|
4 |
Palaearctic Habitats (PalHab) |
44.6611 Western Pontic white poplar galleries, 44.162 Pontic willow galleries, 44.1621 Lower Danube willow galleries, 44.6612 Western Pontic white - black poplar galleries. |
|
5 |
Habitatele din România (HdR) |
R4405 Păduri dacice - getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius, R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius, R4407 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius, R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus. |
|
6 |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7 |
Asociații vegetale (AV) |
Salici-Populetum Meijer-Drees, 1936. |
|
8 |
Tipuri de pădure (TP) |
9211 Zăvoi de plop negru de productivitate superioară, 9212 Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri înalte în lunca Dunării, 9213 Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării, 9214 Zăvoi de plop negru de productivitate inferioară, pe locuri joase în lunca Dunării, 9215 Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie din luncile apelor interioare, 9311 Zăvoi amestecat de plop alb și plop negru de productivitate superioară, 9312 Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie, 9313 Zăvoi amestecat de plop alb și plop negru de productivitate inferioară, 9111 Zăvoi de plop alb de productivitate superioară, 9112 Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie, 9113 Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării, 9114 Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării, 9115 Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară din luncile apelor interioare, 9511 Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare, 9512 Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri înalte din lunca și Delta Dunării, 9514 Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri înalte în lunca Dunării, 9611 Zăvoi normal de plop și salcie, 9612 Zăvoi de plop și salcie din Delta Dunării, 9613 Zăvoi de plop și salcie din luncile apelor interioare, 9614 Zăvoi de plop și salcie din Lunca Dunării, 9513 Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri joase din lunca Dunării, 9515 Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri joase în lunca și Delta Dunării, 9516 Zăvoi de salcie de productivitate inferioară pe locuri joase în lunca Dunării, 9517 Zăvoi de salcie de productivitate inferioară din luncile apelor interioare. |
|
9 |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean și cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea. Păduri de luncă multistratificate, mediteraneene și central-europene, cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălțimea lor; aceștia pot fi absenți sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus. |
|
10 |
Specii caracteristice |
Salix alba, Populus alba. |
|
11 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 17B. Date specifice tipului de habitat 92A0 la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 |
|
2 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândit |
|
3 |
Statutul de prezență [management] |
Natural; seminatural; degradat; renaturat/reconstituit |
|
4 |
Suprafața tipului de habitat |
Cca. 3.660 ha |
|
5 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Noiembrie 2019 |
|
6 |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Stațiuni de luncă din zona forestieră până în zona de stepă. Soluri aluviale, umede, aflate sub influența apelor din revărsări sau din pânza freatică. Ocupă suprafețe întinse, în luncile râurilor Prahova, Teleajen, Ialomița și Dunăre. |
|
7 |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
Anexa 3.2. |
|
8 |
Alte informații privind sursele de informații |
Amenajamentele silvice ale D.S. Prahova, D.S. Ialomița și persoane private. Harta pădurilor pe tipuri ecosistemice (Doniță et al., 2008). Personal silvic. |
Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Hărțile distribuției tipurilor de habitate (Anexele 3.2.)3.2.2. Habitate după clasificarea națională
Nu este cazul.3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care au fost declarate ariile naturale protejate
Situl Natura 2000 R0SCI0290 Coridorul Ialomiței a fost desemnat pentru conservarea a 3 specii de mamifere și 3 specii de amfibieni, iar Situl Natura 2000 R0SPA0152 Coridorul Ialomiței (inclusă în Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței) a fost desemnată pentru conservarea a 21 specii de păsări incluse în Directiva Păsări 2009/147/CE - în Anexa I, conform Tabelul 18.
Tabelul 18. Specii de faună de interes conservativ
|
Aria protejată |
Tip |
Specie |
||
|
Situl Natura 2000 |
Mamifere |
Lutra lutra |
Castor fiber |
Spermophilus citellus |
|
R0SCI0290 Coridorul Ialomiței |
Herpetofaună |
Bombina bombina |
Emys orbicularis |
Triturus cristatus |
|
R0SPA0152 Coridorul Ialomiței |
Avifaună* |
Accipiter brevipes |
Dryocopus martius |
Lanius collurio |
|
Alcedo atthis |
Egretta garzetta |
Lanius minor |
||
|
Aythya nyroca |
Emberiza hortulana |
Lullula arborea |
||
|
Buteo rufinus |
Falco vespertinus |
Nycticorax nycticorax |
||
|
Ciconia nigra |
Haliaeetus albicilla |
Pernis apivorus |
||
|
Coracias garrulus |
Hieraaetus pennatus |
Picus canus |
||
|
Dendrocopos medius |
Ixobrychus minutus |
Sylvia nisoria |
||
*Alte 6 specii (Accipiter nisus, Buteo buteo, Galerida cristata, Motacilla alba, Parus caeruleus, Parus major) sunt menționate în Formularul Standard al sitului R0SPA0152 Coridorul Ialomiței dar nu sunt de interes conservativ, nefiind incluse în Anexele Directivei Păsări 2009/147/CE.3.3.1. Plante inferioare
Nu este cazul.3.3.2. Plante superioare
Nu este cazul.3.3.3. Nevertebrate
Nu este cazul.3.3.4. Ihtiofaună
Nu este cazul.3.3.5. Herpetofaună
Descrierea speciei Bombina bombina
Tabelul 19A. Date generale ale speciei Bombina bombina
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
637 |
|
2 |
Denumirea stiințifică |
Bombina bombina |
|
3 |
Denumirea populară |
Izvorasul (buhaiul) cu burtă rosie |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este o broască de dimensiuni mici, până la 5 cm, cu corpul îndesat si turtit. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lățimea, iar botul este rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenți, având pupila triunghiulară. Timpanul nu este vizibil. Limba circulară, este aderentă la planseul bucal, fiind imobilă. Dorsal, tegumentul este foarte verucos, fiind acoperit cu numerosi negi rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Negii nu prezintă spini. Deseori, negii dorsali se grupează în două proeminențe liniare, situate între umeri. Coapsa si tibia sunt relativ mai mici decât la B. variegata. Articulațiile tibio-tarsale ale picioarelor posterioare, îndoite în unghi drept față de axa corpului, nu se ating. Masculul are corpul mai scurt si mai îngust decât femela (aspect mai zvelt); membrele lui anterioare sunt mai groase, iar în timpul împerecherii îi apar calozități nupțiale închise la culoare pe partea internă a brațului. Prezintă doi saci vocali interni, situați subcutanat (Fuhn, 1960). Dorsal, există o variație mare a culorii, de la cenusiu deschis - gri închis, la măsliniu-maroniu, cu pete mici, de culoare neagră; uneori pot exista indivizi parțial sau chiar total colorați în verde. Ventral predomină negrul sau cenusiul lucitor, cu pete mici, de la galben-portocaliu la rosu, în cazul hrănirii cu anumite specii de cladocere sau alte mici crustacee (spre exemplu, genul Daphnia) care sunt bogate în pigmenți carotenoizi (Fuhn, 1960). Petele sunt neunite între ele - caracter de specie - si ocupă întotdeauna mai puțin de 50% din totalul suprafeței ventrale. Porțiunile colorate negru-albăstrui au pete albe mici în jurul negilor negri. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind toxică (Cogălniceanu et al., 2000). Pe membre există pete si pată palmară, iar vârful degetelor este închis la culoare, niciodată galben-viu ca la B. variegata (Stugren, 1980). Este un animal acvatic, acoperă altitudinal zonele de câmpie si colinare, trăind în stepă, silvostepă, într-o mare varietate de habitate acvatice cu apă limpede, stagnantă si adâncime mai redusă: lacuri, bălți permanente sau semipermanente, sanțuri, canale, zone mlăstinoase cu vegetație palustră bogată. În general, alege ape mai curate decât B. variegata, dar poate fi întâlnită si în zone poluate (www.iucnredlist.org). Foloseste adesea canalele ca mijloc de dispersie (Arnold si Burton, 1978; www.amphibiaweb.org). Larvele sunt consumatori primari, hrănindu-se în special cu alge. Uneori, se întâlnesc cazuri de necrofagie. Adulții sunt oportuniști, consumă nevertebrate acvatice și terestre (Coleoptere, Arahnide, Copepode, Cladocere, Afide, 0rtoptere, Formicide, respectiv larvele unor taxoni ca Diptere-Nematocere, Lepidoptere), cu o preponderență mai mare a celor acvatice (Kovacs și Torok, 1997; Sas et al., 2004; Radu et al., 2007; www.amphibiaweb.org). Reproducere: începe din aprilie-mai și poate dura până în august. Masculii își umflă corpul și cântă de obicei în cor, în special seara și noaptea, sincronizându-se. Un singur mascul poate cânta timp de mai multe ore fără oprire. De obicei, cântă la suprafața apei, dar pot face acest lucru și sub apă. Fecundarea este externă, cu amplex lombar, eliminarea ouălor și a spermei având loc simultan. 0 femelă poate depune mai multe ponte pe an. 0uăle (între 10-100 la o pontă) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante (Cogălniceanu et al., 2000). În momentul expulzării ouălor, femela se prinde de o tulpină verticală și împreună cu masculul atașat de ea, execută mișcări circulare în jurul acesteia, astfel că șiragul de ouă va fi înfășurat în jurul tulpinii. Larva iese din ou după o săptămână, iar metamorfoza ei durează în jur de 90 de zile, la temperatura medie de 20 °C. Larvele au în jur de 5-6 mm la eclozare, atingând 38 mm când dezvoltarea este maximă (Fuhn, 1960). Dorsal, coloritul larvei este brun; lateral, imediat după eclozare apar două dungi longitudinale gălbui, care mai târziu dispar; ventral este alb-cenușiu. Maturitatea sexuală este atinsă după 2-4 ani (Rafinska, 1991). Apărare: în grosimea pielii există glande care secretă polipeptide toxice din clasa bombesinelor (lichid alb, vâscos, cu miros iritant); acestea sunt eliberate doar atunci când animalul este deranjat. Prezența glandelor toxice este dublată de culoarea aposematică a abdomenului. Animalul atacat ia o anumită postură cunoscută sub numele de „unken reflex“: se întoarce cu abdomenul în sus pentru a-și expune partea ventrală a corpului, viu colorată, și rămâne nemișcat câteva secunde, corpul este îndoit convex, iar membrele anterioare îi acoperă ochii sau rămân în poziția normală, dar își arcuiește abdomenul puternic, își ridică capul și își curbează extremitățile în așa fel încât să se observe coloritul de avertizare (Arnold și Burton, 1978; Bajger, 1980; www.amphibiaweb.org). Cu toate că posedă aceste secreții toxice, există vertebrate care le consumă cu regularitate (www.amphibiaweb.org). Aceste secreții ar putea avea rol și de apărare împotriva fungilor și bacteriilor (Simmaco et al., 2009). Este o specie orientală, monotipică; este răspândită în Suedia, Danemarca, Germania, Polonia, Letonia, Lituania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru, Grecia, Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia, Kazahstan. În România, este întâlnită de la nivelul mării (bălțile din Delta Dunării) până la cota maximă de 400 m în Câmpia Transilvaniei (Fuhn, 1960; www.amphibiaweb.org). Conform studiilor genetice recente, există două grupuri delimitate după studiul alloenzimelor: unul nordic, ocupând habitate din depresiuni situate la nord de Munții Carpați, și unul sudic, distribuit de-a lungul câmpiilor danubiene. Aceste două grupuri intergradează probabil la est de Carpați. Populațiile din România aparțin de grupul genetic sudic al speciei (Hofman et al., 2007). |
|
5 |
Perioade critice |
Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza, precum și perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Este un animal acvatic, acoperă altitudinal zonele de câmpie și colinare, trăind în stepă, silvostepă, într-o mare varietate de habitate acvatice cu apă limpede, stagnantă și adâncime mai redusă: lacuri, bălți permanente sau semipermanente, șanțuri, canale, zone mlăștinoase cu vegetație palustră bogată. În general alege ape mai curate decât B. variegata, dar poate fi întâlnită și în zone poluate (www.iucnredlist.org). Folosește adesea canalele ca mijloc de dispersie (Arnold și Burton, 1978; www.amphibiaweb.org). Larvele sunt consumatori primari, hrănindu-se în special cu alge. Uneori, se întâlnesc cazuri de necrofagie. Adulții sunt oportuniști, consumă nevertebrate acvatice și terestre (Coleoptere, Arahnide, Copepode, Cladocere, Afide, Ortoptere, Formicide, respectiv larvele unor taxoni ca Diptere-Nematocere, Lepidoptere), cu o preponderență mai mare a celor acvatice (Kovacs și Torok, 1997; Sas et al., 2004; Radu et al., 2007; www.amphibiaweb.org). |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 19B. Date specifice speciei Bombina bombina la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
637 Bombina bombina |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă în bălți temporare, șanțuri cu apă, urme de vehicule, zone mlăștinoase și alte corpuri de apă cu precădere din partea vestică a sitului. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezidentă |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Iulie 2019 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Izvorașul cu burta roșie a fost identificat în 44,5% (51) din habitatele de reproducere inventariate, fiind prezent în stadiul de larvă, adult sau subadult. A fost estimat un efectiv 3.000-3.500 indivizi cu structură echilibrată pe vârstă și pe sexe. Dintre habitatele inventariate, 37,5% (42 habitate) au fost considerate ca posibile habitate potențiale. În termeni de suprafețe, habitatele populate însumează aproximativ 23,6 ha iar habitatele potențiale 8,5 ha. Sumele nu reprezintă și suprafața habitatului terestru din proximitatea celor acvatice utilizate de indivizii speciei, ci doar suprafeței acvatice efectiv disponibilă utilizată. Specia Bombina bombina este comună la nivelul suprafeței inventariate, fiind prezentă în efective și abundențe mai mari cu precădere în partea vestică a sitului, pe suprafața 0colului Silvic Ploiești. Aceasta distribuție reprezintă rezultatul condițiilor climatice din perioada de inventariere a habitatelor de reproducere, mai exact lipsei de precipitații și temperaturilor ridicate. Nu putem exclude prezența speciei din partea centrală și estică a sitului, specia nefiind întâlnită în abundențe similare din pricina lipsei habitatelor de reproducere în perioada de inventariere. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.3. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Fuhn, 1960; Arnold și Burton, 1978; Arntzen, 1978; Bajger, 1980; Stugren B., 1980; Gilchrist, 1997; Kovacs și Torok, 1997; Szymura, 1999; Cogălniceanu et al., 2000; Gyongyver, 2000; Cogălniceanu și Miaud, 2003; Ghira et al., 2003; Kruuk și Sas et al., 2004; Botnariuc și Tatole, 2005; Kinne et al., 2006; Ghira și Hofman et al., 2007; Simmaco et al., 2009; www.amphibiaweb.org;www.iucnredlist.org. |
Descrierea speciei Emys orbicularis
Tabelul 20A. Date generale ale speciei Emys orbicularis
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
678 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Emys orbicularis |
|
3 |
Denumirea populară |
Țestoasa europeană de apă dulce |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este o țestoasă cu carapace teșită iar juvenilii au carapacea carenată. Ajunge rar chiar și până la 30 cm, însă doar femelele, masculii ajung până la 20 cm. Este neagră-verzuie cu pete sau striații galbene. Membrele sunt turtite, degetele au membrană interdigitală, ce o ajută la înot (Sos, 2011). Apare de la șes până în zona deluroasă, între altitudinile 0-800 m. În zona montană poate urca în văile cu climat cald. Acvatică tot anul, părăsește apa în scopuri de reproducere sau în cazul deteriorării habitatelor acvatice. Preferă bazinele de ape cu dimensiuni mari, permanente, stagnante sau ușor curgătoare, dar deseori apare și în ape temporare. În perioada caldă este activă mai ales dimineața devreme și seara, deseori chiar noaptea. Alege microhabitate cu vegetație deasă. Sunt fidele locurilor de însorire - arbori căzuți în apă, pietre, puncte de pe mal fără vegetație. Omnivor, se hrănește cu nevertebrate, vertebrate (amfibieni, pești) și plante. Hibernează în general în apă. Specie timidă, speriată se refugiază în apă (Sos, 2011). Masculi deseori migrează între bazinele de apă pentru a găsi partenere. Femelele sunt fidele locurilor de depunere a pontei, ce sunt zone înclinate, însorite cu un sol nisipos, afânat. Numărul ouălor depuse este între 2-20. Juvenilii eclozează cu dimensiuni de 23-33 mm. Maturitate sexuală masculii o ating pe la 6 ani, femele peste 15 ani. Genul Emys face parte din familia de țestoase Emydidae, cunoscută și sub numele de “țestoasele de apă din Lumea Nouă”. Majoritatea membrilor acestei familii sunt de origine americană. Chiar și țestoasa de apă europeană este originară din America de Nord. Specia a migrat pe continentul Asiei pe fâșia” Bering (azi: strâmtoarea Bering) și mai târziu a ajuns și în Europa (Sos, 2011). De la șes până în zona montană, în văile cu climat cald, între altitudinile 0-900 m (Cogălniceanu et al., 2000; Cogălniceanu et al., 2013a). |
|
5 |
Perioade critice |
Perioada de dezvoltare a ouălor, a eclozării și adulții aflați în migrare pentru reproducere și depunerea pontei. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
În cazul țestoaselor de apă, zonele de protecție trebuie să înglobeze habitatele acvatice (locurile de hrănire, de însorire, de reproducere, de hibernare etc.), dar și cele terestre (locurile de |
|
|
|
însorire, de depunere a pontei, traseele de migrare etc.). În cazul populațiilor care trăiesc în vecinătatea apelor curgătoare, protecția întregului curs de apă chiar și din afara zonei de protecție este la fel de importantă. Sursele de poluare din amonte trebuie stopate sau reduse și continuu monitorizate. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 20B. Date specifice speciei Emys orbicularis la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
678 Emys orbicularis |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă în lacuri, mlaștini, brațe moarte ale Ialomiței, canale de scurgere și iazuri, pe toată suprafața ariei naturale protejate. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezidentă |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Rară |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Prezență certă |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Iulie 2019 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specia a fost localizată într-un număr mic de habitate acvatice naturale sau antropice, atât temporare cât și permanente. Se reproduce în habitate acvatice temporare sau permanente de dimensiuni în general mari și adânci. Specia a fost identificată în 9 habitate din cadrul ariei naturale protejate și proximitatea ei (8% dintre habitatele inventariate) iar pentru alte 2 a fost înregistrată ca potențială. Suprafața estimată a habitatelor ocupate este de 420 ha, efectivul estimat fiind între 1000-1500 indivizi. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.3. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Cogălniceanu et al., 2013b. |
Descrierea speciei Triturus cristatus
Tabelul 21A. Date generale ale speciei Triturus cristatus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
814 (http://eunis.eea.europa.eu/species/814) |
|
2 |
Denumirea științifică |
Triturus cristatus (Laurenti, 1768) |
|
3 |
Denumirea populară |
Triton cu creastă, sălămâzdră cu creastă |
|
4 |
Descrierea speciei |
Morfologie: este cea mai mare specie de triton din România, având până la 16 cm. Corpul este robust și oval în secțiune, capul este lat, cu botul rotunjit, lipsit de șanțuri longitudinale. Cuta gulară bine pronunțată. Membrele lungi și puternice, când se întind de-a lungul corpului - cele posterioare spre cele anterioare - degetele se ating. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici decât femelele, au membrele mai lungi, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată care începe între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată, dar mai puțin zimțată; aceasta este dezvoltată și pe partea ventrală a cozii. Cloaca masculilor este umflată și închisă la culoare. Femelele au un șanț medio-dorsal în locul crestei, iar crestele caudale sunt foarte slab dezvoltate (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Colorit: masculii în perioada de reproducere au un colorit de fond, dorsal și lateral, brun-închis cu pete negre până la măsliniu- pământiu, uneori cu nuanțe brun-roșcate; lateral și latero-ventral apar puncte albe, care se aglomerează la cap și pe gușă, putând forma vermiculații albe. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe; partea ventrală este galbenă sau galben- portocalie cu pete negre, neregulate; cloaca este neagră. Pe laturile cozii există câte o dungă lată alb-sidefie, strălucitoare. Coloritul femelei este asemănător cu cel al masculului, cu mici diferențe: cloaca și marginea ventrală a cozii sunt galbene sau galben- portocalii, iar dunga sidefie de pe coadă lipsește (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Activitate: este un triton predominant acvatic și nocturn, dar poate avea și activitate diurnă; când condițiile de mediu devin improprii, se retrage pe uscat în apropierea bălții, având doar activitate nocturnă. În general, se găsește în apă între lunile martie-iunie, iar apoi pe uscat în vecinătatea apei, stând ascuns sub pietre, sub frunzar, sub bușteni căzuți, în găuri din pământ. Exemplare izolate pot rămâne în apă pe tot parcursul anului. Puterea de migrare și colonizare se referă la distanțe de până la 1 km (Kupfer și Kneitz, 2000; Griffiths și Williams, 2000). În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000). Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște-gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, Triturus vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru în care se află; uneori se întâlnesc cazuri de canibalism. Larvele se hrănesc cu microcrustacee (dafnii, copepode) și insecte, selectivitatea hranei fiind și în funcție de dezvoltarea ontogenetică (Fasola și Canova, 1992; Cogălniceanu et al., 2000; Covaciu-Marcov et al., 2001; Cicort-Lucaciu et al., 2005; www.amphibiaweb.org). Reproducere: datorită dimensiunilor mari nu se reproduc în bălți temporare mici, ci doar în cele permanente. Reproducerea are loc în martie-aprilie; jocurile nupțiale se desfășoară la fel ca la celelalte specii de tritoni, Fecundarea este internă, fără amplex și se realizează prin intermediul unui spermatofor. Transferul spermatoforului are loc în urma unei parade sexuale complexe, pe parcursul căreia partenerii nu se ating, stimularea femelei și sincronizarea mișcărilor în vederea transferului cu succes a spermatoforului realizându-se printr-o serie de semnale vizuale, olfactive și mecanice (Hedlund, 1990). Femelele depun câte un singur ou sau grupuri de câte 2-3, pe care le atașează de vegetația submersă, mai precis sunt învelite în frunzele plantelor (Miaud et al., 1993); în total sunt depuse între 60 și 200 de ouă, acestea având dimensiuni mari, de 2-4 mm și culoare albă, dar o parte nu se dezvoltă datorită unor mutații cromozomiale. Larvele sunt mari (8¬10 mm la eclozare) cu creastă dorsală înaltă ce se continuă cu un filament caudal lung până la 6 mm și au un colorit variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind atinsă după primii 2-3 ani de viață în cazul masculilor, când lungimea corpului atinge 12-13 cm; femelele necesită mai mult timp (Francillon-Vieillot et al., 1990; Cogălniceanu et al., 2000; www.amphibiaweb.org). Apărare: dacă sunt capturați, pot scoate un sunet ascuțit; pielea secretă o substanță toxică de culoare albă și cu miros specific (Jaussi și Kunz, 1978). Uneori, poate lua o poziție specifică de apărare: își expun culorile aposematice ale abdomenului prin răsucirea corpului și rularea cozii; poziția este menținută cu ochii închiși și fără să respire timp de câteva secunde (Brodie, 1977). |
|
5 |
Perioade critice |
Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc; primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 21B. Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
814 Triturus cristatus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia este o prezență rară în situl studiat. Este prezentă în bălți temporare, canale de scurgere, brațe moarte și mlaștini, toate cu suprafețe variabile. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezidentă |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Izolată |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Rară |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Iulie 2019 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Este o specie rară la nivelul ariei naturale protejate fiind identificată în cadrul a 10 habitate de reproducere (9% dintre habitatele inventariate); ele însumează o suprafață acvatică de 9,1 ha și sunt importanță deosebită. În cadrul acestora s-a estimat un interval de 200-400 indivizi de triton cu creastă, acestia prezentând o structură pe sexe echilibrată. Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 23 habitate potențiale pentru specie, cu o suprafață acvatică însumată de 25,3 ha. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.3. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Fuhn I.E., 1960; Arnold și Burton, 1978; Hedlund, 1990; Fasola și Canova, 1992; Miaud et al., 1993; Brodie, 1977; Cogălniceanu et al., 2000; Kupfer și Kneitz, 2000; Covaciu-Marcov et al., 2001; Botnariuc și Tatole, 2005; Cicort-Lucaciu et al.,2005; Gustafson et al., 2009; Cogălniceanu et al., 2013; www.amphibiaweb.org. |
Descrierea speciei Accipiter brevipes
Tabelul 22A. Date generale ale speciei Accipiter brevipes
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 837, Cod Natura 2000 A402 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Accipiter brevipes |
|
3 |
Denumirea populară |
Uliu cu picioare scurte |
|
4 |
Descrierea speciei |
Masculul este albastru-gri pe spate, cu vârfurile aripilor negricioase, având lungimea corpului de 30-37 cm și greutatea de 169 g. Femela este gri-maro, cu vârfurile aripilor negricioase, cu lungimea corpului similară cu a masculului, dar cu o greutate de 215 g. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Cuplul este monogam și durează un sezon de reproducere; ca la alte specii de ulii, femela este mai mare decât masculul. Zborul nupțial este efectuat deasupra teritoriului ales. Perechea construiește un cuib nou în fiecare an, cel mai adesea în partea superioară a coronamentului unor arbori de foioase care sunt situați la marginea pădurii. Cuibul este amplasat în bifurcații sau pe ramuri laterale, la o înălțime de 4-9 m, atingând 15 cm înălțime și 30 cm diametru. Este format sumar din rămurele subțiri, împletite și este ornat cu frunze verzi, astfel încât seamănă cu un cuib de porumbel. Uneori ocupă cuiburi părăsite de ciori sau coțofene. Începând cu mijlocul lunii mai, la intervale de 1-2 zile femela depune 3-5 ouă de 39,4 x 31,3 mm, de culoare verde-albăstrui, cu aspect marmorat, care pălesc în timpul clocirii, devenind aproape albe. Incubația durează 30-35 de zile și este asigurată de femelă, care este hrănită de mascul în tot acest timp. Clocitul începe imediat după depunerea primului ou. Masculul execută zborul nupțial caracteristic pe toată durata sezonului de cuibărit și alungă din perimetrul cuibului chiar și păsări de talie mult mai mare decât cea proprie. În afara acestui comportament teritorial, perechea duce o viață ascunsă în timpul acestei perioade. Puii sunt dependenți de părinți și rămân la cuib 2832 de zile de la eclozare, iar după ce își iau zborul sunt hrăniți de către aceștia timp de încă două săptămâni. După părăsirea cuibului, puii rămân în aproprierea acestuia, revenind în el deseori pentru înnoptare. O pereche depune o singură pontă pe an, însă poate exista pontă de înlocuire dacă prima este distrusă. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Uliul cu picioare scurte este o specie caracteristică zonelor împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape, de la șes până în zona de dealuri. Preferă zonele însorite și calde unde pâlcurile de foioase (în special stejari și anini) alternează cu terenul deschis. |
|
7 |
Fotografii |
- |
Tabelul 22B. Date specifice speciei Accipiter brevipes la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Accipiter brevipes |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specie cu preferință ridicată pentru zonele împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unor ape. În sit specia a fost observată în arealul sud-estic. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Marginală, în arealul sudic și sud-estic al sitului. |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Rară |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată într-o singură locație din interiorul sitului. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4 |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici, 2015. |
Descrierea speciei Alcedo athis
Tabelul 23A. Date generale ale speciei Alcedo athis
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 855, Cod Natura 2000 A229 |
|
2 |
Denumirea stiințifică |
Alcedo athis |
|
3 |
Denumirea populară |
Pescărus albastru |
|
4 |
Descrierea speciei |
Lungimea corpului este de 17-19,5 cm si o greutate de 34-46 g. Anvergura aripilor este de circa 24-28 cm. Adulții au înfățisare similară, cu o singură excepție, femela având o pată rosie la baza mandibulei. Penajul de pe spate apare în funcție de direcția razelor de lumină, albastru sau verde strălucitor, fiind o apariție ce impresionează. Pe piept si abdomen este portocaliu-rosiatic. Se hrăneste cu peste si nevertebrate. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit si cresterea puilor. Ambele sexe contribuie la construirea cuibului în malurile apelor, în galerii de aproximativ 1 m lungime. La capătul acestora este săpată o cameră mai largă si rotundă, în care femela depune ponta în lunile aprilie - mai. Cele 6-7 ouă sunt clocite cu rândul de către ambii părinți. Dimensiunea unui ou este de 22 x 19 mm. Perioada de incubație este de 19-21 de zile, fiind asigurată de către ambele sexe în timpul zilei, pe timpul nopții clocind femela. Puii rămân în cuib 24-27 de zile si pe măsură ce cresc vin la marginea tunelului pentru a fi hrăniți. În condiții favorabile specia poate să aibă două si chiar trei ponte pe an. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Specia cuibăreste în palearcticul de vest atât la latitudini superioare, cât si medii, fiind răspândită în climate continentale si oceanice, în regiuni temperate, boreale si de stepă, oriunde găseste apă limpede neînghețată, de preferință stătătoare sau lent curgătoare, cu pesti mici si suficiente locuri de pândă. În perioada de reproducere preferă apa dulce față de cea sărată sau salmastră. Habitatele preferate pentru cuibărit sunt reprezentate de pâraie, râuri mici și canale cu maluri abrupte și nisipoase în care își sapă cuibul. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 23B. Date specifice speciei Alcedo athis la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Alcedo athis |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specie identificată în majoritatea habitatelor acvatice din sit, la malul suprafețelor de apă deschisă. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Specie rezidentă |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Este prezentă pretutindeni la malul suprafețelor de apă deschisă, unde sunt tufe/arbori. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015. |
Descrierea speciei Aythya nyroca
Tabelul 24A. Date generale ale speciei Aythya nyroca
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 911, Cod Natura 2000 A060 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Aythya nyroca |
|
3 |
Denumirea populară |
Rață roșie |
|
4 |
Descrierea speciei |
Lungimea corpului este de 38-42 cm și o greutate medie de circa 580 g pentru masculi și 520 g pentru femele. Anvergura aripilor este cuprinsă între 60-67 cm. Are un aspect roșiatic, după cum îi spune și denumirea. Diferențele sunt dificil de evidențiat între adulți, însă femelele au un iris închis la culoare comparativ cu masculul care are irisul alb. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Perechile se formează în cartierele de iernare. Cuibărește foarte aproape de apă pe substrat solid pe maluri sau pe insulițe în vegetația densă palustră. Cuibul este construit superficial din materii vegetale (în principal fragmente de stuf). Perioada de cuibărit durează de la mijlocul lunii aprilie până la jumătatea lunii iunie. Ponta este formată din 8-10 ouă și este incubată o perioadă de 25-27 de zile. Puii sunt nidifugi. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
În sezonul de cuibărit este întâlnită cu precădere în zona lacurilor de câmpie, cu vegetație submersă abundentă și care sunt mărginite de brâuri dense de vegetație palustră emergentă (stufăriș, papură și sălcii). Poate cuibări și în heleșteie piscicole sau în ape salmastre. În afara sezonului de cuibărit poate fi întâlnită pe o gamă mai mare de zone umede. Deși este o rață scufundătoare, preferă ape puțin adânci (30-100 cm) și trăiește destul de ascunsă pe ochiuri de apă rămase libere în stufărișurile dese. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 24B. Date specifice speciei Aythya nyroca la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Aythya nyroca |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Efectivele mai mari ale acestei specii sunt întâlnite în perioada pasajului; totuși, în urma aplicării metodologiei de inventariere au fost observate 3-5 perechi cuibăritoare în sit. Specia are o preferință ridicată pentru lacurile de mică adâncime, cu vegetație submersă și palustră bogată. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în zone izolate din sit, având o distribuție restrânsă. Rața roșie a fost observată de mai multe ori în urma aplicării metodologiilor. Efectivele cele mai mari provin din arealul sudic al sitului, în special în lacurile adiacente râului Ialomița. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015. |
Descrierea speciei Buteo rufinus
Tabelul 25A. Date generale ale speciei Buteo rufinus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 928, Cod Natura 2000 A403 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Buteo rufinus |
|
3 |
Denumirea populară |
Șorecar mare |
|
4 |
Descrierea speciei |
Pasăre răpitoare de talie medie spre mare. Sexele au coloritul general similar, dorsal și penele acoperitoare ale aripilor fiind maroniu roșcat, remigele închise la culoare. Ventral, coloritul variază foarte mult, de la exemplare cu colorit maroniu închis complet, până la exemplare cu colorit roșcat deschis. Juvenilii au barațiile ventrale dispuse vertical. Dimensiunea femelelor este ușor mai mare. Lungimea corpului este de 50-58 de cm și are o greutate medie de 945-1.760 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 130-155 de cm. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Este o specie monogamă, iar perioada de cuibărit se întinde în general între martie și iulie; în sudul arealului cuibăritul începe din lunile ianuarie - februarie. Cuibul este amplasat pe stânci, cornișe, ocazional în arbori sau pe sol. El este construit din crengi și ramuri împletite și este căptușit cu materiale mai moi, precum lână sau |
|
|
|
frunze. Obișnuiește să utilizeze cuiburile vechi ale altor specii. Depune o pontă pe an, formată din 3-5 ouă, incubația durează 28-30 de zile, iar puii părăsesc cuibul după 40-46 de zile. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Cuibărește în zone aride și semideșertice, dar și în zone montane. Preferă terenuri joase, deschise, cu pante ușoare, stâncării, vâlcele deschise, stepe sau terenuri agricole, dar se adaptează și zonelor împădurite cu arbori rari, care alternează cu terenuri deschise, sau zonelor costiere. |
|
7 |
Fotografii |
- |
Tabelul 25B. Date specifice speciei Buteo rufinus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Buteo rufinus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia a fost observată în arealul sudic al sitului, în special vânând în zonele deschise. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită, în arealul sudic al sitului. |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații,în arealul sudic al sitului. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Ciconia nigra
Tabelul 26A. Date generale ale speciei Ciconia nigra
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 970, Cod Natura 2000 A030 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Ciconia nigra |
|
3 |
Denumirea populară |
Barză neagră |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este o specie de pasăre de talie mare. Nu există dimorfism sexual, atât femela cât și masculul având capul, pieptul, gâtul și spatele negre, cu irizații metalice verzui-violete, în contrast cu abdomenul alb. Adulții au ciocul și picioarele roșii, iar juvenilii gri-verzui. Lungimea corpului este de 90-105 cm și are o greutate medie de 2.900-3.000 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 173-205 cm. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește în a doua jumătate a lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat în treimea superioară a arborilor bătrâni. Cuibul este o construcție mare (poate depăși 1 m în diametru și chiar în înălțime), caracteristică berzelor, alcătuit din crengi fixate cu pământ. În interior este căptușit cu mușchi, resturi vegetale sau cu balegă uscată. Femela depune 3-4 ouă de culoare albă în perioada cuprinsă între sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai. Dimensiunea medie a ouălor este de 65,32 x 48,73 mm. Incubația este asigurată de ambii părinți. După 30-35 de zile, puii ecluzează și sunt hrăniți de părinți până la 70 de zile, când devin independenți. Adeseori cuibărește în pereții exteriori ai cuibului și vrabia de câmp. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Este o specie caracteristică pădurilor de câmpie și de pe dealuri care au în apropiere zone umede. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 26B. Date specifice speciei Ciconia nigra la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Ciconia nigra |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia a fost observată în mai multe zone din sit, în special în zonele împădurite care au în apropiere habitate umede. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe zone din sit |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Coracias garrulus
Tabelul 27A. Date generale ale speciei Coracias garrulus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 989, Cod Natura 2000 A231 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Coracias garrulus |
|
3 |
Denumirea populară |
Dumbrăveancă |
|
4 |
Descrierea speciei |
Are dimensiuni similare stăncuței (Corvus monedula). Lungimea corpului este de 29-32 cm și o greutate de 127-160 g. Anvergura aripilor este de circa 52-57 cm. Adulții au înfățișarea similară. Penajul este uluitor, fiind de un albastru azuriu ce acoperă capul, gâtul și pieptul, iar spatele este maroniu-ruginiu. Se hrănește cu rozătoare, broaște, șopârle, șerpi, păsări și insecte. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Depune o singură pontă pe an, formată din 3-5 ouă rotunde, albe și lucioase, în a doua parte a lunii mai. Incubația durează în jur de 17-19 zile și este asigurată în special de către femelă. Puii sunt golași și orbi după eclozare, însă cresc repede și ajung zburători după 25-30 de zile, fiind hrăniți de către părinți și după părăsirea cuibului. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Preferă zonele de câmpie, calde și uscate, care au pâlcuri de pădure sau arbori solitari, ocazional putând fi întâlnită și în regiunile colinare. Preferă habitatele semideschise, mozaicate, cu arbori singuratici sau grupuri de arbori. Poate fi observată de multe ori stând. Hrana este procurată îndeosebi de pe terenuri arabile și pășuni, specia având o preferință semnificativă pentru pârloage. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 27B. Date specifice speciei Coracias garrulus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Coracias garrulus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Folosește stâlpii ca loc de veghe pentru hrănire. Cuibărește în stâlpi, scorburile arborilor sau în pereți de loess. În sit a fost observată în arealul sudic și sud-estic. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună în arealul sudic al sitului. |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în imediata apropiere a sitului. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Dendrocopos medius
Tabelul 28A. Date generale ale speciei Dendrocopos medius
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1011, Cod Natura 2000 A238 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Dendrocopos medius |
|
3 |
Denumirea populară |
Ciocănitoare de stejar |
|
4 |
Descrierea speciei |
Lungimea corpului este de 19,5-22 cm și are o greutate de 50-85 g. Anvergura aripilor este de circa 33-34 cm. Este cu 15% mai mică decât ciocănitoarea pestriță mare și cu 40% mai mare decât ciocănitoarea pestriță mică. Similar rudelor sale, penajul este alcătuit dintr-o combinație atractivă de alb, negru și roșu. Comparativ cu rudele sale are cel mai puțin negru pe față. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Este monogamă, iar perechile se formează anual, la sfârșitul iernii, pentru durata sezonului de reproducere. Masculul este cel care excavează locul pentru cuibărit, iar femela inspectează excavația făcută și decide dacă o acceptă sau nu. Construiesc în fiecare an un nou cuib. După alegerea locului, ambele sexe contribuie la excavarea scorburii. Înălțimea cuibului variază între 5 și 20 m, iar intrarea este rotundă, cu un diametru de 4-5 cm. La fel ca în cazul altor specii de ciocănitoare, femelele sunt cele care inițiază copulația. Cele 4-7 ouă sunt depuse la sfârșitul lunii aprilie sau în luna mai. Ambele sexe clocesc timp de 11-14 zile și participă la îngrijirea puilor, dezvoltarea acestora durând aproximativ trei săptămâni. Puii devin independenți la două săptămâni după părăsirea cuibului. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Este o specie care se găsește în păduri cu exemplare mature de Quercinee, dar poate fi observată și în parcuri mai mari sau pe pășuni împădurite, acolo unde sunt prezente exemplare bătrâne de stejar sau gorun. Limitele altitudinale la care cuibărește specia sunt determinate de prezența habitatelor cu stejar sau gorun și sunt localizate în principal între 200 și 600 m; în Dobrogea și Câmpia de Vest poate fi întâlnită și la atitudini mai mici. |
|
7 |
Fotografii |
- |
Tabelul 28B. Date specifice speciei Dendrocopos medius la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Dendrocopos medius |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Este o prezență comună în sit, în special în pădurile mature de Quercinee. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită, în pădurile de Quercinee |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe zone din sit. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Dryocopus martius
Tabelul 29A. Date generale ale speciei Dryocopus martius
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1014, Cod Natura 2000 A236 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Dryocopus martius |
|
3 |
Denumirea populară |
Ciocănitoare neagră |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este cea mai mare ciocănitoare de la noi. Prezintă penajul negru, uniform. Masculul are creștetul complet roșu, iar femela doar partea din spate a creștetului. Ciocul este lung și puternic, iar ochii albicioși. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Cuibul este construit într-o scorbură cu o deschizătură mare, de obicei în arbori bolnavi și foarte rar în cei sănătoși. Construcția cuibului poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de specia de arbore. Femela depune o singură pontă care poate fi formată din 1 -9 ouă, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie; ponta este incubată de ambii parteneri. Incubația durează 14-16 zile, iar puii părăsesc cuibul la 18, cel mult 35 de zile după eclozare, după care mai stau cu adulții încă aproximativ o săptămână. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Ciocănitoarea neagră este larg răspândită în pădurile bătrâne, de foioase, mixte și de conifere. Poate fi prezentă în pâlcuri de păduri izolate, relativ departe de pădurea intactă. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 29B. Date specifice speciei Dryocopus martius la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Dryocopus martius |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Este o specie comună în sit, în special în arealul nordic al sitului. Preferă pădurile bătrâne de foioase, mixte și conifere. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe zone din sit. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Egretta garzetta
Tabelul 30A. Date generale ale speciei Egretta garzetta
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1016, Cod Natura 2000 A026 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Egretta garzetta |
|
3 |
Denumirea populară |
Egretă mică |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este zveltă și elegantă, cu o lungime a corpului de 55-65 cm și o greutate de 350-550 g, fiind ca dimensiuni asemănătoare cu stârcul de cireadă (Bubulcus ibis). Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-106 cm. Adulții au înfățișare similară. Penajul este complet alb. Degetele galbene, ce contrastează cu picioarele negre și ciocul negru, sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. În partea posterioară a capului are 2-3 pene ornamentale lungi și înguste. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Oaspete de vară la noi în țară, sosește la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare. Își amplasează cuibul, construit din crengi și stuf, pe sălcii și uneori în stuf sau lăstărișuri dese din apropierea bălților. La construirea cuibului participă cei doi părinți. Cuiburile din colonii sunt plasate la o distanță de 1-4 m unul de altul (câteodată această distanță fiind chiar sub 1 m). Femela depune 3-4 ouă de culoare verzuie în perioada cuprinsă între a doua jumătate a lunii mai și prima jumătate a lunii iunie. Dimensiunea unui ou este de 46,54 x 33,67 mm. Incubația care durează 21-25 de zile este asigurată de ambii părinți. Puii rămân în cuib în jur de 30 de zile și îl părăsesc înainte de a putea zbura, cățărându-se cu multă abilitate printre crengi. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Preferă zonele mlăștinoase, delte și bălți, cu pâlcuri de arbori necesare cuibăritului. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 30B. Date specifice speciei Egretta garzetta la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Egretta garzetta |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Are o preferință ridicată pentru zonele mlăștinoase. În sit a fost observată de mai multe ori,cu efective mai mari în perioada pasajului. Este o specie cuibăritoare în arealul sudic al sitului. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere Odihnă și hrănire/pasaj, cu efective mai mari. |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specia are o distribuție largă în sit, în special în perioada pasajului. Efective mai mari pot fi observate în zona lacurilor adiacente râului Ialomița, acestea fiind locuri foarte benefice pentru hrănire. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Emberiza hortulana
Tabelul 31A. Date generale ale speciei Emberiza hortulana
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1024, Cod Natura 2000 A379 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Emberiza hortulana |
|
3 |
Denumirea populară |
Presură de grădină |
|
4 |
Descrierea speciei |
Ca mărime este similară ciocârliei de câmp, cu o lungime a corpului de 15-16,5 cm și o greutate de 18-30 g. Anvergura aripilor este de 2329 cm. Se distinge de alte presuri prin penajul galben al gâtului și abdomenul cărămiziu. Ciocul și picioarele sunt roz. De aproape se poate observa cercul alb-gălbui din jurul ochiului. Ciocul este conic și robust pentru a sparge învelișul semințelor cu care se hrănește. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în aprilie. Este o specie monogamă. Are tendința de a cuibări oarecum grupat, și de aceea este dificil de apreciat densitatea perechilor. Masculii se pot auzi la distanțe de 2050 m unul de celălalt, ceea ce indică faptul că masculul apără un teritoriu relativ restrâns. În habitatele caracteristice, densitatea estimată variază între 2 și 20 de perechi/km2. Cuibul este construit de obicei pe sol, la adăpostul tufișurilor, de către femelă, într-un interval de 2-4 zile. El este alcătuit din iarbă și frunze. La interior este căptușit cu rădăcini fine, păr și pene. Uneori își construiește cuibul și în tufișuri sau arbori scunzi. Femela depune în mod obișnuit 4-5 ouă, cu o dimensiune de 20 x 15 mm. Incubația durează 11-12 zile, fiind asigurată de către femelă, în toată această perioadă masculul protejând-o. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin zburători după 12-13 zile de la ecluzare. Perechea depune o singură pontă pe an. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Presura de grădină preferă lanurile de porumb și terenurile vecine acestuia. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 31B. Date specifice speciei Emberiza hortulana la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Emberiza hortulana |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Are o preferință ridicată pentru habitatele deschise de pășune cu tufăriș sau terenuri arabile, în special porumb și rapiță. În sit are o abundență mai ridicată în arealul sudic. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită în arealul sudic. |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost observată în arealul sudic al sitului. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Falco vespertinus
Tabelul 32A. Date generale ale speciei Falco vespertinus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1042, Cod Natura 2000 A097 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Falco vespertinus |
|
3 |
Denumirea populară |
Vânturel de seară |
|
4 |
Descrierea speciei |
Pasăre răpitoare de talie mică. Dimorfismul sexual este accentuat. Masculul are colorit general gri-albăstrui închis; partea inferioară a abdomenului, subcodalele și picioarele sunt portocaliu intens. Femela are spatele gri-albăstrui mai deschis, cu pete negre, iar capul, pieptul și burta portocaliu deschis cu puncte negre. Lungimea corpului este de 28-34 de cm și are o greutate medie de 130-197 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 65-76 de cm. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie și în prima parte a lunii mai. Este o pasăre socială, care cuibărește în colonii. Pentru cuibărit ocupă cuiburi vechi de răpitoare sau corvide, fiind în acest fel dependentă de coloniile de ciori de semănătură (Corvus frugilegus). Femela depune 3-4 ouă în a doua parte a lunii mai și începutul lunii iunie, după ce specia gazdă părăsește cuibul. Dimensiune medie a unui ou este 36,5 x 28,9 mm, având o culoare brun-roșcată. Incubația durează în medie 27-28 de zile și este asigurată de către ambii părinți. Puii devin zburători la 27-30 de zile și devin complet independenți de aceștia după încă o săptămână. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Specie tipică de câmpie, care preferă zonele deschise ce alternează cu pâlcuri de arbori din habitatele de stepă și silvostepă, dar nu-i displac nici pâlcurile de arbori situate între terenurile arabile. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 32B. Date specifice speciei Falco vespertinus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Falco vespertinus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Este o specie care preferă habitatele deschise, de câmpie. Cuibăreste în colonii de cioară de semănătură (Corvus frugilegus). În interiorul sitului au fost observate efective mai mari în perioada pasajului. Este cuibăritoare în arealul sudic. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În interiorul sitului au fost observate efective mai mari în perioada pasajului. Este cuibăritoare în arealul sudic. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Haliaeetus albicilla
Tabelul 33A. Date generale ale speciei Haliaeetus albicilla
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1073, Cod Natura 2000 A075 |
|
2 |
Denumirea stiințifică |
Haliaeetus albicilla |
|
3 |
Denumirea populară |
Codalb |
|
4 |
Descrierea speciei |
Lungimea corpului este de 76-92 cm și are o greutate de 4.100 g pentru mascul și 5.500 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 190-240 cm. Adulții au înfățișare similară, ciocul galben, irisul galben, coada albă și corpul maroniu. Ajung la penajul caracteristic adultului în 5-6 ani. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Primăvara, perechea zboară deasupra teritoriului pe care l-a ocupat și execută zboruri spectaculoase cu rostogoliri în aer efectuate la o înălțime de circa 200 m de la sol. Pentru cuibărit folosește același teritoriu an după an, utilizând alternativ 2-3 cuiburi. Cuibul este construit din crengi aduse de mascul și aranjate de către femelă. Acesta este căptușit în interior cu mușchi și iarbă, uneori și cu lână. Femela depune de obicei 2 ouă la începutul lunii martie. Incubația durează 40-45 de zile și este asigurată de ambii părinți, însă femela stă mai mult pe cuib. Masculul stă și veghează în apropiere. În primele două săptămâni după ce puii eclozează, unul din adulți rămâne la cuib, după care vânează împreună. Puii devin zburători la 70-80 de zile de la eclozare și sunt independenți de părinți la 95-100 de zile. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Codalbul este o pasăre caracteristică zonelor deschise din regiunea coastelor marine și lacurilor cu apă dulce, în apropierea cărora se găsesc arbori bătrâni sau insule stâncoase. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 33B. Date specifice speciei Haliaeetus albicilla la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Haliaeetus albicilla |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia preferă pentru cuibărit pădurile bătrâne din apropierea coastelor marine și a lacurilor sau râurilor cu apă dulce. În sit specia a fost observată doar hrănindu-se. Nu se cunosc date certe de cuibărire. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Izolată |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Rară |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Până în momentul de față, specia a fost identificată în două locații din sit. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Hieraaetuspennatus
Tabelul 34A. Date generale ale speciei Hieraaetus pennatus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1075, Cod Natura 2000 A092 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Hieraaetus pennatus |
|
3 |
Denumirea populară |
Acvilă pitică |
|
4 |
Descrierea speciei |
Acvilă de talie mică, cu o lungime a corpului de 42-51 cm și o anvergură de 110-135 cm. Asemănătoare ca talie și formă cu un șorecar, deși ”mâna” este mai mare, cu un ”deget” în plus (6 în loc de 5), determinând aripa să fie mai lată față de cea a șorecarului. Coada are aproximativ patru cincimi din lățimea aripii, cu marginea posterioară dreaptă sau chiar ușor concavă la vârf. Există două forme: deschisă - cu partea ventrală albă și subalare albe (cu pete sporadice întunecate), contrastând puternic cu remigele negre, și închisă - are corpul și subalarele întunecate ventral, iar penele de zbor similare cu cele ale formei deschise. Subcodalele la ambele forme sunt gri, cu vârful și centrul negre. Aproape 75 % din indivizi au pete mici albe, caracteristice la baza anterioară a aripii, vizibile când pasărea este privită din față. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Ambii parteneri se pare că sunt fideli pe viață unul celuilalt și obișnuiesc să construiască împreună cuibul după ce s-au întors la locul preferat de cuibărit, în ciuda faptului că pe perioada iernii sunt păsări solitare. Cuibul și-l așează la înălțime (20-50 m), pe un copac, putând ocupa și cuiburi vechi ale altor păsări răpitoare sau ciori. Cuibul este construit din crengi împletite și este tapetat la exterior cu crenguțe cu frunze. Femela va depune 1-2 ouă (rar 3), pe care le incubează singură timp de 35 de zile. Amândoi părinții se ocupă de îngrijirea puilor. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Cuibărește în păduri, dar vânează în zone deschise și semideschise, pe pășuni sau câmpuri agricole. Astfel, habitatul optim pentru această specie îl reprezintă pădurile de stejar de la câmpie, deal sau din zonele montane joase, care sunt învecinate cu suprafețe deschise (așa cum sunt pășunile), folosite de specie pentru vânătoare. În România cuibărește local în zone împădurite învecinate cu zone umede sau/și agricole, unde preferă pădurile de amestec, nu foarte dese, care să îi confere vizibilitate ridicată. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 34B. Date specifice speciei Hieraaetus pennatus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Hieraaetus pennatus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Acvila mică este o prezență rară în sit, nu a fost observată în interiorul acestuia. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Odihnă și hranire/pasaj |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Marginală |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Rară |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, până în momentul de față, specia nu a fost identificată în sit. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Ixobrychus minutus
Tabelul 35A. Date generale ale speciei Ixobrychus minutus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1090, Cod Natura 2000 A022 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Ixobrychus minutus |
|
3 |
Denumirea populară |
Stârc pitic |
|
4 |
Descrierea speciei |
Adulții au o lungime a corpului de 33-58 cm, fiind ceva mai mici decât găinușa de baltă și au o greutate de 140-150 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 49-58 cm. Adulții au înfățișare diferită. Femela are pe spate o culoare maronie cu striații negre, comparativ cu masculul care este negru pe spate. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește în locurile de cuibărit la începutul lunii aprilie. Locul ales de mascul pentru cuib este de obicei un teren cu paie, stuf și frunze, situat în desișul stufului, pentru a proteja puii de animalele de pradă. La construirea cuibului, care are forma unei farfurii puțin adânci și este alcătuit din trestie, papură și alte resturi vegetale, participă de obicei cei doi părinți. Femela depune în a doua parte a lunii mai 5-7 ouă de culoare albicioasă, mată, cu tente albăstrui - verzui, cu o dimensiune medie de 37,3 x 26,6 mm. Dacă există condiții favorabile, perechea depune o a doua pontă, în luna iunie. Incubația este asigurată de ambii părinți. După 16-19 zile puii eclozează și rămân în cuib o perioadă de 7-9 zile, fiind hrăniți cu larve de insecte, insecte, mormoloci și chiar lipitori. După părăsirea cuibului, ei rămân în vecinătatea acestuia, cerșind hrană de la părinți. După circa o lună de la eclozare devin zburători și își pot asigura singuri hrana. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Pasăre sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp. sau orice altă vegetație acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Ocupă, de asemenea, margini de lacuri, heleșteie, marginile riverane ale cursurilor de apă unde predomină vegetația lemnoasă. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 35B. Date specifice speciei Ixobrychus minutus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Ixobrychus minutus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia preferă habitatele acvatice de apă dulce cu stufăriș. În sit a fost observată în mai multe locații, în lacurile adiacente râului Ialomița. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Izolată |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună în habitatele care prezintă suprafețe mai mari de stufăriș. |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Până în momentul de față, specia a fost identificată în mai multe locații, în special în arealul sudic în habitatele acvatice cu suprafețe mai mari de stuf. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Lanius collurio
Tabelul 36A. Date generale ale speciei Lanius collurio
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1099, Cod Natura 2000 A338 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Lanius collurio |
|
3 |
Denumirea populară |
Sfrâncioc roșiatic |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este o specie de sfrâncioc de talie mică. Dimorfismul sexual este mai accentuat decât la restul speciilor de sfrâncioci. Masculul are capul gri, spatele castaniu-roșcat și pieptul alb cu nuanțe rozalii; banda neagră din zona ochilor, caracteristică sfrânciocilor este îngustă și se termină în zona ciocului. La femelă culorile sunt mai șterse, capul gri, maro pe spate și aripă, gri deschis cu striații fine pe laterale; banda din zona ochilor este mai redusă și de culoare maro închis. Lungimea corpului este de 16-18 cm și are o greutate medie de 23-34 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 24-27 cm. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în aprilie, întorcându-se în grupuri mici de 5-7 păsări. Perechile cuibăresc la o distanță de 100300 m unele de celelalte. Cântecul nupțial este de slabă intensitate, imitând cântecele altor păsărele. Cuibul este amplasat la o înălțime de până la 2 m de sol, în mărăcini sau arbori mici. Este alcătuit de către ambii parteneri în circa 4-5 zile, din materiale vegetale căptușite cu iarbă și mușchi. Femela depune în mod obișnuit 4-6 ouă la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, cu o dimensiune de circa 22 x 17 mm. Ouăle sunt mate, cu pete cenușii pe fond verzui, gălbui sau roz. Este o specie cu mare variabilitate de formă și cromatică a ouălor. Incubația durează în jur de 13-15 zile și este asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin zburători după 14-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Sfrânciocul roșiatic este caracteristic zonelor agricole deschise de pășune, cu multe tufișuri și mărăcinișuri. Este întâlnit până la o altitudine maximă de 1.700 m. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 36B. Date specifice speciei Lanius collurio la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Lanius collurio |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specie comună în habitatele deschise din interiorul sitului. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe zone din sit. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Lanius minor
Tabelul 37A. Date generale ale speciei Lanius minor
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1100, Cod Natura 2000 A339 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Lanius minor |
|
3 |
Denumirea populară |
Sfrâncioc cu frunte neagră |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este o specie de sfrâncioc de talie medie. Dimorfismul sexual este redus. Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul și spatele gri, obrajii albi, coada neagră; pieptul are o nuanță deschisă de roz; banda neagră din zona ochilor, caracteristică sfrânciocilor, este lată și se continuă și pe frunte; aripile sunt negre, cu o pată albă în zona centrală. Lungimea corpului este de 19-21 cm și are o greutate medie de 41-61 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 32-34 cm. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în prima jumătate a lunii mai. Cuibul este alcătuit din crenguțe și rădăcini, fiind căptușit cu frunze și flori de plante aromatice. Cuibul este construit de ambii parteneri, într-un interval de 5-9 zile, fiind compact și alcătuit din rădăcini, crenguțe, fragmente vegetale subțiri, cu intercalări de plante odorante (Thymus sp., Menta sp.), iar la interior este căptușit cu fire de păr de la animalele domestice în amestec cu pene. El este construit la aproximativ 4-6 m de la sol, pe o ramificație a crengilor în salcâmi, duzi, plopi sau pomi fructiferi. Femela depune în mod obișnuit 3-7 ouă în a doua parte a lunii mai și în prima parte a lunii iunie, cu o dimensiune de 24 x 17,8 mm. Forma lor este ovală spre oval- alungită, iar culoarea de bază verzuie sau verde-pal; macule măslinii și cenușii sunt dispuse în rozetă la nivelul polului bazal. Incubația durează 14-16 zile și este asigurată de ambii părinți, însă mai ales de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin zburători după 16-18 zile, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii iunie și până în august. Este posibilă depunerea unei ponte de înlocuire atunci când prima pontă a fost distrusă. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Sfrânciocul cu frunte neagră este caracteristic zonelor agricole deschise, cu tufișuri și arbori izolați. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 37B. Date specifice speciei Lanius minor la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Lanius minor |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specie larg răspândită în sit, cu efective mai mari în arealul sudic al sitului. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații din interiorul sitului. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Lullula arborea
Tabelul 38A. Date generale ale speciei Lullula arborea
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1126, Cod Natura 2000 A246 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Lullula arborea |
|
3 |
Denumirea populară |
Ciocârlie de pădure |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este mai mică și mai zveltă decât ciocârlia de câmp. Lungimea corpului este de 13,5-15 cm, iar greutatea de 23-35 g. Penajul este maroniu și se distinge de celelalte ciocârlii prin benzile albe de deasupra ochilor ce se unesc pe creștet. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Este o specie monogamă. Cuibul este construit de către femelă pe sol, într-o zonă protejată de iarbă mai înaltă sau tufișuri. Baza cuibului este o adâncitură rotundă în sol, ascunsă sub o tufă, iar ca materiale de construcție sunt folosite rădăcini fine, mușchi și crenguțe subțiri; la final, cuibul este căptușit la interior cu păr de cal, frunze și fire de iarbă mai fine. Ponta constă din 3-5 ouă gri- albicioase cu pete maro-roșcate, care sunt clocite numai de către femelă, care alternează perioadele de clocire cu scurte perioade de hrănire și adăpare. Timpul de incubare este de 14-15 zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți exclusiv cu insecte. Ei părăsesc cuibul la vârsta de 10-12 zile (ocazional și mai repede dacă cuibul este deranjat) și devin capabili de zbor peste 3-4 zile. Dacă este depusă o a doua pontă, masculul hrănește puii din prima generație. Aceștia rămân pe teritoriul părinților până când și a doua pontă este îngrijită, iar la sfârșitul cuibăritului părinții împreună cu cele două rânduri de pui zburători formează un stol mic. Poate exista și o a treia pontă într-un sezon de reproducere, dacă există condiții favorabile de mediu și hrană suficientă. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Cuibărește în diferite habitate deschise și semideschise mozaicate cu tufărișuri, în zonele de agricultură și pășunile abandonate, în livezile tratate în mod tradițional extensiv, în lizierele pădurilor și în regenerările naturale ale habitatelor forestiere. Arată o preferință pentru solurile nisipoase, acide și aride cu vegetație ierboasă rară și scurtă (sub 5 cm). Foarte rar pot fi găsite cuibărind și în habitate antropice, precum parcurile de mari dimensiuni din localități. |
|
7 |
Fotografii |
- |
Tabelul 38B. Date specifice speciei Lullula arborea la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Lullula arborea |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Este o specie cu preferințe ridicate pentru habitatele deschise și semideschise, mozaicate, cu tufărișuri sau arbori izolați. În interiorul sitului are o prezență mai comună în arealul nordic al sitului. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită în arealul nordic al sitului. |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Prezență certă |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată doar în arealul nordic al sitului. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Nycticorax nycticorax
Tabelul 39A. Date generale ale speciei Nycticorax nycticorax
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1162, Cod Natura 2000 A023 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Nycticorax nycticorax |
|
3 |
Denumirea populară |
Stârc de noapte |
|
4 |
Descrierea speciei |
Are o lungime a corpului de 58-65 cm și o greutate de circa 800 g. Anvergura aripilor este cuprinsăîntre 90-100 cm. Adulții au o înfățișare similară. În partea posterioară a capului au 3-4 pene albe, înguste, cu o lungime de 18-20 cm. Tinerii au în prima iarnă un penaj maroniu cu striuri albe. Tinerii, în iarna a doua, au spatele maroniu, comparativ cu cel negru al adulților. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Revin în zonele de cuibărit la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Rar, unele exemplare rămân în zona Dunării și a Deltei. Specia este monogamă pe perioada cuibăritului. Cuibărește în colonii monospecifice sau mixte, împreună cu cormorani și alte specii de stârci. Cuiburile sunt amplasate în arbori, uneori la înălțimi considerabile. Împerecherea adulților are loc în preajma locului de cuibărit, încă din prima zi sau a doua zi după ce perechea este formată. La construirea cuibului, care are forma unei farfurii puțin adânci, alcătuit din crenguțe și stuf, participă cei doi părinți. Ponta este depusă spre sfârșitul lunii aprilie și constă din 2-3 ouă, care sunt clocite de către ambii adulți timp de 21-22 de zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până devin independenți la vârsta de 50-60 de zile. De la vârsta de două săptămâni ei ies din cuib și rămân în imediata apropriere a acestuia, așteptând hrană de la adulți. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Specia utilizează o gamă foarte variată de zone umede pentru hrănire, preferând mai ales lacurile cu vegetație palustră, cursurile mari de ape, heleșteiele, canalele cu vegetație și apă puțin adâncă, iazurile etc. Caută hrană la marginea corpurilor de apă, în zonele în care este prezentă o vegetație palustră bogată. Cuibărește aproape exclusiv în arbori, arbori și tufe de salcie, în zone umede (păduri de luncă, sălcii în stufărișuri, plantații de plop etc.). |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 39B. Date specifice speciei Nycticorax nycticorax la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Nycticorax nycticorax |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specie întâlnită în sit în efective mai mari în timpul pasajului. Folosește în general zonele acvatice de mică adâncime și prezintă o preferință ridicată pentru malurile bogate în vegetație palustră. Izolat, este specie cuibăritoare. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere Efective mai mari în perioada pasajului. |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații în sit. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Pernis apivorus
Tabelul 40A. Date generale ale speciei Pernis apivorus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1195, Cod Natura 2000 A072 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Pernis apivorus |
|
3 |
Denumirea populară |
Viespar |
|
4 |
Descrierea speciei |
Lungimea corpului este de 52-59 cm și greutatea medie de 750 g pentru mascul și 910 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 113-135 cm. Lungimea corpului este puțin mai mare decât a șorecarului comun (Buteo buteo) și poate fi ușor confundat cu acesta, mai ales de la distanță. Sexele pot fi diferențiate după penaj, ceea ce este o situație neobișnuită pentru păsările mari de pradă. Masculul are capul gri-albăstrui, iar femela maro. În general, femela este mai închisă la culoare decât masculul. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare la începutul lunii mai. Uneori perechea se formează încă din cartierele de iernare. Este o specie monogamă, perechea având un teritoriu vast, de până la 10 km2, dar care însă are suprapuneri cu teritoriile perechilor învecinate. La realizarea cuibului participă ambii părinți. Cuibărește și în cuiburi părăsite de cioara de semănătură (Corvus _frugilegus) și de obicei o pereche cuibărește în aceeași zonă mai mulți ani la rând. Cel mai adesea perechea își face un cuib nou în fiecare an, acesta fiind situat la înălțime într-un copac mare (în special fag, stejar sau pin), pe o ramură laterală. El este confecționat din crengi proaspete, care au încă frunze. Aceste crengi cu frunze verzi sunt adăugate permanent în timpul cuibăritului, pentru camuflarea cu succes a cuibului în coronamentul arborelui. Femela depune o pontă formată din 1-3 ouă albe, pătate cu maro, la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, cu o dimensiune medie de circa 52 x 40 mm. Incubația durează 30-35 de zile și este asigurată în special de către femelă. Pe cuibul acestei specii se găsește frecvent miere, fiind un criteriu sigur de identificare. Puii devin zburători la vârsta de 40-44 de zile, însă rămân la cuib până la 55 de zile, stând pe ramurile aflate în apropriere și revenind în cuib la sosirea părintelui cu hrană. Ambii adulți aduc mâncare la cuib, masculul hrănind deseori puii chiar și în prezența femelei (comportament mai rar întâlnit la păsările răpitoare la care, de obicei, femela preia hrana și o plasează puilor). Frecvent, unul din părinți pleacă și își începe migrația spre cartierele de iernare din Africa. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Viesparul este o specie caracteristică pădurilor de foioase cu poieni, aflate pe soluri ușoare și uscate, în care poate săpa ușor după hrană. |
|
7 |
Fotografii |
- |
Tabelul 40B. Date specifice speciei Pernis apivorus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Pernis apivorus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specie cuibăritoare în sit, în interiorul pădurilor de foioase cu poieni sau zone agricole. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații în sit. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Picus canus
Tabelul 41A. Date generale ale speciei Picus canus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1218, Cod Natura 2000 A234 |
|
2 |
Denumirea stiințifică |
Picus canus |
|
3 |
Denumirea populară |
Ghionoaie sură |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este o specie de ciocănitoare de talie medie. Dimorfismul sexual este redus. Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul gri cu ”mustață” neagră îngustă, abdomenul gri deschis, pal, iar spatele verde. Masculul are o pată rosie pe frunte (lipseste la femelă). Lungimea corpului este de 27-30 cm si are o greutate medie de 125165 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 38-40 cm. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit si cresterea puilor. Este o specie monogamă, solitară si teritorială. Cuibăreste în scorburi cu diametrul mediu de 5-7 cm. Îsi apară agresiv teritoriile care au resurse bogate în furnici si care prezintă multe excavații folosite ca locuri de odihnă sau cuibărit. Teritoriul unei perechi este de circa 50-100 ha si este mai mic decât cel folosit iarna pentru hrănire; din acest teritoriu apără activ numai zonele cele mai importante de pe suprafața teritoriului (cuib, zonele preferate pentru hrănire etc.). Zonele mai extinse ale teritoriului sunt revendicate doar prin cântec si baterea darabanei, fără a fi apărate activ. Masculii rivali se urmăresc în zbor si atrag femelele prin darabană, care se aude de la distanțe relativ mari. Această ciocănire este efectuată de obicei pe un copac mare si uscat, care este folosit ca rezonator. Loviturile (20-40 pe secundă) sunt bruste si durează 1-2 secunde. Ambii parteneri contribuie la realizarea excavației ce va fi folosită pentru cuibărit, aceasta fiind plasată frecvent în apropierea celei folosite în anul anterior. În timpul ritualului de împerechere masculul hrăneste femela. Cele 4-11 ouă albe cu dimensiunea de 27,6 x 21,2 mm sunt depuse în aprilie. Incubarea pontei durează 15-17 zile, iar puii se dezvoltă îngrijiți de ambii părinți în 24-28 de zile, devenind independenți în scurt timp după părăsirea scorburii. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Specia este considerată ca una specializată pe pădurile de foioase din regiuni colinare și muntoase, fiind prezentă în special în pădurile dominate de fag sau stejar, rareori în păduri de zadă, Larix decidua. Îi plac porțiunile de pădure mai umede și de multe ori cuibărește în apropierea pâraielor; de aceea populații semnificative se pot întâlni în pădurile de luncă. Pășunile împădurite pot fi considerate habitat secundar pentru această specie. Habitatul de cuibărit și cel de hrănire diferă, dar sunt strâns legate între ele, din aceste considerente specia fiind catalogată ca o specie indicator pentru calitatea habitatelor forestiere. |
|
7 |
Fotografii |
- |
Tabelul 41B. Date specifice speciei Picus canus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Picus canus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Este o specie comună în sit, în special în arealul nordic al sitului. Preferă pădurile bătrâne de foioase sau mixte. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații din sit. Efective mai ridicate se găsesc în arealul nordic. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Sylvia nisoria
Tabelul 42A. Date generale ale speciei Sylvia nisoria
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
Cod EUNIS - 1303, Cod Natura 2000 A307 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Sylvia nisoria |
|
3 |
Denumirea populară |
Silvie porumbacă |
|
4 |
Descrierea speciei |
Este cea mai mare dintre speciile de silvie și are lungimea corpului de 15,5-17 cm. Greutatea variază între 22-36 g, masculul fiind cu puțin mai mic decât femela. Anvergura aripilor este de 23-27 cm. Caracteristice sunt irisul galben, coada lungă, iar în cazul masculului, pieptul dungat ca la ulii. Penajul este asemănător, cu nuanțe mai puternice de gri la mascul. |
|
5 |
Perioade critice |
Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Sosește din cartierele de iernare în mai. Masculul construiește o platformă nefinisată pentru cuibărit. După constituirea perechii, femela folosește materialul acestei platforme pentru a construi un cuib mai elaborat, care este amplasat de obicei într-un arbust cu spini, de obicei la o înălțime de maximum 1 m de la sol. Cuibul este de obicei construit în vecinătatea unuia de sfrâncioc roșiatic, fiind cunoscut în literatură faptul că speciile obișnuiesc să cuibărească împreună, astfel rezultând un număr mai mare de pui ce zboară de la cuib din ambele specii, comparativ cu perechile care aleg să cuibărească izolat. Acest lucru se explică prin agresivitatea ridicată a ambelor specii față de prădători, beneficiind astfel mutual de pe urma acestui tip de comportament. Femela depune în mod obișnuit 3-6 ouă de culoare gălbui-albicioasă cu pete mici, verzui. Dimensiunea medie a unui ou este de 21 x 16 mm. După depunerea ouălor este posibil ca masculul să abandoneze femela și ponta și să caute un nou teritoriu pentru atragerea altei femele. O parte dintre masculi aleg să rămână cu prima femelă și în această situație se formează o relație monogamă. Incubația durează 12-13 zile și este asigurată de ambii părinți atunci când masculul rămâne la cuib. În cazul în care acesta pleacă, femela incubează singură ouăle, iar după eclozare hrănește, de asemenea, singură puii. Ei devin zburători după 10-12 zile și rămân în preajma adulților circa 3 săptămâni. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Silvia porumbacă este caracteristică zonelor deschise cu tufărișuri și arbori izolați, având preferințe similare cu sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio). Limita altitudinală a cuibăritului este de 1.600 m. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 42B. Date specifice speciei Sylvia nisoria la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
Sylvia nisoria |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Este o specie cu distribuție largă în sit, în special în arealul sudic. Preferă zonele deschise cu tufărișuri și arbori izolați. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Reproducere |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Ianuarie 2019 - Mai 2020 |
|
8 |
Distribuția speciei [interpretare] |
În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în special în arealul sudic al sitului, în habitate deschise, cu tufăriș. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.4. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. |
Descrierea speciei Spermophilus citellus
Tabelul 43A. Date generale ale speciei Spermophilus citellus
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1335 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Spermophilus citellus |
|
3 |
Denumirea populară |
Popândău |
|
4 |
Descrierea speciei |
Rozător terestru, cu corpul alungit, fără a depăși 220 mm, cu capul ușor teșit în regiunea frontală, cu botul scurt și pavilioanele urechilor mici și rotunjite, ca niște cute tegumentare acoperite de peri scurți. Membrele sunt scurte, cu câte 5 degete, terminate cu gheare lungi, mai mult sau mai puțin ascuțite. Labele anterioare, cu fața inferioară nudă, au polexul rudimentar, asemeni unui tubercul, cu o gheară mică, abia vizibilă. Labele posterioare, acoperite parțial pe fața lor inferioară cu peri (până la nivelul tuberculilor) au toate cele 5 degete normal dezvoltate. Ghearele lor sunt puțin mai scurte și mai tocite. Coada poate atinge o treime din lungimea corpului și este acoperită de peri dispuși distih. Au obiceiul de a se sprijini pe membrele posterioare și pe coadă, luând o poziție verticală, de unde și numele popular de poponete. Blana are peri scurți și aspri. Culoarea de fond pe fața superioară a corpului este brun-cenușie- gălbuie, cu nuanțe mai sulfurii pe laturile corpului. Pe acest fond apar numeroase pete mici de culoare mai deschisă, ca niște stropituri cu contur neregulat. Pe cap culoarea este uniformă și fără pete. În jurul ochilor se conturează un inel galben deschis. |
|
5 |
Perioade critice |
Perioadele cu ploi abundente, care pot inunda galeriile. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Specia are cerințe specifice de habitat, fiind prezentă în habitate caracterizate de vegetație ierboasă scundă de stepă și în habitate semi-naturale sau artificiale similare (terenuri înierbate, izlazuri, pajiști, terenuri cultivate, îndeosebi cu plante furajere perene (lucernă, trifoi), dar și în alte tipuri de culturi, grădini, livezi, chiar până la liziera pădurii, râpe, diguri, marginea drumurilor de țară). Prezența unui pășunat de intensitate redusă este importantă în majoritatea locațiilor din România. Trăiește în colonii, având fiecare individ galerie proprie. Galeriile au o arhitectonică foarte variată, în funcție de tipul de sol, microrelief, cantitatea de precipitații, densitatea populației, vârsta individului. Galeriile pot avea una sau mai multe deschideri, iar culoarele pot fi uneori ramificate. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 43B. Date specifice speciei Spermophilus citellus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
1335 Spermophilus citellus |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă preponderent în pășunile pășunate de către vaci, cu o densitate mai mare la est de Urziceni. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezidentă |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Comună |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Decembrie 2019 |
|
8 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.5. |
|
9 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Popândăul a fost identificat ca având o densitate semnificativă de indivizi mari în partea din zona de est de Urziceni, cu o densitate de 10-20 de indivizi la hectar, iar în restul zonelor, densitatea variază între 5 și 10 indivizi la hectar. A fost estimat un efectiv de 15.000-25.000 indivizi cu structură echilibrată pe vârstă și pe sexe. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
- |
Descrierea speciei Castorfiber
Tabelul 44A. Date generale ale speciei Castor fiber
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1337 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Castor fiber |
|
3 |
Denumirea populară |
Castor |
|
4 |
Descrierea speciei |
Castorul european este cel mai mare mamifer rozător din Europa. Este un animal semiacvatic cu multiple adaptări anatomice care îi permit explorarea cu succes a mediului acvatic. Este un animal greoi, cocoșat spre spate, ce rareori se deplasează pe distanțe mari în mediul terestru. Blana deasă îl protejează în mediul acvatic și terestru de temperaturile extreme. Părul mărunt al blănii este moale, ondulat și extrem de dens și poate atinge 2-3 cm lungime. În schimb, părul protector este puternic, gros și lung, ajungând la 5-6 cm lungime. Culoarea părului de protecție variază de la negru la cenușiu, în timp ce părul mărunt este brun-roșcat. La scufundare, blana reține un strat de bule de aer, îmbunătățind izolarea termică a corpului. Castorii năpârlesc o singură dată pe an, în timpul verii (Ionescu et al., 2010). In apă, corpul hidrodinamic este propulsat de puterea membrelor posterioare și a cozii. Degetele membrelor posterioare sunt membranate, fiind adaptate mai ales pentru înot. O particularitate este prezența “ghearei duble” la al doilea deget al membrelor posterioare, folosită pentru toaletarea zilnică a blănii. Capul este puternic, de mărime mijlocie, acoperit cu păr. Urechile mici sunt amplasate în partea superioară. Nasul, scurt și pielos, prezintă o pereche de nări adaptate atât traiului din apă cât și pe uscat. Craniul castorului este masiv. Incisivii sunt mari, acoperiți pe suprafața exterioară de un smalț tare, de culoare portocaliu-aprins, au rădăcina deschisă și o creștere continuă. Interiorul este compus din dentină albă, mai moale și care se tocește mai repede decât smalțul, favorizând formarea unei muchii tăietoare. |
|
5 |
Perioade critice |
Nu are perioade critice |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Utilizează cu succes o varietate de sisteme acvatice de apă dulce: cursuri de apă permanente ramificate, lacuri, brațe moarte, bălți cu alimentare permanentă, canale, cu fluctuații de nivel reduse, cu maluri propice pentru săparea sau construirea vizuinelor, care asigură condiții de adăpost, preferând zonele în care vegetația din apropierea apei este lemnoasă (plop, salcie, anin și specii de arbuști). În timpul sezonului de vegetație, castorul poate utiliza și adăposturi săpate în malul râului, cu intrarea situatădeasupra nivelului apei. În cazul construirii adăposturilor permanente, săpatul începe de sub nivelul apei. Tunelul este săpat până la nivelul apei, astfel formându-se un bazin de apă în aval. Ulterior, castorul excavează alte spații în zidul tunelului, camere în care va sta la limita nivelului apei și se va hrăni în timpul iernii sau în momentele când se simte în nesiguranță în afara locuinței. Nivelul ridicat al apei contribuie la o mai bună protecție față de inamici, astfel castorii putând să se scufunde și să înoate în sistemul de tuneluri subacvatice. Acolo unde e nevoie, castorii construiesc baraje, ridicând nivelul apei din bazinul de lângă camera de hrănire pentru a se proteja de dușmani și pentru crearea de condiții de depozitare a rezervei de hrană pentru perioada de iarnă la intrarea în tuneluri. Sunt animale teritoriale, reacționând agresiv în cazul în care li se încalcă teritoriul pe care îl marchează periodic. Specia este activă tot timpul anului. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 44B. Date specifice speciei Castorfiber la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
1337 Castor fiber |
|
2 |
Informații specifice |
Specia este prezentă în întreg habitatul favorabil al speciei din aria |
|
|
speciei |
naturală protejată. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezidentă |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Reintrodus |
|
6 |
Abundență |
Prezență certă |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Decembrie 2019 |
|
8 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.5. |
|
9 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specia a fost identificată pe întreg habitatul favorabil din aria protejată. Se reproduce în toate zonele cu habitat favorabil, populația fiind în creștere. Efectivul estimat fiind între 150-200 indivizi. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
- |
Descrierea speciei Lutra lutra
Tabelul 45A. Date generale ale speciei Lutra lutra
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1355 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Lutra lutra |
|
3 |
Denumirea populară |
Vidră |
|
4 |
Descrierea speciei |
Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap și laturile corpului, și mai deschisă pe gât, piept și abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile și ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest. Pe uscat, vidra se deplasează greoi, prin salturi. Cu toate acestea reușește să străbată distanțe mari în căutare de ape cu mai mult pește, putând trece dintr-un bazin hidrologic într-altul. Pentru a înota se folosește atât de membrele posterioare, cât și de coadă. Este animal nocturn și de amurg, însă poate fi văzut și ziua. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafață. Animal solitar, cu excepția perioadei de împerechere, teritorial. |
|
5 |
Perioade critice |
Nu are perioade critice. |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Ocupă țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare. Trăiește și în ape sălcii. Are nevoie de adăpost (pădure sau stuf). De regulă, nu își construiește galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezur, sau se mulțumește cu adâncituri naturale de sub țărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care și le adâncește și le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieșire sub nivelul apei și un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. |
|
7 |
Fotografii |
Anexa II |
Tabelul 45B. Date specifice speciei Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Specia |
1355 Lutra lutra |
|
2 |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă în întreg habitatul favorabil al speciei din aria naturală protejată. |
|
3 |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezidentă |
|
4 |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5 |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6 |
Abundență |
Prezență certă |
|
7 |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Decembrie 2019 |
|
8 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Anexa 3.5. |
|
9 |
Distribuția speciei [interpretare] |
Semnele de prezență ale speciei au fost înregistrate în toate zonele de habitat favorabil. Faptul că această specie se reproduce în aria protejată este o certitudine, fapt confirmat de urmele imprimate în noroi a femelelor urmate de pui, efectivul estimat fiind între 50-70 indivizi. |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
- |
Hărțile distribuției speciilor sunt anexate planului de management (Anexa 3.3.-3.5.).3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru ariile naturale protejate Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
Tabelul 46. Alte specii de floră prezente
|
Nr. crt. |
Informație/Atribut |
Observație |
|
1 |
Codul speciei |
(specia nu există în baza de date EUNIS ca specie protejată; ca atare nu are cod) |
|
2 |
Denumirea științifică |
Quercus robur |
|
3 |
Denumirea populară |
Stejar |
|
4 |
0bservații |
Este vorba de 56 exemplare seculare de stejar (Quercus robur s.l.) din Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), care este declarată monument al naturii datorită vârstei și dimensiunilor impresionante ale acestor arbori. Aria naturală protejată este situată pe islazul comunal al localității Alexeni cu o suprafață de 37 ha. |
În general, în România, ariile naturale protejate sunt localizate în zone rurale. Multe dintre aceste comunități din astfel de zone rurale contribuie, într-o mică măsură, la creșterea economică, însă își păstrează structura socială și modul tradițional de viață. Astfel că dezvoltarea rurală trebuie să fie bazată pe interesele și implicarea comunității care trăiește în regiune. Prin "comunitate" se înțelege populația care locuiește în zona rurală studiată. Ea reprezintă baza pentru dezvoltarea rurală durabilă pentru că:a) Pot identifica cel mai bine problemele și nevoile existente;b) Controlează majoritatea resurselor zonei, clădirile, produsele locale pe care dezvoltarea este bazată;c) Priceperea, tradițiile, experiența și energia sunt principalele resurse pentru dezvoltare;d) Angajamentul comunităților este vital.
În plus, dacă va exista o implicare activă și energică a comunităților, șansele ca locuitorii existenți să rămână în zonă vor crește, inclusiv probabilitatea de stabilire a noi locuitori.
Pe plan administrativ, în comunele și orașele aflate în raza ariilor naturale protejate vizate de planul de management, autoritățile la nivel local sunt: consiliile locale și primăriile. Consiliile locale au inițiativă și hotărăsc, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.
Tabelul 47. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariilor naturale protejate
|
Județ |
UAT |
Procent din UAT |
Procent din ANP |
||
|
SPA0152 |
SCI0290 |
SPA0152 |
SCI0290 |
||
|
Prahova |
Balta Doamnei |
39,1% |
39,1% |
5,5% |
5,1% |
|
Prahova |
Brazi |
8,3% |
8,3% |
1,5% |
1,4% |
|
Prahova |
Ciorani |
1,9% |
1,9% |
0,6% |
0,6% |
|
Prahova |
Cocorăștii Colț |
19,2% |
19,2% |
2,0% |
1,9% |
|
Prahova |
Drăgănești |
9,2% |
9,2% |
3,2% |
3,0% |
|
Prahova |
Dumbrava |
7,3% |
7,3% |
1,8% |
1,7% |
|
Prahova |
Gherghița |
6,7% |
6,7% |
0,9% |
0,9% |
|
Prahova |
Gorgota |
19,7% |
19,7% |
2,5% |
2,4% |
|
Prahova |
Olari |
2,5% |
2,5% |
0,2% |
0,2% |
|
Prahova |
Puchenii Mari |
6,7% |
6,7% |
1,5% |
1,4% |
|
Prahova |
Râfov |
20,6% |
20,6% |
3,4% |
3,2% |
|
Prahova |
Șirna |
16,3% |
16,3% |
3,2% |
3,0% |
|
Prahova |
Târgșoru Vechi |
3,2% |
3,2% |
0,6% |
0,6% |
|
Prahova |
Tinosu |
44,2% |
44,2% |
3,2% |
3,0% |
|
Prahova |
Valea Călugărească |
0,8% |
0,8% |
0,2% |
0,1% |
|
Ialomița |
Municipiul Slobozia |
12,2% |
12,2% |
6,1% |
5,7% |
|
Ialomița |
Municipiul Urziceni |
1,6% |
1,6% |
0,3% |
0,3% |
|
Ialomița |
Oraș Căzănești |
1,3% |
1,3% |
0,3% |
0,3% |
|
Ialomița |
Oraș Fierbinți-Târg |
6,2% |
6,2% |
1,4% |
1,3% |
|
Ialomița |
Oraș Țăndărei |
2,9% |
3,4% |
1,3% |
1,4% |
|
Ialomița |
Adâncata |
7,6% |
7,6% |
1,4% |
1,3% |
|
Ialomița |
Albești |
5,0% |
5,0% |
1,2% |
1,1% |
|
Ialomița |
Alexeni |
19,8% |
19,8% |
3,4% |
3,2% |
|
Ialomița |
Andrășești |
24,1% |
24,1% |
4,4% |
4,1% |
|
Ialomița |
Axintele |
19,8% |
19,8% |
9,5% |
8,9% |
|
Ialomița |
Balaciu |
5,9% |
5,9% |
2,1% |
1,9% |
|
Ialomița |
Bărbulești |
2,5% |
2,5% |
0,1% |
0,1% |
|
Ialomița |
Bărcănești |
11,3% |
11,3% |
5,0% |
4,7% |
|
Ialomița |
Borănești |
10,8% |
10,8% |
1,5% |
1,4% |
|
Ialomița |
Brazi (Rădulești) |
12,7% |
12,7% |
1,1% |
1,1% |
|
Ialomița |
Bucu |
17,2% |
17,2% |
2,9% |
2,7% |
|
Ialomița |
Buești |
4,6% |
4,6% |
0,5% |
0,4% |
|
Ialomița |
Ciochina |
3,8% |
3,8% |
1,4% |
1,3% |
|
Ialomița |
Ciulnița |
4,2% |
4,2% |
1,1% |
1,1% |
|
Ialomița |
Cosimbești |
2,0% |
2,0% |
0,4% |
0,4% |
|
Ialomița |
Coșereni |
15,7% |
15,7% |
2,8% |
2,6% |
|
Ialomița |
Dridu |
15,9% |
16,4% |
3,6% |
3,4% |
|
Ialomița |
Giurgeni |
- |
1,6% |
- |
0,8% |
|
Ialomița |
Ion Roată |
9,5% |
9,5% |
1,7% |
1,5% |
|
Ialomița |
Maia |
16,4% |
16,4% |
1,7% |
1,6% |
|
Ialomița |
Manasia |
5,8% |
5,8% |
0,8% |
0,7% |
|
Ialomița |
Mărculești |
12,3% |
12,3% |
2,1% |
2,0% |
|
Ialomița |
Mihail Kogălniceanu |
- |
1,9% |
- |
0,6% |
|
Ialomița |
Moldoveni |
22,5% |
22,5% |
2,3% |
2,1% |
|
Ialomița |
Munteni-Buzău |
1,6% |
1,6% |
0,3% |
0,3% |
|
Ialomița |
0grada |
1,9% |
1,9% |
0,5% |
0,4% |
|
Ialomița |
Perieți |
14,0% |
14,0% |
4,4% |
4,1% |
|
Ialomița |
Platonești |
0,3% |
2,4% |
0,0% |
0,4% |
|
Ialomița |
Sălcioara |
7,1% |
1,7% |
2% |
1,5% |
|
Ialomița |
Sărățeni |
4,1% |
0,5% |
1% |
0,5% |
|
Ialomița |
Săveni |
1,7% |
0,6% |
1% |
0,6% |
|
Ialomița |
Sfântu Gheorghe |
3,2% |
0,9% |
1% |
0,8% |
|
Ialomița |
Sudiți |
2,2% |
2,2% |
0,5% |
0,5% |
|
Ialomița |
Vlădeni |
- |
9,4% |
- |
4,6% |
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariei/ariilor naturale protejate (Anexa 4.1.).
În continuare, în cadrul prezentului plan, sunt analizate aspecte relevante referitoare la starea existentă a comunităților locale.Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale
Având în vedere numărul mare al unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariilor naturale protejate, au fost selectate localitățile cu ponderea cea mai mare (peste 20%) din suprafața ariilor din fiecare județ, care au fost descrise în continuare. De asemenea, a fost selectată și comuna Balaciu deoarece ariile naturale protejate includ și intravilanul satelor Copuzu, Crăsanii de Jos și Crăsanii de Sus.
Balaciu este o comună în județul Ialomița, formată din satele Balaciu (reședința), Copuzu, Crăsanii de Jos și Crăsanii de Sus. Comuna se află în jumătatea centrală, ușor vestică, a județului și se întinde pe aproape toată lățimea nord-sudică a acestuia. Este străbătută de râul Ialomița care curge de la vest la est, precum și de șoseaua națională DN2A ce leagă Slobozia de Urziceni, și de calea ferată ce leagă cele două orașe, deservită de gara Sărățuica. Sudul comunei este traversat și de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu DN2A, pe malul opus al Ialomiței, de la Coșereni la Slobozia și apoi la Țăndărei.
Alexeni este o comună în județul Ialomița, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află pe malul stâng al Ialomiței, la est de Urziceni și este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Urziceni de Slobozia, precum și de calea ferată care leagă cele două orașe, linie deservită de gara Alexeni.
Andrășești este o comună în județul Ialomița, formată din satele Andrășești (reședința) și Orboești. Localitatea se află pe malul stâng al Ialomiței și este străbătută de șoseaua națională DN2A care leagă Urziceni de Slobozia, precum și de calea ferată ce leagă cele două orașe, linie deservită de stația Andrășești.
Axintele este o comună în județul Ialomița, formată din satele Axintele (reședința), Bărbătescu și Horia. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al râului Ialomița, iar localitățile Axintele și Bărbătescu sunt străbătute de șoseaua județeană DJ201 care merge paralel cu DN2A pe malul opus al râului. Principalele activități zonale sunt apicultura, agricultura și zootehnia.
Moldoveni este o comună în județul Ialomița, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, puțin în aval de vărsarea Prahovei în râul Ialomița, pe malul stâng al acestuia din urmă. Este traversată de șoseaua județeană DJ201A, care duce spre est la Urziceni (unde se termină în DN2) și spre nord la Adâncata și mai departe în județul Prahova la Ciorani (unde se termină în DN1D). Prin comună trece și calea ferată București- Urziceni. Populația activă din comună este calificată în domenii ca industria ușoară, construcțiile sau agricultura.
Comuna Balta Doamnei este așezată în partea de sud a județului Prahova, pe malul stâng al râului Ialomița și este formată din satele: Balta Doamnei - centrul administrativ, Bira, Curcubeu, Lacu Turcului. Accesul rutier în localitate este asigurat pe DN1-6 Ploiești - Puchenii Mari - Balta Doamnei și DJ100B Lacul Turcului - Gherghița.
Râfov este o comună în județul Prahova, formată din satele Antofiloaia, Buchilași, Buda, Goga, Mălăiești, Moara Domnească, Palanca, Râfov (reședința) și Sicrita. Comuna Râfov este situată în zona de câmpie de la sud de Ploiești, pe malurile Teleajenului, în zona de vărsare a acestui râu în Prahova. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, cu acces la aceasta. De asemenea, comuna este deservită de mai multe șosele județene.
Comuna Gorgota are în componență cinci sate: Gorgota, Potigrafu, Poenarii Apostoli, Crivina și Fânari. Ea se află în extremitatea sudică a județului Prahova, pe malul stâng al Ialomiței, și pe malul drept al Prahovei, fiind străbătută de râul Poienari. Comuna Gorgota are o altitudine ce variază între 66-80 m. Amplasarea sa pe șoseaua națională DN1, a favorizat, prin legături facile cu regiunea înconjurătoare, o dezvoltare complexă și destul de rapidă.
Tinosu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Pisculești, Predești și Tinosu (reședința). Comuna este așezată pe râul Prahova, în zona cursului său inferior, în câmpia piemontană a Ploieștilor. Comuna Tinosu este înconjurată la nord, vest și sud de pădure, iar la nord-est de râul Prahova. Relieful comunei este câmpie, cu lunci spre apa Prahovei. Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de la sud la nord de magistrala C.F.R. București-Brașov.
În ceea ce privește populația localităților de pe raza ariilor naturale protejate, se constată o descreștere a numărului de locuitori în anul 2020 comparativ cu anul 2015, cu excepția comunelor Dumbrava, Târgșorul Vechi (Prahova) și Borănești, Bucu, Ograda (Ialomița), însă diferențele sunt foarte mici (de ordinul zecilor). Singura localitate unde s-a înregistrat o creștere mai accentuată a populației este Orașul Țăndărei.
Cele mai recente date disponibile referitoare la natalitate și la migrație sunt din anul 2019. Referitor la natalitate, în cazul localităților din județul Prahova, se observă în general un trend ascedent comparativ cu anul 2015. În schimb, în județul Ialomița, în majoritatea localităților, natalitatea scade față de anii precedenți. În ceea ce privește numărul de stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate, acesta a înregistrat o tendință ușor crescătoare în anul 2019 comparativ cu anul 2015, la nivelul ambelor județe. Cu toate acestea, numărul redus de noi născuți și stabiliri de reședințe contribuie la o scădere vizibilă a numărului de locuitori.Date demografice privind comunitatea locală
În județul Prahova, localitățile cu densități ridicate ale populației estimate în sit sunt Râfov, Tinosu, Gorgota și Balta Doamnei (prezență estimată în ariile naturale protejate peste 900 de persoane; Tabelul 48).
Tabelul 48. Populația localităților aflate în interiorul ariilor naturale protejate
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
Sexe |
An de referință 2015 |
An de analizat 2020 |
|
|
Număr total |
Prezență estimată în sit |
|||||
|
1 |
Prahova |
Balta Doamnei |
Total |
2.417 |
2.332 |
912 |
|
Masculin |
1.192 |
1.146 |
||||
|
Feminin |
1.225 |
1.186 |
||||
|
2 |
Prahova |
Brazi |
Total |
8.312 |
8.299 |
689 |
|
Masculin |
4.037 |
4.022 |
||||
|
Feminin |
4.275 |
4.277 |
||||
|
3 |
Prahova |
Ciorani |
Total |
6.816 |
6.588 |
125 |
|
Masculin |
3.376 |
3.259 |
||||
|
Feminin |
3.440 |
3.329 |
||||
|
4 |
Prahova |
Cocorăștii Colț |
Total |
3.008 |
2.871 |
551 |
|
Masculin |
1.520 |
1.442 |
||||
|
Feminin |
1.488 |
1.429 |
||||
|
5 |
Prahova |
Drăgănești |
Total |
4.944 |
4.744 |
436 |
|
Masculin |
2.418 |
2.341 |
||||
|
Feminin |
2.526 |
2.403 |
||||
|
6 |
Prahova |
Dumbrava |
Total |
4.476 |
4.486 |
327 |
|
Masculin |
2.254 |
2.264 |
||||
|
Feminin |
2.222 |
2.222 |
||||
|
7 |
Prahova |
Gherghița |
Total |
2.010 |
1.958 |
131 |
|
Masculin |
1.030 |
994 |
||||
|
Feminin |
980 |
964 |
||||
|
8 |
Prahova |
Gorgota |
Total |
5.196 |
4.909 |
967 |
|
Masculin |
2.553 |
2.435 |
||||
|
Feminin |
2.643 |
2.474 |
||||
|
9 |
Prahova |
Olari |
Total |
1.941 |
1.836 |
46 |
|
Masculin |
928 |
905 |
||||
|
Feminin |
1.013 |
931 |
||||
|
10 |
Prahova |
Puchenii Mari |
Total |
8.453 |
8.239 |
552 |
|
Masculin |
4.119 |
4.014 |
||||
|
Feminin |
4.334 |
4.225 |
||||
|
11 |
Prahova |
Râfov |
Total |
5.418 |
5.330 |
1.098 |
|
Masculin |
2.687 |
2.674 |
||||
|
Feminin |
2.731 |
2.656 |
||||
|
12 |
Prahova |
Șirna |
Total |
4.943 |
4.672 |
762 |
|
Masculin |
2.407 |
2.297 |
||||
|
Feminin |
2.536 |
2.375 |
||||
|
13 |
Prahova |
Târgșoru Vechi |
Total |
10.129 |
10.968 |
351 |
|
Masculin |
5.125 |
5.551 |
||||
|
Feminin |
5.004 |
5.417 |
||||
|
14 |
Prahova |
Tinosu |
Total |
2.447 |
2.351 |
1.039 |
|
Masculin |
1.208 |
1.158 |
||||
|
Feminin |
1.239 |
1.193 |
||||
|
15 |
Prahova |
Valea Călugărească |
Total |
10.916 |
10.824 |
87 |
|
Masculin |
5.347 |
5.326 |
||||
|
Feminin |
5569 |
5.498 |
||||
|
16 |
Ialomița |
Municipiul Slobozia |
Total |
53.438 |
51.391 |
6.270 |
|
Masculin |
25.506 |
24.306 |
||||
|
Feminin |
27.932 |
27.085 |
||||
|
17 |
Ialomița |
Municipiul Urziceni |
Total |
17.719 |
16.656 |
266 |
|
Masculin |
8.509 |
7.914 |
||||
|
Feminin |
9.210 |
8.742 |
||||
|
18 |
Ialomița |
Oraș Căzănești |
Total |
3.587 |
3.506 |
46 |
|
Masculin |
1.787 |
1.742 |
||||
|
Feminin |
1.800 |
1.764 |
||||
|
19 |
Ialomița |
Oraș Fierbinți- Târg |
Total |
4.675 |
4.484 |
278 |
|
Masculin |
2.305 |
2.198 |
||||
|
Feminin |
2.370 |
2.286 |
||||
|
20 |
Ialomița |
Oraș Țăndărei |
Total |
17.022 |
17.488 |
595 |
|
Masculin |
8.371 |
8.585 |
||||
|
Feminin |
8.651 |
8.903 |
||||
|
21 |
Ialomița |
Adâncata |
Total |
2.519 |
2.325 |
177 |
|
Masculin |
1.203 |
1.120 |
||||
|
Feminin |
1.316 |
1.205 |
||||
|
22 |
Ialomița |
Albești |
Total |
1.315 |
1.189 |
59 |
|
Masculin |
666 |
598 |
||||
|
Feminin |
649 |
591 |
||||
|
23 |
Ialomița |
Alexeni |
Total |
2.414 |
2.343 |
464 |
|
Masculin |
1.175 |
1.144 |
||||
|
Feminin |
1.239 |
1.199 |
||||
|
24 |
Ialomița |
Andrășești |
Total |
2.243 |
2.168 |
522 |
|
Masculin |
1.103 |
1.080 |
||||
|
Feminin |
1.140 |
1.088 |
||||
|
25 |
Ialomița |
Axintele |
Total |
2.458 |
2.269 |
449 |
|
Masculin |
1.223 |
1.124 |
||||
|
Feminin |
1.235 |
1.145 |
||||
|
26 |
Ialomița |
Balaciu |
Total |
1.653 |
1.491 |
88 |
|
Masculin |
818 |
738 |
||||
|
Feminin |
835 |
753 |
||||
|
27 |
Ialomița |
Bărbulești |
Total |
6.916 |
7.599 |
190 |
|
Masculin |
3.576 |
3.915 |
||||
|
Feminin |
3.340 |
3.684 |
||||
|
28 |
Ialomița |
Bărcănești |
Total |
3.660 |
3.516 |
397 |
|
Masculin |
1.790 |
1.749 |
||||
|
Feminin |
1.870 |
1.767 |
||||
|
29 |
Ialomița |
Borănești |
Total |
2.430 |
2.504 |
270 |
|
Masculin |
1.245 |
1.282 |
||||
|
Feminin |
1.185 |
1.222 |
||||
|
30 |
Ialomița |
Brazi (Rădulești) |
Total |
1.233 |
1.128 |
143 |
|
Masculin |
596 |
540 |
||||
|
Feminin |
637 |
588 |
||||
|
31 |
Ialomița |
Bucu |
Total |
2.474 |
2.479 |
426 |
|
Masculin |
1.191 |
1.217 |
||||
|
Feminin |
1.283 |
1.262 |
||||
|
32 |
Ialomița |
Buești |
Total |
1.057 |
986 |
45 |
|
Masculin |
525 |
495 |
||||
|
Feminin |
532 |
491 |
||||
|
33 |
Ialomița |
Ciochina |
Total |
3.199 |
3.038 |
115 |
|
Masculin |
1.575 |
1.491 |
||||
|
Feminin |
1.624 |
1.547 |
||||
|
34 |
Ialomița |
Ciulnița |
Total |
2.498 |
2.347 |
99 |
|
Masculin |
1.241 |
1.177 |
||||
|
Feminin |
1.257 |
1.170 |
||||
|
35 |
Ialomița |
Cosimbești |
Total |
1.877 |
1.779 |
36 |
|
Masculin |
931 |
890 |
||||
|
Feminin |
946 |
889 |
||||
|
36 |
Ialomița |
Coșereni |
Total |
4.596 |
4.339 |
681 |
|
Masculin |
2.279 |
2.149 |
||||
|
Feminin |
2.317 |
2.190 |
||||
|
37 |
Ialomița |
Dridu |
Total |
3.374 |
3.131 |
513 |
|
Masculin |
1.609 |
1.509 |
||||
|
Feminin |
1.765 |
1.622 |
||||
|
38 |
Ialomița |
Giurgeni |
Total |
1.492 |
1.370 |
22 |
|
Masculin |
765 |
725 |
||||
|
Feminin |
727 |
645 |
||||
|
39 |
Ialomița |
Ion Roată |
Total |
3.775 |
3.631 |
345 |
|
Masculin |
1.832 |
1.786 |
||||
|
Feminin |
1.943 |
1.845 |
||||
|
40 |
Ialomița |
Maia |
Total |
1.676 |
1.626 |
267 |
|
Masculin |
819 |
813 |
||||
|
Feminin |
857 |
813 |
||||
|
41 |
Ialomița |
Manasia |
Total |
4.702 |
4.572 |
265 |
|
Masculin |
2.280 |
2.212 |
||||
|
Feminin |
2.422 |
2.360 |
||||
|
42 |
Ialomița |
Mărculesti |
Total |
1.573 |
1.556 |
191 |
|
Masculin |
808 |
795 |
||||
|
Feminin |
765 |
761 |
||||
|
43 |
Ialomița |
Mihail Kogălniceanu |
Total |
3.319 |
3.219 |
61 |
|
Masculin |
1.670 |
1.643 |
||||
|
Feminin |
1.649 |
1.576 |
||||
|
44 |
Ialomița |
Moldoveni |
Total |
1.123 |
1.082 |
243 |
|
Masculin |
553 |
521 |
||||
|
Feminin |
570 |
561 |
||||
|
45 |
Ialomița |
Munteni- Buzău |
Total |
3.530 |
3.324 |
53 |
|
Masculin |
1.743 |
1.656 |
||||
|
Feminin |
1.787 |
1.668 |
||||
|
46 |
Ialomița |
Ograda |
Total |
2.882 |
2.906 |
55 |
|
Masculin |
1.454 |
1.461 |
||||
|
Feminin |
1.428 |
1.445 |
||||
|
47 |
Ialomița |
Perieți |
Total |
3.753 |
3.659 |
512 |
|
Masculin |
1.873 |
1.815 |
||||
|
Feminin |
1.880 |
1.844 |
||||
|
48 |
Ialomița |
Platonesti |
Total |
1.942 |
1.850 |
44 |
|
Masculin |
956 |
922 |
||||
|
Feminin |
986 |
928 |
||||
|
49 |
Ialomița |
Sălcioara |
Total |
2.284 |
2.159 |
37 |
|
Masculin |
1.180 |
1.139 |
||||
|
Feminin |
1.104 |
1.020 |
||||
|
50 |
Ialomița |
Sărățeni |
Total |
1.254 |
1.172 |
6 |
|
Masculin |
599 |
552 |
||||
|
Feminin |
655 |
620 |
||||
|
51 |
Ialomița |
Săveni |
Total |
3.512 |
3.420 |
21 |
|
Masculin |
1.767 |
1.702 |
||||
|
Feminin |
1.745 |
1.718 |
||||
|
52 |
Ialomița |
Sfântu Gheorghe |
Total |
1.929 |
1.845 |
17 |
|
Masculin |
917 |
894 |
||||
|
Feminin |
1.012 |
951 |
||||
|
53 |
Ialomița |
Sudiți |
Total |
2.152 |
2.013 |
44 |
|
Masculin |
1.069 |
1.015 |
||||
|
Feminin |
1.083 |
998 |
||||
|
54 |
Ialomița |
Vlădeni |
Total |
2.201 |
2.106 |
198 |
|
Masculin |
1.092 |
1.078 |
||||
|
Feminin |
1.109 |
1.028 |
||||
În județul Ialomița, Municipiul Slobozia prezintă cea mai mare populație estimată în ariile naturale protejate (6.270 persoane), urmat de localitatea Coșereni (681 persoane), orașul Țăndărei unde se estimeză un număr de 595 persoane și localitatea Andrășești cu 522 persoane (Tabelul 48).
În cazul Pădurii Alexeni, situată pe raza localității Alexeni, prezența estimată a persoanelor în această arie naturală protejată este de 464 persoane (Tabelul 48).
Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariilor naturale protejate și care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul ariilor
Având în vedere faptul că terenurile din cadrul siturilor sunt dispuse în lungul albiei râului Ialomița și că toate localitățile limitrofe au fost luate în studiu, nu este necesară și analiza altor localități aflate în apropierea ariilor naturale protejate, acestea fiind nerelevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul sitului.
Analizând natalitatea populației în zonele cu prezență estimată în sit ridicată putem observa că pentru localitățile din județul Prahova se înregistrează, în general, un plus demografic al tendinței (anul 2019 față de 2015; Tabelul 49). Localități ca Râfov, Tinosu sau Balta Doamnei înregistrează un plus al natalității în anul 2019 față de anul 2015 (Tabelul 49).
Tabelul 49. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
An de referință |
An de analizat |
|
2015 |
2019 |
|||
|
1 |
Prahova |
Balta Doamnei |
17 |
24 |
|
2 |
Prahova |
Brazi |
68 |
68 |
|
3 |
Prahova |
Ciorani |
52 |
52 |
|
4 |
Prahova |
Cocorăștii Colț |
26 |
22 |
|
5 |
Prahova |
Drăgănești |
47 |
40 |
|
6 |
Prahova |
Dumbrava |
36 |
49 |
|
7 |
Prahova |
Gherghița |
25 |
23 |
|
8 |
Prahova |
Gorgota |
49 |
34 |
|
9 |
Prahova |
Olari |
18 |
20 |
|
10 |
Prahova |
Puchenii Mari |
56 |
48 |
|
11 |
Prahova |
Râfov |
44 |
49 |
|
12 |
Prahova |
Șirna |
29 |
36 |
|
13 |
Prahova |
Târgșoru Vechi |
105 |
113 |
|
14 |
Prahova |
Tinosu |
14 |
20 |
|
15 |
Prahova |
Valea Călugărească |
112 |
100 |
|
16 |
Ialomița |
Municipiul Slobozia |
434 |
326 |
|
17 |
Ialomița |
Municipiul Urziceni |
152 |
141 |
|
18 |
Ialomița |
Oraș Căzănești |
36 |
44 |
|
19 |
Ialomița |
Oraș Fierbinți-Târg |
40 |
28 |
|
20 |
Ialomița |
Oraș Țăndărei |
312 |
221 |
|
21 |
Ialomița |
Adâncata |
15 |
11 |
|
22 |
Ialomița |
Albești |
7 |
14 |
|
23 |
Ialomița |
Alexeni |
23 |
20 |
|
24 |
Ialomița |
Andrășești |
16 |
21 |
|
25 |
Ialomița |
Axintele |
20 |
22 |
|
26 |
Ialomița |
Balaciu |
14 |
12 |
|
27 |
Ialomița |
Bărbulești |
166 |
122 |
|
28 |
Ialomița |
Bărcănești |
35 |
38 |
|
29 |
Ialomița |
Borănești |
47 |
32 |
|
30 |
Ialomița |
Brazi (Rădulești) |
7 |
10 |
|
31 |
Ialomița |
Bucu |
22 |
24 |
|
32 |
Ialomița |
Buești |
6 |
9 |
|
33 |
Ialomița |
Ciochina |
32 |
21 |
|
34 |
Ialomița |
Ciulnița |
23 |
19 |
|
35 |
Ialomița |
Cosimbești |
12 |
9 |
|
36 |
Ialomița |
Coșereni |
32 |
29 |
|
37 |
Ialomița |
Dridu |
19 |
23 |
|
38 |
Ialomița |
Giurgeni |
12 |
10 |
|
39 |
Ialomița |
Ion Roată |
40 |
34 |
|
40 |
Ialomița |
Maia |
9 |
20 |
|
41 |
Ialomița |
Manasia |
37 |
31 |
|
42 |
Ialomița |
Mărculești |
15 |
15 |
|
43 |
Ialomița |
Mihail Kogălniceanu |
27 |
23 |
|
44 |
Ialomița |
Moldoveni |
8 |
11 |
|
45 |
Ialomița |
Munteni-Buzău |
32 |
25 |
|
46 |
Ialomița |
Ograda |
33 |
25 |
|
47 |
Ialomița |
Perieți |
22 |
25 |
|
48 |
Ialomița |
Platonești |
12 |
9 |
|
49 |
Ialomița |
Sălcioara |
22 |
14 |
|
50 |
Ialomița |
Sărățeni |
20 |
9 |
|
51 |
Ialomița |
Săveni |
38 |
32 |
|
52 |
Ialomița |
Sfântu Gheorghe |
21 |
12 |
|
53 |
Ialomița |
Sudiți |
12 |
8 |
|
54 |
Ialomița |
Vlădeni |
28 |
16 |
Migrația este un alt factor ce afectează negativ dinamica demografică la nivelul comunităților analizate. Potrivit datelor oficiale raportate de Institutul Național de Statistică în toți anii analizați există o balanță migrațională negativă, persoanele ce pleacă din zonă fiind mai numeroase decât cele ce se mută cu domiciliul aici. Potrivit datelor INS, numai în anul 2019 din cele 54 localități analizate au plecat 1.911 de persoane față de anul 2015 când au plecat 1.757 persoane (Tabelul 50). Acest fenomen accentuează gradul de îmbătrânire a populației în condițiile în care persoanele care pleacă sunt, de regulă, persoane tinere în căutare de loc de muncă sau un nivel superior de educație, iar persoanele ce vin în zonă sunt persoane vârstnice cu statut de pensionari. Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populația locală pe un trend descendent.
Tabelul 50. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
An de referință |
An de analizat |
|
2015 |
2019 |
|||
|
1 |
Prahova |
Balta Doamnei |
6 |
16 |
|
2 |
Prahova |
Brazi |
45 |
38 |
|
3 |
Prahova |
Ciorani |
32 |
41 |
|
4 |
Prahova |
Cocorăștii Colț |
12 |
15 |
|
5 |
Prahova |
Drăgănești |
15 |
16 |
|
6 |
Prahova |
Dumbrava |
7 |
14 |
|
7 |
Prahova |
Gherghița |
9 |
15 |
|
8 |
Prahova |
Gorgota |
2 |
13 |
|
9 |
Prahova |
Olari |
3 |
8 |
|
10 |
Prahova |
Puchenii Mari |
65 |
60 |
|
11 |
Prahova |
Râfov |
28 |
29 |
|
12 |
Prahova |
Șirna |
18 |
26 |
|
13 |
Prahova |
Târgșoru Vechi |
47 |
44 |
|
14 |
Prahova |
Tinosu |
5 |
5 |
|
15 |
Prahova |
Valea Călugărească |
55 |
52 |
|
16 |
Ialomița |
Municipiul Slobozia |
725 |
768 |
|
17 |
Ialomița |
Municipiul Urziceni |
116 |
192 |
|
18 |
Ialomița |
0raș Căzănești |
10 |
13 |
|
19 |
Ialomița |
0raș Fierbinți-Târg |
64 |
58 |
|
20 |
Ialomița |
0raș Țăndărei |
72 |
66 |
|
21 |
Ialomița |
Adâncata |
12 |
11 |
|
22 |
Ialomița |
Albești |
- |
2 |
|
23 |
Ialomița |
Alexeni |
7 |
8 |
|
24 |
Ialomița |
Andrășești |
18 |
6 |
|
25 |
Ialomița |
Axintele |
3 |
12 |
|
26 |
Ialomița |
Balaciu |
88 |
88 |
|
27 |
Ialomița |
Bărbulești |
3 |
9 |
|
28 |
Ialomița |
Bărcănești |
7 |
13 |
|
29 |
Ialomița |
Borănești |
7 |
8 |
|
30 |
Ialomița |
Brazi (Rădulești) |
10 |
32 |
|
31 |
Ialomița |
Bucu |
9 |
10 |
|
32 |
Ialomița |
Buești |
6 |
1 |
|
33 |
Ialomița |
Ciochina |
15 |
13 |
|
34 |
Ialomița |
Ciulnița |
7 |
13 |
|
35 |
Ialomița |
Cosimbești |
11 |
9 |
|
36 |
Ialomița |
Coșereni |
32 |
27 |
|
37 |
Ialomița |
Dridu |
29 |
21 |
|
38 |
Ialomița |
Giurgeni |
6 |
4 |
|
39 |
Ialomița |
Ion Roată |
15 |
9 |
|
40 |
Ialomița |
Maia |
4 |
17 |
|
41 |
Ialomița |
Manasia |
21 |
13 |
|
42 |
Ialomița |
Mărculești |
5 |
7 |
|
43 |
Ialomița |
Mihail Kogălniceanu |
22 |
10 |
|
44 |
Ialomița |
Moldoveni |
5 |
13 |
|
45 |
Ialomița |
Munteni-Buzău |
7 |
12 |
|
46 |
Ialomița |
Ograda |
4 |
4 |
|
47 |
Ialomița |
Perieți |
10 |
8 |
|
48 |
Ialomița |
Platonești |
8 |
13 |
|
49 |
Ialomița |
Sălcioara |
13 |
6 |
|
50 |
Ialomița |
Sărățeni |
3 |
8 |
|
51 |
Ialomița |
Săveni |
18 |
8 |
|
52 |
Ialomița |
Sfântu Gheorghe |
4 |
1 |
|
53 |
Ialomița |
Sudiți |
11 |
7 |
|
54 |
Ialomița |
Vlădeni |
1 |
7 |
În anul 2019, majoritatea municipiilor aflate în interiorul ariilor naturale protejate dispuneau de dotările necesare unui trai decent: rețea de distribuție a apei potabile, rețea de alimentare cu gaze naturale, canalizare, telefonie fixă și mobilă. În schimb, la nivelul comunelor, utilitățile existente predominante sunt doar apa potabilă și rețelele de comunicații fixe și mobile și bineînțeles, încălzirea cu lemne, rețea de distribuție a gazelor naturale existând doar în 13 comune dintre cele luate în studiu. În privința utilităților se remarcă lipsa canalizării la nivelul a 39 de localități din cele 54 analizate (Tabelul 51). De asemenea, lipsa serviciilor de salubritate/colectare deșeuri la nivelul tuturor comunităților din proximitatea ariilor naturale protejate. În același timp, infrastructura de canalizare lipsește în majoritatea comunităților excepție doar 4 localități dispunând de acest serviciu. Lipsa utilităților publice privind alimentarea cu gaze determină un grad mare de dependență a populației locale față de resursele naturale existente inclusiv la nivelul ariilor naturale protejate. Din acest punct de vedere este de așteptat ca prezența umană la nivelul zonelor din interiorul ariilor naturale protejate să fie relativ ridicată și să constituie un important factor de impact antropic.
Tabelul 51. Utilități publice din anul 2019, pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
Utilități existente [Da/Nu] |
|||||||
|
Apă |
Canalizare |
Stație epurare* |
încălzire cu lemne |
încălzire cu gaze |
Colectare deșeuri |
Comunicații - telefonie fixă |
Comunicații - telefonie mobilă |
|||
|
1 |
Prahova |
Balta Doamnei |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
2 |
Prahova |
Brazi |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
3 |
Prahova |
Ciorani |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
4 |
Prahova |
Cocorăștii Colț |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
5 |
Prahova |
Drăgănești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
6 |
Prahova |
Dumbrava |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
7 |
Prahova |
Gherghița |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
8 |
Prahova |
Gorgota |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
9 |
Prahova |
Olari |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
10 |
Prahova |
Puchenii Mari |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
11 |
Prahova |
Râfov |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
12 |
Prahova |
Șima |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
13 |
Prahova |
Târgșoru Vechi |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
14 |
Prahova |
Tinosu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
15 |
Prahova |
Valea Călugărească |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
16 |
Ialomița |
Municipiul Slobozia |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
|
17 |
Ialomița |
Municipiul Urziceni |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
|
18 |
Ialomița |
Oraș Căzănești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
19 |
Ialomița |
Oraș Fierbinți- Târg |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
|
20 |
Ialomița |
Oraș Țăndărei |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
|
21 |
Ialomița |
Adâncata |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
22 |
Ialomița |
Albești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
23 |
Ialomița |
Alexeni |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
24 |
Ialomița |
Andrășești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
25 |
Ialomița |
Axintele |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
26 |
Ialomița |
Balaciu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
27 |
Ialomița |
Bărbulești |
Nu |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
28 |
Ialomița |
Bărcănești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
29 |
Ialomița |
Borănești |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
30 |
Ialomița |
Brazi (Rădulești) |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
31 |
Ialomița |
Bucu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
32 |
Ialomița |
Buești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
33 |
Ialomița |
Ciochina |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
34 |
Ialomița |
Ciulnița |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
35 |
Ialomița |
Cosimbești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
36 |
Ialomița |
Coșereni |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
37 |
Ialomița |
Dridu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
38 |
Ialomița |
Giurgeni |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
39 |
Ialomița |
Ion Roată |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
40 |
Ialomița |
Maia |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
41 |
Ialomița |
Manasia |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Da |
|
42 |
Ialomița |
Mărculești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
43 |
Ialomița |
Mihail Kogălniceanu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
44 |
Ialomița |
Moldoveni |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
45 |
Ialomița |
Munteni-Buzău |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
46 |
Ialomița |
Ograda |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
47 |
Ialomița |
Perieți |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
48 |
Ialomița |
Platonești |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
49 |
Ialomița |
Sălcioara |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
50 |
Ialomița |
Sărățeni |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
51 |
Ialomița |
Săveni |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
52 |
Ialomița |
Sfântu Gheorghe |
Da |
Da |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
53 |
Ialomița |
Sudiți |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
|
54 |
Ialomița |
Vlădeni |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Nu |
Nu |
Da |
Da |
* Datele referitoare la stațiile de epurare au fost disponibile pentru anul 2004.Efective de animale
Creșterea animalelor reprezintă, alături de cultivarea pământului, principala activitate economică de subzistență. Populația din localitățile de pe raza ariilor naturale protejate sunt axate pe creșterea porcinelor și a bovinelor. Efective mari de porcine se regăsesc pe raza localităților Brazi, Puchenii Mari și Ciorani (Prahova) sau Munteni-Buzău, Ion Roată sau Axintele (Ialomița) (Tabelul 52).
Tabelul 52. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la anul 2010, pentru localitățile aflate în interiorul ariilor naturale protejate
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
Număr de animale pe categorii principale |
|||
|
Bovine |
Porcine |
Ovine |
Păsări |
|||
|
1 |
Prahova |
Balta Doamnei |
102 |
623 |
5 |
812 |
|
2 |
Prahova |
Brazi |
147 |
1.665 |
7 |
2.154 |
|
3 |
Prahova |
Ciorani |
344 |
1.176 |
91 |
1.944 |
|
4 |
Prahova |
Cocorăștii Colț |
127 |
431 |
13 |
700 |
|
5 |
Prahova |
Drăgănești |
353 |
712 |
89 |
1.279 |
|
6 |
Prahova |
Dumbrava |
214 |
731 |
58 |
1.007 |
|
7 |
Prahova |
Gherghița |
135 |
557 |
15 |
537 |
|
8 |
Prahova |
Gorgota |
92 |
640 |
7 |
1.137 |
|
9 |
Prahova |
Olari |
135 |
602 |
20 |
671 |
|
10 |
Prahova |
Puchenii Mari |
174 |
1.109 |
31 |
2.099 |
|
11 |
Prahova |
Râfov |
302 |
792 |
31 |
1.242 |
|
12 |
Prahova |
Șirna |
135 |
825 |
12 |
1.256 |
|
13 |
Prahova |
Târgșoru Vechi |
170 |
983 |
41 |
1.726 |
|
14 |
Prahova |
Tinosu |
78 |
417 |
6 |
745 |
|
15 |
Prahova |
Valea Călugărească |
263 |
782 |
59 |
1.719 |
|
16 |
Ialomița |
Municipiul Slobozia |
88 |
368 |
55 |
899 |
|
17 |
Ialomița |
Municipiul Urziceni |
36 |
184 |
14 |
536 |
|
18 |
Ialomița |
0raș Căzănești |
86 |
251 |
27 |
747 |
|
19 |
Ialomița |
Oraș Fierbinți-Târg |
274 |
830 |
54 |
1.538 |
|
20 |
Ialomița |
Oraș Țăndărei |
75 |
769 |
59 |
1.064 |
|
21 |
Ialomița |
Adâncata |
206 |
427 |
47 |
1.023 |
|
22 |
Ialomița |
Albești |
149 |
486 |
118 |
442 |
|
23 |
Ialomița |
Alexeni |
111 |
400 |
28 |
664 |
|
24 |
Ialomița |
Andrășești |
129 |
282 |
79 |
551 |
|
25 |
Ialomița |
Axintele |
410 |
631 |
163 |
886 |
|
26 |
Ialomița |
Balaciu |
213 |
329 |
98 |
549 |
|
27 |
Ialomița |
Bărbulești |
14 |
14 |
4 |
25 |
|
28 |
Ialomița |
Bărcănești |
349 |
531 |
117 |
1.067 |
|
29 |
Ialomița |
Borănești |
121 |
257 |
21 |
402 |
|
30 |
Ialomița |
Brazi (Rădulești) |
81 |
267 |
42 |
426 |
|
31 |
Ialomița |
Bucu |
59 |
285 |
53 |
576 |
|
32 |
Ialomița |
Buești |
87 |
253 |
54 |
356 |
|
33 |
Ialomița |
Ciochina |
261 |
533 |
228 |
1.002 |
|
34 |
Ialomița |
Ciulnița |
139 |
377 |
109 |
648 |
|
35 |
Ialomița |
Cosimbești |
108 |
246 |
89 |
528 |
|
36 |
Ialomița |
Coșereni |
421 |
860 |
62 |
1.256 |
|
37 |
Ialomița |
Dridu |
124 |
426 |
17 |
1.024 |
|
38 |
Ialomița |
Giurgeni |
98 |
428 |
58 |
475 |
|
39 |
Ialomița |
Ion Roată |
255 |
759 |
104 |
1.105 |
|
40 |
Ialomița |
Maia |
62 |
392 |
28 |
586 |
|
41 |
Ialomița |
Manasia |
96 |
487 |
16 |
1.098 |
|
42 |
Ialomița |
Mărculești |
51 |
183 |
64 |
372 |
|
43 |
Ialomița |
Mihail Kogălniceanu |
224 |
629 |
94 |
847 |
|
44 |
Ialomița |
Moldoveni |
54 |
73 |
6 |
358 |
|
45 |
Ialomița |
Munteni-Buzău |
229 |
765 |
183 |
1341 |
|
46 |
Ialomița |
Ograda |
128 |
391 |
91 |
560 |
|
47 |
Ialomița |
Perieți |
112 |
343 |
96 |
948 |
|
48 |
Ialomița |
Platonești |
106 |
351 |
85 |
538 |
|
49 |
Ialomița |
Sălcioara |
251 |
563 |
109 |
743 |
|
50 |
Ialomița |
Sărățeni |
111 |
244 |
83 |
389 |
|
51 |
Ialomița |
Săveni |
140 |
523 |
115 |
878 |
|
52 |
Ialomița |
Sfântu Gheorghe |
144 |
345 |
77 |
611 |
|
53 |
Ialomița |
Sudiți |
160 |
296 |
125 |
633 |
|
54 |
Ialomița |
Vlădeni |
127 |
430 |
25 |
580 |
Cele mai recente date privind numărul societăților comerciale active pe domenii de activitate au fost disponibile pentru anul 2018 și doar la nivel de județ. Având în vedere faptul că în interiorul ariilor naturale protejate predomină mediul rural și principalele categorii de folosință ale terenurilor sunt pădurile, pășunile, terenurile agricole și apele, este de presupus că domeniul principal de activitate îl constituie agricultura, silvicultura și pescuitul (Tabelul 53). Exploatarea pădurilor și a fondului cinegetic constituie la nivel local surse importante de venituri, dar și surse suplimentare de venituri (fructe de pădure, ciuperci, turism). Sectorul agricol înregistrează ponderi mari ale personalului angajat în cadrul principalelor societăți comerciale la nivelul întregului județ Ialomița, având în vedere terenurile agricole favorabile amplasate într-o zonă cu potențial agropedoclimatic maxim. Totodată, potențialul deosebit al producțiilor agricole pot susține dezvoltarea unui sector zootehnic reprezentativ prin numărul și structura efectivelor de animale.
Tabelul 53. Date privind activitățile economice
|
Domeniu activitate (CAEN) |
Nr. societăți comerciale (2018) |
|
|
Prahova |
Ialomița |
|
|
Agricultură, silvicultură și pescuit |
453 |
562 |
|
Industria extractivă |
78 |
2 |
|
Industria prelucratoare |
1.843 |
370 |
|
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat |
43 |
9 |
|
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare |
252 |
48 |
|
Construcții |
2.121 |
322 |
|
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor |
6.152 |
1.796 |
|
Transport și depozitare |
1.771 |
459 |
|
Hoteluri și restaurante |
774 |
168 |
|
Informații și comunicații |
658 |
124 |
|
Intermedieri financiare și asigurări |
348 |
57 |
|
Tranzacții imobiliare |
399 |
64 |
|
Activități profesionale, științifice și tehnice |
1.893 |
351 |
|
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport |
677 |
125 |
|
Învățământ |
215 |
34 |
|
Sănătate și asistență socială |
448 |
91 |
|
Activități de spectacole, culturale și recreative |
287 |
48 |
|
Alte activități de servicii |
480 |
109 |
Un aspect important al prezentului plan de management îl reprezintă identificarea factorilor interesați în reglementarea activităților, deoarece implicarea acestora în atingerea obiectivelor planului de management este esențială. În tabelele de mai jos sunt prezentate listele celor mai relevante instituții și organizații care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Principalii factori interesați pentru ariile naturale protejate sunt toate comunele cu locuitorii acestora prin reprezentanții lor legali - primării și consilii locale, Agenția pentru Protecția Mediului, Consiliile Județene, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița cu unitățile subordonate acesteia (Sistemul de Gospodărire a Apelor Ialomița și Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova), Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (Tabelul 54). Un rol important îl joacă administratorii fondului forestier, aceștia fiind responsabili pentru aplicarea unui management adecvat acestor suprafețe.
Tabelul 54. Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la ariile naturale protejate
|
Nr. |
Denumire factor interesat |
Tip |
Aria de interes |
|
1 |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor |
Autoritate publică centrală |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate |
|
2 |
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale |
Autoritate publică centrală |
Agricultură și creșterea animalelor |
|
3 |
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri |
Autoritate publică centrală |
Energie și mediul de afaceri |
|
4 |
Ministerul Finanțelor Publice |
Autoritate publică centrală |
Finanțe publice |
|
5 |
Ministerul Culturii |
Autoritate publică centrală |
0biective turistice legate de protecția naturii |
|
6 |
Ministerul Muncii și Protecției Sociale |
Autoritate publică centrală |
Locuri de muncă și protecția socială a populației din zonă |
|
7 |
Ministerul Afacerilor Interne |
Autoritate publică centrală |
Menținerea ordinii |
|
8 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
Autoritate publică centrală |
Administrarea ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reglementate prin dispozițiile 0rdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 |
|
9 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Ialomița |
Autoritate publică județeană |
Administrarea ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reglementate prin dispozițiile 0rdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 |
|
10 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Prahova |
Autoritate publică județeană |
Administrarea ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, reglementate prin dispozițiile 0rdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 |
|
11 |
Agenția pentru Protecția Mediului Prahova |
Autoritatea publică județeană |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
|
12 |
Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița |
Autoritate publică județeană |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
|
13 |
Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Prahova |
Autoritate publică județeană |
Protecția mediului |
|
14 |
Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Ialomița |
Autoritate publică județeană |
Protecția mediului |
|
15 |
Garda forestieră Ploiești |
Autoritate publică județeană |
Controlul regimului silvic |
|
16 |
Garda forestieră București |
Autoritate publică județeană |
Controlul regimului silvic |
|
17 |
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova |
Autoritate publică județeană |
Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură |
|
18 |
Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Ialomița |
Autoritate publică centrală |
Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură |
|
19 |
Inspectoratul Județean de Poliție Prahova |
Autoritate publică județeană |
Ordine publică |
|
20 |
Inspectoratul Județean de Poliție Ialomița |
Autoritate publică județeană |
Ordine publică |
|
21 |
Jandarmerie |
Autoritate publică județeană |
Ordine publică |
|
22 |
Administrația Națională Apele Române /Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița |
Autoritate publică |
Gospodărirea apelor |
|
23 |
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare |
Autoritate publică centrală |
Urmărește impactul asupra mediului înconjurător al activităților de îmbunătățiri funciare și ia măsuri de diminuare sau corective în conformitate cu legislația protecției mediului |
|
24 |
Direcția pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Ialomița |
Autoritate publică județeană |
Agricultură si cresterea animalelor |
|
25 |
Direcția pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Prahova |
Autoritate publică județeană |
Agricultură si cresterea animalelor |
|
26 |
Consiliul Județean Prahova |
Administrația publică județeană |
Administrație |
|
27 |
Consiliul Județean Ialomița |
Administrația publică județeană |
Administrație |
|
28 |
Instituția Prefectului Județul Ialomița |
Administrația publică județeană |
Administrație |
|
29 |
Instituția Prefectului Județul Prahova |
Administrația publică județeană |
Administrație |
|
30 |
UAT-uri în județul Prahova: Târgsoru Vechi, Brazi, Cocorăstii-Colț, Șirna, Tinosu, Gorgota, Puchenii Mari, Râfov, Olari, Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănesti, Gherghița, Ciorani, Valea Călugărească |
Administrație publică locală |
Administrație |
|
31 |
UAT-uri în județul Ialomița: Brazi, Adâncata, Maia, Dridu, Moldoveni, orasul Fierbinți-Târg, Bărbulesti, municipiul Urziceni, Cosereni, Manasia, Borănesti, Bărcănesti, Alexeni, Ion Roată, Axintele, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Sălcioara, Munteni Buzău, orasul Căzănesti, Ciochina, Andrăsesti, Albesti, Buesti, Ciulnița, Perieți, municipiul Slobozia, Cosâmbesti, Ograda, Mărculesti, Sudiți, Bucu, orasul Țăndărei, Săveni, Platonesti, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni |
Administrație publică locală |
Administrație |
|
32 |
Comunitățile locale ce se găsesc peteritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate |
Comunitatea locală |
Modul în care ariile naturale protejate influențează utilizarea/ exploatarea resurselor |
|
33 |
Proprietarii de terenuri din interiorul sitului |
Comunitatea locală |
Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin |
|
34 |
Reprezentanți mass media |
Mass media |
Promovarea informațiilor |
|
35 |
Firme/agenți economicicu activități pe teritoriul ariilor naturale protejate și în vecinătatea acestora |
Agenți economici |
Modul în care ariile naturale protejate influențează utilizarea/ exploatarea resurselor |
|
36 |
Biserici, grupuri religioase |
Instituții juridice de drept privat și utilitate publică |
Promovarea valorilor sociale și spirituale |
|
37 |
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Ialomița |
Instituții publice de administrare a infrastructurii |
Infrastructură |
|
38 |
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Prahova |
Instituții publice de administrare a infrastructurii |
Infrastructură |
|
39 |
CFR S.A. |
Companie administrare infrastructură |
Infrastructură |
|
40 |
Transelectrica S.A. Compania Națională de Transport a Energiei Electrice |
Companie administrare infrastructură |
Infrastructură |
|
41 |
Transgaz S.A. - Societatea Națională de Transport Gaze Naturale |
Companie administrare infrastructură |
Infrastructură |
|
42 |
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva |
Regie administrare fond forestier |
Managementul resurselor forestiere |
|
43 |
O.S. Urziceni (D.S. Ialomița) |
Regie administrare fond forestier |
Managementul resurselor forestiere |
|
44 |
O.S. Slobozia (D.S. Ialomița) |
Regie administrare fond forestier |
Managementul resurselor forestiere |
|
45 |
O.S. Ploiești (D.S. Prahova) |
Regie administrare fond forestier |
Managementul resurselor forestiere |
|
46 |
O.S. Privat Nehoiu |
Administrator fond forestier |
Managementul resurselor forestiere |
|
47 |
Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova |
Persoană juridică neguvernamentală, de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ |
Managementul resurselor cinegetice |
|
48 |
Asociația Județeană a Vânătorilor șiPescarilor Sportivi Ialomița |
Persoană juridică neguvernamentală, de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ |
Managementul resurselor cinegetice |
|
49 |
Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ploiești |
Persoană juridică |
Managementul resurselor cinegetice |
|
50 |
Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vulturul Andrășești |
Persoană juridică |
Managementul resurselor cinegetice |
|
51 |
Școli în județul Prahova:Școala Gimnazială Târgșoru Vechi, Școala Gimnazială "Profesor Oprea Mihai" Sat Negoiești-Comuna Brazi, Școala Gimnazială "Sfinții Împărați" - Comuna Balta Doamnei, Școala Gimnazială "Învățător Dinu Nicolae” - Comuna Dumbrava, Școala Gimnazială "Ion Ionescu, Comuna Valea Călugărească, Școala Gimnazială Drăgănești, Școala Gimnaziala, Comuna Gherghița, Școala Gimnazială, Sat Buda - Comuna Rîfov, Școala Gimnazială Sat Cioranii de Sus - Comuna Ciorani, Școala Gimnaziala Sat Tăriceni - Comuna Șirna |
Instituție publică |
Educație |
|
52 |
Școli în județul Ialomița:Școala Gimnazială „Alexandru Odobescu” Urziceni, Școala Gimnazială „Ion Heliade Rădulescu” Urziceni, Școala Gimnazială „Sfântul Andrei” Slobozia, Școala Gimnazială nr. 3 Slobozia, Școala Gimnazială „Spiru Haret” Țăndărei, Școala gimnazială "Alexandru Aldea Voievod" Alexeni, Școala Gimnazială Dridu, Școala gimnazială Bărbulești, Școala gimnazială Coșereni, Școala gimnazială Manasia, Școala gimnazială Borănești, Școala gimnazială Bărcănești, Școala gimnazială Ion Roată, Școala gimnazială „Roman Ialomițeanul” Axintele, Școala gimnazială "Arhimandrit Teofil" Balaciu, Școala primară Sărățeni, Școala gimnazială Sălcioara, Școala gimnazială ”Arhanghelii Mihail și Gavril” Munteni Buzău, Școala gimnazială Ciochina, Școala gimnazială ”Șt. Copoiu” Andrășești, Școala gimnazială "Constantin Stefan" Albești, Școala primară Buești, Școala gimnazială Ciulnița, Școala gimnazială Perieți, Școala gimnazială Cosâmbești, Școala gimnazială "Ionel Perlea" 0grada, Școala gimnazială ”Alexandru Rădulescu” Mărculești, Școala gimnazială "Apostol D. Culea" Sudiți, Școala gimnazială "Sfântul Ierarh Nicolae" Bucu, Școala gimnazială Săveni, Școala gimnazială Platonești, Școala gimnazială Mihail Kogălniceanu, Școala gimnazială Vlădeni, Școala gimnazială Giurgeni |
Instituție publică locală |
Educație |
|
53 |
Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură |
Institut de cercetare |
Gestionare durabilă a resursei forestiere |
|
54 |
Asociațiile Crescătorilor de Animale |
0rganizație non- guvernamentală |
Creșterea animalelor |
|
55 |
Asociația de Gospodărie Comunală Manasia |
0rganizație non- guvernamentală |
Dezvoltarea socio-economică |
|
56 |
Asociația de dezvoltare a Economiei Sociale Ialomița |
0rganizație non- guvernamentală |
Dezvoltarea socio-economică |
|
57 |
Asociația Euro Fermierul Prahovean |
0rganizație non- guvernamentală |
Dezvoltarea socio-economică |
|
58 |
Asociația Gând Curat |
0rganizație non- guvernamentală |
Educație civică |
|
59 |
Asociația Prosilva Bărcănești |
0rganizație non- guvernamentală |
Protejarea pădurilor |
|
60 |
Finanțatori (CE, EEA Grants, MMP, Norway grants, Fundația pentru Parteneriat, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) |
Finanțatori |
Dezvoltare economică/ durabilă |
Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, practicilor și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei naturale protejate sunt prezentate centralizat în următoarele tabele (Tabelul 55, 56):
Tabelul 55. Analiza factorilor interesați I
|
Nr. |
Denumire factor interesat |
Domeniul de interes |
Cunoștințe |
Atitudini |
Practici |
||||||
|
Calificativ |
Descriere |
Calificativ |
Descriere |
Calificativ |
Descriere |
||||||
|
Autorități de mediu, de reglementare și control activități | |||||||||||
|
1 |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate |
Ridicate |
Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate |
Pozitive |
Se preocupă de informare și este interesat de asigurarea managementului ariilor naturale protejate |
Pozitive |
Asigurarea respectării prevederilor planului de management |
|||
|
2 |
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale |
Agricultură și creșterea animalelor |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
3 |
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri |
Energie și mediul de afaceri |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
4 |
Ministerul Finanțelor Publice |
Finanțe publice |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
5 |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației |
Administrație publică, dezvoltare infrastructură etc. |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
6 |
Ministerul Culturii |
Obiective turistice legate de protecția naturii |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
7 |
Ministerul Muncii și Protecției Sociale |
Locuri de muncă și protecția socială a populației din zonă |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
8 |
Ministerul Afacerilor Interne |
Menținerea ordinii |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
9 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Ridicate |
Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de control; realizează acțiuni de informare |
Pozitive |
Asigurarea respectării prevederilor planului de management |
|||
|
10 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Ialomița |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Ridicate |
Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de control; realizează acțiuni de informare |
Pozitive |
Asigurarea respectării prevederilor planului de management |
|||
|
11 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Prahova |
Protejarea și conservare a speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Ridicate |
Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de control; realizează acțiuni de informare |
Pozitive |
Asigurarea respectării prevederilor planului de management |
|||
|
12 |
Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Ridicate |
Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de informare; urmărește atingerea obiectivelor de biodiversitate |
Pozitive |
Analiza riguroasă pentru acordarea actelor de reglementare - avize/acorduri/ autorizații; Implementează reglementările și monitorizează domeniul mediului |
|||
|
13 |
Agenția pentru Protecția Mediului Prahova |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Ridicate |
Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de informare; urmărește atingerea obiectivelor de biodiversitate |
Pozitive |
Analiza riguroasă pentru acordarea actelor de reglementare - avize/acorduri/ autorizații; Implementează reglementările și monitorizează domeniul mediului |
|||
|
14 |
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Ialomița |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Ridicate |
Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de control; urmărește atingerea obiectivelor de biodiversitate |
Pozitive |
Exercită funcția de control în domeniul protecției mediului; controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora |
|||
|
15 |
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Prahova |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Ridicate |
Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) și habitatele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate; cunoaște valorile de biodiversitate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de control; urmărește atingerea obiectivelor de biodiversitate |
Pozitive |
Exercită funcția de control în domeniul protecției mediului; controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora |
|||
|
16 |
Garda Forestieră București |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Medii |
Cunoaște valorile de biodiversitate din fondul forestier |
Pozitive |
Interes ridicat privind gestionarea ariilor naturale protejate, oferă sprijin entităților ce întreprind acțiuni pentru gestionarea ariilor naturale protejate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de informare și control; controlează respectarea legislației din domeniul silvic și cinegetic |
|||
|
17 |
Garda Forestieră Ploiești |
Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariilor naturale protejate |
Medii |
Cunoaște valorile de biodiversitate din fondul forestier |
Pozitive |
Interes ridicat privind gestionarea ariilor naturale protejate, oferă sprijin entităților ce întreprind acțiuni pentru gestionarea ariilor naturale protejate |
Pozitive |
Realizează acțiuni de informare și control; controlează respectarea legislației din domeniul silvic și cinegetic |
|||
|
18 |
Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Prahova |
Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură |
Medii |
Cunoștințe reduse, dar relevante pentru activitatea proprie |
Pozitive |
Interesați de domeniul protecției mediului |
Medii |
Asigurarea respectării prevederilor planului de management |
|||
|
19 |
Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Ialomița |
Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură |
Medii |
Cunoștințe reduse, dar relevante pentru activitatea proprie |
Pozitive |
Interesați de domeniul protecției mediului |
Medii |
Asigurarea respectării prevederilor planului de management |
|||
|
20 |
Inspectoratul Județean de Poliție Prahova |
Ordine publică |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
21 |
Inspectoratul Județean de Poliție Ialomița |
Ordine publică |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
22 |
Jandarmerie |
Ordine publică |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
23 |
Administrația Națională Apele Române /Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița |
Gospodărirea apelor |
Medii |
Cunoaște calitatea apei; interes mediu pentru gestionarea ariilor naturale protejate |
Medii |
Interes mediu; urmărește gestionarea calității apei |
Medii |
Controlează respectarea legislației din domeniul resurselor de apă; partener în implementarea măsurilor privind gospodărirea apelor |
|||
|
24 |
Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare |
Urmărește impactul asupra mediului înconjurător al activităților de îmbunătățiri funciare și ia măsuri de diminuare sau corective în conformitate cu legislația protecției mediului |
Scăzute |
Cunoștințe minimale |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
25 |
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Ialomița |
Agricultură și creșterea animalelor |
Medii |
Cunoștințe medii despre ariile naturale protejate |
Negative |
Interesați de restricțiile posibile determinate de gestionarea ariilor naturale protejate |
Medii |
Asigurarea respectării prevederilor planului de management |
|||
|
26 |
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Prahova |
Agricultură și creșterea animalelor |
Medii |
Cunoștințe medii despre ariile naturale protejate |
Negative |
Interesați de restricțiile posibile determinate de gestionarea ariilor naturale protejate |
Medii |
Asigurarea respectării prevederilor planului de management |
|||
|
Autorități ale administrației publice | |||||||||||
|
27 |
Consiliul Județean Ialomița |
Administrație publică județeană și locală |
Medii |
Cunosc limitele sitului și cerințele legislative privind administrarea ariilor naturale protejate |
Neutre |
Interes minimal |
Neutre |
Lipsa asumării unui rol activ |
|||
|
28 |
Consiliul Județean Prahova |
||||||||||
|
29 |
Instituția Prefectului Județul Ialomița |
||||||||||
|
30 |
Instituția Prefectului Județul Prahova |
||||||||||
|
31 |
UAT-urile aferente ariei naturale protejate |
||||||||||
|
Comunități și grupuri de interese locale și regionale | |||||||||||
|
32 |
Populația locală din aria protejată |
Protejarea intereselor socio- economice |
Scăzute |
Cunoștințe minimale despre ariile naturale protejate |
Negative |
Sunt interesați, dar se tem de restricțiile ce pot fi impuse de către gestionarea ariilor naturale protejate |
Negative |
Există unele practici negative ce au dus la existența unora dintre presiuni actuale identificate |
|||
|
33 |
Proprietarii de terenuri din interiorul sitului |
Protejarea intereselor socio- economice |
|||||||||
|
34 |
Reprezentanți mass media |
Mass-media |
|||||||||
|
35 |
Firme/agenți economicicu activități pe teritoriulariilor naturale protejate și învecinătatea acestora |
Protejarea intereselor socio- economice |
|||||||||
|
36 |
Biserici, grupuri religioase |
Promovarea valorilor sociale și spirituale |
|||||||||
|
Administrare infrastructură | |||||||||||
|
37 |
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Ialomița |
Infrastructură |
Scăzute |
Cunoștințe minimale despre ariile naturale protejate |
Negative |
Interesați de restricțiile posibile determinate de gestionarea ariilor naturale protejate |
Negative |
Există unele practici negative ce au dus la existența unora dintre presiuni actuale identificate |
|||
|
38 |
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Prahova |
||||||||||
|
39 |
CFR S.A. |
||||||||||
|
40 |
Transelectrica S.A. Compania Națională de Transport a Energiei Electrice |
||||||||||
|
41 |
Transgaz S.A. - Societatea Națională de Transport Gaze Naturale |
||||||||||
|
Administratori fond forestier | |||||||||||
|
42 |
Regia Națională a Pădurilor RNP Romsilva |
Managementul resurselor forestiere |
Ridicate |
Cunosc foarte bine valorile de biodiversitate din pădurile gestionate |
Pozitive |
Deschise la colaborare pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale |
Pozitive |
Participă la implementarea și popularizarea măsurilor de conservare a biodiversității |
|||
|
43 |
O.S. Urziceni (D.S. Ialomița) |
||||||||||
|
44 |
O.S. Slobozia (D.S. Ialomița) |
||||||||||
|
45 |
O.S. Ploiești (D.S. Prahova) |
||||||||||
|
46 |
O.S. Privat Nehoiu |
||||||||||
|
Gestionari fonduri de vânătoare și pescuit | |||||||||||
|
47 |
A.V.P.S. Ialomița |
Managementul resurselor cinegetice |
Medii |
Cunosc limitele sitului și cerințele legislative privind administrarea ariilor naturale protejate |
Negative |
Sunt interesați, dar se tem de restricțiile ce pot fi impuse de către gestionarea ariilor naturale protejate |
Negative |
Există unele practici negative ce au dus la existența unora dintre presiuni actuale identificate |
|||
|
48 |
A.V.P.S Prahova |
||||||||||
|
49 |
Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ploiești |
||||||||||
|
50 |
Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vulturul Andrășești |
||||||||||
|
Educație și alte centre de cercetare | |||||||||||
|
51 |
Unitățile de învățământ din UAT-urile din zona ariilor naturale protejate |
Educație |
Medii |
Cunoștințe despre specii și habitate (profesori științele naturii) |
Ridicate |
Interes pentru ore practice și activități aplicative |
Pozitive |
Activități ocazionale de protecția mediului; interes pentru parteneriate pe problematica de mediu |
|||
|
52 |
Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură |
Cercetare |
Ridicate |
Foarte bine informat cu privire la valorile de biodiversitate și alte aspecte legate de gestionarea ariilor naturale protejate |
Ridicate |
Deschise la colaborare pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale |
Ridicate |
Participă la implementarea și popularizarea măsurilor de conservare a biodiversității |
|||
|
Organizații neguvernamentale | |||||||||||
|
53 |
Asociațiile Crescătorilor de Animale |
Creșterea animalelor |
Medii |
Cunoștințe medii despre ariile naturale protejate |
Negative |
Sunt interesați, dar se tem de restricțiile ce pot fi impuse de către gestionarea ariilor naturale protejate |
Negative |
Există unele practici negative ce au dus la existența unora dintre presiuni actuale identificate |
|||
|
54 |
Asociația de Gospodărie Comunală Manasia |
Dezvoltarea socio-economică |
|||||||||
|
55 |
Asociația de dezvoltare a Economiei Sociale Ialomița |
||||||||||
|
56 |
Asociația Euro Fermierul Prahovean |
||||||||||
|
57 |
Asociația Gând Curat |
Educație civică |
Scăzute |
Cunoștințe minimale despre ariile naturale protejate |
Pozitive |
Există interes pentru promovarea valorilor de biodiversitate la nivelul cetățenilor |
Neutre |
Nu a existat implicare activă |
|||
|
58 |
Asociația Prosilva Bărcănești |
Protejarea pădurilor |
Medii |
Cunoștințe medii despre ariile naturale protejate |
Pozitive |
Posibilitatea desfășurării unor parteneriate privind promovarea obiectivelor de conservare a speciilor și habitatelor |
Pozitive |
Participă la implementarea și popularizarea măsurilor de conservare a biodiversității |
|||
|
Finanțatori | |||||||||||
|
59 |
Finanțatori (CE, EEA Grants, MMP, Norway grants, Fundația pentru Parteneriat, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) |
Finanțarea demersurilor de gestionare durabilă a resurselor |
Scăzute |
Cunoștințe minimale despre ariile naturale protejate |
Pozitive |
Interes pentru parteneriate pe problematica de mediu |
Pozitive |
Activități ocazionale de protecția mediului |
|||
Tabelul 56. Analiza factorilor interesați II
|
|
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
|||||||||
|
|
Autorități de mediu, de reglementare și control activități |
|||||||||||||
|
|
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor |
Implementarea politicilor de mediu la nivel național, responsabil pentru sistemul de arii naturale protejate, responsabil pentru fondul forestier național |
Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, inclusiv cu scopul accesării diverselor programe de finanțare |
Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria protejată, cu privire la legislația de mediu |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale |
Implementarea politicilor specifice domeniului agriculturii la nivel național |
Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariilor naturale protejate, inclusiv cu scopul accesării diverselor programe de finanțare |
Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor resurse din vecinătatea și din aria protejată - terenuri agricole, resurse zootehnice |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri |
Implementarea politicilor sectoriale |
Sprijin pentru identificarea oportunităților de afaceri sustenabile pentru mediu și comunități |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Scăzută |
|||||||||
|
|
Ministerul Finanțelor Publice |
Finanțarea unor demersuri care afectează resursele naturale |
Sprijin pentru identificarea oportunităților de afaceri sustenabile pentru mediu și comunități |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Medie |
|||||||||
|
|
Ministerul Culturii |
Avizează planul de management, Posibili parteneri și susținător a unor activități în folosul gestionării ariilor naturale protejate |
Informarea asupra celor mai bune practici de exploatare durabilă aresurselor culturale ale zonei |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Ministerul Muncii și Protecției Sociale |
Posibili parteneri și susținător a unor activități în folosul ariei naturale protejate |
Constituirea de parteneriate pentru dezvoltarea comunităților locale |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Scăzută |
|||||||||
|
|
Ministerul Afacerilor Interne |
Posibili parteneri și susținător a unor activități în folosul ariei naturale protejate; colaborare pe linia efectuării acțiunilor de control pentru respectarea prevederilor planului de management |
Constituirea de parteneriate pentru monitorizarea practicilor cu efect negativ asupra biodiversității |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Medie |
|||||||||
|
|
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Ialomița |
Avizează solicitările de înființare și continuare a unor activităție conomice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiilor legate de problemele de mediu din aria protejată |
Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în ariile naturale protejate și care implică colaborare |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Prahova |
|||||||||||||
|
|
Agenția pentru Protecția Mediului Ialomița |
Avizează solicitările de înființare și continuare a unor |
Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Agenția pentru Protecția Mediului Prahova |
activități economice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiilor legate de problemele de mediu din aria naturală protejată |
apar în ariile naturale protejate și care implică colaborare |
birocratice excesive |
|
|||||||||
|
|
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Ialomița |
Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activități care se desfășoară în vecinătatea și în ariile naturale protejate |
Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în ariile naturale protejate și care implică colaborare |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Prahova |
|||||||||||||
|
|
Garda Forestieră București |
Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activitățile care se desfășoară în domeniul silvic și cinegetic în vecinătatea și în ariile naturale protejate |
Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în ariile protejate și care implică colaborare |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Garda Forestieră Ploiești |
|||||||||||||
|
|
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova |
Gestionează politicile de subvenționare a fermierilor ce dețin terenuri în vecinătatea și în ariile naturale protejate |
Prin politica de subvenționare, pot fi descurajate activitățile agricole cu impact negativ asupra ariilor naturale protejate |
Birocrația, lipsa fondurilor pentru încurajarea activităților prietenoase cu aria protejată |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Ialomița |
|||||||||||||
|
|
Inspectoratul Județean de Poliție Prahova |
Colaborare pe linia efectuării acțiunilor de control pentru respectarea prevederilor planului de management |
Constituirea de parteneriate pentru acțiuni de monitorizare și control |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Medie |
|||||||||
|
|
Inspectoratul Județean de Poliție Ialomița |
|||||||||||||
|
|
Jandarmerie |
Colaborare pe linia efectuării acțiunilor de control pentru respectarea prevederilor planului de management |
Constituirea de parteneriate pentru acțiuni de monitorizare și control |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Medie |
|||||||||
|
|
Administrația Națională Apele Române / Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița |
Administrativ - Administrarea apelor aflate în proprietatea statului, respectiv a albiilor minore, a digurilor și a zonelor de protecție ale cursurilor de apă și ale lacurilor |
Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare |
Vizarea unor obiective cu implicații contradictorii, fară a lua în considerare perspectiva celeilalte părți - realizarea de lucrări de întreținere în perioade de cuibărit, distrugerea unor habitate prin lucrări de întreținere sau construcție a unor noi facilități și altele asemenea |
Ridicată |
|||||||||
|
|
Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare |
Exploatează, administrează, întreține și repară amenajările de îmbunătățiri funciare din domeniul public sau privat al statului, din vecinătatea și din ariile naturale protejate |
Implementarea politicilor de îmbunătățiri funciare astfel încât să nu fie afectate obiectivele de conservare |
Necoroborarea unor reglementări cu obiectivele de conservare specifice ariei naturale protejate |
Medie |
|||||||||
|
|
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Ialomița |
Direcția pentru Agricultură este responsabilă cu implementarea la nivel județean a strategiei și Programului de guvernare în domeniile agriculturii și producției alimentare, îmbunătățirilor funciare, precum și în domeniile conexe: fitosanitar, conservarea și managementul durabil al solurilor și al resurselor genetice vegetale și animale |
Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în ariile naturale protejate și care implică colaborare |
Comunicarea poate fi pusă în dificultate de proceduri birocratice excesive |
Scăzută |
|||||||||
|
|
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Prahova |
|||||||||||||
|
Autorități ale administrației publice locale |
|
|||||||||||||
|
Consiliul Județean Ialomița |
Realizează și implementează politici de dezvoltare economică și socială la nivelul județului, ce pot avea un impact asupra ariei naturale protejate, emite certificate de urbanism pentru proiectele ce se doresc a fi realizate în aria protejată și în vecinătatea acesteia |
|
|
|
|
|||||||||
|
Consiliul Județean Prahova |
Politicile și investițiile planifîcatede Consiliile Județene și Prefecturi pot asigura dezvoltarea valențelor turistice ale ariei naturale protejate, reducerea impacturilor negative - de exemplu prin investiții în sisteme de gestionare a deșeurilor |
Investițiile în dezvoltarea economică a localităților, între care dezvoltarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea unor sectoare economice care pot intra în contradicție cu obiectivele de conservare specifice ariei naturale protejate; realizarea de investiții care să afecteze obiectivele de conservare |
Ridicată |
|
||||||||||
|
Instituția Prefectului Județul Ialomița |
Este reprezentantul Guvernului pe plan local și asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice |
|
||||||||||||
|
Instituția Prefectului Județul Prahova |
|
|||||||||||||
|
UAT-urile aferente ariei naturale protejate |
Gestionează planificarea teritoriului la nivelul unității administrativ teritoriale, asigură aprobarea și avizarea diferitelor inițiative - modernizarea unor infrastructuri, construcții de locuințe, dezvoltarea activitătilor economice și altele asemenea |
Realizarea investițiilor cu respectarea cerințelor de conservare a mediului |
Realizarea de investiții care să afecteze obiectivele de conservare |
Ridicată |
|
|||||||||
|
Comunități și grupuri de interese locale și regionale |
|
|||||||||||||
|
Populația locală din aria protejată |
Locuiesc și întreprind activități specifice în interiorul și proximitatea ariilor naturale protejate |
Colaborează cu instituția responsabilă de managementul ariei naturale protejată, indicând problemele cu care se confruntă în aria protejată |
Unele dintre activitățile desfășurate în aria protejată au impact negativ; nivel de acceptare a siturilor actualmente rezonabil însă cu risc de respingere în situația aparițiilor de restricții - datorate slabei informări și a lipsei plăților compensatorii |
Ridicată |
|
|||||||||
|
Proprietarii de terenuri din interiorul sitului |
Utilizează resurse din perimetrul ariei naturale protejate - terenuri agricole, împădurite și altele asemenea |
Pot desfășură propriile activități cu respectarea obiectivelor de conservare |
Pot distruge componente și echilibre ale ariei naturale protejate dinneștiință sau în mod voit, luând în considerare doar interese imediate, de valorificare economică a resursei |
Ridicată |
|
|||||||||
|
Reprezentanți mass media |
Informare și conștientizare publică; promovarea valorilor de conservare din sit; conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea ariei naturale protejate |
Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung |
Neimplicarea în activități de educație și conștientizare |
Ridicată |
|
|||||||||
|
Firme/agenți economici cu activități pe teritoriul ariilor naturale protejate și învecinătatea acestora |
Posibili parteneri și susținător ai unor activităti în folosul ariilor naturale protejate |
Asigură locuri de muncă pentru comunitățile locale din vecinătatea ariilor naturale protejate |
Dezinteres |
Scăzută |
|
|||||||||
|
Biserici, grupuri religioase |
Poate promova comportamente pozitive în raport cu aria protejată |
Poate oferi modele de bune practici |
Neimplicarea în activități de educație și conștientizare |
Medie |
|
|||||||||
|
Administrare infrastructură |
|
|||||||||||||
|
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Ialomița |
Administratorul infrastructurii rutiere |
Dezvoltarea rețelelor de infrastructură cu respectarea restricțiilor impuse de gestionarea durabilă a resurselor naturale |
Posibile dezvoltări ale infrastructurii care să afecteze biodiversitatea |
Medie |
|
|||||||||
|
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Prahova |
Administratorul infrastructurii rutiere |
|
||||||||||||
|
CFR S.A. |
Administratorul infrastructurii feroviare |
|
||||||||||||
|
Transelectrica S.A. Compania Națională de Transport a Energiei Electrice |
întreținere și dezvoltare infrastructură electrică |
|
||||||||||||
|
Transgaz S.A. - Societatea Națională de Transport Gaze Naturale |
Transport și întreținere rețea de gaze |
|
||||||||||||
|
Administratori fond forestier |
|
|||||||||||||
|
Regia Națională a Pădurilor RNP Romsilva |
Asigură servicii silvice pentru suprafețele de fond forestier |
Colaborarea asigură exploatarea resurselor în mod durabil și respectarea obiectivelor de conservare |
Unele activități prezintă riscul afectării unora dintre obiectivele de conservare |
Ridicată |
|
|||||||||
|
O.S. Urziceni (D.S. Ialomița) |
|
|||||||||||||
|
O.S. Slobozia (D.S. Ialomița) |
|
|||||||||||||
|
O.S. Ploiești (D.S. Prahova) |
|
|||||||||||||
|
O.S. Privat Nehoiu |
|
|||||||||||||
|
Gestionari fonduri de vânătoare și pescuit |
|
|||||||||||||
|
A.V.P.S. Ialomița |
Implicare în gestionarea resurselor cinegetice din aria protejată |
Prin acțiuni comune și schimb de informație pot fi cuantificate în mod corect efectivele speciilor din aria protejată |
Supra estimarea efectivelor speciilor din aria protejată înseamnă măsuri de conservare sau management cinegetic activ necorespunzătoare |
Ridicată |
|
|||||||||
|
A.V.P.S Prahova |
|
|||||||||||||
|
Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ploiești |
|
|||||||||||||
|
Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vulturul Andrășești |
|
|||||||||||||
|
Educație și alte centre de cercetare |
|
|||||||||||||
|
Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariilor naturale protejate |
Conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea ariilor naturale protejate |
Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multipleefecte pozitive pe termen lung |
Neimplicarea în activități de educație și conștientizare determină o viziune inflexibilă și negativă asupra ariei naturale protejate, cu remanență în viața de adult |
Ridicată |
|
|||||||||
|
Universități |
Educație/cercetare, implementarea practică a cunoștințelor teoretice în condițiile specifice ariilor naturale protejate |
Implicare în acțiuni de cercetare |
Lipsa fondurilor pentru |
Medie |
|
|||||||||
|
Institutul National de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură |
cu privire la obiectivele de conservare |
încurajarea activităților de cercetare |
|
|||||||||||
|
Organizații neguvernamentale |
|
|||||||||||||
|
Asociațiile Crescătorilor de Animale |
Poate promova comportamente pozitive în raport cu ariile naturale protejate |
Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung; colaborare pentru implementarea măsurilor de management specifice |
Neimplicarea în acțiuni de educare și conștientizare; promovarea de practici nesustenabile |
Medie |
|
|||||||||
|
Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vulturul Andrășești |
|
|||||||||||||
|
Asociația Prosilva Bărcănești |
|
|||||||||||||
|
Asociația de Gospodărie Comunală Manasia |
|
|||||||||||||
|
Asociația de Dezvoltare a Economiei Sociale Ialomița |
|
|||||||||||||
|
Asociația Euro Fermierul Prahovean |
|
|||||||||||||
|
Asociația Gând Curat |
|
|||||||||||||
|
Finanțatori |
|
|||||||||||||
|
CE |
Sprijinire activități directe și indirecte de conservare, sprijin pentru activități de educație, conștientizare si a activitătilor economice, responsabilitate socio- economică |
Promovarea dezvoltării durabile prin participarea civică; stimularea participării publice în procesul de planificare și luare a deciziilor; promovarea procedurilor de finanțare deschise și transparente |
Birocrația, lipsa fondurilor pentru încurajarea activităților de cercetare; există riscurile unor cunoștințe insuficiente pentru realizarea de aplicații și implementarea de proiecte |
Ridicată |
|
|||||||||
|
EEA Grants |
|
|||||||||||||
|
MMP |
|
|||||||||||||
|
Norway grants |
|
|||||||||||||
|
Fundația pentru Parteneriat |
|
|||||||||||||
|
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale |
|
|||||||||||||
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta utilizării terenului (Anexa 4.2.).
Analiza utilizării terenurilor în ariile naturale protejate a fost făcută pe baza setului de date spațiale Corine Land Cover (versiunea 2012). Sunt prezente toate cele cinci mari clase de terenuri (1. Suprafețe artificiale; 2. Suprafețe agricole; 3. Păduri și zone seminaturale; 4. Zone umede; 5. Corpuri de apă). Situația detaliată este prezentată în Tabelul 57.
Tabelul 57. Lista tipurilor de utilizări ale terenului
|
Nr. |
Clasă CLC* |
Suprafață totală ocupată (ha) |
Ponderea din suprafața sitului (%) |
|
1 |
112 - Spațiu urban discontinuu și spațiu rural |
271,6 |
1,00 |
|
2 |
121 - Unități industriale sau comerciale |
77,0 |
0,28 |
|
3 |
131 - Zone de extracție a minereurilor |
9,6 |
0,04 |
|
4 |
132 - Gropi de gunoi |
9,2 |
0,03 |
|
5 |
142 - Zone de agrement |
32,4 |
0,12 |
|
6 |
211 - Terenuri arabile neirigate |
1.976,9 |
7,29 |
|
7 |
213 - Terenuri cultivate cu orez |
131,8 |
0,49 |
|
8 |
221 - Vii |
21,7 |
0,08 |
|
9 |
222 - Livezi |
63,6 |
0,23 |
|
10 |
231 - Pășuni secundare |
2.291,6 |
8,45 |
|
11 |
242 - Zone de culturi complexe |
119,6 |
0,44 |
|
12 |
243 - Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală |
400,9 |
1,48 |
|
13 |
311 - Păduri de foioase |
18.984,0 |
70,03 |
|
14 |
324 - Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate) |
669,6 |
2,47 |
|
15 |
331 - Plaje, dune, renii |
64,5 |
0,24 |
|
16 |
411 - Mlaștini |
190,3 |
0,70 |
|
17 |
511 - Cursuri de apă |
1.733,1 |
6,39 |
|
18 |
512 - Acumulări de apă |
61,7 |
0,23 |
|
TOTAL |
27.109,2 |
100,00 |
|
* - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului.
Principalele categorii de folosință din cadrul ariei naturale protejate sunt: pădurile de foioase (70,03%), pășunile (8,45%), terenurile agricole neirigate (7,29%) și apele (în principal curgătoare).4.3. Situația juridică a terenurilor
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta juridică a terenului (Anexa 4.3.).
Majoritatea suprafeței ariilor naturale protejate reprezintă fond forestier în cadrul căruia predomină ca formă de proprietate proprietatea publică a statului. La acestea se adaugă terenuri forestiere aparținând altor proprietari. Suprafețele aferente apelor curgătoare sunt de asemenea în domeniul public al statului. Pentru restul terenurilor (agricole în mare majoritate) nu au fost disponibile date detaliate privind proprietatea. Cel mai probabil sunt în proprietate privată (fie a persoanelor fizice, fie a unităților administrativ-teritoriale). O situație centralizată realizată pe baza datelor disponibile la momentul realizării planului de management se prezintă în Tabelul 58:
Tabelul 58. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariilor naturale protejate
|
Domeniu |
Procent din suprafața ANP (%) |
|
|
Domeniul Public |
Domeniul public al statului (DS) |
72,5 |
|
Domeniul privat al statului (DPS) |
- |
|
|
Domeniul public al unităților administrativ-teritoriale (DAT) |
- |
|
|
Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale (DPT) |
- |
|
|
Total domeniul public (DP) |
72,5 |
|
|
Proprietate Privată |
Proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) |
12,1 |
|
Proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) |
3,5 |
|
|
Total proprietate privată (PP) |
15,6 |
|
|
Proprietate necunoscută |
Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX) |
11,9 |
Caracterizarea situației juridice a terenurilor
În cazul pădurilor (care ocupă cea mai mare proporție din ariile naturale protejate), majoritatea suprafeței este inclusă în fond forestier și se află în administrarea sau paza unor ocoale silvice de stat sau de regim. Ca atare, gestionarea durabilă și continuitatea tipurilor de habitat este asigurată. Pășunile aparțin unităților administrativ teritoriale și proprietarilor privați. Terenurile agricole aparțin proprietarilor privați. Apele curgătoare sunt în domeniul public al statului și sunt gestionate de Administrația Națională Apele Române. Cele două acumulări de apă din raza ariilor naturale protejate sunt în domeniul public al statului (una fiind inclusă în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Ploiești; cea de-a doua este Lacul Comana, din raza localității Coșereni, jud. Ialomița). Terenul aferent ariei naturale protejate Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), are folosința pajiște secundară (se află pe islazul comunei Alexeni, jud. Ialomița).4.4. Administratori, gestionari și utilizatori
Majoritatea suprafețelor de fond forestier sunt administrate de către Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, prin două direcții silvice: Direcția Silvică Ialomița (Ocolul Silvic Urziceni și Ocolul Silvic Slobozia) și Direcția Silvică Prahova (Ocolul Silvic Ploiești). Apele sunt gestionate de către Administrația Națională Apele Române. Terenul aferent Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este în administrarea Primăriei Alexeni. Pentru restul terenurilor (agricole în mare majoritate) nu au fost disponibile date detaliate privind gestionarii/administratorii. O situație sintetică este prezentată în următorul tabelul 59A și 59B.
Tabelul 59A. Informații privind administratorii/gestionarii
|
Nr. |
Administrator/Gestionar |
Perioada Adm/Gest |
Suprafață totală (ha) |
Detalii |
|
1 |
Ocolul Silvic Ploiești, Direcția Silvică Prahova |
permanent |
5.020,1 |
fond forestier proprietate publică de stat |
|
2 |
Ocolul Silvic Urziceni, Direcția Silvică Ialomița |
permanent |
5.692,1 |
fond forestier proprietate publică de stat |
|
3 |
Ocolul Silvic Slobozia, Direcția Silvică Ialomița |
permanent |
5.288,8 |
fond forestier proprietate publică de stat |
|
4 |
Ocolul Silvic Privat Nehoiu |
permanent |
1.018,1 |
fond forestier proprietate privată |
|
5 |
Administrația Națională Apele Române |
permanent |
2.593,9 |
ape curgătoare |
|
6 |
UAT Alexeni |
permanent |
37,7 |
Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|
7 |
Necunoscut |
- |
7.496,1 |
- |
|
TOTAL |
27.146,8 |
|
||
Tabelul 59B. Informații privind administratorii de fonduri cinegetice
|
Nr. |
Administrator fond cinegetic |
Perioada |
Suprafața administrată (ha) |
|||
|
Județul Ialomița | ||||||
|
1 |
AVPS Șoimul 2012 |
necunoscută |
1.335,6 |
|||
|
2 |
AVPS Acvila |
4.769,7 |
||||
|
3 |
AVPS Bendis |
255,2 |
||||
|
4 |
AVPS Diana |
597,2 |
||||
|
5 |
AVPS Dunărea 2007 |
469,6 |
||||
|
6 |
AVPS Ialomița |
5.757,8 |
||||
|
7 |
AVPS Vulturul |
13,6 |
||||
|
8 |
D.S. Ialomița |
6.262,8 |
||||
|
Total județul Ialomița |
19.461,5 |
|||||
|
Județul Prahova | ||||||
|
9 |
AJVPS Prahova |
necunoscută |
3.749,0 |
|||
|
10 |
AVPS Cormoranii |
1.916,6 |
||||
|
11 |
D.S. Prahova |
2.019,7 |
||||
|
Total județul Prahova |
7.685,3 |
|||||
|
Total general |
27.146,8 |
|||||
Corespunzător acestei secțiuni sunt anexate Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate (Anexa 4.4.), Harta privind perimetrul construit al localităților (Anexa 4.5.) și Harta construcțiilor (Anexa 4.6.).Descrierea infrastructurii și construcțiilor
Siturile ocupă terenuri relativ plane și, fiind dispuse în lungul albiei râului Ialomița, sunt limitrofe numeroaselor localități dispuse în lungul drumurilor naționale DN1 (pe ruta Ploiești - București), DN2A (pe ruta Urziceni - Slobozia - Țăndărei - Hârșova) și DN1D (pe ruta Ciorani - Urziceni) precum și în lungul numeroaselor drumuri județene și comunale. În plus față de această rețea densă de căi de comunicație, existența a numeroase drumuri de pământ (pentru exploatații agricole sau forestiere), face ca accesul în ariile naturale protejate să fie foarte facil. De asemenea, faptul că autostrada A2 este aproximativ paralelă cu limita sudică a județului Ialomița și în vecinătatea acesteia (la circa 20 km. de DN2A, în zona municipiului Slobozia), oferă posibilități deosebite în ceea ce privește desfășurarea circulației.
În ceea ce privește liniile de cale ferată, itinerariul principal este calea ferată secundară 701 Ploiești Sud-Urziceni-Slobozia-Țăndărei. Transporturile feroviare au un grad de utilizare din ce în ce mai redus datorită ineficienței (vitezei de deplasare, frecvenței trenurilor, condițiilor de transport, prețului, reducerii navetismului de masă) și mai ales concurenței transportului rutier.
Evoluția numărului de locuințe și a autorizațiilor de construire este în strânsă legătură cu dinamica populației și a migrației interne. Astfel, în majoritatea localităților s-a înregistrat o creștere a numărului de locuințe în anul 2019 comparativ cu anul 2015, direct proporțională cu numărul de reședințe stabilite. De asemenea, categoria de construcții cu cele mai multe autorizații de construire eliberate este reprezentată de clădirile rezindențiale, urmată de clădirile pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul.
Tipurile de construcții pentru care au existat date disponibile sunt cele din categoria unităților sanitare, unităților școlare și unităților hoteliere. Potrivit Institutului Național de Statistică, în localitățile din județul Prahova care intersectează ariile naturale protejate, în anul 2019 exista un număr de 99 de unități sanitare, împărțite în următoarele categorii: 1 cabinet medical de medicină generală, 33 cabinete medicale de familie, 20 cabinete stomatologice, 3 cabinete medicale de specialitate, 29 farmacii, 10 laboratoare de tehnică dentară și 3 alte tipuri de cabinete medicale, toate sub forma de proprietate privată. În localitățile din județul Ialomița situația unităților sanitare se prezintă astfel: 8 spitale, ambulatorii și dispensare, 1 centru de sănătate mintală, 1 centru medical de specialitate, 1 cabinet de medicină generală, 69 cabinete medicale de familie, 12 cabinete medicale școlare, 55 cabinete stomatologice, 66 cabinete medicale de specialitate, 71 farmacii, 1 centru de transfuzie, 7 laboratoare de tehnică dentară și 22 laboratoare medicale. În ceea ce privește unitățile școlare, fiecare localitate este dotată cu cel puțin o clădire din această categorie (cu excepția comunelor Mihail Kogălniceanu și Moldoveni), acumulând un număr total de 20 unități școlare pe raza localităților din județul Prahova și 58 de unități școlare pe raza localităților din județul Ialomița. Referitor la structurile turistice, în anul 2019, doar în două localități vizate din județul Prahova existau unități de cazare: un hotel și o pensiune agroturistică în Târgșoru Vechi și un hotel în Valea Călugărească. În raza județului Ialomița, existau 14 unități turistice, distribuite astfel: 4 hoteluri și 2 moteluri în municipiul Slobozia, 2 hoteluri, 1 motel și 1 vilă turistică în municipiul Urziceni, 1 hostel în orașul Țăndărei, 1 motel în comuna Ion Roată și 2 pensiuni agroturistice, câte una în comunele Mihail Kogălniceanu și Sudiți.
Datele privind mediul construit din proximitatea ariilor naturale protejate indică o creștere a numărului de construcțiilor față de anul de referință 2015 (Tabelul 60).
Tabelul 60. Locuințe existente în anul 2019, grupate pe localități
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
An de referință |
An de analizat |
|
2015 |
2019 |
|||
|
1 |
Prahova |
Balta Doamnei |
1.260 |
1.282 |
|
2 |
Prahova |
Brazi |
2.990 |
3.084 |
|
3 |
Prahova |
Ciorani |
2.625 |
2.632 |
|
4 |
Prahova |
Cocorăștii Colț |
1.111 |
1.110 |
|
5 |
Prahova |
Drăgănești |
2.044 |
2.054 |
|
6 |
Prahova |
Dumbrava |
1.538 |
1.553 |
|
7 |
Prahova |
Gherghița |
806 |
813 |
|
8 |
Prahova |
Gorgota |
1.844 |
1.861 |
|
9 |
Prahova |
Olari |
890 |
898 |
|
10 |
Prahova |
Puchenii Mari |
3.064 |
3.078 |
|
11 |
Prahova |
Râfov |
1.960 |
2.017 |
|
12 |
Prahova |
Sima |
2.069 |
2.104 |
|
13 |
Prahova |
Târgșoru Vechi |
3.275 |
3.581 |
|
14 |
Prahova |
Tinosu |
940 |
957 |
|
15 |
Prahova |
Valea Călugărească |
3.827 |
3.882 |
|
16 |
Ialomița |
Municipiul Slobozia |
19.606 |
19.678 |
|
17 |
Ialomița |
Municipiul Urziceni |
6.535 |
6.577 |
|
18 |
Ialomița |
Oraș Căzănești |
1.241 |
1.225 |
|
19 |
Ialomița |
Oraș Fierbinți Târg |
2.062 |
2.081 |
|
20 |
Ialomița |
Oraș Țăndărei |
4.629 |
4.518 |
|
21 |
Ialomița |
Adâncata |
1.437 |
1.436 |
|
22 |
Ialomița |
Albești |
662 |
666 |
|
23 |
Ialomița |
Alexeni |
1.008 |
1.030 |
|
24 |
Ialomița |
Andrășești |
957 |
961 |
|
25 |
Ialomița |
Axintele |
1.383 |
1.382 |
|
26 |
Ialomița |
Balaciu |
954 |
956 |
|
27 |
Ialomița |
Bărbulești |
1.195 |
1.195 |
|
28 |
Ialomița |
Bărcănești |
1.791 |
1.806 |
|
29 |
Ialomița |
Borănești |
857 |
862 |
|
30 |
Ialomița |
Brazi (Rădulești) |
740 |
741 |
|
31 |
Ialomița |
Bucu |
1.007 |
1.011 |
|
32 |
Ialomița |
Buești |
506 |
511 |
|
33 |
Ialomița |
Ciochina |
1.501 |
1.511 |
|
34 |
Ialomița |
Ciulnița |
1.066 |
1.085 |
|
35 |
Ialomița |
Cosimbești |
892 |
939 |
|
36 |
Ialomița |
Coșereni |
1.664 |
1.695 |
|
37 |
Ialomița |
Dridu |
1.861 |
1.879 |
|
38 |
Ialomița |
Giurgeni |
508 |
504 |
|
39 |
Ialomița |
Ion Roată |
1.296 |
1.315 |
|
40 |
Ialomița |
Maia |
794 |
793 |
|
41 |
Ialomița |
Manasia |
1.616 |
1.643 |
|
42 |
Ialomița |
Mărculești |
659 |
666 |
|
43 |
Ialomița |
Mihail Kogălniceanu |
1.201 |
1.229 |
|
44 |
Ialomița |
Moldoveni |
564 |
578 |
|
45 |
Ialomița |
Munteni-Buzău |
1.629 |
1.638 |
|
46 |
Ialomița |
Ograda |
992 |
999 |
|
47 |
Ialomița |
Perieți |
1.591 |
1.618 |
|
48 |
Ialomița |
Platonești |
757 |
772 |
|
49 |
Ialomița |
Sălcioara |
1.063 |
1.060 |
|
50 |
Ialomița |
Sărățeni |
558 |
561 |
|
51 |
Ialomița |
Săveni |
1.529 |
1.530 |
|
52 |
Ialomița |
Sfântu Gheorghe |
971 |
975 |
|
53 |
Ialomița |
Sudiți |
893 |
896 |
|
54 |
Ialomița |
Vlădeni |
790 |
793 |
Autorizațiile de construcție sunt relativ puține (Tabelul 61) și de cele mai multe ori privesc renovarea, reconstrucția sau extinderea unor locuințe în perimetrul deja existent. Se poate concluziona astfel că extinderea intravilanului nu reprezintă un factor de impact antropic notabil la nivelul ariilor naturale protejate analizate.
Tabelul 61. Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu
|
Categorii de construcții |
Județ |
Localitate |
An de referință 2015 |
An de analizat 2019 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Balta Doamnei |
2 |
4 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Brazi |
26 |
38 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Ciorani |
10 |
24 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Cocorăștii Colț |
9 |
9 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Drăgănești |
14 |
13 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Dumbrava |
6 |
8 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Gherghița |
4 |
9 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Gorgota |
9 |
4 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Olari |
4 |
- |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Puchenii Mari |
14 |
20 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Râfov |
11 |
11 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Șirna |
7 |
5 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Târgșoru Vechi |
138 |
148 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Tinosu |
6 |
3 |
|
Clădiri rezidențiale |
Prahova |
Valea Călugărească |
48 |
26 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Municipiul Slobozia |
29 |
33 |
|
Hoteluri și clădiri silimare |
- |
1 |
||
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
- |
2 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Municipiul Urziceni |
13 |
21 |
|
Clădiri administrative |
- |
2 |
||
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
1 |
3 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Oraș Căzănești |
2 |
3 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Oraș Fierbinți- Târg |
9 |
13 |
|
Clădiri administrative |
1 |
- |
||
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
1 |
1 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Oraș Țăndărei |
38 |
20 |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
1 |
1 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Adâncata |
6 |
2 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Albești |
2 |
1 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Alexeni |
6 |
4 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Andrășești |
3 |
1 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Axintele |
- |
2 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Balaciu |
2 |
1 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Bărbulești |
- |
- |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Bărcănești |
6 |
5 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Borănești |
4 |
5 |
|
Clădiri administrative |
- |
1 |
||
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
- |
1 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Brazi (Rădulești) |
- |
- |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Bucu |
13 |
13 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Buești |
- |
2 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Ciochina |
10 |
7 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Ciulnița |
8 |
19 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Cosimbești |
8 |
11 |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
1 |
- |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Coșereni |
10 |
17 |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
- |
1 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Dridu |
7 |
4 |
|
Clădiri administrative |
- |
2 |
||
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
1 |
- |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Giurgeni |
1 |
1 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Ion Roată |
5 |
9 |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata si cu amănuntul |
1 |
2 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Maia |
2 |
- |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Manasia |
3 |
7 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Mărculesti |
3 |
10 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Mihail Kogălniceanu |
21 |
5 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Moldoveni |
- |
6 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Munteni-Buzău |
11 |
2 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Ograda |
6 |
17 |
|
Clădiri administrative |
- |
1 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Perieți |
26 |
17 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Platonesti |
6 |
4 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Sălcioara |
3 |
4 |
|
Clădiri administrative |
1 |
- |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Sărățeni |
- |
2 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Săveni |
5 |
11 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Sfântu Gheorghe |
3 |
1 |
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Sudiți |
3 |
9 |
|
Clădiri administrative |
- |
1 |
||
|
Clădiri rezidențiale |
Ialomița |
Vlădeni |
2 |
3 |
O parte din localitățile județului Prahova sunt cuprinse în proiectul Drumul Voievozilor, care promovează valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură. Proiectul "Drumul Voievozilor" este în derulare și când va fi finalizat, va străbate localitățile Ciorani, Drăgănești, Gherghița, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgșoru Vechi, Ariceștii Rahtivani, Filipeștii de Târg, ieșind spre Târgoviște. La Târgșoru Vechi, Mănești, Brazi, Balta Doamnei, Lacu Turcului, Drăgănești și Gherghița s-au descoperit mai multe resturi de unelte și obiecte de ceramică specifice perioadei neolitice, iar la Mănești - unelte din metal. La Tinosu, cultura materială geto-dacică a fost scoasă la iveală de existența unei cetăți datând din secolele III-I i.Hr. Rezervația arheologică Târgșoru Vechi, situată la circa 10 km sud-vest de Ploiești, se plasează, prin importanța monumentelor de pe cuprinsul său, alături de binecunoscutele rezervații arheologice de la Histria, Sarmizegetusa Regia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, iar pentru Muntenia este singurul obiectiv din această categorie. La Gherghița, Matei Basarab (1632-1654) a ridicat o biserică, valoros monument de arhitectură.
În județul Ialomița, în localitățile din cadrul ariilor naturale protejate, obiectivele cu caracter istoric și turistic importante sunt: situl arheologic eneolitic din comuna Dridu, Mănăstirile Balaciu, Dridu și Sfinții Voievozi-Slobozia, Ferma Model de la Perieți (în curs de restaurare), așezământul cultural-religios de la Maia-Catargiu, Casa memorială ,,Ionel Perlea" din comuna Ograda, complexul istoric Evanghelie Zappa din comuna Ion Roată, Muzeul Județean Ialomița din Municipiul Slobozia(acest muzeu fiind singurul din județul Ialomița care se regăsește în baza de date întreținută de Institutul Național al Patrimoniului).
În urma suprapunerii limitelor ariilor naturale protejate cu locația siturilor arheologice/monumente istorice (sursa datelor: Portalul Repertoriului Arheologic Național disponibil la http://ran.cimec.ro/), următoarele obiective se află în sit:1. Așezarea medievală de la Cosâmbești / ansamblu anonim (Cod RAN 93245.01.01, Cod LMI IL-I-s-B-14034);2. Așezarea Dridu de la Gimbășani / ansamblu anonim (Cod RAN 93254.01.01, Cod LMI, IL-I-s-B-14049);3. Situl arheologic de la Crăsani / ansamblu anonim (Cod RAN 92943.01.03, Cod LMI IL-I- m-B-14038.01);4. Situl arheologic de la Crăsanii de Jos - "Piscu Crăsani" / ansamblu anonim (Cod RAN 92934.01.1, Cod LMI IL-I-s-A-14039);5. Situl arheologic de la Copuzu - "Platoul Deluș" / ansamblu anonim (Cod RAN 92925.01.3, Cod LMI IL-I-s-B-14033);6. Așezarea medievală de la Frățilești / ansamblu anonim (Cod RAN 94394.01.01, Cod LMI IL-I-s-B-14047);7. Situl arheologic de la Dridu -"La Metereze" / ansamblu anonim (Cod RAN 102712.01.05, Cod LMI IL-I-s-A-14040);8. Situl arheologic de la Independența - Pe Maidan (Cod RAN 133456.01, Cod LMI PH-I-s-B-16184);9. Așezarea de la Belciug - La Cercelata (Cod RAN 133045.03, Cod LMI PH-I-s-A-16180);10. Situl arheologic de la Buda - La Pădure (Cod RAN 135066.01);11. Situl arheologic de la Balta Doamnei - Pădurea Curcubeu (Cod RAN 132235.02);12. Situl arheologic de la Potigrafu - Canalul pădurii (Cod RAN 133553.02, Cod LMI PH-I-s-B-16204);13. Așezarea Boian de la Potigrafu - Malu Roșu (Cod RAN 133553.01, Cod LMI PH-I-s-B-16203);14. Așezarea medieval timpurie de la Tinosu - Pădurea Anin (Cod RAN 135869.01);15. Situl arheologic Latene de la Odăile - La Cetățuie (Cod RAN 134988.01, Cod LMI PH-I-s-B-16197);16. Situl arheologic de la Pisculești - La cetate (Cod RAN 135887.01, Cod LMI PH-I-s-B-16197);17. Așezare Latene târziu de la Brazii de Sus - Tarlaua Bularu (Cod RAN 130721.01);18. Așezare Latene târziu de la Stăncești - Tarlaua Bularu (Cod RAN 130918.01).
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național (Anexa 4.7.).4.7. Obiective turistice
Singura localitate din județul Prahova, limitrofă ariei naturale protejate, unde se întâlnesc obiective turistice este Târgșorul Vechi. Din punct de vedere istoric, aici se pot găsi Muzeul sătesc în conacul Moruzzi, ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân (1400), Mănăstirea Turnu (refacere 1997) cu biserică monument istoric, Mănăstirea Sf. Pantelimon cu biserică (1669-1672), ruinele unei biserici (sec. XVII), rezervația arheologică cu ruinele unei curți voievodale și a trei biserici: Biserica Veche, Biserica Domnească (1461, refacere 1670) și Biserica Roșie (1570-1579) - ctitoria lui Neagoe Basarab.
În județul Ialomița, pe lângă obiectivele cu caracter istoric și turistic menționate în secțiunea Patrimoniu cultural, mai există și alte puncte și zone de interes turistic local, care sunt, urmează a fi sau pot fi incluse în strategiile și programele de dezvoltare a turismului la nivelul județului Ialomița. Aceste obiective fac parte din domeniul turismului cultural (situri arheologice, conace boierești și case de negustori, cruci de hotar sau comemorative), turismului religios (biserici, mânăstiri) sau agroturismului și turismului de agrement și pentru pescuit-vânătoare (cabane, păduri, lacuri). 0 sinteză a celor mai importante astfel de obiective se regăsește în Tabelul 62.
Un obiectiv cu o importanță ridicată în domeniul agroturismulul îl reprezintă aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), întinsă pe o suprafață de 37 de hectare. Aceasta reprezintă o arie naturală protejată în arealul căreia vegetează câteva exemplare seculare de arbori (cu vârste și dimensiuni impresionante) de stejar (Quercus robur) desemnate ca monument al naturii.
Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere (Anexa 4.8.).
Tabelul 62. Tipuri de obiective turistice
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
Obiective turistice |
Tip obiectiv turistic |
|
1 |
Prahova |
Târgșorul Vechi |
Muzeul sătesc în conacul Moruzzi |
Muzeu |
|
2 |
Prahova |
Târgșorul Vechi |
Ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân |
Vestigiu arheologic |
|
3 |
Prahova |
Târgșorul Vechi |
Mănăstirea Turnu |
Mănăstire |
|
4 |
Prahova |
Târgșorul Vechi |
Mănăstirea Sf. Pantelimon |
Mănăstire |
|
5 |
Prahova |
Târgșorul Vechi |
Rezervația arheologică |
Vestigiu arheologic |
|
6 |
Ialomița |
Axintele |
La cetate |
Vestigiu arheologic |
|
7 |
Ialomița |
Bucu |
Pochina |
Vestigiu arheologic |
|
8 |
Ialomița |
Coșereni |
Măgura Comana |
Vestigiu arheologic |
|
9 |
Ialomița |
Dridu |
La metereze |
Vestigiu arheologic |
|
10 |
Ialomița |
Vlădeni |
Popina Blagodeasca |
Vestigiu arheologic |
|
11 |
Ialomița |
Fetești |
Casa cu prăvălie și moara țărănească |
Casă de negustori |
|
12 |
Ialomița |
Borănești |
Conacul Nicu Chiroiu |
Conac boieresc |
|
13 |
Ialomița |
Manasia |
Castelul Hagianoff |
Castel |
|
14 |
Ialomița |
Cosâmbești |
Castelul Bolomey |
Castel |
|
15 |
Ialomița |
Sudiți |
Muzeul Apostol D. Culea |
Muzeu |
|
16 |
Ialomița |
Slobozia |
Biserica Adormirea Maicii Domnului |
Biserică |
|
17 |
Ialomița |
Slobozia |
Biserica de lemn Sf. Nicolae |
Biserică de lemn |
|
18 |
Ialomița |
Slobozia |
Mănăstirea Sf. Voievozi |
Mănăstire |
|
19 |
Ialomița |
Alexeni |
Pădurea de stejari seculari |
Arie naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|
20 |
Ialomița |
Ion Roată |
Pădurea Redea |
Rezervație |
|
21 |
Ialomița |
Slobozia |
Complex turistic și de agrement Hermes |
Complex turistic |
|
22 |
Ialomița |
Slobozia |
Pădurea Peri |
Rezervație |
Evaluarea impactului antropic asupra ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-a realizat atât printr-o documentare corespunzătoare, cât și prin realizarea de observații în teren, care au vizat identificarea și inventarierea surselor de impact, localizarea și intensitatea manifestării acestora, estimarea modului de afectare a habitatelor sau/și speciilor de interes conservativ, precum și ierarhizarea acestor surse în funcție de intensitatea lor. În urma culegerii datelor din teren au fost elaborate hărțile referitoare la sursele de impact antropic asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar.5.1. Lista activităților cu potențial impact
În mod firesc, nu toate obiectivele de investiții sau nu toate aceste activități antropice desfășurate (sau eventual propuse) pe raza sitului, produc sau pot produce efecte negative asupra stării de conservare a ariilor naturale protejate vizate. La nivelul ariilor naturale protejate s-au identificat următoarele activități cu impact potențial asupra obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului plan de management: agricultura intensivă, utilizarea fertilizanților și a produselor biocide, pășunatul intensiv, extragerea nisipului/pietrișului, depozitarea deșeurilor menajere și poluarea apelor de suprafață.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariilor naturale protejate5.1.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Herpetofaună
Tabelul 63. Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate ROSCI0290 - herpetofaună
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice |
|
A.2. |
Detalii |
În cadrul habitatelor de reproducere vizate de presiune se regăsesc speciile Bombina bombina și Triturus cristatus. Distribuția presiunii este randomizată. |
|
A.3. |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
A.4 |
Detalii |
Presiunea prezintă intensitate scăzută pentru habitatul potențial de Triturus cristatus din partea de vest a sitului. |
|
A.5 |
Presiune actuală |
G05.04 Vandalism |
|
A.6 |
Detalii |
Deteriorarea/distrugerea intenționată a habitatului utilizat de specie prin abandonarea deșeurilor. |
|
A.7 |
Presiune actuală |
G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune |
|
A.8 |
Detalii |
Presiunea a fost identificată pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de vest a sitului și vizează toate cele trei specii de interes conservativ. |
|
A.9. |
Presiune actuală |
J02.04 Modificări de inundare |
|
A.10. |
Detalii |
Presiunea a fost identificată pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de est a sitului, în apropierea localității Giurgeni și vizează toate cele trei specii de interes conservativ, și anume Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis. |
|
A.11. |
Presiune actuală |
K01.03 Secare |
|
A.12. |
Detalii |
Presiunea a fost identificată pentru habitate predominant localizate în partea de vest a sitului și vizează toate speciile de herpetofaună din sit. |
Habitate
Tabelul 64. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ROSCI0290 - Habitate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
A.2. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice (oi, capre, cai) în zonele cu tufărișuri de importanță comunitară (40C0*). |
|
A.3. |
Presiune actuală |
B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) |
|
A.4. |
Detalii |
Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm, frasin american, plopi euramericani). 0 proporție de peste 20% în compoziție este considerată presiune. |
|
A.5. |
Presiune actuală |
B06 Păsunatul în pădure/în zonă împădurită |
|
A.6. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor. |
|
A.7. |
Presiune actuală |
C01.01.02 Extragerea de nisip si pietriș |
|
A.8. |
Detalii |
Extragerea neorganizată de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270. |
|
A.9. |
Presiune actuală |
E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere |
|
A.10. |
Detalii |
Abandonarea deșeurilor în zona habitatelor de interes comunitar (3260). |
|
A.11. |
Presiune actuală |
H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse |
|
A.12. |
Detalii |
Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260). |
|
A.13. |
Presiune actuală |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
A.14. |
Detalii |
Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea). |
|
A.15. |
Presiune actuală |
K01.01 Eroziune |
|
A.16. |
Detalii |
Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*. |
Păsări
Tabelul 65. Lista presiunilor actuale asupra ROSPA0152
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
A.2. |
Detalii |
Datorită mărimii, situl este străbătut de un număr relativ mare de drumuri, atât agricole, forestiere, cât și drumuri comunale, intercomunale, asfaltate. În cadrul drumurilor asfaltate unde se circulă cu viteză ridicată, există riscul coliziunilor cu speciile de păsări din sit. |
|
A.3. |
Presiune actuală |
D02.01 Linii electrice și de telefonie |
|
A.4. |
Detalii |
Liniile electrice și de comunicare reprezintă următoarele pericole pentru păsări: electrocutare, în condiții slabe de vizibilitate (în ceață, pe timp de noapte), coliziune cu stâlpi și cabluri. |
|
A.5. |
Presiune actuală |
H05 Poluarea solului și deșeurile solide H05.01 Gunoiul și deșeurile solide |
|
A.6. |
Detalii |
Gunoaiele și deșeurile solide au efecte multiple: 1) pierdere directă de habitate; 2) diminuare calitativă a habitatului (otrăvirea solului cu materiale provenite din gunoaie solide); 3) vătămări corporale/deces (înghițirea bucăților mici de plastic de către păsări, se pot tăia în cioburi de sticlă, conserve etc.). |
|
A.7. |
Presiune actuală |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
A.8. |
Detalii |
Speciile invazive non-native alterează habitatele naturale, ajungând la densități mari care cauzează impact negativ puternic, diminuând calitatea habitatelor naturale, hrana, spațiul pentru cuibărit/ascuns etc.). Specii alohtone invazive identificate în sit: Amorfă (Amorpha fruticosa) - arbuști abundenți atât în vegetația de-a lungul canalului, cât și în pădurile de luncă din sit. |
|
A.9. |
Presiune actuală |
J01.01 Incendii |
|
A.10. |
Detalii |
Incendierea vegetației (a miriștii și a pârloagelor, a tufărișurilor, stufărișurilor, pășunilor), din păcate, este un fenomen răspândit în România. Scopul acestor acțiuni este ”curățarea” zonei respective. Efectele sunt foarte negative: pierdere directă de habitate, de foarte multe ori decesul animalelor cu mișcare limitată, distrugerea depozitului local de semințe, ”eliberarea” locului pentru specii invazive. |
La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni actuale care afectează starea de conservare a stejarilor seculari pentru care a fost desemnată aria.5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariilor naturale protejate5.1.2.1. Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Mamifere
Tabelul 66. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) |
|
B.2. |
Detalii |
Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă. |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj |
|
B.4. |
Detalii |
Prin pagubele pe care le face specia Lutra lutra (vidra) asupra pisciculturii, vor exista conflicte cu persoanele care desfășoară activități legate de piscicultură în zonă; astfel, se poate recurge la utilizarea capcanelor sau a braconajului asupra unor exemplare care cauzează probleme. Amenințarea a fost identificată și pentru castor. |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile |
|
B.6. |
Detalii |
Marea majoritate a suprafețelor agricole din vecinătatea zonei protejate este lucrată, astfel amenințarea pe zonele ocupate cu pășuni va fi din ce în ce mai mare, pentru transformarea acestora în teren agricol. |
|
B.7. |
Amenințare viitoare |
A04.01 - pășunatul intensiv |
|
B.8. |
Detalii |
Prin continuarea acordării subvențiilor pentru animale domestice, numărul acestora va rămâne constant sau va avea o ușoară creștere în viitorul apropiat, astfel presiunea pe pășuni o să continue să fie relativ mare. |
Herpetofaună
Tabelul 67. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
G05.04 Vandalism |
|
B.2. |
Detalii |
Este vizat habitatul speciei Emys orbicularis, în cadrul unui habitat din partea de vest a sitului. |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
B.4. |
Detalii |
Principala specie periclitată este Emys orbicularis. Amenințarea a fost identificată pentru patru habitate (două în partea de vest a sitului, două în partea de est) cu calitate ridicată. |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
J02.10 Managementul vegetatiei acvatice si de mâl în scopul drenării |
|
B.6. |
Detalii |
Principalele specii periclitate sunt Emys orbicularis și Triturus cristatus, în cadrul unui habitat din partea de vest a sitului. |
Habitate
Tabelul 68. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
B.2. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice (oi, capre, cai) în zonele cu tufărișuri de importanță comunitară (40C0*). |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
B06 Păsunatul în pădure/în zonă împădurită |
|
B.4. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor. |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
C01.01.02 Extragerea de nisip si pietriș |
|
B.6. |
Detalii |
Lucrări de decolmatare și reprofilare a albiei minore cu exploatare de agregate minerale în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice, când aceste lucrări au loc în raza habitatului 3270. |
|
B.7. |
Amenințare viitoare |
E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere |
|
B.8. |
Detalii |
Abandonarea deșeurilor în zona habitatului de interes comunitar (3260). |
|
B.9. |
Amenințare viitoare |
H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse |
|
B.10. |
Detalii |
Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260). |
|
B.11. |
Amenințare viitoare |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
B.12. |
Detalii |
Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea). |
|
B.13. |
Amenințare viitoare |
K01.01 Eroziune |
|
B.14. |
Detalii |
Erodarea versanților pe care este instalat habitatul prioritar 40C0*. |
Păsări
Tabelul 69. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSPA0152
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice A08 Fertilizarea cu îngrășământ |
|
B.2. |
Detalii |
Chimicalele si produsele hormonale folosite în agricultură pe terenurile arabile adiacente, prin pânza freatică, se pot infiltra în apa din SPA. Astfel, prin lanțul trofic, se pot acumula si atinge concentrații semnificative la nivelurile mai înalte ale lanțului trofic, unde se află si specii de păsări de interes comunitar, mai ales piscivore. Aceste substanțe au diverse efecte directe si indirecte, pot afecta: rata de crestere, metabolismul, fertilitatea, fecunditatea, grosimea cojii ouălor, rezistența la boli si infecții, natalitatea, mortalitatea etc. |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare |
|
B.4. |
Detalii |
Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale. Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte, acesti arbori morți reprezintă si locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi. |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
F02.01 Pescuit profesional pasiv F02.02 Pescuit profesional activ F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj F03.02.05 Captură accidentală |
|
B.6. |
Detalii |
Pescuitul poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai: 1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.; 2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări. Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra celor de talie mare. În urma parcurgerii etapei de teren, nu au fost observate activități de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm gradul de amenințare. |
|
B.7 |
Amenințare viitoare |
H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si salmastre) H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere |
|
B.8. |
Detalii |
Efectele poluării apelor cu chimicale a fost prezentat mai detaliat în cazul presiunii A1.3. Poluarea apelor de suprafață poate proveni de la localnici, turiști/pescari, muncitorii care exploatează pădurile, sau din agricultură, de la utilaje sau substanțe chimice folosite. În caz că aceste substanțe chimice ajung în viitor în habitatele acvatice din interiorul sitului, păsările vor fi afectate atât direct, cât și indirect. |
La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări.5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariilor naturale protejate5.2.1.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Herpetofaună
Tabelul 70. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.1. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Au fost inventariate 5 habitate de reproducere asupra cărora presiunea acționează. Ele au distribuție randomizată și vizează habitate însumând o suprafață de 0,35 ha. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Presiunea prezintă intensitate ridicată pentru toate cele 5 habitate. |
|
C.4. |
Detalii |
În cadrul habitatelor de reproducere vizate de presiune se regăsesc speciile Bombina bombina și Triturus cristatus. |
Tabelul 71. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.2. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
A fost inventariat un habitat de reproducere asupra căruia presiunea acționează. El este localizat în partea de vest a sitului. Pentru al doilea punct de inventariere, cel localizat în partea de est al sitului, presiunea vizează habitate adecvate pentru speciile de șerpi din cadrul sitului. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Presiunea prezintă intensitate scăzută pentru habitatul potențial de Triturus cristatus (vest) |
|
C.4. |
Detalii |
- |
Tabelul 72. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.5. |
Presiune actuală |
G05.04 Vandalism |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.3. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Au fost inventariate 4 habitate de reproducere asupra cărora presiunea acționează. Toate cele patru prezintă distribuție izolată și au intensități variabile (scăzută, medie și ridicată). Habitatele vizate sunt mlaștini și brațe moarte ale Ialomiței, acestea însumând o suprafață de 16,5 ha. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Presiunea prezintă intensitate scăzută pentru habitate de 0,06 ha, medie pentru 7,5 ha și ridicată pentru 9 ha. |
|
C.4. |
Detalii |
Presiunea vizează habitate utilizate de toate cele trei specii de interes conservativ, și anume Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis. |
Tabelul 73. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.7. |
Presiune actuală |
G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.4. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Presiunea a fost identificată pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de vest a sitului. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Presiunea prezintă intensitate ridicată. |
|
C.4. |
Detalii |
Presiunea vizează habitate utilizate de toate cele trei specii de interes conservativ, și anume Bombina bombina, Triturus cristatus si Emys orbicularis. |
Tabelul 74. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.9. |
Presiune actuală |
J02.04 Modificări de inundare |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.5. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Presiunea a fost identificată pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de est a sitului, în apropierea localității Giurgeni. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Presiunea prezintă intensitate ridicată, pentru habitate cu o suprafață de 2,8 ha |
|
C.4. |
Detalii |
Regimul hidrografic al habitatului de reproducere este determinat de o conductă perforată. În momentul inventarierii se demarau lucrări de reparație. Modificarea acesteia va avea ca rezultat reducerea suprafeței habitatului de reproducere adecvat. Presiunea vizează habitate utilizate de toate cele trei specii de interes conservativ, și anume Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis. |
Tabelul 75. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.11. |
Presiune actuală |
K01.03 Secare |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunilor se regăsește în Anexa nr. 5.6. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Presiunea a fost identificată pentru 97 de habitate, predominant localizate în partea de vest a sitului. Suprafața însumată a habitatelor de reproducere este de 17,1 ha. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Presiunea prezintă intensitate ridicată pentru 53,6% dintre habitatele de reproducere inventariate, medie pentru 27,8% și scăzută pentru 18,5%. |
|
C.4. |
Detalii |
Presiunea nu vizează doar cele trei specii de herpetofaună de interes conservativ analizate, ci toate speciile de amfibieni prezente în sit. Având în vedere localizarea sitului și condițiile climatice ale zonei, presiunea are origine naturală. |
Habitate
Tabelul 76. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.7. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
La sud de loc. Borănești; la sud-est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Burdușelu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Pășunat cu animale domestice (oi, capre, cai) în zona cu tufărișuri de importanță comunitară (habitat 40C0*). |
Tabelul 77. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.8. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Suprafețe mici și dispersate pe întreg cuprinsul sitului. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Arborete cu specii nenative (salcâm, frasin american, plopi euramericani) în compoziție mai mare de 20%. |
Tabelul 78. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.5. |
Presiune actuală |
B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.9. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
În trupul de pădure Călugăru, la nord de loc. Sălcioara. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor (habitat 91I0*). |
Tabelul 79. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.7. |
Presiune actuală |
C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.10. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
0 singură locație, izolată, pe malul Ialomiței, la nord de loc. Coșereni. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Extragerea neorganizată de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270. |
Tabelul 80. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.9. |
Presiune actuală |
E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.11. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
În zona limitrofă loc. Frățilești, la nord și vest. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Abandonarea deșeurilor în zona habitatului de interes comunitar (3260). |
Tabelul 81. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.11. |
Presiune actuală |
H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.12. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
La vest de loc. Bordușelu. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă care afectează habitatul 3260. |
Tabelul 82. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.13. |
Presiune actuală |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.13. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
La vărsarea Ialomiței în Brațul Borcea (U.P. IX, O.S. Slobozia). |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea). |
Tabelul 83. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.15. |
Presiune actuală |
K01.01 Eroziune |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.14. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
La est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*. |
Păsări
Tabelul 84. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.15 la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Situl este străbătut de un număr mare de drumuri, după cum urmează: 1. Drumuri județene: DJ101G, DJ101D, DJ130A, DJ100B, DJ100B, DJ147,' DJ101B, DJ101, DJ201, DJ306A, DJ306, DJ213A, DJ201, DJ2012; 2. Drumuri naționale: DN1A, DN1, DN2, DN21, DN2A; 3. Drumuri comunale: DC103, DC107, DC83; 4. Autostrăzi: A3. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută |
|
C.4. |
Detalii |
Datorită mărimii, situl este străbătut de un număr relativ mare de drumuri, atât agricole, forestiere, cât și drumuri comunale, intercomunale, asfaltate. În cadrul drumurilor asfaltate unde se circulă cu viteză ridicată, există riscul coliziunilor cu speciile de păsări din sit. Specii vizate: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio, Coracias garullus. |
Tabelul 85. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
D02.01 Linii electrice și de telefonie |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.16. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Liniile de medie tensiune care străbat situl se găsesc între localitățiile Potigrafu și Curcubeu (jud. PH), respectiv Bucu și Mărculești (IL). |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Medie |
|
C.4. |
Detalii |
Liniile electrice și de comunicare reprezintă următoarele pericole pentru păsări: electrocutare, în condiții slabe de vizibilitate (în ceață, pe timp de noapte), coliziune cu stâlpi și cabluri. Specii vizate: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Alcedo athis, Aythya nyroca, Egreta garzetta, Nyctycorax nyctycorax, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Coracias garullus. |
Tabelul 86. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.5. |
Presiune actuală |
H05 Poluarea solului si deseurile solide H05.01 Gunoiul si deseurile solide |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.17. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Predominant în zonele din apropierea localităților, dar datorită apei curgătoare, gunoaiele menajere, în special, sunt transportate pe majoritatea zonelor de mal și insule din sit. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Medie |
|
C.4. |
Detalii |
Gunoaiele și deșeurile solide au efecte multiple: 1) pierdere directă de habitate; 2) diminuare calitativă a habitatului (otrăvirea solului cu materiale provenite din gunoaie solide); 3) vătămări corporale/deces (înghițirea bucăților mici de plastic de către păsări, se pot taia în cioburi de sticlă, conserve etc.). Specii vizate: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Alcedo athis, Aythya nyroca, Egreta garzetta, Nyctycorax nyctycorax, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Coracias garullus. |
Tabelul 87. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.7. |
Presiune actuală |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.18. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Pe malurile din arealul sud-estic al sitului. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Medie |
|
C.4. |
Detalii |
Speciile invazive non-native alterează habitatele naturale, ajungând la densități mari, care cauzează impact negativ puternic, diminuând calitatea habitatelor naturale, hrana, spațiul pentru cuibărit/ascuns etc.). Specii alohtone invazive identificate în sit: Amorfă (Amorpha fruticosa) - arbuști abundenți identificați în special pe malul apelor din arealul sudic al sitului. Specii: 837 Accipiter brevipes, 928 Buteo rufinus, 1042 Falco vespertinus. |
Tabelul 88. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.9. |
Presiune actuală |
J01.01 Incendii |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta presiunii se regăsește în Anexa nr. 5.19. la Planul de management. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Pâlcuri de vegetație din apropierea malurilor. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
Ridicată |
|
C.4. |
Detalii |
Incendierea vegetației (a miriștii și a pârloagelor, a tufărișurilor, stufărișurilor, pășunilor), din păcate, este un fenomen răspândit în România. Scopul acestor acțiuni este ”curățarea” zonei respective. Efectele sunt foarte negative: pierdere directă de habitate, de foarte multe ori decesul animalelor cu mișcare limitată, distrugerea depozitului local de semințe, ”eliberarea” locului pentru specii invazive. Acest fenomen a fost întâlnit atât pe pășunile din sit, cât și în zonele de stufăriș. Specii: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Corracias garrulus,Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ixobrychus minutus, Egretta garzetta, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Sylvia nisoria. |
La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni.
Corespunzător secțiunilor 5.2.1. sunt anexate Hărțile presiunilor la nivelul ariilor naturale protejate (Anexa 3.21.).5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.2.2.1. Harta amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Mamifere
Tabelul 89. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.20. la Planul de management |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Aceste amenințări se regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturale protejate. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută (S) |
|
D.4. |
Detalii |
Amenințările viitoare au un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciilor, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciilor. |
Tabelul 90. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.21. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Aceste amenințărise regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturale protejate. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută (S) |
|
D.4. |
Detalii |
Impacturile, respectiv amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciilor, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciilor. |
Tabelul 91. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.22. la Planul de management |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Aceste amenințări se regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturlae protejate. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută (S) |
|
D.4. |
Detalii |
Impacturile, respectiv amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciilor, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciilor. |
Tabelul 92. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.7. |
Amenințare viitoare |
A04.01 - pășunatul intensiv |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.23. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Aceste amenințări se regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturale protejate. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută (S) |
|
D.4. |
Detalii |
Impacturile, respectiv amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciilor, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciilor. |
Herpetofaună
Tabelul 93. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
G05.04 Vandalism |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăseste în Anexa nr. 5.24. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Amenințarea îsi poate face apariția în partea de vest a sitului. A fost înregistrată pentru un habitat acvatic cu suprafața de 3,4 ha. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Intensitatea amenințării este scăzută. Habitatul vizat se află sub continuă supraveghere. |
|
D.4. |
Detalii |
Principala specie vizată este Emys orbicularis. |
Tabelul 94. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
I01 Introducerea de specii invazive non-native |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăseste în Anexa nr. 5.25. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Amenințarea poate fi prezentă în corpurile de apă populate de invivizi aparținând speciei Emys orbicularis. Acestea sunt habitate tip brațe moarte sau mlastini, 4 în total pentru care a fost identificată amenințarea. Habitatele însumează aprox 30ha si au o calitate ridicată. Principalele specii care necesită monitorizare sunt cele aparținând genului Trachemys, mai exact Trachemys scripta scripta si Trachemys scripta elegans, specii cu mare potențial invaziv, facilitat de comercializarea excesivă a acestora. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Intensitatea amenințării este scăzută pentru toate cele 4 habitate. Habitatele necesită monitorizare periodică. |
|
D.4. |
Detalii |
Principala specie periclitată este Emys orbicularis. |
Tabelul 95. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.26. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Amenințarea vizează un habitat de repoducere cu o suprafață de 6,3 ha și calitate ridicată aflat izolat în partea de vest a sitului. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Intensitatea amenințării este scăzută. Menținerea funcționalității habitatului este importantă pentru speciile Emys orbicularis și Triturus cristatus. |
|
D.4. |
Detalii |
Principalele specii amenințate sunt Emys orbicularis și Triturus cristatus. |
Habitate
Tabelul 96. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.27. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
La sud de loc. Borănești; la sud-est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Burdușelu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice (oi, capre, cai) în zonele cu tufărișuri de importanță comunitară (habitat 40C0*). |
Tabelul 97. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.28. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
În trupul de pădure Călugăru, la nord de loc. Sălcioara. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor (habitat 91I0*). |
Tabelul 98. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.29. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
O singură locație, izolată, pe malul Ialomiței, la nord de loc. Coșereni. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Extragerea neorganizată de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270. |
Tabelul 99. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.7. |
Amenințare viitoare |
E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.30. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
În zona limitrofă loc. Frățilești, la nord și vest. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Abandonarea deșeurilor în zona habitatului de interes comunitar (3260). |
Tabelul 100. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.9. |
Amenințare viitoare |
H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.31. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
La vest de loc. Bordușelu. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260). |
Tabelul 101. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.11. |
Amenințare viitoare |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.32. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
La vărsarea Ialomiței în Brațul Borcea (U.P. IX, O.S. Slobozia). |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea). |
Tabelul 102. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.13. |
Amenințare viitoare |
K01.01 Eroziune |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.33. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
La est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*. |
Păsări
Tabelul 103. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice A08 Fertilizarea cu îngrășământ |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.34. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Pădurea de luncă din sit. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Medie |
|
D.4. |
Detalii |
Chimicalele și produsele hormonale folosite în agricultură pe terenurile arabile adiacente, prin pânza freatică, se pot infiltra în apa din SPA. Astfel, prin lanțul trofic, se pot acumula și atinge concentrații semnificative la nivelurile mai înalte ale lanțului trofic, unde se află și specii de păsări de interes comunitar, mai ales piscivore. Aceste substanțe au diverse efecte directe și indirecte, pot afecta: rata de creștere, metabolismul, fertilitatea, fecunditatea, grosimea cojii ouălor, rezistența la boli și infecții, natalitatea, mortalitatea etc. Specii: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria. |
Tabelul 104. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.35. la Planul de management. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Pădurile din interiorul sitului. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale. Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte acești arbori morți reprezintă și locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi. Specii: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria. |
Tabelul 105. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
F02.01 Pescuit profesional pasiv F02.02 Pescuit profesional activ F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj F03.02.05 Captură accidentală |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.36. la Planul de management |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Toată suprafața sitului. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Pescuitul are avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai: 1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.; 2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări. Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra celor de talie mare. În urma parcurgerii etapei de teren, nu au fost observate activități de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm gradul de amenințare. Specii vizate: Alcedo athis, Aythya nyroca, Ciconia nigra, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio |
Tabelul 106. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.7. |
Amenințare viitoare |
H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si salmastre) H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.37. la Planul de management |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Toate suprafețele de apă din sit. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
Scăzută |
|
D.4. |
Detalii |
Efectele poluării apelor cu chimicale a fost prezentat mai detaliat în cazul presiunii A1.3. Poluarea apelor de suprafață provine de la localnici, turiști/pescari, muncitorii care exploatează pădurile, sau din agricultură, de la utilaje sau substanțe chimice folosite. În caz că aceste substanțe chimice ajung în habitatele acvatice din interiorul sitului, păsările vor fi afectate atât direct, cât și indirect. Specii vizate: Alcedo athis, Aythya nyroca, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticora, Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria. |
La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări.
Corespunzător secțiunilor 5.2.2. sunt anexate Hărțile amenințărilor la nivelul ariilor naturale protejate.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.1.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței
Herpetofaună
Tabelul 107. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice |
|
E.1. |
Specia |
Bombina bombina, Triturus cristatus |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.38. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
5 habitate de reproducere asupra cărora impactul acționează. Ele au distribuție randomizată și vizează habitate însumând o suprafață de 0,35 ha. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Intensitate ridicată |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
- |
Tabelul 108. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
E.1. |
Specia |
Triturus cristatus |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.39. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
A fost inventariat un habitat de reproducere asupra căruia impactul acționează. El este localizat în partea de vest a sitului. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Intensitate scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
- |
Tabelul 109. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.5. |
Presiune actuală |
G05.04 Vandalism |
|
E.1. |
Specia |
Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.40. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Au fost inventariate 4 habitate de reproducere asupra cărora impactul acționează. Toate cele patru prezintă distribuție izolată și au intensități variabile (scăzută, medie și ridicată). Habitatele vizate sunt mlaștini și brațe moarte ale Ialomiței, acestea însumând o suprafață de 16,5 ha. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Intensitate scăzută pentru habitate de 0,06 ha, medie pentru 7,5 ha și ridicată pentru 9 ha. |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
- |
Tabelul 110. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.7. |
Presiune actuală |
G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune |
|
E.1. |
Specia |
Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.41. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Impactul a fost identificat pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de vest a sitului. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Intensitate ridicată |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
- |
Tabelul 111. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.9. |
Presiune actuală |
J02.04 Modificări de inundare |
|
E.1. |
Specia |
Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.42. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Impactul a fost identificat pentru un singur habitat cu distribuție izolată din partea de est a sitului, în apropierea localității Giurgeni. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Intensitate ridicată |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
- |
Tabelul 112. Evaluarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra speciilor
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.11. |
Presiune actuală |
K01.03 Secare |
|
E.1. |
Specia |
Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.43. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Impactul a fost identificat pentru 97 de habitate, predominant localizate în partea de vest a sitului. Suprafața însumată a habitatelor de reproducere este de 17,1 ha. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Intensitate ridicată |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
- |
Păsări
Tabelul 113. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
E.1. |
Specia |
Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio, Coracias garullus. |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.44. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Situl este străbătut de un număr mare de drumuri, după cum urmează: 1. Drumuri județene: DJ101G, DJ101D, DJ130A, DJ100B, DJ100B, DJ147,' DJ101B, DJ101, DJ201, DJ306A, DJ306, DJ213A, DJ201, DJ2013; 2. Drumuri naționale: DN1A, DN1, DN2, DN21, DN2A; 3. Drumuri comunale: DC103, DC107, DC83; 4. Autostrăzi: A3. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
Datorită mărimii, situl este străbătut de un număr relativ mare de drumuri, atât agricole, forestiere, cât și drumuri comunale, intercomunale, asfaltate. În cadrul drumurilor asfaltate unde se circulă cu viteză ridicată, există riscul coliziunilor cu speciile de păsări din sit. |
Tabelul 114. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
D02.01 Linii electrice și de telefonie |
|
E.1. |
Specia |
Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Alcedo athis, Aythya nyroca, Egreta garzetta, Nyctycorax nyctycorax, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Coracias garullus. |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăseste în Anexa 5.45. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Liniile de medie tensiune care străbat situl se găsesc între localitățiile Potigrafu si Curcubeu (jud. PH), respectiv Bucu si Mărculesti (IL). |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
Liniile electrice si de comunicare reprezintă următoarele pericole pentru păsări: electrocutare, în condiții slabe de vizibilitate (în ceață, pe timp de noapte), coliziune cu stâlpi si cabluri. |
Tabelul 115. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.5. |
Presiune actuală |
H05 Poluarea solului și deșeurile solide H05.01 Gunoiul și deșeurile solide |
|
E.1. |
Specia |
Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Alcedo athis, Aythya nyroca, Egreta garzetta, Nyctycorax nyctycorax, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Coracias garullus. |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăseste în Anexa 5.46. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Predominant zonele din apropierea localităților, dar datorită apei curgătoare, în special gunoaiele menajere sunt transportate pe majoritatea zonelor de mal si insule din sit. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
Gunoaiele și deșeurile solide au efecte multiple: 1) pierdere directă de habitate; 2) diminuare calitativă a habitatului (otrăvirea solului cu materiale provenite din gunoaie solide); 3) vătămări corporale/deces (înghițirea bucăților mici de plastic de către păsări, se pot taia în cioburi de sticlă, conserve etc.). |
Tabelul 116. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.7. |
Presiune actuală |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
E.1. |
Specia |
Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Corracias garrulus,Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ixobrychus minutus, Egretta garzetta, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Sylvia nisoria. |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.47. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Malurile râului Ialomița, în special arealul sud-estic. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
Speciile invazive non-native alterează habitatele naturale, ajungând la densități mari care cauzează impact negativ puternic, diminuând calitatea habitatelor naturale, hrana, spațiul pentru cuibărit/ascuns etc.). Specii alohtone invazive identificate în sit: Amorfă (Amorpha fruticosa) - arbuști abundenți atât în vegetația de-a lungul canalului, cât și în pădurile de luncă din sit. |
Tabelul 117. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.9. |
Presiune actuală |
J01.01 Incendii |
|
E.1. |
Specia |
Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Corracias garrulus,Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ixobrychus minutus, Egretta garzetta, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Sylvia nisoria |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de presiune se regăsește în Anexa 5.48. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Pâlcuri de vegetație din apropierea malurilor. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6. |
Detalii |
Incendierea vegetației (a miriștii și a pârloagelor, a tufărișurilor, stufărișurilor, pășunilor), din păcate, este un fenomen răspândit în România. Scopul acestor acțiuni este ”curățarea” zonei respective. Efectele sunt foarte negative: pierdere directă de habitate, de foarte multe ori decesul animalelor cu mișcare limitată, distrugerea depozitului local de semințe, ”eliberarea” locului pentru specii invazive. |
Mamifere
Tabelul 118. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) |
|
F.1. |
Specia |
Lutra lutra, Cod N2000:1355 |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.49. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare se poate regăsi pe întreg cuprinsul cursurilor de apă din aria protejată. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
Având în vedere practicile din agricultura intensivă și cantitatea de substanțe folosite, dar și de necesitatea racordării la utilități a populației, pot să apară scurgeri și infiltrări în cursurile de apă din zona protejată. |
Tabelul 119. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra și Castor fiber
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj |
|
F.1. |
Specia |
Lutra lutra, Cod N2000:1355 și Castor fiber, Cod N2000:1337 ’ |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.50. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare se poate regăsi pe întreaga zonă din aria protejată. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
Prin pagubele pe care le face această specie asupra pisciculturii, vor exista conflicte cu persoanele care desfășoară activități legate de piscicultură în zonă; astfel, se poate recurge la utilizarea capcanelor sau a braconajului asupra unor exemplare care cauzează probleme. |
Tabelul 120. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Spermophilus citellus
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile |
|
F.1. |
Specia |
Spermophilus citellus, Cod N2000:1335 |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.51. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare se poate regăsi pe întreaga zonă ocupată de specie din aria protejată. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
Marea majoritate a suprafețelor agricole din vecinătatea zonei protejate este lucrată, astfel presiunea pe zonele ocupate cu pășuni va fi din ce în ce mai mare, pentru transformarea acestora în teren agricol. |
Tabelul 121. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Spermophilus citellus
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.7. |
Amenințare viitoare |
A04.01 - pășunatul intensiv |
|
F.1. |
Specia |
Spermophilus citellus, Cod N2000:1335 |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.52. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare se poate regăsi pe întreaga zonă ocupată de specie din aria protejată. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
Prin continuarea acordării subvențiilor pentru animale domestice, numărul acestora va rămâne constant sau va avea o ușoară creștere în viitorul apropiat, astfel presiunea pe pășuni o sa continue să fie relativ mare. Prin menținerea acestor turme în zonă, numărul de câini o sa fie la fel de mare, mai ales prin lipsa unei legislații care să limiteze acest număr. |
Herpetofaună
Tabelul 122. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
G05.04 Vandalism |
|
F.1. |
Specia |
Emys orbicularis |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.53. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Impactul este localizat în partea de vest a sitului. A fost înregistrat pentru un habitat acvatic cu suprafața de 3,4 ha. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Intensitate scăzută |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
- |
Tabelul 123. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
I01 Introducerea de specii invazive non-native |
|
F.1. |
Specia |
Emys orbicularis |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.54. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Impactul poate fi prezent în corpurile de apă populate de indivizi aparținând speciei Emys orbicularis. Acestea sunt habitate tip brațe moarte sau mlaștini, 4 în total pentru care a fost identificată amenințarea. Habitatele însumează aproximativ 30 ha și au o calitate ridicată. Principalele specii care necesită monitorizare sunt cele aparținând genului Trachemys, mai exact Trachemys scripta scripta și Trachemys scripta elegans, specii cu un mare potențial invaziv, facilitat de comercializarea excesivă a acestora. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Intensitate scăzută |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
- |
Tabelul 124. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
J02.10 Managementul vegetatiei acvatice și de mâl în scopul drenării |
|
F.1. |
Specia |
Emys orbicularis, Triturus cristatus |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.55. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Impactul vizează un habitat cu o suprafață de 6,3 ha și calitate ridicată, aflat izolat în partea de vest a sitului. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Intensitate scăzută |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
- |
Păsări
Tabelul 125. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice A08 Fertilizarea cu îngrășământ |
|
F.1. |
Specia |
Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria. |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.56. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Pădurea de luncă din sit |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Medie |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
Substanțele chimice folosite în agricultură și silvicultură au efecte similare, explicate mai detaliat în tabelele de presiuni și amenințări anterioare (A1, B2). Credem că în viitor, substanțele chimice pot fi o amenințare pentru speciile de păsări din sit. |
Tabelul 126. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
B02 Gestionarea si utilizarea pădurii si plantației B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare |
|
F.1. |
Specia |
Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria. |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.57. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Pădurile din interiorul sitului. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Medie |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
Lucrările forestiere pot avea un impact direct puternic asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. Plantațiile cu specii nenative sunt habitate inferioare pădurilor naturale. Îndepărtarea tuturor arborilor uscați/în caz de uscare diminuează foarte mult densitatea insectelor saproxilofage, care reprezintă o bază de hrană foarte importantă pentru păsări. Pe de altă parte acești arbori morți reprezintă și locuri importante de reproducere pentru unele specii care cuibăresc în scorburi. |
Tabelul 127. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
F02.01 Pescuit profesional pasiv F02.02 Pescuit profesional activ F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj F03.02.05 Captură accidentală |
|
F.1. |
Specia |
Alcedo athis, Aythya nyroca, Ciconia nigra, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio. |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.58. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Toată suprafața sitului pentru F03.02.03 și F03.02.05; toate suprafețele de apă deschisă și suprafețele ininundabile din sit pentru F02.01 și F02.02. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Scăzută |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
Pescuitul poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai: 1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.; 2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări. Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra celor de talie mare. În urma parcurgerii etapei de teren, nu au fost observate activități de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm gradul de amenințare. |
Tabelul 128. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.7. |
Amenințare viitoare |
H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere |
|
F.1. |
Specia |
Alcedo athis, Aythya nyroca, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticora, Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius minor, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria. |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.59. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Toate suprafețele de apă deschisă din sit. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
Scăzută |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
F.6. |
Detalii |
Efectele poluării apelor cu chimicale a fost prezentat mai detaliat în cazul presiunii A1.3. Poluarea apelor de suprafață poate proveni de la localnici, turiști/pescari, muncitorii care exploatează pădurile, sau din agricultură, de la utilaje sau substanțe chimice folosite. În caz că aceste substanțe chimice ajung în viitor în habitatele acvatice din interiorul sitului, păsările vor fi afectate atât direct, cât și indirect. |
Tabelul 129. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* Tufărisuri caducifoliate ponto-sarmatice |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăseste în Anexa 5.60. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
La sud de loc. Borănesti; la sud-est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Burduselu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănesti. |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Păsunat cu animale domestice (oi, capre, cai) în zona cu tufărisuri de importanță comunitară (habitat 40C0*). |
Tabelul 130. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis si Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăseste în Anexa 5.61. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
Suprafețe reduse dispersate începând din partea din amonte a sitului până la Slobozia. |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm, frasin american, arțar american, glădiță, plopi euramericani). 0 proporție de peste 20% în compoziție este considerată presiune. |
Tabelul 131. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.62 |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
În două locații (pe suprafețe foarte restrânse) - în Pădurea Morăreanca, la vest de Movilița; la Pădurea Groasa, la sud-vest de Crăsanii de Sus. |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm). 0 proporție de peste 20% în compoziție este considerata presiune. |
Tabelul 132. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.63. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
O suprafață de 5,7 ha din zona localității Stejaru (PH). |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm). O proporție de peste 20% în compoziție este considerată presiune. |
Tabelul 133. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.3. |
Presiune actuală |
B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.64. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
În 39 de suprafețe mici și dispersate pe întreg cuprinsul sitului. |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Existența în compoziția arboretului a unor specii nenative (salcâm, arțar american, frasin american, glădiță, plopi euramericani). O proporție de peste 20% în compoziție este considerată presiune. |
Tabelul 134. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.5. |
Presiune actuală |
B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.65. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
În trupul de pădure Călugăru, la nord de loc. Sălcioara |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor. |
Tabelul 135. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.7. |
Presiune actuală |
C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.66. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
O singură locație, izolată, pe malul Ialomiței, la nord de loc. Coșereni |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Extragerea neorganizată de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270. |
Tabelul 136. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.9. |
Presiune actuală |
E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.67. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
În zona limitrofă loc. Frățilești, la nord și vest |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Abandonarea deșeurilor în zona habitatelor de interes comunitar (3260). |
Tabelul 137. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.11. |
Presiune actuală |
H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.68. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
La vest de loc. Bordușelu. |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260). |
Tabelul 138. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea I01 Specii invazive non-native (alogene)
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.13. |
Presiune actuală |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.69. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] |
La vărsarea Ialomiței în Brațul Borcea (U.P. IX, O.S. Slobozia). |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea). |
Tabelul 139. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunea K01.01 Eroziune
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.15. |
Presiune actuală |
K01.01 Eroziune |
|
G.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
G.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice |
|
G.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.70. |
|
G.4. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] |
La est de loc. Copuzu; la vest de loc. 0rezu; la vest de loc. Poiana; la la nord de loc. Ivănești. |
|
G.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
G.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
G.7. |
Detalii |
Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*. |
Tabelul 140. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1. |
Amenințare viitoare |
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
H.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
H.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice |
|
H.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.71. |
|
H.4. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] |
La sud de loc. Borănești; la sud-est de loc. Copuzu; la vest de loc. 0rezu; la vest de loc. Burdușelu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești. |
|
H.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
H.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
H.7. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice (oi, capre, cai) în zonele cu tufărișuri de importanță comunitară (40C0*) |
Tabelul 141. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.3. |
Amenințare viitoare |
B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită |
|
H.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
H.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. |
|
H.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.72. |
|
H.4. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] |
În trupul de pădure Călugăru, la nord de loc. Sălcioara. |
|
H.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
H.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
H.7. |
Detalii |
Pășunatul cu animale domestice în habitate forestiere de interes comunitar limitrofe zonelor de pășunat sau a stânelor. |
Tabelul 142. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.5. |
Amenințare viitoare |
C01.01.02 Extragerea de nisip și pietriș |
|
H.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
H.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. |
|
H.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.73. |
|
H.4. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] |
0 singură locație, izolată, pe malul Ialomiței, la nord de loc. Coșereni. |
|
H.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
H.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
H.7. |
Detalii |
Extragerea de nisip din albia minoră a râului Ialomița, din zonele cu habitatul 3270. |
Tabelul 143. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.7. |
Amenințare viitoare |
E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere |
|
H.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
H.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion |
|
H.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.74. |
|
H.4. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] |
În zona limitrofă loc. Frățilești, la nord și vest. |
|
H.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
H.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
H.7. |
Detalii |
Abandonarea deșeurilor în zona habitatelor de interes comunitar (3260). |
Tabelul 144. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.9. |
Amenințare viitoare |
H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse |
|
H.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
H.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion |
|
H.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.75. |
|
H.4. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] |
La vest de loc. Bordușelu. |
|
H.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
H.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
H.7. |
Detalii |
Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă (3260). |
Tabelul 145. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.11. |
Amenințare viitoare |
I01 Specii invazive non-native (alogene) |
|
H.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
H.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba |
|
H.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.76. |
|
H.4. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] |
La vărsarea Ialomiței în Brațul Borcea (U.P. IX, O.S. Slobozia). |
|
H.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
H.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
H.7. |
Detalii |
Este cazul speciei Amorpha fruticosa, invadantă în arboretele din habitatul 92A0 din zonele de luncă (zona Brațul Borcea). |
Tabelul 146. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.13. |
Amenințare viitoare |
K01.01 Eroziune |
|
H.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
H.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice |
|
H.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] |
Localizarea impactului cauzat de amenințarea viitoare asupra habitatului se regăsește în Anexa 5.77. |
|
H.4. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere] |
La est de loc. Copuzu; la vest de loc. Orezu; la vest de loc. Poiana; la nord de loc. Ivănești. |
|
H.5. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat |
Scăzută |
|
H.6. |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
H.7. |
Detalii |
Erodarea versanților pe care este instalat habitatul 40C0*. |
Nu este cazul, întrucât la nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate presiuni actuale care afectează starea de conservare a stejarilor seculari pentru care a fost desemnată aria.5.5.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850)
Nu este cazul, întrucât la nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au fost identificate amenințări viitoare asupra stejarilor seculari.6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifereLutra lutra
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 147. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lutra lutra, Cod N2000:1355 |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
50-70 indivizi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Medie = estimări prin extrapolări și/sau modelări bazate pe date parțiale (provenite din inventarieri ale unei părți din populație). |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0,47-0,56% corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Mărimea populației speciei din aria protejată este nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Evaluarea populației speciei s-a efectuat pentru prima dată la nivelul siturilor. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
25 indivizi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea numărului minim al indivizilor a fost realizată prin amplasarea a 18 puncte de monitorizare de-a lungul ariei naturale protejate și inventarierea semnelor de prezență. Estimarea indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată, s-a realizat în perioada ianuarie - aprilie 2019, când a fost identificat un număr minim de 25 de indivizi în cadrul speciei; numărul minim de indivizi a fost considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
”» ” - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată) |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
0 - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Date insuficiente - pentru a avea o imagine asupra tendinței populației; este necesară o perioadă de studiu de cel puțin 3 ani succesivi. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia structura populației pe vârste, mortalitate și natalitate. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
O - stabilă |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată nu este mai mică [A.3] decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8] |
Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 148. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lutra lutra, CodN2000:1355 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.733,1-1.985,1 ha - mărimea habitatului format din cursuri, mlaștini și acumulări de apă |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu există planuri de management anterioare; este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei naturale protejate. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Mărimea habitatului formată din râurile interioare reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei Lutra lutra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual. |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Specia folosește suprafața ariei naturale protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă, respectiv cursuri principale de râuri și zone umede interioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ~” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.1.0 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 149. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lutra lutra, CodN2000:1355 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”» ” - mult mai mare |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” - aproximativ egal; nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia. |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]: Favorabile; Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]: Favorabile. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei Lutra lutra
Tabelul 150. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lutra lutra, CodN2000:1355 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”x” - este necunoscută |
|
D9. |
Starea globală de conservare |
”X” necunoscută |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
- |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]: Favorabilă; Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]: Necunoscută; Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]: Favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 151. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Castor fiber, Cod N2000:1337 |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
150-200 indivizi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Medie = estimări prin extrapolări și/sau modelări bazate pe date parțiale (provenite din inventarieri ale unei părți din populație). |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
6,7-7,97% corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000. |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Mărimea populației speciei din aria protejată este nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Evaluarea populației speciei s-a efectuat pentru prima dată la nivelul siturilor. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
82 indivizi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea numărului minim al indivizilor a fost realizată prin amplasarea a 60 puncte de monitorizare de-a lungul ariei naturale protejate și inventarierea semnelor de prezență. Estimarea indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată, s-a realizat în perioada ianuarie - aprilie 2019, când a fost identificat un număr minim de 82 de indivizi în cadrul speciei; numărul minim de indivizi a fost considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
”» ” - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată). |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
0 - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Date insuficiente - pentru a avea o imagine asupra tendinței populației; este necesară o perioadă de studiu de cel puțin 3 ani succesivi |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia structura populației pe vârste, mortalitate și natalitate. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
0 - stabilă |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] |
Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiiber din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 152. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Castor fiber, Cod N2000:1337 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.733,1-1.794,8 ha - mărime habitat de-a lungul cursurilor și acumulărilor de apă. |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu există planuri de management anterioare; este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei naturale protejate. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Mărimea habitatului format de-a lungul râurilor interioare reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei Castor fiber și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual. |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Specia folosește suprafața ariei naturale protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă, respectiv cursuri principale de râuri și zone umede interioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Justificare |
|
0 (stabilă) |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] este stabilă și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] este stabilă. |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 153. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Castor fiber, Cod N2000:1337 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”» ” - mult mai mare |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” - aproximativ egal; nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia. |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]: Bune; Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]: Favorabile. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei Castor fiber
Tabelul 154. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Castor fiber, Cod N2000:1337 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”x” - este necunoscută |
|
D.9. |
Starea globală de conservare |
”X” necunoscută |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
- |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]: Favorabilă; Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]: Favorabilă; Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: Favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 155. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Spermophilus citellus, CodN2000:1335 |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
4.500-5.500 indivizi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Medie = estimări prin extrapolări și/sau modelări bazate pe date parțiale (provenite din inventarieri ale unei părți din populație). |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
12,89-13,1% corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000. |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Mărimea populației speciei din aria protejată este semnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Evaluarea populației speciei s-a efectuat pentru prima dată la nivelul siturilor. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
2.700 indivizi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea numărului minim al indivizilor a fost realizată prin amplasarea a 80 puncte de monitorizare de-a lungul ariei naturale protejate și inventarierea semnelor de prezență. Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată, s-a realizat în perioada aprilie - mai 2019, când a fost identificat un număr minim de 2.700 de indivizi în cadrul speciei; numărul minim de indivizi a fost considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
”» ” - mult mai mare, (de regulă echivalent cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată). |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
0 - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Date insuficiente - pentru a avea o imagine asupra tendinței populației; este necesară o perioadă de studiu de cel puțin 3 ani succesivi. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia structura populației pe vârste, mortalitate și natalitate. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV - favorabilă |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] |
Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 156. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Spermophilus citellus, Cod N2000:1335 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.291,6-2.811,5 ha - mărime habitat formată din pășuni secundare, zone de culturi complexe și terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală. |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu există planuri de management anterioare; este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei naturale protejate. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Mărimea habitatului, format în principal de pășuni secundare dar și zonele limitrofe acestora, respectiv zone de culturi complexe și terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei Spermophilus citellus și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual. |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Specia folosește suprafața ariei naturale protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă, respectiv pășuni secundare, dar și zonele limitrofe acestora. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 157. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Spermophilus citellus, Cod N2000:1335 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”» ” - mult mai mare |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” - aproximativ egal; nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia. |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]: Favorabile; Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]: Favorabile. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei Spermophilus citellus
Tabelul 158. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Spermophilus citellus, Cod N2000:1335 |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară - rezidentă) |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”x” - este necunoscută |
|
D.9. |
Starea globală de conservare |
”X” necunoscută |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
- |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]: Favorabil; Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]: Favorabil; Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]: Favorabil. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 159. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
637 Bombina bombina |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
3.000-3.500 adulți |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2% |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
4.080 adulți |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Valoarea a fost calculată în baza suprafeței habitatelor de reproducere adecvate potențiale neocupate de către specie. A fost luată în considerare abundența indivizilor în habitatele de reproducere ocupate precum și suprafața și calitatea habitatelor potențiale. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
”>” - mai mare |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
„x“ - necunoscută |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există date suficiente. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată (Anexa 3.25.) |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
„x“ - necunoscută |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] |
Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 160. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
637 Bombina bombina |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
23,5 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
32 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Pentru obținerea suprafeței adecvate au fost însumate suprafețele de habitat de reproducere ocupate cu suprafețele habitatelor adecvate potențiale neocupate. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
”>” - mai mare |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”x” - este necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
x (necunoscută) |
x/x |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este necunoscută ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 161. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
637 Bombina bombina |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”+” - crescătoare |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
= (la fel) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] ar putea fi asigurată. |
Evaluarea globală a speciei Bombina bombina
Tabelul 162. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
637 Bombina bombina |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Nu este cazul. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
A.16 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată; B.15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată; C.14 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 163. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
678 Emys orbicularis |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
1.000-1.500 adulți |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2% |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
Nu există date pentru estimarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Nu a fost estimată mărimea populației de referință pentru starea de conservare favorabilă în aria naturală protejată. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
”>” - mai mare |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
„x“ - necunoscută |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există date suficiente. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată (Anexa 3.26.) |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
„x“ - necunoscută |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] |
Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 164. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
678 Emys orbicularis |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
420 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date suficiente. |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu este cazul. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
”>” - mai mare |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
x (necunoscută) |
x/x |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este necunoscută ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 165. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
678 Emys orbicularis |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”+” - crescătoare |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
= (la fel) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] ar putea fi asigurată. |
Evaluarea globală a speciei Emys orbicularis
Tabelul 166. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
678 Emys orbicularis |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Nu este cazul. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
A.16 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată; B.15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată; C.14 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 167. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
814 Triturus cristatus |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
200-400 adulți |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2% |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Evaluarea mărimii populației speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
700 adulți |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Valoarea a fost calculată în baza suprafeței habitatelor de reproducere adecvate potențiale neocupate de către specie. A fost luată în considerare abundența indivizilor în habitatele de reproducere ocupate precum și suprafața și calitatea habitatelor potențiale. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
”>” - mai mare |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
„x“ - necunoscută |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există date suficiente. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată (Anexa 3.27.) |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
„x“ - necunoscută |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 168. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
814 Triturus cristatus |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
9,1 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Evaluarea suprafeței habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
34,4 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Pentru obținerea suprafeței adecvate au fost însumate suprafețele de habitat de reproducere ocupate cu suprafețele habitatelor adecvate potențiale neocupate. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
”>” - mai mare |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
„x“ - necunoscută |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”x” - este necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
x (necunoscută) |
x/x |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.]nu este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este necunoscută ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 169. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
814 Triturus cristatus |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”+” - crescătoare |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”+” - crescătoare |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
= (la fel) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] ar putea fi asigurată. |
Evaluarea globală a speciei Triturus cristatus
Tabelul 170. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
814 Triturus cristatus |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
„U1“ - nefavorabilă - inadecvată |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Nu este cazul. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
A.16 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată; B.15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată; C.14 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 171. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A402 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
1-3 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la maxim 23 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Evaluarea populației speciei s-a efectuat pentru prima dată la nivelul siturilor. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
2-4 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”U1” - nefavorabilă - inadecvată |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”0” - este stabilă |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 172. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A402 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
250-270 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
250-270 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”U1” - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 173. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A402 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”>” - mai mare |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
deasupra VRSF |
= (stabil) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 174. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A402 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”U1” - nefavorabilă - inadecvată |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Uliul cu picioare scurte este o specie caracteristică zonelor împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape, de la șes până în zona de dealuri. Preferă zonele însorite și calde unde pâlcurile de foioase (în special stejari și anini) alternează cu terenul deschis. În timpul evaluărilor a fost observat o singură dată, rezultând o distribuție izolată, în special în arealul sudic al sitului. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
A15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată; B15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 175. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A229 Alcedo atthis Pescăruș albastru Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
15-30 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 5.500-10.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
15-30 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 176. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A229 Alcedo atthis Pescăruș albastru Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
780-800 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
780-800 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 177. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A229 Alcedo atthis Pescăruș albastru Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 178. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A229 Alcedo atthis Pescăruș albastru Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Pescărușul albastru are o distribuție largă în sit, dar datorită lipsei de date din anii precedenți, starea de conservare a fost estimată de opinia experțiilor. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 179. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A060 Aythya nyroca Rața roșie Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
3-5 perechi 20-40 indivizi în pasaj |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația din țară a fost apreciată la 12.00018.000 de perechi cuibăritoare. De asemenea, iernează pe teritoriul României un număr de 50-250 de exemplare. În timpul pasajelor, pot fi observate între 7.000 și 9.000 de exemplare. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
6-10 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”U1” - nefavorabilă - inadecvată |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”0” - este stabilă |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 180. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A060 Aythya nyroca Rața roșie Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
170-190 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
170-190 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”U1” - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 181. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A060 Aythya nyroca Rața roșie Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”>” - mai mare |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 182. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A060 Aythya nyroca Rața roșie Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”U1” - nefavorabilă - inadecvată |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Pentru cuibărit preferă lacurile de câmpie, cu vegetație submersă abundentă și care sunt mărginite de brâuri dense de vegetație palustră emergentă (stufăriș, papură și sălcii). Poate cuibări și în heleșteie piscicole sau în ape salmastre. În afara sezonului de cuibărit poate fi întâlnită pe o gamă mai mare de zone umede. Deși este o rață scufundătoare, preferă ape puțin adânci (30-100 cm) și trăiește destul de ascunsă pe ochiuri de apă rămase libere în stufărișurile dese. Nu există date din trecut cu privire la populația din sit, aceeași situație fiind valabilă și pentru suprafața habitatelor și calitatea lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a calcula o tendință actuală relevantă. Este necesară colectarea datelor din teren, multianual, pentru a se genera tendințe relevante. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
A15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată; B15 - ”U1” - nefavorabilă - inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 183. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A403 Buteo rufinus Șorecar mare Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
2-4 perechi |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația din țară a fost apreciată la 400-900 de perechi cuibăritoare. 0-1% - Categoria C |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
2-4 perechi |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 184. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A403 Buteo rufinus Șorecar mare Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
250-270 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
250-270 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 185. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A403 Buteo rufinus Șorecar mare Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 186. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A403 Buteo rufinus Șorecar mare Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Nu există date din trecut cu privire la populația din sit, aceeași situație fiind valabilă și pentru suprafața habitatelor și calitatea lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a calcula o tendință actuală relevantă. Este necesară colectarea datelor din teren, multianual, pentru a se genera tendințe relevante. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 187. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A030 Ciconia nigra Barză neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
1-3 perechi cuibăritoare |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația din țară a fost apreciată la 400-800 de perechi cuibăritoare. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
1-3 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 188. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A030 Ciconia nigra Barză neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.100-12.300 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.100-12.300 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) pentru cuibăritul speciei; Medie pentru populația aflată în pasaj. |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 189. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A030 Ciconia nigra Barză neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 190. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A030 Ciconia nigra Barză neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă și cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Nu există date din trecut cu privire la populația din sit, aceeași situație fiind valabilă și pentru suprafața habitatelor și calitatea lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a calcula o tendință actuală relevantă. Este necesară colectarea datelor din teren, multianual, pentru a se genera tendințe relevante. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 191. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A030 Ciconia nigra Barză neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
15-25 indivizi în pasaj |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația din țară a fost apreciată la 400-800 de perechi cuibăritoare. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
15-25 indivizi în pasaj |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea polulației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 192. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A030 Ciconia nigra |
|
|
|
Barză neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.100-12.300 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.100-12.300 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) pentru cuibăritul speciei; Medie pentru populația aflată în pasaj. |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 193. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A030 Ciconia nigra Barză neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 194. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A030 Ciconia nigra Barză neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă și cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Nu există date din trecut cu privire la populația din sit, aceeași situație fiind valabilă și pentru suprafața habitatelor și calitatea lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a calcula o tendință actuală relevantă. Este necesară colectarea datelor din teren, multianual, pentru a se genera tendințe relevante. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 195. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A231 Coraciasgarrulus Dumbrăveancă Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
25-40 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 4.600-6.500 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
30-40 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 196. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A231 Coraciasgarrulus Dumbrăveancă Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.500-2.700 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.500-2.700 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 197. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
|
A.1. |
Specia |
A231 Coraciasgarrulus |
|
|
|
|
Dumbrăveancă Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
|
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 198. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A231 Coraciasgarrulus Dumbrăveancă Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Dumbrăveanca are o distribuție largă în arealul sudic al sitului. Datorită lipsei de date din trecut starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 199. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
200-220 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 80.000-250.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
200-220 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 200. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
5.700-5.900 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
5.700-5.900 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ~” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 201. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar Statut de protecție: |
|
|
|
Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 202. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 203. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A236 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
25-30 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 14.500-57.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
25-30 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 204. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A236 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.600-2.800 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.600-2.800 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 205. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A236 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt favorabili. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 206. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A236 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 207. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A026 Egretta garzetta Egretă mică Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
30-40 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația din țară a fost apreciată la 4.0008.000 de perechi cuibăritoare, iar efectivele care trec în timpul pasajeloi sunt formate din 5.000-8.000 de exemplare. 0-1% Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
30-40 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 208. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A026 Egretta garzetta Egretă mică Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
140-150 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
14-150 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 209. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A026 Egretta garzetta Egretă mică Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt favorabili. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 210. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A026 Egretta garzetta Egretă mică Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Preferă zonele mlăștinoase, delte și bălți, cu pâlcuri de copaci necesare cuibăritului. Este specia cea mai tăcută dintre egrete. Cuibărește în colonii mixte alături de alte specii de stârci și cormorani. Nu există date din trecut cu privire la populația din sit, aceeași situație fiind valabilă și pentru suprafața habitatelor și calitatea lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a calcula o tendință actuală relevantă. Este necesară colectarea datelor din teren, multianual, pentru a se genera tendințe relevante. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 211. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A379 Emberiza hortulana Presură de grădină Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
250-280 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 225.000-550.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
240-280 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 212. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A379 Emberiza hortulana Presură de grădină Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.400-1.500 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.400-1.500 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 213. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A379 Emberiza hortulana Presură de grădină Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”~” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
E |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt favorabili. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 214. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A379 Emberiza hortulana Presură de grădină Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 215. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A097 Falco vespertinus Vânturel de seară Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
20-30 perechi 300-500 exemplare în pasaj |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România este estimată a fi cuprinsă între 1.000 și 1.500 de perechi și urmează trendul populațional european, fiind de asemenea în scădere. În timpul pasajelor pot fi observate între 7.000 și 20.000 de exemplare. 0-1% Clasa C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
20-30 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” - stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” - favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 216. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A097 Falco vespertinus Vânturel de seară Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.600-2.700 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.600-2.700 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” - este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” - favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 217. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A097 Falco vespertinus Vânturel de seară Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
” ≈” - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt favorabili. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] |
|
ȘI |
|
perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 218. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A097 Falco vespertinus Vânturel de seară Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere); |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Specie tipică de câmpie, care preferă zonele deschise ce alternează cu pâlcuri de copaci din habitatele de stepă și silvostepă, dar nu-i displac nici pâlcurile de copaci situate între terenurile arabile. Nu există date vechi referitoare la specie, astfel nu se poate evalua populația de referință a speciei în sit. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 219. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A075 Haliaeetus albicilla Codalb Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
0 - 2 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România este estimată a fi cuprinsă între 55 și 74 de perechi. 0-1% Clasa C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
1-3 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă – date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”U1” – nefavorabilă - inadecvată |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”0” – este stabilă |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 220. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A075 Haliaeetus albicilla Codalb Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.300-12.500 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.300-12.500 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”U1” – nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 221. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A075 Haliaeetus albicilla Codalb Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3 |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 222. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A075 Haliaeetus albicilla Codalb Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”U1” – nefavorabilă - inadecvată |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” – este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Nu există date vechi referitoare la specie, astfel nu se poate evalua populația de referință a speciei în sit. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
A15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată; B15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 223. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A092 Hieraaetus pennatus Acvilă mică Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
0-2 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România este estimată a fi cuprinsă între 1.000 și 1.500 de perechi și urmează trendul populațional european, fiind de asemenea în scădere. În timpul pasajelor pot fi observate între 7.000 și 20.000 de exemplare. 0-1% Clasa C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
1-3 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă – date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”U1” – nefavorabilă - inadecvată |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”0” – este stabilă |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 224. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A092 Hieraaetus pennatus Acvilă mică Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.500-1.600 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.500-1.600 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”U1” – nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 225. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A092 Hieraaetus pennatus Acvilă mică Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 226. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A092 Hieraaetus pennatus Acvilă mică Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”U1” – nefavorabilă - inadecvată |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” – este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Cuibărește în păduri, dar vânează în zone deschise și semideschise, pe pășuni sau câmpuri agricole. Astfel, habitatul optim pentru această specie îl reprezintă pădurile de stejar de la câmpie, deal sau din zonele montane joase, care sunt învecinate cu suprafețe deschise (așa cum sunt pășunile), folosite de specie pentru vânătoare. În România cuibărește local în zone împădurite învecinate cu zone umede sau/și agricole, unde preferă pădurile de amestec, nu foarte dese, care să îi confere vizibilitate ridicată. Poate să ajungă și de-a lungul râurilor de munte. Nu există date din trecut cu privire la populația din sit, aceeași situație fiind valabilă și pentru suprafața habitatelor și calitatea lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a calcula o tendință actuală relevantă. Este necesară colectarea datelor din teren, multianual, pentru a se genera tendințe relevante. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
A15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată; B15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 227. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
12-18 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația din țară a fost apreciată la 10.000- 15.000 de perechi cuibăritoare. 0-2% Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
12-20 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” – favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 228. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
130-150 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
130-150 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” – favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 229. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 230. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3 |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4 |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5 |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6 |
Informații suplimentare |
Pasăre sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp., sau orice altă vegetație acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Ocupă, de asemenea, margini de lacuri, heleșteie, marginile riverane ale cursurilor de apă unde predomină vegetația lemnoasă. Nu există date din trecut cu privire la populația din sit, aceeași situație fiind valabilă și pentru suprafața habitatelor și calitatea lor, ceea ce duce la imposibilitatea de a calcula o tendință actuală relevantă. Este necesară colectarea datelor din teren, multianual, pentru a se genera tendințe relevante. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 231. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A338 Lanius collurio Sfrâncioc roșiatic Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
310-350 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 1.600.000-3.600.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
310-350 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” – favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 232. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A338 Lanius collurio Sfrâncioc roșiatic Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.500-1.600 ha |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.500-1.600 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” – favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 233. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A338 Lanius collurio Sfrâncioc roșiatic Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 234. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A338 Lanius collurio Sfrâncioc roșiatic Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Sfrânciocul roșiatic are o distribuție largă în sit, cu toate acestea, datorită lipsei de date din trecut, starea de conservare a fost stabilită pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 235. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
80-100 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 65.000-130.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
80-100 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” – favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 236. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.300-2.400 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2.300-2.400 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” – favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 237. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere)/ |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 238. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Datorită lipsei de date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 239. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A246 Lullula arborea Ciocârlie de pădure Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
60-80 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 100.000-250.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
90-110 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă – date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”U1” – nefavorabilă - inadecvată |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”0” – este stabilă |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 240. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A246 Lullula arborea Ciocârlie de pădure Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
3.000-3.200 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
3.000-3.200 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”U1” – nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă sau în creștere ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este medie. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 241. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A246 Lullula arborea Ciocârlie de pădure Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
În vederea înțelegerii și punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoare:
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile (dacă s-au putut evalua) SAU viabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] este asigurată. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 242. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A246 Lullula arborea Ciocârlie de pădure Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
N1 – Nefavorabilă inadecvată. |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” – este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
A15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată; B15 - ”U1” – nefavorabilă – inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 243. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
50-80 de perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România este estimată la 4.000-8.000 de perechi, dintre care, majoritatea se află în Delta Dunării. 0-2% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
50-80 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” – favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 244. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
750-800 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
750-800 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” – favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 245. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 246. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3 |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4 |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5 |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Specia utilizează o gamă foarte variată de zone umede pentru hrănire, preferând mai ales lacurile cu vegetație palustră, cursurile mari de ape, heleșteiele, canalele cu vegetație și apă puțin adâncă, iazurile etc. Caută hrană la marginea corpurilor de apă, în zonele în care este prezentă o vegetație palustră bogată. Cuibărește aproape exclusiv în copaci, arbori și tufe de salcie, în zone umede (păduri de luncă, sălcii în stufărișuri, plantații de plop etc.). Întrucât nu există date din trecut referitoare la specie și habitat, nu se poate calcula o tendință populațională a speciei în sit. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 247. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A072 Pernis apivorus Viespar Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
10-12 de perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România este estimată la 5.000-12.000 de perechi. 0-2% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
10-20 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” – favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 248. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A072 Pernis apivorus Viespar Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.500-13.000 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.500-13.000 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” – favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 249. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A072 Pernis apivorus Viespar Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 250. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A072 Pernis apivorus Viespar Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Viesparul este o specie caracteristică pădurilor de foioase cu poieni, aflate pe soluri ușoare și uscate, în care poate săpa ușor după hrană. Nu există date vechi referitoare la specie, astfel nu se poate evalua populația de referință a speciei în sit. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 251. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A224 Picus canus Ghionoaie sură Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
100-110 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 30.000-60.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
100-110 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” – favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 252. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A224 Picus canus Ghionoaie sură Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.500-12.600 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
12.500–12.600 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” – favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 253. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A224 Picus canus Ghionoaie sură Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 254. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A224 Picus canus Ghionoaie sură Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul 255. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A307 Sylvia nisoria Silvie porumbacă Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
180-200 perechi |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 165.000-330.000 de perechi. 0-1% - Categoria C |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativ |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
180-200 perechi |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Estimarea populației de referință pentru starea favorabilă de conservare în aria naturală protejată a fost calculată pe baza opiniei experților, prin extrapolarea efectivelor populaționale la nivel de sit. |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”0” – stabilă |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea calcula magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
”FV” – favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]. |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul 256. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A307 Sylvia nisoria Silvie porumbacă Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.500-1.600 ha |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
1.500-1.600 ha |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Nu există date din trecut referitoare la suprafața habitatului speciei. Considerăm suprafața adecvată a habitatului ca fiind cea din cadrul studiului de față. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – este stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” – favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a speciei |
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabelul 257. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A307 Sylvia nisoria Silvie porumbacă Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV – favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
”FV” – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei. |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu/ deasupra VRSF |
= (stabil) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
|
Ambii parametri sunt în stare favorabilă. |
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI perspectivele speciei în viitor [C.9.] sunt favorabile. |
Evaluarea globală a speciei
Tabelul 258. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
A307 Sylvia nisoria Silvie porumbacă Statut de protecție: Conform listei IUCN este încadrată ca specie cu preocupare minimă (Least concern - LC). |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere). |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Întrucât nu există date din trecut, starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.16.]
● Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
● Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.9.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
|
Toți cei trei parametri sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat s-a realizat pe baza:
● suprafeței ocupate;
● structurii și funcțiilor sale specifice;
● perspectivelor sale în viitor;
Evaluarea stării de conservare nu a fost realizată pentru:
● tipurile de habitate cu prezență incertă;
● tipurile de habitate a căror suprafață în sit este nesemnificativă în raport cu suprafața respectivului tip de habitat la nivel național ("suprafața relativă" fiind evaluată ca "D").
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 259. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 |
|
E.3. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI |
30 ha |
|
E.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
E.5. |
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național |
0-2% |
|
E.6. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național |
Nesemnificativă |
|
E.7. |
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
E.8. |
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI |
30 ha |
|
E.9. |
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI |
A fost considerată suprafața ocupată de habitat la prima inventariere raportată la sit. |
|
E.10. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată |
Aproximativ egal (≈) |
|
E.11. |
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
E.12. |
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat |
Nu e cazul |
|
E.13. |
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat |
- |
|
E.14. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Slabă – date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare. |
|
E.15. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat |
- |
|
E.16. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative |
- |
|
E.17. |
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat |
Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative. |
|
E.18. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate (matricea E) |
FV favorabilă |
|
E.19. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Nu este cazul. |
|
E.20. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Nu este cazul. |
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Favorabilă |
|
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] este egală cu suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8] ȘI Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 260. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 |
|
F.3. |
Structura și funcțiile tipului de habitat |
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale (incluzând și speciile sale tipice). |
|
F.4. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice (matricea F) |
U1 nefavorabilă - inadecvată |
|
F.5. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Starea de conservare U1 are tendință stabilă (=) |
|
F.6. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Nu este cazul. |
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 3260 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale (incluzând și speciile sale tipice). |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 261. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 |
|
G.3. |
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
G.4. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor |
Aproximativ egal (≈) |
|
G.5. |
Perspectivele tipului de habitat în viitor (matricea G’) |
Perspective bune |
|
G.6. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor |
Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat Impacturile identificate (depozitarea deșeurilor menajere, poluarea apelor de suprafață) au intensitate localizată scăzută și nu se suprapun. Prin urmare, efectul cumulat este scăzut. |
|
G.7. |
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat |
Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], la suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și la structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată. |
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 3260 din punct de vedere al suprafeței
|
Valoarea actuală a suprafeței [E.10] |
Tendință viitoare [G.3] |
Valoarea viitoare a suprafeței [G.4] |
Perspective |
|
= VRSF |
= (stabilă) |
= VRSF |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3260 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat scăzut, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat [G.6] ȘI perspectivele suprafeței tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune ȘI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată [G.7]. |
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 3260
Tabelul 262. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3260 |
|
H.3. |
Starea globală de conservare a tipului de habitat |
Nefavorabilă – inadecvată (U1) |
|
H.4. |
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
H.5. |
Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat |
Nu este cazul. |
|
H.6. |
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în SCI |
Starea globală de conservare a fost evaluată ca nefavorabilă-inadecvată (U1), datorită structurii și funcțiilor deteriorate de poluarea apelor și regimul de curgere al apelor (mai adesea stagnant sau foarte slab curgător). |
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 3260
|
Nefavorabilă – Inadecvată |
|
Parametrul referitor la structura și funcțiile habitatului [F.4] este în stare nefavorabilă-inadecvată, iar parametrii referitori la suprafața ocupată [E.18] și perspectivele viitoare ale habitatului [G.10] sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Tabelul 263. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3270 |
|
E.3. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI |
10 ha |
|
E.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
E.5. |
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național |
0-2% |
|
E.6. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național |
Nesemnificativă |
|
E.7 |
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
E.8. |
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI |
9 ha |
|
E.9. |
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI |
Aprecierea a fost realizată empiric, multiplicând suprafața actuală cu un factor de fluctuație de 10%. Acest factor ia în considerare dinamica naturală a ecosistemelor ripariene și dependența dezvoltării habitatului de procesele de eroziune – eluviere. |
|
E.10. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată |
Mai mic ( |
|
E.11. |
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Necunoscută (x); fluctuantă |
|
E.12. |
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat |
Nu |
|
E.13. |
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul. |
|
E.14. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
E.15. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul. |
|
E.16. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative |
|
|
E.17. |
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat |
Există schimbări în tiparul de distribuție, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative. Este vorba de o dinamică naturală a habitatului, dependentă de regimul de eroziune-aluvionare al cursurilor de apă. |
|
E.18. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
FV favorabilă (schimbările în tiparul de distribuție ar impune U1, dar acestea au cauze naturale și constituie un specific al habitatului). |
|
E.19. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Stabilă (=) |
|
E.20. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute (X) a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Nu este cazul. |
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Favorabilă |
|
Tendința actuală, pe termen scurt (5-6 ani) a suprafeței tipului de habitat [E.11] a fost apreciată ca necunoscută, fiind în mod natural fluctuantă datorită dependenței de procesele de eroziune-aluviere ale cursurilor de apă, dar pe termen lung tendința suprafeței habitatului ar putea fi stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3 = 10 ha] nu este mai mică decât suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8 = 9 ha] ȘI Există schimbări în tiparul de distribuție, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative [E.17], însă aceste schimbări se datorează dinamicii naturale a tipului de habitat iar pe ansamblul sitului și pe termen lung suprafața habitatului se menține relativ stabilă. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 264. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3270 |
|
F.3. |
Structura și funcțiile tipului de habitat |
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. |
|
F.4. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
FV favorabilă |
|
F.5. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Stabilă (=) |
|
F.6. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute (X) a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Nu este cazul. |
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 3270 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Favorabilă |
|
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 265. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3270 |
|
G.3. |
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat |
Necunoscută (X) |
|
G.4. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor |
Necunoscut (X) |
|
G.5. |
Perspectivele tipului de habitat în viitor (matricea G’) |
Perspective necunoscute (X) |
|
G.6. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor |
Scăzut Impactul identificat (extragerea de nisip și pietriș) este o presiune cu localizare punctuală și intensitate actuală și viitoare scăzută. Acest impact va avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. |
|
G.7. |
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat |
Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată. |
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 3270 din punct de vedere al suprafeței
|
Valoarea actuală a suprafeței [E.10] |
Tendință viitoare [G.3] |
Valoarea viitoare a suprafeței [G.4] |
Perspective |
|
> VRSF |
X |
X |
Necunoscute |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 3270 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
|
Necunoscută |
|
Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor. Datorită caracterului natural fluctuant al regimul de eroziune-aluviere, doi parametri au fost evaluați ca necunoscuți – respectiv efectul cumulat al impacturilor [G.6] și perspectivele suprafeței tipului de habitat [G.5]. |
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 3270
Tabelul 266. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3270 |
|
H.3. |
Starea globală de conservare a tipului de habitat |
Favorabilă (FV) |
|
H.4. |
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
H.5. |
Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute (X) a tipului de habitat |
Nu este cazul |
|
H.6. |
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată |
Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă. |
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 3270
|
Favorabilă |
|
Doi parametri sunt în stare favorabilă –suprafața [E.18] și structura și funcțiile [F4], iar parametrul referitor la perspectivele viitoare [G.10]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0*
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
Tabelul 267. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* |
|
E.3. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI |
9 ha |
|
E.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
E.5. |
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național |
0-2% |
|
E.6. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național |
Nesemnificativă |
|
E.7. |
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
E.8. |
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI |
Nu există date suficiente pentru a estima VRSF printr-o singură valoare. |
|
E.9. |
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI |
- |
|
E.10. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată |
Mai mic ( Suprafața de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la aproximativ 3 ha, pe baza judecății experților. Ea reflectă suprafața de dezvoltare optimă pentru speciile caracteristice, disiparea riscului la impacturi negative, precum și oferta stațională limitată la nivelul sitului pentru tipul de habitat 40C0*. |
|
E.11 |
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Descrescătoare (–) |
|
E.12. |
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat |
Nu |
|
E.13. |
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat |
Suprafața habitatului natural se restrânge din cauzele: (1) intensificarea localizată a pășunatului ca urmare a restrângerii pășunilor în favoarea terenurilor arabile; (2) instalarea plantațiilor forestiere sau a celor pentru ameliorarea terenurilor degradate; (3) eroziune și alunecări de teren. Pe de altă parte, cauza (2) duce la creșterea suprafeței habitatului semi-natural. |
|
E.14. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete. |
|
E.15. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat |
Nu există date suficiente. |
|
E.16. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative |
|
|
E.17. |
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat |
Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative. |
|
E.18. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Nefavorabilă – inadecvată (U1) |
|
E.19. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Starea de conservare U1 are tendință stabilă (=). |
|
E.20. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
- |
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este descrescătoare, dar declinul suprafeței nu depășește 5% în ultimii 5 ani [E.16]. Totuși, suprafața ocupată de habitat (în stare naturală și semi-naturală) este mai mare decât suprafața de referință [E.10] și nu există schimbări majore în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate [E.17]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 268. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* |
|
F.3. |
Structura și funcțiile tipului de habitat |
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale (incluzând și speciile sale tipice) |
|
F.4. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Nefavorabilă – inadecvată (U1) |
|
F.5. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Starea de conservare U1 are tendință stabilă (=) |
|
F.6. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Nu este cazul. |
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 40C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Nefavorabilă – Inadecvată |
|
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale (incluzând și speciile sale tipice) [F.3]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 269. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* |
|
G.3. |
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
G.4. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor |
Mai mic ( |
|
G.5. |
Perspectivele tipului de habitat în viitor |
Perspective bune (FV) |
|
G.6. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor |
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. Impacturile identificate – pășunatul intensiv în amestec de animale și eroziunea – sunt presiuni cu intensitate localizată scăzută, dar efectul lor este unul aditiv, motiv pentru care efectul cumulat al impacturilor a fost apreciat ca mediu. |
|
G.7. |
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat |
Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată. |
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al suprafeței
|
Valoarea actuală a suprafeței [E.10] |
Tendință viitoare [G.3] |
Valoarea viitoare a suprafeței [G.4] |
Perspective |
|
> VRSF |
= |
> VRSF |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 40C0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. Totuși, perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune, iar viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată [G.7] prin aplicarea măsurilor de management. |
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 40C0*
Tabelul 270. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
40C0* |
|
H.3. |
Starea globală de conservare a tipului de habitat |
Nefavorabilă – inadecvată (U1) |
|
H.4. |
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat |
Starea de conservare U1 are tendință stabilă (=) |
|
H.5. |
Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute |
Nu este cazul. |
|
H.6. |
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată |
Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este nefavorabilă inadecvată (U1) datorită suprafeței reduse, fragmentate, ocupate de habitat și populațiilor mici, izolate, ale speciilor caracteristice care nu pot asigura stabilitatea genetică. |
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 40C0*
|
Nefavorabilă - Inadecvată |
|
Toți cei 3 parametrii, respectiv starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18], al structurii și al funcțiilor specifice [F.4] și al perspectivelor sale viitoare [G.10], sunt în stare nefavorabilă – inadecvată. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 6430
Habitatul 6430 Comunități higrofile de lizieră cu ierburi înalte de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin este un habitat cu prezență incertă în ROSCI0290, prin urmare nu s-a realizat evaluarea stării de conservare.
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 271. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91F0 |
|
E.3. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI |
3.500-4.200 (estimările actuale indică în jur de 4.160 ha; având în vedere că nu se bazează pe inventarieri complete, există o marjă de eroare și ca atare suprafața reală poate varia). |
|
E.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată |
Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren) |
|
E.5. |
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național |
2-15% (conform încadrării din formularul standard și din suprafețele menționate în manualele existente – Doniță et al., 2005) |
|
E.6. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național |
Semnificativă |
|
E.7. |
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
E.8. |
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI |
3.000*2) ha |
|
E.9. |
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI |
Aprecierea a fost realizată empiric, luând în calcul dinamica habitatului (naturală și datorată managementului). Ca atare, s-a aplicat un factor de ajustare în minus (15%) la suprafața minimă estimată la momentul elaborării planului |
|
E.10. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată |
” |
|
E.11. |
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
E.12. |
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat |
Nu |
|
E.13. |
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul. |
|
E.14. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren) |
|
E.15. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul (suprafața este stabilă) |
|
E.16. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative |
|
|
E.17. |
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat |
Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative |
|
E.18. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Favorabilă (FV) |
|
E.19. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Starea de conservare FV are tendință ”0” – stabilă |
|
E.20. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
- |
*2) VRSF a fost calculat aplicând o reducere de aprox. 15% la suprafața minimă estimată. S-a considerat că această proporție reprezintă suprafața de arborete tinere 0-5 ani și arborete mature în curs de regenerare pentru care, temporar, nu se poate evalua habitatul.
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Favorabilă |
|
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] nu este mai mică decât VRSF a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8] ȘI Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 272. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91F0 |
|
F.3. |
Structura și funcțiile tipului de habitat |
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative |
|
F.4. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Favorabilă (FV) |
|
F.5. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Stabilă (=) |
|
F.6. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Nu este cazul. |
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 91F0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Favorabilă |
|
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 273. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91F0 |
|
G.3. |
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat |
”0” – este stabilă (=) |
|
G.4. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor |
Mai mic ( |
|
G.5. |
Perspectivele tipului de habitat în viitor |
FV – perspective bune |
|
G.6. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor |
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. Impactul identificat – replantarea pădurii cu arbori nenativi – este o presiune actuală de intensitate localizată scăzută. Nu există cumulare de impacturi. Speciile alohtone plantate (salcâm, frasin american, arțar american, glădiță, plopi euramericani) nu au caracter invaziv. |
|
G.7. |
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat |
Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. |
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al suprafeței
|
Valoarea actuală a suprafeței [E.10] |
Tendință viitoare [G.3] |
Valoarea viitoare a suprafeței [G.4] |
Perspective |
|
> VRSF |
= |
> VRSF |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91F0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat [G.6] ȘI perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune ȘI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7]. |
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91F0
Tabelul 274. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91F0 |
|
H.3. |
Starea globală de conservare a tipului de habitat |
Favorabilă (FV) |
|
H.4. |
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat |
Starea de conservare este stabilă – ”0” |
|
H.5. |
Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute |
Nu este cazul. |
|
H.6. |
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată |
Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă (FV) datorită suprafeței întinse și compacte ocupate de habitat, precum și populațiilor mari ale speciilor caracteristice, care pot asigura stabilitatea genetică (structura și funcțiile sunt foarte bune și sunt menținute printr-un management reglementat). |
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91F0
|
Favorabilă |
|
Toți cei 3 parametrii, respectiv starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18], al structurii și al funcțiilor specifice [F.4] și al perspectivelor sale viitoare [G.10], sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0*
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 275. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* |
|
E.3. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI |
750-900 (estimările actuale indică în jur de 900 ha; având în vedere că nu se bazează pe inventarieri complete, există o marjă de eroare și ca atare suprafața reală poate varia) |
|
E.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată |
Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren) |
|
E.5. |
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național |
0-2% (conform încadrării din formularul standard și din suprafețele menționate în manualele existente – Doniță et al., 2005) |
|
E.6. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național |
Semnificativă |
|
E.7. |
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
E.8. |
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI |
650 ha |
|
E.9. |
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI |
Aprecierea a fost realizată luând în calcul dinamica habitatului (naturală și datorată managementului). Ca atare s-a aplicat un factor de ajustare în minus (15%) la suprafața minimă estimată la momentul elaborării planului, pentru a acoperi incertitudinea de identificare a habitatului în arboretele aflate în faza de regenerare sau în plantații. |
|
E.10. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată |
” |
|
E.11. |
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
E.12. |
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat |
Nu |
|
E.13. |
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul. |
|
E.14. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren). |
|
E.15. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul (suprafața este stabilă). |
|
E.16. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative |
|
|
E.17. |
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat |
Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative. |
|
E.18. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Favorabilă (FV) |
|
E.19. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Starea de conservare FV are tendință ”0” – stabilă |
|
E.20. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
- |
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Favorabilă |
|
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] nu este mai mică decât VRSF a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8] ȘI Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* |
|
F.3. |
Structura și funcțiile tipului de habitat |
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice, se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. |
|
F.4. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Favorabilă (FV) |
|
F.5. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Stabilă (=) |
|
F.6. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Nu este cazul. |
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului 91I0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Favorabilă |
|
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 277. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* |
|
G.3. |
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat |
”0” – este stabilă (=) |
|
G.4. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor |
Mai mic ( |
|
G.5. |
Perspectivele tipului de habitat în viitor |
FV – perspective bune |
|
G.6. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor |
Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. Impacturile identificate – replantarea pădurii cu arbori nenativi și pășunatul în pădure – sunt presiuni actuale de intensitate localizată scăzută. Efect cumulat, acolo unde se manifestă, e tot scăzut. Specia alohtonă plantată (salcâm) nu are caracter invaziv. |
|
G.7. |
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat |
Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. |
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței
|
Valoarea actuală a suprafeței [E.10] |
Tendință viitoare [G.3] |
Valoarea viitoare a suprafeței [G.4] |
Perspective |
|
> VRSF |
= |
> VRSF |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91I0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat [G.6] ȘI perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune ȘI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7]. |
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91I0*
Tabelul 278. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91I0* |
|
H.3. |
Starea globală de conservare a tipului de habitat |
Favorabilă (FV) |
|
H.4. |
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat |
Starea de conservare este stabilă – ”0” |
|
H.5. |
Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute |
Nu este cazul. |
|
H.6. |
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată |
Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă (FV) datorită suprafeței suficient de întinse și compacte ocupate de habitat, și populațiilor suficient de mari ale speciilor caracteristice care pot asigura stabilitatea genetică (structura și funcțiile sunt bune și sunt menținute printr-un management reglementat). |
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91I0*
|
Favorabilă |
|
Toți cei 3 parametrii, respectiv starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18], al structurii și al funcțiilor specifice [F.4] și al perspectivelor sale viitoare [G.10], sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 279. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91Y0 |
|
E.3. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI |
2.250-2.700 (estimările actuale indică în jur de 2.640 ha; având în vedere că nu se bazează pe inventarieri complete, există o marjă de eroare și ca atare suprafața reală poate varia). |
|
E.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată |
Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren). |
|
E.5. |
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național |
0-2% (conform suprafețelor la nivel național menționate în manualele existente – Doniță et al., 2005). |
|
E.6. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național |
Semnificativă |
|
E.7. |
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior |
Nu este cazul. |
|
E.8. |
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI |
1.900 ha |
|
E.9. |
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI |
Aprecierea a fost realizată empiric luând în calcul dinamica habitatului (naturală și datorată managementului). Ca atare, s-a aplicat un factor de ajustare în minus (15%) la suprafața minimă estimată la momentul elaborării planului. |
|
E.10. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată |
” |
|
E.11. |
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
E.12. |
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat |
Nu |
|
E.13. |
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul. |
|
E.14. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren). |
|
E.15. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul (suprafața este stabilă). |
|
E.16. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative |
|
|
E.17. |
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat |
Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative. |
|
E.18. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Favorabilă (FV) |
|
E.19. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Starea de conservare FV are tendință ”0” – stabilă |
|
E.20. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
- |
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Favorabilă |
|
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] nu este mai mică decât VRSF a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8] ȘI Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 280. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91Y0 |
|
F.3. |
Structura și funcțiile tipului de habitat |
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. |
|
F.4. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Favorabilă (FV) |
|
F.5. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Stabilă (=) |
|
F.6. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Nu este cazul. |
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Favorabilă |
|
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 281. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91Y0 |
|
G.3. |
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat |
”0” – este stabilă (=) |
|
G.4. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor |
Mai mic ( |
|
G.5. |
Perspectivele tipului de habitat în viitor |
FV – perspective bune |
|
G.6. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor |
Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. Impactul identificat – replantarea pădurii cu arbori nenativi – este o presiune actuală de intensitate localizată scăzută. Nu există cumulare de impacturi. Specia alohtonă plantată (salcâm) nu manifestă dezvoltare invazivă, iar promovarea acesteia în compoziția arboretelor regenerate este limitată de normele silvice în vigoare. |
|
G.7. |
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat |
Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. |
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței
|
Valoarea actuală a suprafeței [E.10] |
Tendință viitoare [G.3] |
Valoarea viitoare a suprafeței [G.4] |
Perspective |
|
> VRSF |
= |
> VRSF |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat [G.6] ȘI perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune ȘI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7]. |
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0
Tabelul 282. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91Y0 |
|
H.3. |
Starea globală de conservare a tipului de habitat |
Favorabilă (FV) |
|
H.4. |
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat |
Starea de conservare este stabilă – ”0” |
|
H.5. |
Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute |
Nu este cazul |
|
H.6. |
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată |
Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă (FV) datorită suprafeței suficient de întinse și compacte ocupate de habitat, precum și populațiilor suficient de mari ale speciilor caracteristice care pot asigura stabilitatea genetică (structura și funcțiile sunt bune și sunt menținute printr-un management reglementat). |
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Favorabilă |
|
Toți cei 3 parametrii, respectiv starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18], al structurii și al funcțiilor specifice [F.4] și al perspectivelor sale viitoare [G.10], sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul 283. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 |
|
E.3. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI |
3.100-3.700 (estimările actuale indică în jur de 3.660 ha; având în vedere că nu se bazează pe inventarieri complete, există o marjă de eroare și ca atare suprafața reală poate varia). |
|
E.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața ocupată |
Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren). |
|
E.5. |
Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI și suprafața ocupată de acesta la nivel național |
2-15% (conform încadrării din formularul standard și din suprafețele menționate în manualele existente – Doniță et al., 2005). |
|
E.6. |
Suprafața ocupată de tipul de habitat în SCI comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național |
Semnificativă |
|
E.7. |
Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior |
Nu este cazul |
|
E.8. |
Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI |
2.650 ha |
|
E.9. |
Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din SCI |
Aprecierea a fost realizată empiric luând în calcul dinamica habitatului (naturală și datorată managementului). Ca atare, s-a aplicat un factor de ajustare în minus (15%) la suprafața minimă estimată la momentul elaborării planului |
|
E.10. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată |
” |
|
E.11. |
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Stabilă (=) |
|
E.12. |
Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat |
Nu |
|
E.13. |
Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul. |
|
E.14. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat |
Bună – estimări statistice robuste (bazată pe cartare forestieră amenajistică și validări în teren). |
|
E.15. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat |
Nu este cazul (suprafața este stabilă). |
|
E.16. |
Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative |
|
|
E.17. |
Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat |
Nu există schimbări în tiparul de distribuție sau acestea sunt nesemnificative. |
|
E.18. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Favorabilă (FV) |
|
E.19. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
Starea de conservare FV are tendință ”0” – stabilă |
|
E.20. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate |
- |
Matricea E) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
|
Favorabilă |
|
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat [E.11] este stabilă ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] nu este mai mică decât VRSF a tipului de habitat din aria naturală protejată [E.8] ȘI Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative [E.17]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul 284. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 |
|
F.3. |
Structura și funcțiile tipului de habitat |
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice. se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative. |
|
F.4. |
Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Favorabilă (FV) |
|
F.5. |
Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Stabilă (=) |
|
F.6. |
Detalii asupra stării de conservare necunoscute a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice |
Nu este cazul. |
Matricea F) Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
|
Favorabilă |
|
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative [F.3]. |
Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul 285. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 |
|
G.3. |
Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat |
”0” – este stabilă (=) |
|
G.4. |
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor |
Mai mic ( |
|
G.5. |
Perspectivele tipului de habitat în viitor |
FV – perspective bune |
|
G.6. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor |
Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. Impacturile identificate – replantarea pădurii cu arbori nenativi și specii invazive non-native (alogene) – sunt presiuni actuale de intensitate localizată scăzută. Efectul cumulat, acolo unde se manifestă, este tot scăzut. Speciile alohtone plantate (salcâm, frasin american, arțar american, glădiță, plopi euramericani) nu au caracter invaziv. Specia alohtonă invazivă (amorfa) nu concurează speciile edificatoare; ea poate afecta compoziția la nivelul straturilor arbustiv și ierbos, însă nesemnificativ deoarece speciile acestor straturi din habitatul 92A0 sunt mai puțin sensibile la stresul concurențial sau stațional. |
|
G.7. |
Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat |
Raportat la efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6], suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3] și structura și funcțiile tipului de habitat [F.3], viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. |
Matricea G') Evaluarea perspectivelor tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al suprafeței
|
Valoarea actuală a suprafeței [E.10] |
Tendință viitoare [G.3] |
Valoarea viitoare a suprafeței [G.4] |
Perspective |
|
> VRSF |
= |
> VRSF |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea G) Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 92A0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia [G.10], în urma implementării planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat [G.6] ȘI perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5] sunt bune ȘI viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7]. |
Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 92A0
Tabelul 286. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
E.2. |
Codul unic al tipului de habitat |
92A0 |
|
H.3. |
Starea globală de conservare a tipului de habitat |
Favorabilă (FV) |
|
H.4. |
Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat |
Starea de conservare este stabilă – ”0” |
|
H.5. |
Detalii asupra stării globale de conservare necunoscute a tipului de habitat necunoscute |
Nu este cazul |
|
H.6. |
Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată |
Starea globală de conservare a tipului de habitat în SCI este favorabilă (FV) datorită suprafeței suficient de întinse și compacte ocupate de habitat, și populațiilor suficient de mari ale speciilor caracteristice care pot asigura stabilitatea genetică (structura și funcțiile sunt bune și sunt menținute printr-un management reglementat). |
Matricea H) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
|
Favorabilă |
|
Toți cei 3 parametrii, respectiv starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate [E.18], al structurii și al funcțiilor specifice [F.4] și al perspectivelor sale viitoare [G.10], sunt în stare favorabilă. |
Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al populației
Tabelul 287. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Quercus robur (cele 56 de exemplare de stejari seculari pentru care a fost desemnată ca monument al naturii aria) |
|
A.2. |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară – rezidentă) |
|
A.3. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
56 de arbori seculari |
|
A.4. |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună – inventarieri complete. |
|
A.5. |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Nu este cazul, deoarece obiectivul de conservare îl constituie un grup de arbori cu vârste și dimensiuni deosebite. Specia în ansamblu nu este protejată. |
|
A.6. |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă |
|
A.7. |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
56 de arbori seculari. Nu există un plan de management anterior , dar valorile de mai sus sunt precizate în documentul de înființare al ariei naturale protejate – H.G. 2151/2004. |
|
A.8. |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
56 de arbori seculari. |
|
A.9. |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost considerată cea de la înființarea ariei naturale protejate (H.G. 2151/2004). |
|
A.10. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Aproximativ egal (≈) |
|
A.11. |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
Stabilă (0) |
|
A.12. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună – inventarieri complete. |
|
A.13. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul (tendința este stabilă). |
|
A.14. |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul (A.13 nu face obiectul evaluării). |
|
A.15. |
Structura populației speciei |
Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. |
|
A.16. |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV – favorabilă |
|
A.17. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul (starea nu a fost evaluată ca nefavorabilă). |
|
A.18. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul (starea nu a fost evaluată ca necunoscută). |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
|
Mărimea populației de stejari seculari în aria naturală protejată [A.3.] nu este mai mic decât mărimea de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] și [A.10.] ȘI Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal [A.15.] |
Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al habitatului
Tabelul 288. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al habitatului
|
Nr. |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Quercus robur (cele 56 de exemplare de stejari seculari pentru care a fost desemnată ca monument al naturii aria) |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară – rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
37 ha - mărimea ariei naturale protejate |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Foarte bună - măsurători |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Neschimbată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
37 ha. Mărimea actuală a habitatului este adecvată. |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața ariei naturale protejate a fost considerată în întregime habitat al speciei. Arborii seculari au stare bună de vegetația, fructifică și produc puieți viabili, iar coroanele lor nu se întrepătrund (nu sunt în competiție pentru lumină, au suficient spațiu individual). |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
” ≈” – aproximativ egal |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Bună - date obținute prin măsurători. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Bună – date bazate pe măsurători și evaluări în teren. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”FV” – favorabilă |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
”0” – stabilă |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului stejarilor seculari
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului stejarilor seculari [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului stejarilor seculari [B.12.]. |
|
0 (stabilă) |
Tendința actuală a suprafeței habitatului stejarilor seculari [B.9.]este stabilă și Tendința actuală a calității habitatului stejarilor seculari [B.12.] este stabilă. |
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
|
Suprafața habitatului stejarilor seculari în aria naturală protejată [B.3.] este suficient de mare și tendința actuală a suprafeței habitatului stejarilor seculari [B.9] este stabilă ȘI Calitatea habitatului stejarilor seculari în aria naturală protejată [B.11] este adecvată pentru supraviețuirea pe termen lung a acestora. |
Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punctul de vedere al perspectivelor viitoare
Tabelul 289. Parametri pentru evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al perspectivelor în viitor
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Quercus robur (cele 56 de exemplare de stejari seculari pentru care a fost desemnată ca monument al naturii aria) |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
”0” – stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a stejarilor seculari |
”0” – stabilă |
|
C.5. |
Perspectivele stejarilor seculari din punct de vedere al populației (matricea 4a) |
FV – perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului stejarilor seculari |
”0” – stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului stejarilor seculari și suprafața habitatului acestora în viitor |
”≈” – aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele stejarilor seculari din punct de vedere al habitatului acestora (matricea 4b) |
FV – perspective bune |
|
C.9. |
Perspectivele stejarilor seculari în viitor (matricea 5) |
FV – favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra stejarilor seculari în viitor |
Scăzut - amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra stejarilor seculari, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a acestora. |
|
C.11. |
Viabilitatea pe termen lung a stejarilor seculari |
Viabilitatea pe termen lung a stejarilor seculari este asigurată. |
|
C.12. |
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor în viitor după aplicarea planului de management actual (matricea 6) |
FV – favorabilă |
Matricea 4a) Evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendința viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu VRSF |
= (stabilă) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 4b) Evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendința viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
|
La fel cu VRSF |
= (stabilă) |
= (la fel cu VRSF) |
Bune |
VRSF = Valoarea de Referință pentru Starea Favorabilă
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor
|
Favorabile |
|
Perspectivele stejarilor seculari din punct de vedere al populației lor [C.5]sunt bune ȘI Perspectivele stejarilor seculari din punct de vedere al habitatului acestora [C.8] sunt bune. |
Matricea 6) Evaluarea stării de conservare a stejarilor seculari din punct de vedere al perspectivelor viitoare, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
|
Amenințările viitoare nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei [C.10] ȘI Perspectivele speciei în viitor [C.9] sunt favorabile ȘI Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată [C.11]. |
Evaluarea globală a stejarilor seculari
Tabelul 290. Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a stejarilor seculari în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Quercus robur (cele 56 de exemplare de stejari seculari pentru care a fost desemnată ca monument al naturii aria) |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” – favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
”0” – stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
- |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a stejarilor seculari
|
Favorabilă |
|
Cei trei parametri sunt în stare favorabilă, respectiv Starea de conservare din punct de vedere al populației [A.16], Starea de conservare din punct de vedere al habitatului [B.15] și Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor în viitor [C.12]. |
Planul de management s-a elaborat în vederea identificării strategiei de management a ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și stabilirii măsurilor de management și de monitorizare, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele pentru care aceste arii au fost desemnate.7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiective generale
Obiectivul general nr. 1: Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850);
Obiectivul general nr. 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului;
Obiectivul general nr. 3: Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului;
Obiectivul general nr. 4: Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management;
Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.7.2.2. Obiective specifice
Obiectivul general nr. 1: Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).– Obiectivul specific 1.1: Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței, așa cum este definită de următorii parametri și valori țintă:
Specii de păsări dependente de habitate acvatice deschise:
|
Parametru |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărimea populației A229 Alcedo athis |
Cel puțin 15 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimate la 15-20 perechi |
|
Mărimea populației A060 Aythya nyroca |
Cel puțin 6 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 6-10 perechi, în timp ce populația actuală este mai mică |
|
Mărimea populației A075 Haliaeetus albicilla |
Cel puțin 1 pereche cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 1-3 perechi, în timp ce populația actuală este mai mică |
|
Suprafața habitatului A229 Alcedo athis |
Cel puțin 700 ha |
Suprafața habitatului speciei pentru starea de conservare favorabilă a fost estimată la cca 700-800 ha |
|
Suprafața habitatului A060 Aythya nyroca |
Cel puțin 170 ha |
Suprafața actuală a habitatului speciei a fost evaluat la cca. 170-190 ha, considerându-se că ea corespunde stării favorabile de conservare |
|
Suprafața habitatului A075 Haliaeetus albicilla |
Cel puțin 12.300 ha |
Suprafața actuală a habitatului speciei a fost evaluat la cca. 12.300-12.500 ha, considerându-se că ea corespunde stării favorabile de conservare |
|
Tendințele populației pentru fiecare specie |
Procent de creștere zero sau pozitiv |
Procentul se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare |
|
Tipar de distribuție |
Fără scădere semnificativa a tiparului spațial, temporal pentru fiecare specie, altele decât cele rezultate din variații naturale |
Tiparul de distribuție se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare |
|
Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici și ecologici |
Cel puțin clasa a IIa pentru toți indicatorii – stare ecologică bună |
Parametri din Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), pe lungimi de râu, în arealul speciei, conform hărților de distribuție |
Specii de păsări dependente de stufărișuri:
|
Parametru |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărimea populației A026 Egretta garzetta |
Cel puțin 30 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimate la 30-40 perechi |
|
Mărimea populației A022 Ixobrychus minutus |
Cel puțin 12 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 12-20 perechi |
|
Mărimea populației A023 Nycticorax nycticorax |
Cel puțin 50 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 50-80 perechi |
|
Suprafața habitatului A026 Egretta garzetta |
Cel puțin 140 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 140-150 ha |
|
Suprafața habitatului A022 Ixobrychus minutus |
Cel puțin 130 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 130-150 ha |
|
Suprafața habitatului A023 Nycticorax nycticorax |
Cel puțin 750 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 750-800 ha |
|
Tendințele populației pentru fiecare specie |
Procent de creștere zero sau pozitiv |
Procentul se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare |
|
Tipar de distribuție |
Fără scădere semnificativa a tiparului spațial, temporal pentru fiecare specie, altele decât cele rezultate din variații naturale |
Tiparul de distribuție se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare |
|
Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici și ecologici |
Cel puțin clasa a II a pentru toți indicatorii – stare ecologică bună |
Parametri din Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), pe lungimi de râu, în arealul speciei, conform hărților de distribuție |
Specii de păsări asociate cu habitatele terestre:
|
Parametru |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărimea populației A402 Accipiter brevipes |
Cel puțin 2 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimate la 2-4 perechi, în timp ce populația actuală este mai mică |
|
Mărimea populației A403 Buteo rufinus |
Cel puțin 2 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 2-4 perechi |
|
Mărimea populației A030 Ciconia nigra |
Cel puțin 1 pereche cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 1-3 perechi |
|
Mărimea populației A231 Coracias garrulus |
Cel puțin 30 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 30- 40 perechi |
|
Mărimea populației A238 Dendrocopos medius |
Cel puțin 200 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 200-220 perechi |
|
Mărimea populației A 236 Dryocopus martius |
Cel puțin 25 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 25-30 perechi |
|
Mărimea populației A379 Emberiza hortulana |
Cel puțin 240 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 240-280 perechi |
|
Mărimea populației A097 Falco vespertinus |
Cel puțin 20 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 20-30 perechi |
|
Mărimea populației A338 Lanius collurio |
Cel puțin 310 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 310-350 perechi |
|
Mărimea populației A339 Lanius minor |
Cel puțin 80 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 80- 100 perechi |
|
Mărimea populației A246 Lullula arborea |
Cel puțin 90 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 90-110 perechi în timp ce populația actuală este de numai 60-80 perechi cuibăritoare |
|
Mărimea populației A072 Pernis apivorus |
Cel puțin 10 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 10-20 |
|
Mărimea populației A234 Picus canus |
Cel puțin 100 perechi |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 100- 110 perechi |
|
Mărimea populației A307 Sylvia nisoria, |
Cel puțin 180 perechi cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 180-200 perechi |
|
Mărimea populației A092 Hieraaetus pennatus |
Cel puțin 1 pereche cuibăritoare |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă a fost estimată la 1-3 perechi în timp ce populația actuală este mai mică |
|
Suprafața habitatului A402 Accipiter brevipes |
Cel puțin 250 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 250-270 ha |
|
Suprafața habitatului A403 Buteo rufinus |
Cel puțin 250 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 250-270 ha |
|
Suprafața habitatului A030 Ciconia nigra |
Cel puțin 12.100 ha |
Mărimea populației de referință pentru starea Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 12.100-12.300 ha |
|
Suprafața habitatului A231 Coracias garrulus |
Cel puțin 2.500 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 2.500-2.700 ha |
|
Suprafața habitatului A238 Dendrocopos medius |
Cel puțin 5.700 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 5.700-5.900 ha |
|
Suprafața habitatului A 236 Dryocopus martius |
Cel puțin 2.600 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 2.600-2.800 ha |
|
Suprafața habitatului A379 Emberiza hortulana |
Cel puțin 1.400 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 1.400-1.500 ha |
|
Mărimea populației A097 Falco vespertinus |
Cel puțin 2.600 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 2.600-2.700 ha |
|
Mărimea populației A338 Lanius collurio |
Cel puțin 1.500 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 1.500-1.600 ha |
|
Mărimea populației A339 Lanius minor |
Cel puțin 2.300 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 2.300-2.400 ha |
|
Mărimea populației A246 Lullula arborea |
Cel puțin 3.000 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 3.000-3.200 ha |
|
Mărimea populației A072 Pernis apivorus |
Cel puțin 12.500 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 12.500-13.000 ha |
|
Mărimea populației A234 Picus canus |
Cel puțin 12.500 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 12.500-12.600 ha |
|
Mărimea populației A307 Sylvia nisoria |
Cel puțin 1.500 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 1.500-1.600 ha |
|
Mărimea populației A092 Hieraaetus pennatus |
Cel puțin 1.500 ha |
Suprafața actuală a habitatului pentru specia în stare de conservare favorabilă a fost estimată la 16.500-1.600 ha |
|
Tendințele populației pentru fiecare specie |
Procent de creștere zero sau pozitiv |
Procentul se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare |
|
Tipar de distribuție |
Fără scădere semnificativa a tiparului spațial, temporal pentru fiecare specie, altele decât cele rezultate din variații naturale |
Tiparul de distribuție se determină prin aplicarea protocoalelor de monitorizare |
|
Specie |
Parametru |
Valoare țintă |
Informații adiționale |
|
Bombina bombina |
Mărime populație |
4.080 indivizi adulți |
Reprezintă valoarea mărimii populației de referință pentru starea de conservare favorabilă |
|
Suprafață habitat potențial |
32 ha |
Valoarea reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei |
|
|
Distribuția speciei în aria naturală |
117 cvadrate de 2x2 km în care este prezentă specia |
Valoarea reprezintă 50% +1 din totalitatea cvadratelor de 2x2 km rezultate din suprapunerea peste aria naturală protejată |
|
|
Densitatea și numărul total de habitate de reproducere unde specia se reproduce în mod regulat în arealul de distribuție a speciei în sit |
4 habitate de reproducere /kmp în arealul de distribuție |
Se referă la zonele unde metamorfoza este completă |
|
|
Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 Km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie |
30% |
|
|
|
Emys orbicularis |
Mărimea populației |
>1.500 indivizi adulți |
Valoarea mărimii populației este mai mică decât cea a valorii de referință pentru starea de conservare favorabilă |
|
Suprafața habitatului |
>420 ha |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată este mai mică decât suprafața adecvată a habitatului speciei |
|
|
Distribuția speciei în aria naturală |
23 cvadrate de 2x2 km în care este prezentă specia |
Valoarea reprezintă 10% din totalitatea cvadratelor de 2x2 km rezultate din suprapunerea peste aria naturală protejată |
|
|
Zone cu adâncime mică sub 50 cm (pentru hrănire și dezvoltarea juvenililor) |
Minim 15-20% din suprafața corpurilor de apă |
|
|
|
Triturus cristatus |
Mărime populație |
700 indivizi adulți |
Reprezintă valoarea mărimii populației de referință pentru starea de conservare favorabilă |
|
Suprafață habitat potențial |
34,4 ha |
Valoarea reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei |
|
|
Distribuția speciei în aria naturală |
23 cvadrate de 2x2 km în care este prezentă specia |
Valoarea reprezintă 10% din totalitatea cvadratelor de 2x2 km rezultate din suprapunerea peste aria naturală protejată |
|
|
Densitatea habitatului de reproducere |
2 habitate de reproducere/kmp |
În zona de distribuție, conform hărții de distribuție |
|
|
Prezența habitatelor terestre cu vegetație naturală în jurul habitatelor de reproducere într-o rază de 500 m de acestea |
Cel puțin 75% din acoperirea suprafeței |
|
|
Specie |
Parametru |
Valoare țintă |
Informații adiționale |
|
Lutra lutra |
Mărimea populației |
50-70 indivizi |
Valoarea țintă coincide cu mărimea populației în prezent, aflată în stare favorabilă de conservare |
|
Suprafața habitatului speciei |
1.733-1.985 ha |
mărimea habitatului actual format din cursuri, mlaștini și acumulări de apă |
|
|
Castor fiber |
Mărimea populației |
150-200 |
Valoarea țintă coincide cu mărimea populației în prezent, aflată în stare favorabilă de conservare |
|
Suprafața habitatului speciei |
1.733-1.795 ha |
Mărimea habitatului actual format din cursuri, mlaștini și acumulări de apă |
|
|
Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici și ecologici |
Cel puțin clasa II pentru toți indicatorii |
Parametri din Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), pe lungimi de râu, în arealul speciei, conform hărților de distribuție |
|
|
Spermophilus citellus |
Mărimea populației |
4.500-5.500 |
Valoarea țintă coincide cu mărimea populației în prezent, aflată în stare favorabilă de conservare |
|
Suprafața habitatului speciei |
2.292-2.812 ha |
mărime habitat formată din pășuni secundare, zone de culturi complexe și terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală. |
|
|
Gradul de acoperire cu arbuști |
Cel mult 25% |
|
|
Indicator |
Valori țintă |
Informații suplimentare |
|
Suprafața |
1.900 ha (hab. 91Y0); 2.650 ha (hab. 92A0); 3.000 ha (hab. 91F0); 650 ha (hab. 91I0*). |
Valorile propuse reprezintă suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI (VRSF) |
|
Proporția speciilor de arbori edificatoare în compoziție |
Minim 70% din suprafață |
La toate tipurile de habitate (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) |
|
Consistența (gradul de acoperire al coronamentului) |
Cel puțin 60% grad de acoperire a coronamentului |
La toate tipurile de habitate (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*). Se evaluează cumulat în arboretele în curs de regenerare (arboret matern plus regenerare) și nu se evaluează în primii doi ani după o tăiere de regenerare. *1) Pentru habitatul 91I0* consistența poate fi în mod natural mai redusă (40%). |
|
Indicator |
Valori țintă |
Informații suplimentare |
|
Suprafața |
30 ha |
Valoarea propusă reprezintă suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI (VRSF) |
|
Proporția speciilor caracteristice în compoziție |
Minim 50% din acoperirea fitocenozei |
Se referă la specii dominante cât și caracteristice |
|
Specii alohtone (străine) și invazive |
Cel mult 5% din compoziția fitocenozei |
|
|
Calitatea apei |
Ape curate, fără deșeuri sau urme de poluare difuză |
Calitatea apei se estimează vizual, urmărind prezența deșeurilor sau poluanților în habitat sau în apropierea acestuia (la o distanță care ar permite scurgerea de poluanți solizi sau lichizi în interiorul habitatului). Alternativ sau complementar, se poate utiliza indicele saprob MZB |
|
Indicator |
Valori țintă |
Informații suplimentare |
|
Suprafața |
9 ha |
Valoarea propusă reprezintă suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI (VRSF) |
|
Proporția speciilor caracteristice în compoziție |
Minim 50% din acoperirea fitocenozei |
Se referă la specii dominante cât și caracteristice |
|
Indicator |
Valori țintă |
Informații suplimentare |
|
Suprafața |
42 ha |
Valoarea propusă reprezintă suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în SCI (VRSF) |
|
Proporția speciilor caracteristice în compoziție |
Minim 50% din acoperirea fitocenozei |
Se referă la specii dominante cât și caracteristice |
|
Specii alohtone (străine) și invazive |
|
|
|
Indicator |
Valori țintă |
Informații suplimentare |
|
Numărul arborilor seculari de stejar |
56 de arbori seculari |
Valorile propuse reprezintă numărul de stejari seculari existenți la momentul desemnării ariei naturale protejate (H.G. nr. 2151/2004). |
|
Starea de sănătate a arborilor |
Stare de sănătate bună, în acord cu vârsta și condițiile de vegetație |
Se va controla prezența activităților antropice cu impact negativ sau a urmelor de debilitare cauzate de astfel de activități - ciopliri, tăieri totale sau parțiale, depozitarea de substanțe poluante sau îngrășăminte, stropirea cu biocide, incendii etc. Se exclud debilitările cu origine naturală. |
Obiectivul general nr. 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului.
● Obiectivul specific 2.1: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței;
● Obiectivul specific 2.2: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;
● Obiectivul specific 2.3: Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;
● Obiectivul specific 2.4: Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței;
● Obiectivul specific 2.5: Cunoașterea evoluției stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Obiectivul general nr. 3: Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului.
● Obiectiv specific 3.1: Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii și/sau refacerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ și conservării exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850);
● Obiectiv specific 3.2: Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime;
● Obiectiv specific 3.3: Controlul activităților cu impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară specifice ariilor naturale protejate vizate și a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
Obiectivul general nr. 4: Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management.
● Obiectiv specific 4.1: Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare;
● Obiectiv specific 4.2: Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate.
Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ.
● Obiectiv specific 5.1: Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.7.2.3. Măsuri specifice/măsuri de management
Obiectivul general nr. 1: Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850).
|
Obiectiv specific (OS) |
Activități (A) și măsuri restrictive (MR) |
Descriere/mod de implementare |
|
OS.1.1. Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
1.1.1. (A) Efectuarea de demersuri în vederea amenajării sau modernizării stațiilor de epurare și conectarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de canalizare |
În timp, fiecare localitate ar trebui racordată la un sistem de canalizare funcțional (la parametrii stabiliți prin reglementările UE). Măsura este una generală, necesară cu precădere pentru speciile: Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Aythya nyroca, Ciconia nigra, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax. |
|
1.1.2. (MR) Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă |
Este necesară crearea unei zone tampon de câteva sute de metri (minim 250 m) pe malul râurilor, unde fertilizarea pământului să se facă doar cu gunoi de grajd și unde să fie interzisă depozitarea deșeurilor la o distanță mai mică de 250 m de albia minoră. Harta privind zona de implementare a măsurii 1.1.2. (MR) - Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă se găsește în Anexa 7.1. Pășunile și fânețele pot fi fertilizate doar prin utilizarea gunoiului de grajd. Restricția recomandată privitoare la folosirea exclusivă a gunoiului de grajd va fi implementată cu respectarea Codului de Bune Practici Agricole, și în condițiile acordării subvențiilor pentru beneficiarii măsurilor de agricultură ecologică, în condițiile legii. Măsura este destinată speciilor: Alcedo atthis, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Coracias garrulous, Egretta garzetta, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Pernis apivorius, Sylvia nisoria. |
|
|
1.1.3. (MR) Interzicerea conversiei pajiștilor |
Legislația națională în domeniul pajiștilor permanente interzice conversia acestora, cu unele excepții. Măsura propusă presupune intensificarea eforturilor pentru punerea în aplicare a interzicerii conversiei pajiștilor, în arealul de distribuție al speciilor vizate, în terenuri agricole. Excepțiile de la prevederile legii pajiștilor, ce privesc potențiale suprafețe pe care se doresc conversii, vor fi analizate de către administrator împreună cu reprezentanții Direcției Agricole Județene, inclusiv legat de necesitatea elaborării unor studii de impact, cu respectarea prevederilor art. 27, alin. (2) din OUG nr. 57/2007. Măsura este destinată speciilor: Alcedo atthis, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Coracias garrulus, Egretta garzetta, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Pernis apivorus, Sylvia nisoria. |
|
|
1.1.4. (A) Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări |
Lucrările cu specific silvic pot avea un impact direct asupra speciilor de păsări care cuibăresc în păduri. De aceea, se impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, după cum urmează: Accipiter brevipes, 15 mai - 15 iunie; Buteo rufinus, 15 aprilie - 31 mai; Ciconia nigra, 1 mai - 30 iunie; Coracias garrulus, 15 mai - 30 iunie; Dendrocopos medius, 1 - 31 mai; Dryocopus martius, 1 - 30 aprilie; Egretta garzetta, 15 mai - 30 iunie; Emberiza hortulana,1 aprilie - 15 mai; Falco vespertinus, 15 mai - 30 iunie; Heliaeetus albicilla, 1 martie - 15 mai; Hieraaetus pennatus, 1 martie - 15 mai; Lanius collurio, 1 - 30 iunie; Lanius minor, 15 mai - 15 iunie; Lullula arborea, 1 aprilie - 15 mai; Nycticorax nycticorax, 1 mai - 15 iunie; Pernis apivorus, 1 iunie-15 iulie; Picus canus, 1-30 aprilie; Sylvia nisoria, 1 mai - 15 iunie Locația cuiburilor va fi adusă la cunoștința gestionarilor de către administratorul siturilor. Arborii cu cuib activ nu se vor exploata. De asemenea, se recomandă menținerea unui număr de 1-3 arbori uscați la hectar în arboretele mature, aceștia reprezentând microhabitate importante pentru speciile ce reprezintă baza trofică a păsărilor corticole. În cazul executării de tăieri de igienă, volumul arborilor uscați selectați pentru a fi menținuți va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul de lemn care depășește volumul de 1 mc/an/ha destinat executării tăierilor de igienă. |
|
|
1.1.5. (A) Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electrice, în arealele unde se manifestă presiunea D02.01 Linii electrice și telefonie |
Liniile electrice neizolate, și în special cele de medie tensiune, reprezintă una din cauzele majore de mortalitate, în special în rândul răpitoarelor de zi și a berzelor, prin electrocutare la nivelul stâlpilor, folosiți de păsări ca puncte de observație sau cuibărit. În scopul prevenirii acestui fenomen, se vor colecta informații privind evenimentele produse - cazurile de electrocutare la nivelul stâlpilor folosiți de păsări - prin intermediul instituțiilor care gestionează liniile de tensiune. Pe baza acestor informații, vor fi făcute demersuri pentru a se izola, în sit și la periferia sitului, la nivelul stâlpilor, liniile de medie tensiune cu izolatorii de pe stâlpi orientați în sus. În măsura posibilităților, alte alternative (linii subterane) vor fi preferate izolării. Speciile pentru care este destinată această măsură sunt: Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Coracias garrulus, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Egretta garzetta, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Heliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Sylvia nisoria. Harta arealelor pentru care se impune această măsură se găsește în Anexa 5.16. |
|
|
1.1.6. (A) Reducerea deranjului prin evitarea sau reducerea braconajului piscicol |
Braconajul piscicol, și mai cu seamă cel cu utilizarea de plase/vârșe, poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai, deoarece păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc. Măsura presupune realizarea de patrulări în vederea identificării acțiunilor de braconaj piscicol, în special a pescuitului cu plase/vârșe. Aceste activități se vor realiza împreună cu administratorii fondurilor piscicole și instituțiile abilitate cu rol de reglementare și control. Această măsură este destinată pentru toate speciile de păsări dar mai ales pentru speciile care vânează activ sub apă. |
|
|
1.1.7. (A) Activități de monitorizare pentru evitarea incendierii habitatelor naturale |
Incendierea vegetației (a miriștii și a pârloagelor, a tufărișurilor, stufărișurilor, pajiștilor), este un fenomen întâlnit. Scopul acestor acțiuni este "curățarea" zonei respective. Efectele sunt negative: pierdere directă de habitate, de foarte multe ori decesul animalelor cu mișcare limitată, distrugerea depozitului local de semințe, "eliberarea" locului pentru specii invazive. Măsura presupune executarea de patrulări în vederea identificării zonelor unde se practică incendierea, evitarea acesteia și stingerea operativă a incendiilor. Informațiile colectate prin patrulări vor fi folosite la informarea localnicilor și a autorităților publice locale. Aceste activități se pot realiza împreună cu reprezentanții Jandarmeriei sau Poliției. Speciile pentru care este destinată această măsură sunt: Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Egretta garzetta, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Sylvia nisoria. |
|
|
OS.1.2. Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus cristatus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
1.2.1. (MR) Restricționarea activităților care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către specii |
În derularea activităților din zonele unde au fost semnalat cele trei specii (Emys orbicularis, Triturus cristatus și Bombina bombina) se recomandă menținerea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre, care contribuie la statutul favorabil de conservare a speciilor: faza de succesiune, mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră. Măsura este una cu caracter general și include: - limitarea la maxim 120 zile a depozitării pe marginea drumurilor forestiere a lemnului exploatat, în perioada de reproducere a speciilor, în zonele unde aceasta a fost semnalată gestionarilor de către administratorul ariilor naturale protejate; - limitarea extragerii din liziera pădurii, din luminișuri și poieni a lemnului mort, deja în descompunere, în zonele unde specia a fost semnalată gestionarilor de către administratorul ariei naturale protejate. |
|
1.2.2. (MR) Protecția habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducere |
Este necesară protecția habitatelor acvatice folosite de aceste specii pentru reproducere - bălțile (mai puțin băltoacele de pe drumuri), pâraiele, râurile. În cadrul lucrărilor de recoltare a masei lemnoase, lucrările de doborât, scos-apropiat și depozitat material lemnos vor evita aceste zone (materialul căzut accidental va fi îndepărtat) și, pe cât posibil, se vor efectua în preajma acestor zone (10 m zonă tampon) în afara sezonului de reproducere la amfibieni. Nu se vor abandona resturi de exploatare și/sau deșeuri de altă natură în aceste habitate acvatice. Măsura are un caracter general. |
|
|
1.2.3. (A) Monitorizarea întinderii și suprafeței acumulărilor temporare și permanente de apă din aria protejată |
Seceta sau precipitațiile reduse pot duce în timp la scăderea numărului de habitate acvatice sau reducerea suprafețelor habitatelor acvatice utilizate de către speciile vizate pentru reproducere. Habitatele acvatice, cele temporare dar mai cu seamă cele permanente, se vor monitoriza odată cu implementarea planului de monitorizare a speciilor și în arealul de distribuție al speciilor vizate. |
|
|
1.2.4. (MR) Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de speciile vizate |
În activitatea de avizare a activităților din arealul de distribuție al speciilor vizate se va impune: - Limitarea, în habitatele speciilor, a activităților de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, cu excepția celor care țin de sănătatea și securitatea umană; - Limitarea schimbării destinației actuale a terenurilor, în destinații cu gospodărire mai intensivă, care ar putea duce imediat sau în timp la reducerea sau dispariția habitatelor (conversia către habitate favorabile speciilor protejate, cum ar fi împădurirea unor terenuri abandonate trebuie încurajată); de asemenea, în cazul habitatelor acvatice, se vor încuraja acțiuni care permit încetinirea vitezei de curgere a apei; - Limitarea modificărilor în structura malurilor și a albiei, care pot degrada habitatele acvatice: regularizarea apelor curgătoare din aria protejată prin tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea albiei și a malurilor. Modificări precum taluzarea malurilor, îndiguirile sau altele asemenea sunt permise doar cu scopul reconstrucției ecologice a habitatelor degradate sau pierdute sau cele ce sunt obligatoriu impuse pentru a asigura sănătatea și securitatea umană; aceste lucrări vor fi realizate cu avizul administrației ariei naturale protejate - Limitarea excavării materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor; excepții fiind permise doar: a) în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor; b) în situațiile de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenția în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice. |
|
|
1.2.5. (MR) Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe |
În zonele unde au fost semnalate speciile vizate, se vor interzice orice activități de deversare a substanțelor poluante sau depozitare a deșeurilor de orice natură în habitatele acvatice. Se va limita folosirea ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor, în habitatele terestre în care a fost semnalată prezența speciilor, cu respectarea Codului de Bune Practici Agricole, și în condițiile acordării subvențiilor pentru beneficiarii măsurilor de agricultură ecologică, în condițiile legii. |
|
|
1.2.6. (MR) Reglementarea schimbării destinației terenurilor, în sensul păstrării habitatelor prezente ale speciilor și evitării înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii |
Lucrările de construcții, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport liniar, drumuri de orice fel, cale ferată sau construcția de infrastructură nouă de acest tip în zonele de prezență a speciilor vizate, se pot efectua doar cu prevederea unor măsuri compensatorii de permeabilizare în vederea evitării fragmentării habitatului. |
|
|
1.2.7. (MR) Reglementarea capturării sau deținerii speciilor |
Se vor interzice orice acțiuni de capturare sau deținere sau comercializare a speciilor de herpetofaună de interes conservativ. Se va permite capturarea și/sau eliberarea unor exemplare numai în scop științific/de monitorizare. Se vor efectua patrulări în aria protejată pentru prevenirea capturării speciei de către persoane fizice sau juridice. Aceste acțiuni se pot face și împreună cu autoritățile responsabile: Poliție, Jandarmeria, Garda de Mediu, APM. Măsura vizează cu precădere specia Emys orbicularis. |
|
|
1.2.8. (MR) Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de specii |
În arealul de distribuție al speciilor vizate este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii invazive sau alohtone. La nivel european, specia Emys orbicularis este amenințată de introducerea de indivizi de Trachemys scripta în habitatele acesteia. Presiunea este una abundentă și ridicată, specia fiind intens comercializată. Astfel, este necesară monitorizarea habitatelor cu Emys orbicularis și capturarea speciilor invazive și a eliminării indivizilor acestora. |
|
|
1.2.9. (A) Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat între Potigrafu și Curcubeu |
Această măsură are un caracter specific. Măsura vizează toate cele 3 specii de herpetofaună de interes conservativ prezente în cadrul sitului (Emys orbicularis, Triturus cristatus și Bombina bombina). Prezentul habitat de reproducere prezintă importanță deosebită nu doar din perspectiva prezenței tuturor speciilor de interes și a efectivelor ridicate din cadrul habitatului, ci și prin prisma suprafeței mari și a condițiilor de habitat heterogene. Acțiunile au prioritate ridicată și se vor desfășura cu o frecvență cât mai ridicată, întrucât starea de conservare globală a celor trei specii de interes este nefavorabilă-inadecvată. Administratorul sitului poate sprijini această măsură prin organizarea de acțiuni de voluntariat, informarea publicului, colaborarea cu autoritățile publice locale etc. Aspecte fotografice privind necesitatea acestei măsuri pot fi urmărite în Anexa II. Localizarea măsurii poate fi găsită în Anexa 7.2. |
|
|
OS.1.3. Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castor fiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
1.3.1. (A) Sprijinirea proprietarilor de păduri și pășuni pentru conservarea habitatelor favorabile dezvoltării mamiferelor de interes comunitar |
Scopul acestei măsuri este acela de a menține pășunile și vegetația ripariană. Se va menține/încuraja elaborarea de amenajamente silvice și administrarea/paza fondului forestier de către structuri autorizate. În ceea ce privește pășunile, proprietarii vor fi sprijiniți în scopul menținerii acestora și limitării transformării acestora în terenuri agricole sau intravilane. |
|
1.3.2. (A) Controlul strict al prădătorilor domestici (câini și pisici hoinare) |
Se va avea în vedere eliminarea câinilor și pisicilor hoinare, precum și înregistrarea câinilor de la stâne. |
|
|
1.3.3. (A) Monitorizarea pagubelor produse de castor |
Se va avea în vedere monitorizarea pagubelor produse de castor în scopul obținerii de derogări privind managementul activ al speciei. |
|
|
1.3.4. (A) Controlul strict al pășunatului |
Această măsură presupune respectarea normelor de încărcare pe pășuni, în măsura în care acestea au fost stabilite pentru zona sitului. Până la realizarea studiilor pastorale se permite pășunatul cu efective de minim 0.3 UVM/ha și maxim 1 UVM/ha, în perioada 24 aprilie-6 decembrie. |
|
|
1.3.5. (A) Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciilor de mamifere de interes conservativ |
Această măsură presupune: - Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control; - Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor; - Colectarea deșeurilor și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale li proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora. |
|
|
1.3.6. (MR) Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor |
Această măsură presupune ca autorizarea activităților de extragere de nisip și pietriș să se facă doar în zonele unde nu afectează semnificativ habitatul speciilor (în conformitate cu prevederile studiilor de impact), cu excepția situațiilor de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenția în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice. |
|
|
OS. 1.4 Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
1.4.1. (A) Promovarea tipului natural de pădure |
În suprafețele cu habitate de interes comunitar, lucrările silvice vor promova speciile de arbori edificatoare de habitat. Se va evita conversia pădurilor (semi-) naturale în plantații intensive cu specii alohtone. Ca excepție, se vor accepta plantații cu specii alohtone în perimetrul habitatelor forestiere de interes comunitar doar în condiții speciale (cumulativ): pe suprafețe restrânse, în stațiuni degradate improprii speciilor autohtone, ca măsură temporară de refacere stațională și evitare a intensificării fenomenelor ce au dus la degradarea stațiunii, în baza unui document ce atestă condițiile staționale improprii și/sau activități nereușite de regenerare a speciilor arborescente native. |
|
1.4.2. (A) Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv) |
Această măsură se va aplica în suprafețele în care au fost identificate habitate de interes conservativ, conform hărții de distribuție a habitatelor și va avea în vedere speciile: - Amorfa fruticosa în arboretele de luncă care au fost încadrate ca habitat 92A0 și 91F0 (în stadiul de regenerare a arboretelor); - Robinia pseudacacia în arborete care au fost încadrate ca habitat 91I0* și 91Y0; frasini americani și arțari americani în arboretele care au fost încadrate ca habitat 91F0. |
|
|
1.4.3. (A) Controlul strict al pășunatului în habitatele forestiere de interes comunitar |
Măsura presupune depunerea de eforturi pentru implementarea prevederilor art. 53, alin. (1) din Legea nr. 46/2008, pe raza fondului forestier și a articolului 23, alin. (1), lit. c) din Legea 407/2006. Ea presupune efectuarea de patrulări în pădurile limitrofe stânelor/localităților, și desfășurarea de acțiuni de conștientizare/informare. |
|
|
1.4.4. (A) Reducerea/ eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitatele de interes comunitar |
Această măsură presupune: - Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control; - Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor. - Colectarea deșeurilor și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale și proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora. |
|
|
1.4.5. (A) Sprijinirea proprietarilor de păduri pentru administrarea durabilă a pădurilor |
Administratorul ariilor naturale protejate va informa și ghida micii proprietari de păduri în vederea stimulării asocierii acestora pentru elaborarea de amenajamente silvice și pentru administrarea/paza suprafețelor de către structuri silvice autorizate. Administratorul va informa micii proprietari cu privire la existența unor mecanisme și surse pentru acordarea de compensații și stimulente (inclusiv din accesarea fondurilor europene). |
|
|
1.4.6. (A) Controlul extragerilor neautorizate de material lemnos |
Măsura se referă la suprafețele forestiere cu habitate de importanță comunitară. Acolo unde aceste suprafețe dispun de servicii de pază prestate de o structură de administrare a fondului forestier autorizată, măsura se va aplica de către aceste structuri. Acolo unde nu există o astfel de structură (suprafețe mici, dispersate, aparținând persoanelor fizice sau suprafețe din afara fondului forestier), controlul se va efectua de către administratorul sitului, cu sprijinul autorităților responsabile (Garda Forestieră, organe ale MAI etc.). |
|
|
OS.1.5. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3260 (Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho- Batrachion ) |
1.5.1. (A) Reducerea/ eliminarea poluării apelor de suprafață |
Această măsură presupune: - Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control; - Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor. - Colectarea deșeurilor din interiorul și din vecinătatea habitatului și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale și proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora. - Controlul calității apelor, efectuată doar în perimetrele afectate de poluare, la 12 luni după colectarea deșeurilor. Indicatori recomandați pentru monitorizarea implementării măsurii: (1) număr de perimetre ale habitatului 3260 fără deșeuri ori surse de poluare; (2) calitatea apelor, apreciată vizual prin prezența deșeurilor/reziduurilor, a peliculelor de poluanți pe suprafața apei și (opțional) pe baza indicelui saprob MZB (valori țintă sunt clasele de calitate I-II, cu praguri ale indicelui saprob definite cf. OM nr. 1146/2002). |
|
OS.1.6. Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.) |
1.6.1. (A) Controlul strict al depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat de interes comunitar |
Această măsură presupune: - Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control; - Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor; - Colectarea deșeurilor și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale și proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora. |
|
1.6.2. (MR) Restricționarea activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor în zone cu habitatul 3270 |
Măsura presupune ca autorizarea activităților de decolmatare și reprofilare a albiei minore cu exploatarea de agregate minerale să se facă doar în zone unde nu există habitatul 3270, cu excepția situațiilor de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău- Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenției în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice. |
|
|
OS.1.7. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* (Tufărișuri caducifoliate ponto- sarmatice). |
A. 1.7.1. (MR) Controlul pe teren pentru evitarea degradării solului și vătămării speciilor datorită pășunatului în habitatul 40C0* |
Măsura vizează urmărirea activității de pășunat în zonele cu habitat și presupune controlul pe teren pentru evitarea degradării solului și vătămarea speciilor menite a fi conservate sau protejate. Ea presupune efectuarea de patrulări în zona tufărișurilor limitrofe stânelor/localităților și amplasarea de panouri de avertizare (vezi și prevederile privind semnalizarea de la măsurile 1.7.2. și 1.7.3.). |
|
A. 1.7.2. (A) Reducerea/ eliminarea depozitării deșeurilor în suprafețele cu habitat de interes comunitar |
Această măsură presupune: - Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control; - Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților publice locale) în scopul conștientizării necesității gestionării deșeurilor; - Colectarea deșeurilor și transportul lor în locuri autorizate, de către autoritățile publice locale și proprietarii/administratorii de terenuri, conform atribuțiilor legale ale acestora. |
|
|
A. 1.7.3. (A) Controlul strict al incendierii vegetației |
Măsura se referă atât la suprafețele cu habitat cât și la cele limitrofe acestora. Ea constă din informarea proprietarilor de teren cu privire la interzicerea incendierii vegetației sau altor materiale la o distanță mai mică de 50 m față de tufărișurile de importanță comunitară și de patrulări periodice (îndeosebi în perioada de toamnă/ după recoltările agricole), avându-se în vedere prevederile art. 96, alin. (3), pct. 16 și art. 98, alin. (1) lit. a) din OUG 195/2005. Indicatori recomandați pentru monitorizarea implementării măsurii: număr de rapoarte de patrulare, număr de panouri informative. |
|
|
A. 1.7.4. (A) Refacerea habitatului 40C0* |
Plantarea puieților din specii arbustive caracteristice habitatului 40C0* în comunitățile vegetale seminaturale (pășuni ori tufărișuri cu vișin turcesc și ulm de câmp) sau artificiale (tufărișuri cu sălcioară sau salcâm). Speciile arbustive de introdus pot fi: Caragana frutex, Prunus tenella, Jasminum fruticans, Paliurus spina-christi, Rhamnus catharticus. Deoarece tufărișurile seminaturale sau artificiale sunt în multe cazuri pe terenuri cu fenomene de eroziune nu se va proceda la eliminarea speciilor alohtone, mizându-se pe o eventuală eliminare naturală în favoarea speciilor autohtone, adaptate stațional. Măsura se poate aplica pe fruntea terasei limitrofe râului Ialomița, în raza localității Ivănești (IL), atât în amonte cât și în aval. E vorba de suprafețe de 0,2-0,5 ha, pe terenuri cu fenomene incipiente de eroziune sau alunecări de teren. Din observațiile efectuate în teren, în respectivele suprafețe instalarea și supraviețuirea vegetației lemnoase arbustive este favorizată de presiunea mai redusă a pășunatului și regimul hidric mai favorabil datorită profilului concav al terasei; în apropiere, în condiții similare de relief există tufărișuri. În respectivele locații apreciem un impact redus al măsurii asupra activităților pastorale tradiționale sau a pajiștilor stepice. Măsura are dublu rol - ameliorarea terenurilor degradate și refacerea unui habitat prioritar. Indicatori recomandați pentru monitorizarea implementării măsurii: (1) suprafața pe care s-au efectuat activități de refacere (ținta - 1 ha); (2) număr de puieți plantați din speciile arbustive caracteristice (ținta 5.000 puieți). Localizarea acestei măsuri se regăsește în Anexa 7.3. |
|
|
1.7.5. (A) Prevenirea conversiei habitatelor naturale și semi-naturale de tufărișuri în terenuri agricole (arabil sau pășune) |
Elaborarea unor dispoziții la nivelul administrațiilor publice locale cu privire la restricționarea schimbării folosinței terenurilor ocupate de habitatul de interes conservativ. |
|
|
OS. 1.8. Conservarea stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
1.8.1. (A) Verificarea periodică a stării stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
Măsura presupune efectuarea de patrulări în aria protejată în scopul identificării incipiente a unor activități antropice cu impact negativ (ciopliri, tăieri totale sau parțiale, depozitarea de substanțe poluante sau îngrășăminte, stropirea cu biocide, incendii). Indicator recomandat pentru monitorizarea implementării măsurii: număr de rapoarte de patrulare (țintă 2 rapoarte/an). |
|
1.8.2. (MR) Interzicerea accesului pe suprafața Pădurii Alexeni cu mijloace mecanizate, interzicerea accesului animalelor domestice în perioada de diseminare (septembrie- noiembrie), interzicerea aprinderii focului. |
Măsura restrictivă se referă la toată suprafața Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850). Restricțiile vor fi făcute publice la sediul primăriei și în perimetrul ariei naturale protejate (pe panouri informative). Indicatori recomandați pentru monitorizarea implementării măsurii: număr de panouri informative montate (țintă 4 panori [la colțurile ANP]) |
Obiectivul general nr. 2: Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului
|
Obiectiv specific (OS) |
Activități (A) și măsuri restrictive (MR) |
Descriere/mod de implementare |
|
OS.2.1. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
2.1.1. (A) Monitorizarea speciilor de păsări pentru care a fost desemnat Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
În cadrul acestei activități se va implementa planul general de monitorizare/evaluare pentru speciile obiectiv (speciile de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl) de pe raza sitului. Planul de monitorizare are o perioadă de implementare de 5 ani, după care se va revizui funcție de rezultatele analizei datelor din teren. În cadrul planului vor fi utilizate protocoalele de monitorizare elaborate pentru speciile pentru care s-a desemnat situl. Planul va fi aplicat pe perioada de implementare a planului de management, cu rapoarte anuale de activitate. Activitatea de monitorizare va viza și evaluarea continuă a presiunilor actuale și a amenințărilor potențiale la adresa speciilor monitorizate și habitatelor acestora. Se pot realiza și studii privind evaluarea unor factori cu potențial impact negativ asupra speciilor prioritare din sit. Se recomandă cooptarea de experți externi, pe durate scurte, pentru aplicarea protocoalelor de monitorizare. |
|
OS.2.2. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
2.2.1. (A) Monitorizarea speciilor de herpetofaună pentru care a fost desemnat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
În cadrul acestei activități se va implementa planul general de monitorizare/evaluare pentru speciile de herpetofaună de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl. Planul de monitorizare are o perioadă de implementare de 5 ani, după care se va revizui funcție de rezultatele analizei datelor din teren. În cadrul planului vor fi utilizate protocoalele de monitorizare elaborate pentru speciile pentru care s-a desemnat situl. Planul va fi aplicat pe perioada de implementare a planului de management, cu rapoarte anuale de activitate. Activitatea de monitorizare va viza și evaluarea continuă a presiunilor actuale și a amenințărilor potențiale la adresa speciilor monitorizate și habitatelor acestora. Se pot realiza și studii privind evaluarea unor factori cu potențial impact negativ asupra speciilor prioritare din sit. Se recomandă cooptarea de experți externi, pe durate scurte, pentru aplicarea protocoalelor de monitorizare. |
|
OS.2.3. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
2.3.1. (A) Monitorizarea speciilor de mamifere pentru care a fost desemnat Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
În cadrul acestei activități se va implementa planul general de monitorizare/evaluare pentru speciile de mamifere de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl. Planul de monitorizare are o perioadă de implementare de 5 ani, după care se va revizui funcție de rezultatele analizei datelor de teren. În cadrul planului vor fi utilizate protocoalele de monitorizare elaborate pentru speciile pentru care s-a desemnat situl. Planul va fi aplicat pe perioada de implementare a planului de management, cu rapoarte anuale de activitate. Activitatea de monitorizare va viza și evaluarea continuă a presiunilor actuale și a amenințărilor potențiale la adresa speciilor monitorizate și habitatelor acestora. Se pot realiza și studii privind evaluarea unor factori cu potențial impact negativ asupra speciilor prioritare din sit. Se recomandă cooptarea de experți externi, pe durate scurte, pentru aplicarea protocoalelor de monitorizare. |
|
OS.2.4. Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară din cadrul ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
2.4.1. (A) Monitorizarea stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară în cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
Această activitate vizează îmbunătățirea bazei de date prin actualizarea distribuției habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl și evaluarea stării de conservare a unor eventuale noi suprafețe. De asemenea, se urmărește evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl. Activitatea se va realiza în conformitate cu protocoalele de monitorizare. |
|
OS.2.5. Cunoașterea evoluției stării de conservare a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
2.5.1. (A) Monitorizarea stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
Această activitate vizează îmbunătățirea bazei de date prin actualizarea periodică a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Activitatea se va realiza în conformitate cu protocoalele de monitorizare. |
Obiectivul general nr. 3: Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului
|
Obiectiv specific (OS) |
Activități (A) și măsuri restrictive (MR) |
Descriere/mod de implementare |
|
OS.3.1. Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii și/sau refacerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ și conservării exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
3.1.1. (A) Organizarea de întâlniri cu instituțiile implicate în gestionarea resurselor naturale de pe raza ariilor naturale protejate și cu reprezentanți ai proprietarilor de terenuri |
Pentru corelarea activităților de pe raza ariilor naturale protejate, cu asigurarea atingerii obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului plan de management, este necesară organizarea anuală a cel puțin unei întâlniri a administratorului siturilor cu instituțiile implicate în gestionarea resurselor naturale de pe raza ariilor naturale protejate și cu reprezentanți ai proprietarilor de terenuri. Pentru asigurarea celor mai bune condiții de cooperare în vederea implementării planului de management este necesară convocarea periodică a entităților cu interese pe raza ariei naturale protejate. Cooperarea între instituții situate la nivel local, județean, regional sau național reprezintă unul dintre elementele cheie de care depinde aplicarea planului de management. Elaborarea de strategii pentru zona sitului se va realiza doar prin colaborarea cu administratorul sitului, care va stabili în ce măsură acestea țin cont de realitățile existente. |
|
3.1.2. (A) Colaborarea cu toți factorii interesați pentru desfășurarea diferitelor activități ce vizează potențialul sitului: cercetare, proiecte de conservare implementate în zonă, conștientizare, activități generatoare de venit pentru proprietarii sau administratorii de terenuri din cadrul sitului. |
Pentru o implementare adecvată a măsurilor de management enunțate în prezentul plan de management, este necesară încheierea unor protocoale de colaborare cu alte instituții cheie și cu administratori ai altor Situri Natura 2000, în vederea schimbului de experiență și de bune practici, în special cu acele situri aflate în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate. Protocoale de colaborare pot fi încheiate și cu proprietari de terenuri, administratori de resurse, furnizori/ prestatori de servicii pentru desfășurarea optimă a măsurilor de management pe teritoriul sitului. |
|
|
3.1.3. (A) Implicarea unor instituții/ organizații partenere și a comunității locale pentru realizarea unui management participativ |
Pentru buna desfășurare a activităților de cercetare, dezvoltare durabilă și turism, este necesară încheierea unor protocoale de parteneriat cu instituții de cercetare interesate de potențialul zonei, organizații neguvernamentale implicate în conservarea patrimoniului natural și cultural al ariei și firme private care promovează un turism și o dezvoltare sustenabilă. Comunitatea locală trebuie consultată permanent și implicată participativ în acțiunile de management prin întâlniri de informare și dezbatere periodice. |
|
|
OS.3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime |
3.2.1. (A) Elaborarea bugetului anual necesar pentru activitățile de administrare și management, pentru atingerea scopului principal al planului de management, din resurse proprii |
Implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de management necesită un management performant al personalului, al bugetului și al resurselor infrastructurale din partea administratorului sitului. În acest scop, vor fi identificate resursele proprii ale administratorului care pot fi redirecționate pentru diferite activități din planul de management și ulterior va fi elaborat bugetul de venituri și cheltuieli anual care va fi alocat activităților prevăzute. Această dinamică financiară va fi proiectată pe toată perioada implementării planului de management. |
|
3.2.2. (A) Identificarea unor noi surse de finanțare și elaborarea unor proiecte de conservare cu finanțare externă |
Având în vedere că resursele financiare proprii, de multe ori se dovedesc insuficiente, pentru a acoperi în totalitate cheltuielile ce presupun implementarea acțiunilor din planul de management, este necesară atragerea de surse de finanțare prin proiecte naționale, internaționale sau din mediul privat. În acest scop, se vor elabora cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare care vizează conservarea valorilor natural și se vor percepe taxe pentru avizele acordate. |
|
|
3.2.3. (A) Întocmirea planurilor de lucru anuale |
Pentru implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de management de către personalul responsabil de administrarea sitului, vor fi elaborate planurile de lucru anuale în concordanță cu calendarul activităților și bugetul anual. |
|
|
|
3.3.1. (A) Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/ managementul ariei naturale protejate |
Măsura se va implementa prin realizarea evaluării nevoilor de formare și instruire ale personalului. Pe baza rezultatelor administratorul va asigura, prin colaborarea cu organizații/structuri de specialitate, elaborarea de materiale de instruire și organizarea cursuri de dezvoltare a capacității personalului implicat, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a structurii de administrare. Cursurile de instruire vor fi conduse de specialiști: biologi, ingineri silvici, experți în activități de supraveghere și pază. |
|
OS.3.3. Controlul activităților cu impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară specifice ariilor naturale protejate vizate și a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
3.3.2. (A) Implicarea activă a administratorului sitului în combatarea braconajului la speciile de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl |
Administratorul va colabora cu gestionarii de fonduri cinegetice și piscicole și instituțiile abilitate, cu rol de reglementare și control pentru combaterea braconajului la speciile care sunt obiective de conservare în sit. Pentru sesizarea activităților de braconaj, administratorul va putea folosi rețelele de voluntari. |
|
3.3.3. (A) Încheierea de parteneriate cu Jandarmeria, Garda de Mediu, Garda Forestieră și alte instituții relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat |
Pentru urmărirea respectării regulamentului și prevederilor planului de management, precum și pentru asigurarea eficienței personalului desemnat pentru pază și supraveghere, se vor elabora planuri de patrulare integrate, care să acopere perioada de implementare a planului de management. Pentru eficientizarea activității personalului de teren al administratorului se vor încheia protocoale de colaborare cu Jandarmeria, Garda de Mediu, Garda Forestieră și alte instituții relevante care posedă mijloacele legale și capacitatea tehnică în cazul unor intervenții necesare. |
|
|
3.3.4. (A) Analiza documentațiilor în vederea acordării de avize pentru proiectele și planurile/programele care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate |
Administratorul va evalua fiecare plan/program, proiect sau activitate cu potențial efect negativ asupra valorilor naturale/culturale ale sitului și, după o analiză amănunțită, va acorda aviz favorabil/nefavorabil, în funcție de caz, în conformitate cu art. 20, alin. (7) din OM 1822/2020. |
|
|
3.3.5. (A) Implicarea rețelelor de voluntari |
Voluntariatul reprezintă o formă foarte eficientă prin care se poate realiza educația ecologică și conștientizarea populației din zonă privind valorile ocrotite în sit. Administratorul sitului va stimula activitățile de voluntariat atât prin racolare directă în interiorul sitului, cât și prin apelarea la rețele de voluntari deja existente. Administratorul sitului va elibera certificate de voluntar organizațiilor sau persoanelor care vor desfășura astfel de activități în folosul sitului. |
|
|
3.3.6. (A) Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate |
Pentru urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management și asigurarea eficienței personalului desemnat, administratorul sitului va achiziționa/va desemna spre folosință elementele de logistică necesare și va asigura întreținerea acestora pe tot parcursul valabilității contractului de administrare. Echipamentele, soft-urile specifice procurate și imobilele închiriate/cumpărate/construite vor fi destinate exclusiv executării activităților de conservare și management. |
|
|
3.3.7. (A) Monitorizarea implementării planului de management și realizarea raportărilor necesare către autorități relevante |
Administratorul sitului va urmări realizarea indicatorilor de monitorizare, termenelor de implementare și a rezultatelor planului de management și va ajusta/modifica indicatorii în funcție de modificările inevitabile survenite în procesul de implementare a planului de management. Anual vor fi elaborate rapoartele de activitate și cele financiare necesare și vor fi trimise, în mod obligatoriu, către autoritățile relevante. |
Obiectivul general nr. 4: Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management
|
Obiectiv specific (OS) |
Activități (A) și măsuri restrictive (MR) |
Descriere/mod de implementare |
|
OS.4.1. Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare |
4.1.1. (A) Realizarea site-ului web (sau secțiune pe site-ul administratorului) al ariilor protejate și actualizarea permanentă a acestuia cu informații relevante pentru factorii interesați și publicul larg |
Crearea site-lui web (sau secțiune pe site-ul administratorului) al ariei naturale protejate va duce la creșterea gradului de informare privind importanța sitului pentru conservarea biodiversității și va contribui la informarea publicului larg și factorilor interesați privind: a) măsurile necesare pentru conservarea și protecția ariei naturale protejate; b) regulamentul ariei naturale protejate; c) responsabilitățile administratorului sitului; d) responsabilitățile proprietarilor privați și de stat de pe suprafața ariilor naturale protejate; e) cerințele privind dezvoltarea economică în cadrul sitului; f) modalitățile de avizare a activităților economice cu posibil impact asupra ariilor naturale protejate. De asemenea, prin intermediul site-ului web, se vor promova valorile naturale, culturale și istorice ale sitului. |
|
4.1.2. (A) Realizarea și amplasarea de panouri informative în localitățile de pe raza sitului și în sit |
Realizarea și amplasarea de panouri informative privind importanța sitului pentru conservarea biodiversității, specii sau habitate de interes din sit, anumite restricții în cadrul zonei protejate, vor contribui la o bună informare a publicului larg/vizitatorilor și la îmbunătățirea condițiilor de protecție a speciilor sensibile. Panourile informative vor fi amplasate la intrările principale, pe drumurile de acces cele mai circulate, în cadrul sitului și în localitățile din apropierea sitului. Numărul de localități și locațiile unde vor fi amplasate panourile vor fi selectate de către administratorul sitului în funcție de fluxul de vizitatori și de gradul de impact antropic prezent în aceste zone. |
|
|
4.1.3. (A) Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate de promovare a valorilor naturale ale sitului |
Pentru a face cunoscute valorile naturale, culturale și istorice din cadrul sitului și pentru a spori gradul de interes pentru zonă, se va produce o gamă variată de materiale informative ce vor contribui la o cunoaștere mai bună a biodiversității din cadrul sitului, a speciilor de păsări protejate din sit, a acțiunilor desfășurate de către administrator, a problemelor cu care se confruntă administratorul în implementarea măsurilor de management, a restricțiilor din cadrul sitului, a proiectelor desfășurate. Materialele informative se vor realiza în funcție de grupul țintă și de mesajul care se dorește a fi transmis. Materialele informative vor fi folosite la diferite evenimente organizate de către administrator sau autoritățile locale și județene. |
|
|
OS.4.2. Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate |
4.2.1. (A) Realizarea unei campanii de conștientizare privind situl, importanța valorilor sale naturale |
Campania de conștientizare va viza consolidarea acțiunilor către un mesaj centrat atât pe scopul planului de management, cât și pe acțiunile de management ce se desfășoară în cadrul sitului. Obiectivele campaniei de conștientizare se vor orienta spre: a) conștientizarea grupurilor țintă privind speciile și habitatele pentru care au fost desemnate ariile natural protejate vizate și măsurile necesare de protecție/ conservare pentru acestea; b) conștientizarea membrilor grupurilor țintă privind oportunitățile economice existente în cadrul sitului; c) conștientizarea grupurilor țintă privind regulamentul și legislația specifică care se aplică pe teritoriul sitului; d) atragerea participării reprezentanților grupurilor țintă în acțiunile ce se vor desfășura în cadrul sitului. Campania de conștientizare va cuprinde diferite activități, precum: întâlniri cu localnicii, întâlniri cu instituțiile de învățământ din perimetrul sitului; introducerea informațiilor educative privind ariile naturale protejate în cadrul școlilor; conferințe de presă, comunicate de presă etc. |
|
4.2.2. (A) Implementarea unor activități educaționale: cercuri tematice, Ziua Păsărilor, Ziua Internațională a Pădurilor, Ziua Mediului, Ziua Biodiversității, pentru a informa populația locală cu privire la importanța speciilor și habitatelor protejate din cadrul siturilor |
Activitățile educaționale vor contribui la educarea tinerei generații. Astfel, se vor stabili tematici specifice care vor fi abordate în profil educațional în fiecare an. Tematicile vor ține cont de problemele caracteristice la un moment dat în cadrul sitului, dar și de viziunea de ansamblu a administrației ariei naturale protejate față de problemele care urmează a fi rezolvate. În programul activităților educaționale vor fi incluse sărbătorile clasice din calendarul mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului, Ziua Păsărilor. De asemenea, se va stabili ziua ariei naturale protejate, cu scopul de a crește popularitatea ariei naturale protejate în rândul populației rezidente, nu ca pe un nou factor de presiune din partea statului, ci ca o valoare locală și regională. |
|
|
4.2.3. (A) Realizarea de expoziții de fotografii cu valorile naturale din cadrul și vecinătatea ariei naturale protejate |
Realizarea de expoziții de fotografii va contribui la creșterea nivelul de informare și promovare a sitului. Această acțiune va fi desfășurată de către administratorul ariei naturale protejate împreună cu unitățile de învățământ din vecinătatea ariilor naturale protejate sau împreună cu consiliul județean sau consiliile locale. Expozițiile de fotografie se vor axa pe valorile naturale ale sitului, valorile culturale și istorice și promovarea activităților tradiționale din localitățile situate în vecinătatea sitului. Expozițiile vor putea fi organizate pe două categorii: pentru elevii din diferite instituții de învățământ sau pentru fotografii semiprofesioniști și profesioniști. Expozițiile vor putea fi organizate cu ocazia a diferite evenimente privind protecția mediului: Ziua Mediului, Ziua Păsărilor, Ziua Biodiversității. |
Obiectivul general nr. 5: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ
|
Obiectiv specific (OS) |
Activități (A) și măsuri restrictive (MR) |
Descriere/mod de implementare |
|
OS.5.1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate |
5.1.1. (A) Armonizarea prevederilor amenajamentelor silvice, a planurilor de urbanism, a celor de amenajare teritorială, de utilizare a terenurilor și a celorlalte resurselor naturale cu prevederile planului de management |
Administratorul trebuie să urmărească introducerea prevederilor relevante ale planului de management în cadrul planurilor de amenajare a teritoriului, de urbanism, planurilor de dezvoltare regională. La actualizarea sau elaborarea acestor planuri, conform legislației în vigoare, trebuie să se țină cont de existența ariilor naturale protejate, să fie evidențiate limitele acesteia pe harta PUG-lui, PUZ-lui și să se aibă în vedere restricțiile impuse de către legislația specifică ariilor naturale protejate și a prevederilor planului de management al sitului. |
|
Nr. |
Activitate |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Prioritate |
Responsabil |
Partener |
|||||||||||||||
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|||||
|
1. |
Obiectiv general 1. Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1. |
OS.1.1. Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.1. |
1.1.1. (A) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mică |
director, specialist în științele vieții |
Autoritățile publice locale |
|
1.1.2. |
1.1.2. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mică |
specialist în științele vieții |
Agenția pentru Protecția Mediului, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură |
|
1.1.3. |
1.1.3. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mică |
specialist în științele vieții |
Direcțiile Agricole Județene Autoritățile publice locale Administratori și proprietari de terenuri |
|
1.1.4. |
1.1.4. (A) |
x |
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
mare |
specialist în științele vieții, șef pază |
Administratori de terenuri forestiere |
|
1.1.5. |
1.1.5. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mică |
director, specialist în științele vieții |
Administratori rețele de distribuție a energiei electrice, autorități publice locale |
|
1.1.6. |
1.1.6. (A) |
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
mică |
șef pază |
Administratori ai fondurilor de vânătoare și pescuit Organele MAI |
|
1.1.7. |
1.1.7. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază |
Organele locale ale MAI și alte instituții cu atribuții de control, autorități publice locale |
|
1.2. |
OS 1.2. Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus cristatus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|||||||||||||||||||||||
|
1.2.1. |
1.2.1. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
specialist în științele vieții, șef pază |
Administratori și proprietari de terenuri |
|
1.2.2. |
1.2.2. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază |
Administratori și proprietari de terenuri |
|
1.2.3. |
1.2.3. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
specialist în științele vieții, șef pază |
Administratori și proprietari de terenuri |
|
1.2.4. |
1.2.4. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
specialist în științele vieții, șef pază |
Autorități publice locale, ABA Buzău Ialomița, Direcțiile Agricole Județene, Administratori și proprietari de terenuri, Agenția pentru Protecția Mediului |
|
1.2.5. |
1.2.5. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
specialist în științele vieții, șef pază |
Garda de Mediu, Autorități publice locale |
|
1.2.6. |
1.2.6. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
director, specialist în științele vieții, șef pază |
Autoritățile publice locale, Direcțiile Agricole Județene, Administratori și proprietari de terenuri, Agenția pentru Protecția Mediului |
|
1.2.7. |
1.2.7. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
specialist în științele vieții, șef pază |
Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Organele locale ale MAI, Autorități publice locale |
|
1.2.8. |
1.2.8.(MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
specialist în științele vieții, șef pază |
Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Organele locale ale MAI, Autorități publice locale |
|
1.2.9. |
1.2.9. (A) |
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
mare |
director, șef pază |
Autorități publice locale, administratori și proprietari de terenuri |
|
1.3. |
OS.1.3. Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castor fiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|||||||||||||||||||||||
|
1.3.1. |
1.3.1. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, șef pază |
Proprietari și administratori de terenuri, autorități publice locale |
|
1.3.2. |
1.3.2. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, șef pază |
Administratori ai fondurilor de vânătoare și pescuit |
|
1.3.3. |
1.3.3. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
specialist în științele vieții, șef pază |
Administratori ai fondurilor de vânătoare și pescuit |
|
1.3.4. |
1.3.4. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
șef pază, rangeri |
Proprietari și administratori de terenuri, autorități publice locale, Direcții Agricole Județene |
|
1.3.5. |
1.3.5. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
șef pază, rangeri |
Autoritățile publice locale \administratori și proprietari de terenuri |
|
1.3.6. |
1.3.6. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mică |
șef pază, specialist în științele vieții, rangeri |
Autoritățile publice locale, ABA Buzău Ialomița |
|
1.4. |
OS.1.4. Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|||||||||||||||||||||||
|
1.4.1. |
1.4.1. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază |
Administratori și proprietari de terenuri forestiere |
|
1.4.2. |
1.4.2. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
specialist în științele vieții, șef pază |
Administratori și proprietari de terenuri forestiere |
|
1.4.3. |
1.4.3. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază, rangeri |
Administratori și proprietari de terenuri forestiere |
|
1.4.4. |
1.4.4. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază, rangeri |
Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri, Garda de Mediu, Garda Forestieră |
|
1.4.5. |
1.4.5. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
director, șef pază |
Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri |
|
1.4.6. |
1.4.6. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
șef pază, rangeri |
Administratori și proprietari de terenuri, organe ale MAI, Garda Forestieră |
|
1.5. |
OS.1.5. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3260 (Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion) |
|||||||||||||||||||||||
|
1.5.1. |
1.5.1. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază, rangeri |
Administratori și proprietari de terenuri forestiere, ABA, Autorități publice locale |
|
1.6. |
OS.1.6. Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.) |
|||||||||||||||||||||||
|
1.6.1. |
1.6.1. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază, rangeri |
Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri, Garda de Mediu, Garda Forestieră |
|
1.6.2. |
1.6.2. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
specialist în științele vieții, șef pază |
Autoritățile publice locale, ABA Buzău Ialomița |
|
1.7. |
OS.1.7. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* (Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice) |
|||||||||||||||||||||||
|
1.7.1. |
1.7.1. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază, rangeri |
Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri, Garda de Mediu |
|
1.7.2. |
1.7.2. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază, rangeri |
Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri, Garda de Mediu |
|
1.7.3. |
1.7.3. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
șef pază, rangeri |
Administratori și proprietari de terenuri, organe ale MAI |
|
1.7.4. |
1.7.4. (A) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, șef pază, specialist în științele vieții |
Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri |
|
1.7.5. |
1.7.5. (A) |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, șef pază |
Autoritățile publice locale, Administratori și proprietari de terenuri |
|
1.8. |
OS.1.8. Menținerea stării de conservare a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||||||||||||||||||
|
1.8.1. |
1.8.1. (A) |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
mare |
șef pază, rangeri |
Administratori și proprietari de terenuri |
|
1.8.2. |
1.8.2. (MR) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
șef pază, rangeri |
Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Organele locale ale MAI, Autorități publice locale |
|
2. |
Obiectiv general 2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ și protectiv, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului |
|||||||||||||||||||||||
|
2.1. |
OS.2.1. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
|||||||||||||||||||||||
|
2.1.1. |
2.1.1. (A) |
Conform protocolului de monitorizare |
mare |
specialist în științele vieții |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic |
|||||||||||||||||||
|
2.2. |
OS.2.2. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
|||||||||||||||||||||||
|
2.2.1. |
2.2.1. (A) |
Conform protocolului de monitorizare |
mare |
specialist în științele vieții |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic |
|||||||||||||||||||
|
2.3. |
OS.2.3. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
|||||||||||||||||||||||
|
2.3.1. |
2.3.1. (A) |
Conform protocolului de monitorizare |
mare |
specialist în științele vieții |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic |
|||||||||||||||||||
|
2.4. |
OS.2.4. Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară din cadrul ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
|||||||||||||||||||||||
|
2.4.1. |
2.4.1. (A) |
Conform protocolului de monitorizare |
medie |
specialist în științele vieții, șef pază |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic |
|||||||||||||||||||
|
2.5. |
OS.2.5. Cunoașterea evoluției stării de conservare a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||||||||||||||||||
|
2.5.1. |
2.5.1. (A) |
Conform protocolului de monitorizare |
medie |
specialist în științele vieții, șef pază |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic |
|||||||||||||||||||
|
3. |
Obiectiv general 3. Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului |
|||||||||||||||||||||||
|
3.1. |
OS.3.1. Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii și/sau refacerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ și conservării exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||||||||||||||||||
|
3.1.1. |
3.1.1. (A) |
|
x |
|
x |
|
x |
|
x |
|
x |
|
x |
|
x |
|
x |
|
x |
|
x |
mare |
director, responsabil comunități |
Membrii structurilor de administrare |
|
3.1.2. |
3.1.2. (A) |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
mare |
director, responsabil comunități |
Membrii structurilor de administrare |
|
3.1.3. |
3.1.3. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, responsabil comunități |
Toți factorii interesați |
|
3.2. |
OS.3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime |
|||||||||||||||||||||||
|
3.2.1. |
3.2.1. (A) |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
mare |
director, contabil șef |
Membrii structurilor de administrare |
|
3.2.2. |
3.2.2. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
director, specialist în științele vieții, șef pază |
Reprezentanți ai instituțiilor implicate în finanțări, parteneri de implementare a proiectelor |
|
3.2.3. |
3.2.3. (A) |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
mare |
director, specialist în științele vieții, șef pază, responsabil comunități |
Membrii structurilor de administrare |
|
3.3. |
OS.3.3. Controlul activităților cu impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară specifice ariilor naturale protejate vizate și a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||||||||||||||||||
|
3.3.1. |
3.3.1. (A) |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, responsabil resurse umane |
Entități specializate în educație și perfecționare |
|
3.3.2 |
3.3.2. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director |
Administratori ai fondurilor de vânătoare și pescuit |
|
3.3.3. |
3.3.3. (A) |
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
șef pază |
Organe ale MAI, Garda Forestieră, Garda de Mediu |
|
3.3.4. |
3.3.4. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, specialist în științele vieții, șef pază |
Membrii structurilor de administrare |
|
3.3.5. |
3.3.5. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, responsabil comunicare |
Toți factorii interesați |
|
3.3.6. |
3.3.6. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, responsabil investiții |
Membrii structurilor de administrare |
|
3.3.7. |
3.3.7. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, specialist în științele vieții |
Membrii structurilor de administrare |
|
4. |
Obiectiv general 4. Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management |
|||||||||||||||||||||||
|
4.1. |
OS.4.1. Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare |
|||||||||||||||||||||||
|
4.1.1. |
4.1.1. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
medie |
director, responsabil IT |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic |
|
4.1.2. |
4.1.2. (A) |
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
medie |
director, responsabil comunități |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic, autorități publice locale, proprietari și administratori de terenuri |
|
4.1.3. |
4.1.3. (A) |
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
medie |
director, responsabil comunități |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic |
|
4.2. |
OS.4.2. Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate |
|||||||||||||||||||||||
|
4.2.1. |
4.2.1. (A) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
medie |
director, responsabil comunități |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic, autorități publice locale, proprietari și administratori de terenuri, școli |
|
4.2.2. |
4.2.2. (A) |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
medie |
director, responsabil comunități |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic, autorități publice locale, proprietari și administratori de terenuri, școli |
|
4.2.3. |
4.2.3. (A) |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
medie |
director, responsabil comunități |
Experți cooptați, consultanță, mediul academic, autorități publice locale, proprietari și administratori de terenuri, școli |
|
5. |
Obiectiv general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ |
|||||||||||||||||||||||
|
5.1. |
OS.5.1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate |
|||||||||||||||||||||||
|
5.1.1. |
5.1.1. (A) |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
mare |
director, specialist în științele vieții, șef pază |
Autorități publice locale, administratori și proprietari de terenuri, ABA Buzău Ialomița etc. |
|
Nr. |
Activitate |
Resurse Umane |
Resurse Materiale |
Resurse financiare estimate |
Alocare subprogram |
|||
|
Total zile/responsabili activitate |
Denumire |
UM |
Cantitate |
Total (lei) |
Sursa fonduri |
|||
|
1 |
Obiectiv general 1. Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculare din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||
|
1.1 |
OS.1.1. Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
|||||||
|
1.1.1. |
1.1.1. (A) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
1.1.2. |
1.1.2. (MR) |
- |
Panouri informative |
buc |
3- |
4.500 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.1.3. |
1.1.3. (MR) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
1.1.4. |
1.1.4. (A) |
4 zile/lună/șef pază |
Carburant deplasări |
litri |
2.400 |
91.500 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.1.5. |
1.1.5. (A) |
- |
Cheltuieli organizare evenimente |
Evenimente |
4 |
20.000 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.1.6. |
1.1.6. (A) |
1 zi/lună/ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări |
litri |
1.800 |
56.160 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.1.7. |
1.1.7. (A) |
1 zi/lună/ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări |
litri |
1.800 |
56.160 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Total OS.1.1. |
- |
- |
- |
- |
228.320 |
- |
- |
|
|
1.2. |
OS.1.2. Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus cristatus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|||||||
|
1.2.1. |
1.2.1. (MR) |
1 zi/lună/șef pază |
Carburant deplasări teren |
Litri |
600 |
18.900 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.2.2. |
1.2.2. (MR) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
1.2.3. |
1.2.3. (A) |
1 zi/lună/ ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasare în teren |
litri |
900 |
51.660 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.2.4. |
1.2.4. (MR) |
5 zile/an/șef pază |
Carburant deplasare în teren |
litri |
250 |
9.200 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.2.5. |
1.2.5. (MR) |
5 zile/an/șef pază |
Carburant deplasare în teren |
litri |
250 |
9.200 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.2.6. |
1.2.6. (MR) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
1.2.7. |
1.2.7. (MR) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
1.2.8. |
1.2.8.(MR) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
1.2.9. |
1.2.9. (A) |
4 |
Servicii transport deșeuri |
luna |
4 |
50.000 |
Surse externe |
n/a |
|
Total OS.1.2. |
15 |
15 |
|
|
138.960 |
- |
|
|
|
1.3. |
OS.1.3. Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castorfiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
|||||||
|
1.3.1. |
1.3.1. (A) |
- |
Cheltuieli organizare evenimente |
Evenimente |
15 |
15.000 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.3.2. |
1.3.2. (A) |
- |
- |
- |
- |
0 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.3.3. |
1.3.3. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasare în teren |
litri |
900 |
51.660 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.3.4. |
1.3.4. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasare în teren |
litri |
900 |
51.660 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.3.5. |
|
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasare în teren |
Litri |
900 |
56.660 |
Fonduri proprii |
|
|
1.3.5. (A) |
Panouri informative |
buc. |
4 |
|||||
|
1.3.6. |
1.3.6. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasare în teren |
litri |
900 |
51.660 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Total OS.1.3. |
- |
- |
- |
- |
226.640 |
- |
n/a |
|
|
1.4. |
OS.1.4. Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
|||||||
|
1.4.1. |
1.4.1. (A) |
1 zi/an/șef pază |
- |
- |
- |
1.590 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.4.2. |
1.4.2. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri 6 zile/an/șef pază 6 zile/an/biolog |
Carburant deplasări teren |
Litri |
1.200 |
72.720 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.4.3. |
1.4.3. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări teren |
Litri |
900 |
51.660 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.4.4. |
1.4.4. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări în teren |
Litri |
900 |
57.760 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Panouri informative |
buc |
4 |
||||||
|
1.4.5. |
1.4.5.(A) |
- |
- |
- |
- |
- |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.4.6. |
1.4.6. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări teren |
Litri |
900 |
51.660 |
- |
n/a |
|
Total OS.1.4. |
- |
- |
- |
- |
235.290 |
- |
|
|
|
1.5. |
OS.1.5. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3260 (Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion) |
|||||||
|
1.5.1. |
1.5.1. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări în teren |
Litri |
900 |
57.660 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Panouri informative |
buc |
4 |
||||||
|
Total OS.1.5. |
- |
- |
- |
- |
57.660 |
- |
|
|
|
1.6. |
OS.1.6. Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.) |
|||||||
|
1.6.1. |
1.6.1. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări în teren |
Litri |
900 |
57.760 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Panouri informative |
buc |
4 |
||||||
|
1.6.2. |
1.6.2. (MR) |
1 zi/lună/șef pază 1 zi/lună/biolog |
- |
- |
- |
36.240 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Total OS. 1.6. |
- |
- |
- |
- |
93.900 |
- |
|
|
|
1.7. |
OS. 1.7. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* (Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice) |
|||||||
|
1.7.1. |
1.7.1. (MR) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări teren |
Litri |
900 |
51.660 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.7.2. |
1.7.2. (A) |
1 zi/lună de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări în teren |
Litri |
575 |
56.035 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Panouri informative |
buc |
4 |
||||||
|
1.7.3. |
1.7.3. (A) |
4 zile/an de ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări teren |
Litri |
300 |
17.220 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.7.4. |
1.7.4. (A) |
- |
Servicii împăduriri |
|
|
50.000 |
Surse Externe |
n/a |
|
Total OS. 1.7. |
- |
- |
- |
- |
174.915 |
- |
|
|
|
1.8. |
OS. 1.8. Conservarea stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||
|
1.8.1. |
1.8.1. (A) |
5 zile/an/șef pază |
Carburant deplasare în teren |
litri |
250 |
8.400 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
1.7.2. |
1.8.2. (MR) |
15 zile/an/director |
Panouri informative |
buc. |
4 |
36.150 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Total OS. 1.8. |
- |
- |
- |
- |
44.550 |
|
|
|
|
Total obiectiv general 1 |
|
|
|
|
1.200.235 |
|
|
|
|
2 |
Obiectiv general 2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ și protectiv, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului |
|||||||
|
2.1. |
OS.2.1. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
|||||||
|
2.1.1. |
2.1.1. (A) |
Activitate monitorizare prin experți |
Set echipament monitorizare |
buc |
3 |
145.000 |
Surse externe |
n/a |
|
|
|
|
Activitate monitorizare |
|
|
125.000 |
Surse externe |
|
|
2.2. |
OS.2.2 Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
|||||||
|
2.2.1. |
2.2.1. (A) |
Activitate monitorizare prin experți |
Set echipament de monitorizare |
buc |
2 |
110.000 |
Surse externe |
n/a |
|
Activitate monitorizare |
|
|
70.000 |
Surse externe |
|
|||
|
2.3. |
OS.2.3. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
|||||||
|
2.3.1. |
2.3.1. (A) |
Activitate monitorizare prin experți |
Set echipament de monitorizare |
buc |
2 |
110.000 |
Surse externe |
n/a |
|
Activitate monitorizare |
|
|
60.000 |
Surse externe |
|
|||
|
2.4. |
OS.2.4. Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară din cadrul ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
|||||||
|
2.4.1. |
2.4.1. (A) |
Activitate monitorizare prin experți |
Set echipament de monitorizare |
buc |
1 |
50.000 |
Surse externe |
n/a |
|
|
Activitate monitorizare |
|
|
60.000 |
Surse externe |
|
||
|
2.5. |
OS.2.5. Cunoașterea evoluției stării de conservare a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||
|
2.5.1. |
2.5.1. (A) |
1 zi/lună de ranger, 1 rangeri |
Carburant deplasări teren |
Litri |
300 |
17.220 |
Fonduri proprii |
|
|
Total obiectiv general 2 |
|
|
|
|
747.220 |
|
|
|
|
3 |
Obiectiv general 3. Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului |
|||||||
|
3.1. |
OS.3.1. Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii și/sau refacerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ și conservării exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||
|
3.1.1. |
3.1.1. (A) |
2 zile/an/director 2 zile/an/șef pază 2 zile/an/responsabil comunități |
Carburant deplasări teren |
Litri |
320 |
11.940 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
3.1.2. |
3.1.2. (A) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
3.1.3. |
3.1.3. (A) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
Total OS.3.1. |
- |
- |
- |
- |
11.940 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
|
3.2. |
OS.3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime |
|||||||
|
3.2.1. |
3.2.1. (A) |
14 zile/an/director 20 zile/an/contabil |
- |
- |
- |
77.540 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
3.2.2. |
3.2.2. (A) |
- |
Servicii scriere proiecte |
buc |
2 |
60.000 |
Surse externe |
n/a |
|
|
|
20 zile/an/director 20 zile/an/biolog 20 zile/an/șef pază |
- |
- |
- |
109.300 |
Fonduri proprii |
|
|
3.2.3. |
3.2.3. (A) |
5 zile/an /director 10 zile/an/biolog 10 zile/an/șef pază 10 zile/an/responsabil comunități |
- |
- |
- |
57.900 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
Total OS 3.2. |
|
|
|
|
304.740 |
- |
|
|
|
3.3. |
OS.3.3. Controlul activităților cu impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară specifice ariilor naturale protejate vizate și a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
|||||||
|
3.3.1. |
3.3.1. (A) |
- |
Servicii instruire |
buc |
4 |
360.000 |
Surse externe |
n/a |
|
3.3.2. |
3.3.2. (A) |
15 zile/an/director |
- |
- |
- |
33.150 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
3.3.3. |
3.3.3. (A) |
15 zile/an/șef pază |
- |
- |
- |
23.850 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
3.3.4. |
3.3.4. (A) |
15 zile/an/director 15 zile/an/biolog 15 zile/an/șef pază |
- |
- |
- |
81.975 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
3.3.5. |
3.3.5. (A) |
- |
Cheltuieli voluntariat |
an |
5 |
25.000 |
Fonduri proprii |
n/a |
|
3.3.6. |
3.3.6. (A) |
- |
Echipament |
set |
5 |
50.000 |
Fonduri proprii |
- n/a |
|
3.3.7. |
3.3.7. (A) |
8 zile/an/director |
- |
- |
- |
17.680 |
Fonduri proprii |
- n/a |
|
Total OS.3.3. |
|
|
|
|
591.655 |
- |
|
|
|
Total Obiectiv general 3 |
|
|
|
|
908.335 |
|
|
|
|
4 |
Obiectiv general 4. Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management |
|||||||
|
4.1. |
OS.4.1. Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare |
|||||||
|
4.1.1. |
4.1.1. (A) |
- |
Servicii mentenență și actualizare web site |
buc |
1 |
50.000 |
Surse externe |
n/a |
|
20 zile/an/responsabil IT |
- |
- |
- |
31.000 |
Fonduri proprii |
|
||
|
4.1.2. |
4.1.2. (A) |
- |
Panouri informative (design, realizare, amplasare) |
buc |
10 |
15.000 |
Surse externe |
n/a |
|
10 zile/2ani/șef pază |
- |
- |
- |
6.360 |
Fonduri proprii |
|
||
|
4.1.3. |
4.1.3. (A) |
- |
Contract realizare materiale publicitare |
buc |
5 |
50.000 |
Surse externe |
n/a |
|
30 zile/an/responsabil comunități |
|
|
|
42.900 |
Fonduri proprii |
|
||
|
Total OS.4.1. |
|
|
|
|
195.260 |
|
|
|
|
4.2. |
OS.4.2. Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate |
|||||||
|
4.2.1. |
4.2.1. (A) |
- |
Campanie conștientizare |
buc |
1 |
50.000 |
Surse externe |
n/a |
|
15 zile/an/responsabil comunități 4 zile/an/ranger, 3 rangeri |
Carburant deplasări teren |
Litri |
1350 |
43.920 |
Fonduri proprii |
|
||
|
4.2.2. |
4.2.2. (A) |
- |
Organizare evenimente |
buc |
10 |
40. 000 |
Surse externe |
n/a |
|
5 zile/an/responsabil comunități |
Carburant deplasări teren |
Litri |
300 |
8.650 |
Fonduri proprii |
|
||
|
4.2.3. |
4.2.3. (A) |
- |
Expoziții fotografii |
buc |
3 |
30.000 |
Surse externe |
n/a |
|
5 zile/an/responsabil comunități |
|
|
|
7.150 |
Fonduri proprii |
|
||
|
Total OS.4 |
2. |
|
|
|
|
179.720 |
|
|
|
Total obiectiv general 4 |
|
|
|
|
374.980 |
|
|
|
|
5 |
Obiectiv general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ |
|||||||
|
5.1. |
OS.5.1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate |
|||||||
|
5.1.1. |
5.1.1. (A) |
- |
- |
- |
- |
0 |
- |
n/a |
|
Total obiectiv general 5 |
|
|
|
|
0 |
- |
n/a |
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
3.230.770 |
|
|
|
Monitorizarea activităților planificate va fi realizată prin următoarele:– Raportări periodice;– Urmărirea activităților planificate;– Indicarea activităților realizate.9.1. Raportări periodice
Se vor face raportări semestriale privind implementarea planului de management. Ele vor furniza detalii privind toate activitățile implementare, conform planului de activități, semnalându-se diferențe în ceea ce privește respectarea acestui plan. Toate activitățile implementare vor fi descrise detaliat. Se va menționa dacă este nevoie de refacerea planului de activități și acesta se va revizui în consecință.
Tabelul 291. Raportări periodice
|
Nr. |
Denumire |
Moment raportare |
Activități incluse în raportare |
|
|
An*(2) |
Trimestru*(3) |
|||
|
1 |
Raportare intermediară anul 1 |
1 |
2 |
toate*(1) |
|
2 |
Raportare anul 1 |
1 |
|
toate*(1) |
|
3 |
Raportare intermediară din anul 2 |
2 |
2 |
toate*(1) |
|
4 |
Raportare anul 2 |
2 |
|
toate*(1) |
|
5 |
Raportare intermediară din anul 3 |
3 |
2 |
toate*(1) |
|
6 |
Raportare anul 3 |
3 |
|
toate*(1) |
|
7 |
Raportare intermediară din anul 4 |
4 |
2 |
toate*(1) |
|
8 |
Raportare anul 4 |
4 |
|
toate*(1) |
|
9 |
Raportare intermediară din anul 5 |
5 |
2 |
toate*(1) |
|
10 |
Raportare anul 5 |
5 |
|
toate*(1) |
*(1) prin toate se înțelege toate activitățile prevăzute în planificarea și care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective;
*(2) prin completarea acestei coloane "An" se înțelege raportarea tuturor activităților aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea anului respectiv;
*(3) prin completarea acestei coloane "Trimestru" și a colonei "An" se înțelege raportarea tuturor activităților aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea trimestrului menționat din anul respectiv.9.2. Urmărirea activităților planificate
Pentru urmărirea implementării activităților planificate se vor urmări următoarele aspecte: resursele consumate, procentul de îndeplinire, precum și rezultatele obținute în urma acestor activități. Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:
Tabelul 292. Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate
|
Nr. |
Activitate |
Resurse Umane |
Resurse Materiale |
Resurse financiare estimate |
Procent îndeplinire |
Rezultate |
Obs. |
||
|
Cheltuieli |
Cheltuieli |
Total (lei) |
Sursa fonduri |
||||||
|
1. |
Obiectiv general 1. Conservarea și managementul biodiversității, respectiv al speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și a stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
||||||||
|
1.1. |
OS.1.1. Menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a celor 21 de specii de păsări de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
||||||||
|
1.1.1. |
1.1.1. (A) |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
1.1.2. |
1.1.2. (MR) |
|
4.500 |
4.500 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.1.3. |
1.1.3. (MR) |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
1.1.4. |
1.1.4. (A) |
79.500 |
12.000 |
91.500 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.1.5. |
1.1.5. (A) |
|
20.000 |
20.000 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.1.6. |
1.1.6. (A) |
47.160 |
9.000 |
56.160 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.1.7. |
1.1.7. (A) |
47.160 |
9.000 |
56.160 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.1.1. |
|
|
228.320 |
- |
|
|
|
||
|
1.2. |
OS.1.2. Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus cristatus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
||||||||
|
1.2.1. |
1.2.1. (MR) |
15.900 |
3.000 |
18.900 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.2.2. |
1.2.2. (MR) |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
1.2.3. |
1.2.3. (A) |
47.160 |
4.500 |
51.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.2.4. |
1.2.4. (MR) |
7.950 |
1.250 |
9.200 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.2.5. |
1.2.5. (MR) |
7.950 |
1.250 |
9.200 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.2.6. |
1.2.6. (MR) |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
1.2.7. |
1.2.7. (MR) |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
1.2.8. |
1.2.8.(MR) |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
1.2.9. |
1.2.9. (A) |
|
|
50.000 |
Surse externe |
|
|
|
|
|
Total OS.1.2. |
|
|
138.960 |
|
|
|
|
||
|
1.3. |
OS.1.3. Menținerea stării de conservare favorabile pentru speciile de mamifere (Lutra lutra, Castor fiber, Spermophilus citellus) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
||||||||
|
1.3.1. |
1.3.1. (A) |
|
15.000 |
15.000 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.3.2. |
1.3.2. (A) |
|
|
0 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.3.3. |
1.3.3. (A) |
47.160 |
4.500 |
51.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.3.4. |
1.3.4. (A) |
47.160 |
4.500 |
51.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.3.5. |
1.3.5. (A) |
47.160 |
9.500 |
56.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.3.6. |
1.3.6. (A) |
47.160 |
4.500 |
51.160 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.3. |
|
|
226.640 |
|
|
|
|
||
|
1.4. |
OS.1.4. Menținerea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanță comunitară (91Y0; 92A0; 91F0; 91I0*) din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței. |
||||||||
|
1.4.1. |
1.4.1. (A) |
1.590 |
|
1.590 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.4.2. |
1.4.2. (A) |
66.270 |
6.000 |
72.720 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.4.3. |
1.4.3. (A) |
47.160 |
4.500 |
51.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.4.4. |
1.4.4. (A) |
47.160 |
10.500 |
57.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.4.5. |
1.4.5.(A) |
|
|
0 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.4.6. |
1.4.6. (A) |
47.160 |
4.500 |
51.660 |
- |
|
|
|
|
|
Total OS.1.4. |
|
|
235.290 |
|
|
|
|
||
|
1.5. |
OS.1.5. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3260 (Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion) |
||||||||
|
1.5.1. |
1.5.1. (A) |
47.160 |
10.500 |
57.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.1.5. |
|
|
57.660 |
|
|
|
|
||
|
1.6. |
OS. 1.6. Menținerea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 3270 (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.) |
||||||||
|
1.6.1. |
1.6.1. (A) |
47.160 |
10.500 |
57.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.6.2. |
1.6.2. (A) |
36.240 |
|
36.240 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.1.6. |
|
|
93.900 |
|
|
|
|
||
|
1.7. |
OS.1.7. Îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul de importanță comunitară 40C0* (Tufărișuri caducifoliate ponto-sarmatice) |
||||||||
|
1.7.1. |
1.7.1. (MR) |
47.160 |
4.500 |
51.660 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.7.2. |
1.7.2. (A) |
47.160 |
8.875 |
56.035 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.7.3. |
1.7.3. (A) |
15.720 |
1.500 |
17.220 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.7.4. |
1.7.4. (A) |
|
|
50.000 |
Surse Externe |
|
|
|
|
|
Total OS.1.7. |
|
|
174.915 |
|
|
|
|
||
|
1.8. |
OS.1.8. Conservarea stejarilor seculari din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
||||||||
|
1.8.1. |
1.8.1. (A) |
7.150 |
1.250 |
8.400 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
1.8.2. |
1.8.2. (MR) |
33.150 |
3.000 |
36.150 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.1.8. |
|
|
44.550 |
|
|
|
|
||
|
Total obiectiv general 1 |
|
|
1.200.235 |
|
|
|
|
||
|
2. |
Obiectiv general 2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele de interes conservativ și protectiv, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului |
||||||||
|
2.1. |
OS.2.1. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de păsări din cadrul Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței |
||||||||
|
2.1.1. |
2.1.1. (A) |
|
|
270.000 |
Surse externe |
|
|
|
|
|
2.2. |
OS.2.2. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de herpetofaună din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
||||||||
|
2.2.1. |
2.2.1. (A) |
|
|
180.000 |
Surse externe |
|
|
|
|
|
2.3. |
OS.2.3. Cunoașterea evoluției stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
||||||||
|
2.3.1. |
2.3.1 (A) |
|
|
170.000 |
Surse externe |
|
|
|
|
|
2.4. |
OS.2.4. Cunoașterea evoluției stării de conservare a habitatelor de importanță comunitară din cadrul ROSCI0290 Coridorul Ialomiței |
||||||||
|
2.4.1. |
2.4.1. (A) |
|
|
110.000 |
Surse externe |
|
|
|
|
|
2.5. |
OS.2.5. Cunoașterea evoluției stării de conservare a stării de conservare a exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
||||||||
|
2.5.1. |
2.5.1. (A) |
|
|
17.220 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total obiectiv general 2 |
|
|
747.220 |
|
|
|
|
||
|
3. |
Obiectiv general 3. Administrarea și managementul eficient al ariilor naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, ROSPA0152 Coridorul Ialomiței împreună cu Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), și asigurarea durabilității managementului |
||||||||
|
3.1. |
OS.3.1. Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate cu scopul menținerii și/sau refacerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes conservativ și conservării exemplarelor seculare de stejar din cadrul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
||||||||
|
3.1.1. |
3.1.1. (A) |
10.440 |
1.500 |
11.940 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
3.1.2. |
3.1.2. (A) |
|
|
0 |
|
|
|
|
|
|
3.1.3. |
3.1.3. (A) |
|
|
0 |
|
|
|
|
|
|
Total OS.3.1. |
|
|
11.940 |
|
|
|
|
||
|
3.2. |
OS.3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime |
||||||||
|
3.2.1. |
3.2.1. (A) |
77.540 |
0 |
77.540 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
3.2.2. |
3.2.2. (A) |
109.300 |
0 |
169.300 |
Surse externe și fonduri proprii |
|
|
|
|
|
3.2.3. |
3.2.3. (A) |
57.900 |
0 |
57.900 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.3.2 |
|
|
304.740 |
|
|
|
|
||
|
3.3. |
OS.3.3. Controlul activităților cu impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară specifice ariilor naturale protejate vizate și a stejarilor seculari din Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) |
||||||||
|
3.3.1. |
3.3.1. (A) |
|
|
360.000 |
Surse externe |
|
|
|
|
|
3.3.2. |
3.3.2. (A) |
33.150 |
0 |
33.150 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
3.3.3. |
3.3.3. (A) |
23.850 |
0 |
23.850 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
3.3.4. |
3.3.4. (A) |
81.975 |
0 |
81.975 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
3.3.5. |
3.3.5. (A) |
0 |
25.000 |
25.000 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
3.3.6. |
3.3.6. (A) |
0 |
50.000 |
50.000 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
3.3.7. |
3.3.7. (A) |
17.680 |
0 |
17.680 |
Fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.11 |
|
|
591.335 |
|
|
|
|
||
|
Total obiectiv general 3 |
|
|
908.335 |
|
|
|
|
||
|
4. |
Obiectiv general 4. Creșterea nivelului de conștientizare și educație a publicului și grupurilor interesate privind importanța conservării biodiversității și pentru obținerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management |
||||||||
|
4.1. |
OS.4.1. Promovarea valorilor naturale din cadrul ariilor naturale protejate prin intermediul materialelor informative, site-ului web și altor mijloace de comunicare |
||||||||
|
4.1.1. |
4.1.1. (A) |
31.000 |
|
81.000 |
Surse externe și fonduri proprii |
|
|
|
|
|
4.1.2. |
4.1.2. (A) |
6.360 |
|
21.360 |
Surse externe și fonduri proprii |
|
|
|
|
|
4.1.3. |
4.1.3. (A) |
42.900 |
|
92.900 |
Surse externe și fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.4.1. |
|
|
195.260 |
|
|
|
|
||
|
4.2. |
OS.4.2. Asigurarea unui nivel ridicat de educație și conștientizare privind biodiversitatea din cadrul ariilor naturale protejate |
||||||||
|
4.2.1. |
4.2.1. (A) |
37.170 |
6.750 |
93.920 |
Surse externe și fonduri proprii |
|
|
|
|
|
4.2.2. |
4.2.2. (A) |
7.150 |
1.500 |
48.650 |
Surse externe și fonduri proprii |
|
|
|
|
|
4.2.3. |
4.2.3. (A) |
7.150 |
0 |
37.150 |
Surse externe și fonduri proprii |
|
|
|
|
|
Total OS.4.2. |
|
|
179.720 |
|
|
|
|
||
|
Total obiectiv general 4 |
|
|
374.980 |
|
|
|
|
||
|
5. |
Obiectiv general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile și habitatele de interes conservativ |
||||||||
|
5.1. |
OS.5.1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale de pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate |
||||||||
|
5.1.1. |
5.1.1. (A) |
|
|
0 |
|
|
|
|
|
|
Total obiectiv general 5 |
|
|
0 |
|
|
|
|
||
|
TOTAL |
|
n/a |
3.230.770 |
n/a |
|||||
Odată cu implementarea planului de management, se vor indica trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitatea (de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea). Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează, marcându-se căsuța corespunzătoare activității și trimestrului cu x:
Tabelul 293. Indicare (marcare) activități planificate
|
Activitate |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
|||||||||||||||
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
Activitatea 1.1.1. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.1.2. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.1.3. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 5.1.1. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANAR, 2015. Planul de management al spațiului hidrografic Buzău-Ialomița. Disponibil la: www.rowater.ro.
Arnold E. N. and Burton J. A., 1978: A field guide to the Reptile and Amphibians of Britain and Europe, Harper Collins Manufacturing, Glasgow.
Arntzen J. W., 1978: Some hypotheses on postglacial migrations of the fire-bellied toad, Bombina bombina (Linnaeus) and the yellow-bellied toad, Bombina variegata (Linnaeus), Journal of Biogeography, 5, pp: 339-345.
Bajger J., 1980: Diversity of Defensive Responses in Populations of Fire Toads (Bombina bombina and Bombina variegata) Herpetologica, 36(2), pp: 133-137.
BirdLife Internațional, 2015 - European Red List of Birds, Luxembourg: Office for Official Publication of the European Communities.
Botnariuc N. and Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București.
Brodie E. D. Jr., 1977: Salamander Antipredator Postures, Copeia, 1977(3), pp: 523-535.
Cicort-Lucaciu A. Ș., Ardeleanu A., Cupșa D., Naghi N. and Dalea A., 2005: The trophic spectrum of a Triturus cristatus (Laurentus 1768) population from Plopiș Mountains area (Bihor County, România), North-Western Journal of Zoology, 1, pp: 31-39.
Cogălniceanu D. și Miaud C., 2003: Population age structure and growth in four syntopic amphibian species inhabiting a large river floodplain, Canadian Journal of Zoology, 81, pp: 10961106.
Cogălniceanu D., Aioanei F. and Bogdan M., 2000: Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, București.
Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L. Szekely, P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R., 2013b. Diversity and distribution of reptiles in România. ZooKeys, 341: 49-76.
Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F. and Rozylowicz L., 2013: Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys 296:35-37. Doi.10.3897/zookeys.296.4872.
Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D. and Telcean I., 2001: Contribuții la cunoașterea spectrului trofic al speciei Triturus cristatus Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universității din Oradea, 8, pp: 119-142.
Dissescu, R., 1970. Clima României.
Doniță, N., Popescu, A, Paucă-Comănescu, M, Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005-a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București, 496 p.
Doniță, N., Popescu, A, Paucă-Comănescu, M, Mihăilescu, S., Biriș, I. A., 2005-b. Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate, Editura Tehnică-Silvică, București, 95 p.
Fasola M. and Canova L., 1992: Feeding habits of Triturus vulgaris, T. cristatus and T. alpestris (Amphibia, Urodela) in the northern apennines (Italy), Bolletino di zoologia, 59(3), pp: 273-280
Formularele standard ale siturilor. Disponibil la: www.mmediu.ro.
Fuhn I. E., 1960: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București.
Ghira I., Mara Gyongyver., 2000: Using the allelomorphic feature in identifying two species belonging to genus Bombina (Anura Discoglossidae) from Transilvania. Studia Universitatis Babes- Bolyai, Cluj-Napoca, 25, pp: 85-95.
Griffiths R. A. and Williams C., 2000: Modelling population dynamics of great crested newts: a population viability analysis, Herpetological Journal, 10, pp: 157-164.
Gustafson D. H., Andersen A. S. L., Mikusinski G. and Malmgren J. C., 2009: Pond quality determinants of occurrence patterns of northern crested newts (Triturus cristatus), Journal of Herpetology, 43, pp: 300-310.
Hedlund L., 1990: Courtship Display in a Natural Population of Crested Newts, Triturus cristatus, Ethology, 85(4), pp: 279-288.
Hofman S, Spolsky Christina, Uzzell T, Cogălniceanu D, Babik W, Szymura JM., 2007: Phylogeography of the fire-bellied toads, Bombina: independent Pleistocene histories inferred from mitochondrial genomes. Molecular Ecology, 16, pp: 2301-2316.
Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, 1963. Harta Solurilor din România, scara 1:200.000.
Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului - I.G.F.C.O.T., 1992. Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, București.
Institutul Geologic, 1968. Harta Geologică 1:200.000. Vol. 9. Șimleul Silvaniei, redactată de M. Lupu, M. Borcoș, Denisa Lupu, Cornelia Bițoianu. Comitetul de Stat al Geologiei, București.
Jaussi R. and Kunz P.A., 1978 : Isolation of the major toxic protein from the skin venom of the crested newt, Triturus cristatus, Experientia, 34(4), pp: 503-504.
Kinne O., Kunert J., Zimmermann W., 2006: Breeding, rearing and raising the red-bellied toad Bombina bombina in the laboratory, Endangered Species Research. 1, pp: 11-23.
Kovacs T. și Torok J., 1997: Determination of minimum sample size to estimate diet diversity in Anuran species, Herpetological Journal, 7, pp: 43-47.
Kruuk L. și Gilchrist J., 1997: Mechanism maintaining species differentiation: predător - mediated selection in a Bombina hybrid zone, Proceedings of the Royal Society of London, 264, pp: 105-110.
Kupfer A. and Kneitz S., 2000: Population ecology of The Great Crested Newt (Triturus cristatus) in an agricultural landscape: dynamics, pond fidelity and dispersal, Herpetological Journal, 10, pp: 165-171.
Marcu, M., Marcu, V., 2012., Meteorologie Și Climatologie Forestieră - curs pentru învățământul la distanță - cinegetică, Editura Universității Transilvania din Brașov.
Meteoblue, 2018. Date disponibile la: www.meteoblue.com.
Miaud C., Joly P. and Castanet J., 1993: Variation in age structures in a subdivided population of Triturus cristatus, Canadian Journal of Zoology, 71, pp: 1874-1879.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate (2015): Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România.
Petrovici M., 2015 - Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, Coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii "Grupul Milvus". Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Radu Nicoleta-Reka., Bogdan H., Bata Zs., Popa C., Osvat-Szabo E. G.,2007: The trophic spectrum of a Bombina bombina (Linnaeus 1761) population from the Cermei region (Arad county, România). Herpetologica Romanica, 1, pp: 17-21.
Rafinska Anna, 1991: Reproductive biology of the fire-bellied toads, Bombina bombina and Bombina variegata (Anura: Discoglossidae): egg size, clutch size and larval period length differences, Biological Journal of the Linnean Society London, 43, pp: 197-210.
Sas I., Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D., Schircanici A., Peter V. I., 2004: The study of the trophic spectrum of Bombina bombina (Linnaeus 1761) populations in the Ier Valley area (county of Bihor, România), Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, 31, pp: 91-109.
Simmaco M., Kreil G., Barra D., 2009: Bombinins, antimicrobial peptides from Bombina species, Biochimica et Biophysica Acta (BBA) - Biomembranes, 1788(8), pp: 1551-1555.
Situația efectivelor la nivel național raportată de România către Comisia Europeană la data de 31 martie 2014, activitate realizată prin proiectul "Sistemul național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România în baza art. 12 din Directiva Păsări" finanțat prin Programul Operațional Sectorial "Mediu" 2007-2013, implementat de Centrul Național de Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.
Spârchez, G., Târziu, D.R., Dincă, L., 2013. Pedologie cu elemente de geologie și geomorfologie. Editura Universității Transilvania din Brașov, 348 p.
Stugren B., 1980: Geographical variations of the fire bellied toad (Bombina bombina) in the U.S.S.R. (Amphibia, Discloglossidae), Zoologische Abhandlugen, Zool. Abh. Mus. Tierk. Dresden, 36 (5): 101-115.
Szymura J. M., 1993: Analysis of hybrid zones with Bombina. In: Hybrid Zones and the Evolutionary Process (ed. Harrison R), pp. 261-289. Oxford University Press, New York.
WorldClim, 2018. Date disponibile la: www.worldclim.org (data accesării: decembrie 2018).
www.amphibiaweb.org
www.iucnredlist.org
http://ran.cimec.ro/
http://www.sor.ro/ro/pasari.11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa nr. I Regulamentul ariei naturale protejate
Regulamentul Sitului Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței,
al Sitului Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și al
ariei naturale protejate de interes național
Pădurea Alexeni - cod III.2 (RONPA0850)
I. Prevederi generale Articolul 1 Ariile naturale protejate care fac obiectul prezentului regulament au fost instituite prin următoarele acte normative:(1) Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.(2) Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței a fost desemnat prin Hotărârea nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.(3) Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni (III.2 RONPA0850) a fost desemnat prin Hotărârea nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Articolul 2 Limitele Siturilor Natura 2000 ROSCI0290 și ROSPA0152 și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni (III.2 RONPA0850) se găsesc postate, în format digital, pe site-ul autorității publice centrale pentru protecția mediului. Administrativ, cele două situri sunt localizate pe teritoriul județelor Ialomița (72%) și Prahova (28%), cuprinzând suprafețe ce aparțin unui număr de 54 de unități administrativ teritoriale, din care 15 în județul Prahova și 39 în județul Ialomița, astfel:– Târgșoru Vechi, Brazi, Cocorăștii-Colț, Șirna, Tinosu, Gorgota, Puchenii Mari, Râfov, Olari, Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănești, Gherghița, Ciorani, Valea Călugărească (în județul Prahova);– Brazi, Adâncata, Maia, Dridu, Moldoveni, orașul Fierbinți-Târg, Bărbulești, municipiul Urziceni, Coșereni, Manasia, Borănești, Bărcănești, Alexeni, Ion Roată, Axintele, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Sălcioara, Munteni Buzău, orașul Căzănești, Ciochina, Andrășești, Albești, Buești, Ciulnița, Perieți, municipiul Slobozia, Cosimbești, Ograda, Mărculești, Sudiți, Bucu, orașul Țăndărei, Săveni, Platonești, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni (în județul Ialomița). Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este localizată în apropierea localității Alexeni (jud. Ialomița), pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe islazul comunei Alexeni (coordonate 44°40'56"N 26°43'32"E). Articolul 3 Prezentul document cuprinde reglementările care se aplică pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, al Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și al ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), denumite în continuare arii naturale protejate vizate, pentru implementarea măsurilor de management specifice acestor arii naturale protejate. Articolul 4 Responsabilitatea managementului ariilor naturale protejate vizate revine Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (APNBMB), subunitate cu personalitate juridică din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA, în calitate de administrator în baza Contractului de administrare nr. 18/13.02.2014 și a Actului adițional nr. 1 încheiat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Articolul 5(1) Activitățile APNBMB legate de conservarea biodiversității pe suprafața ariilor naturale protejate vizate sunt îndrumate de Consiliul Științific, cu rol de autoritate științifică pe teritoriul acestor arii naturale protejate. Componența Consiliului Științific este stabilită, la propunerea APNBMB, prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.(2) Pe lângă APNBMB s-a înființat Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și comunităților locale, care dețin cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate, Consiliu care este implicat și interesat în aplicarea măsurilor de protecție, în conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei. Componentă și regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Consultativ de Administrare se propune de către APNBMB și este aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.II. Reglementarea activităților în ariile naturale protejate Articolul 6(1) Activitățile care se desfășoară pe suprafața siturilor ROSCI0290, ROSPA0152 și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), se supun avizării APNBMB. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în aceste arii naturale protejate și, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul APNBMB.(2) Activitățile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului în ariile naturale protejate vizate se supun procedurii de evaluare de mediu sau evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării adecvate.(3) Avizele APNBMB pentru activitățile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate vizate, se emit în baza Hotărârilor Consiliului Științific. Articolul 7(1) Emiterea avizului pentru activitățile care urmează să se desfășoare pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, se face în conformitate cu Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.(2) Avizele eliberate de către APNBMB privind desfășurarea activităților/planurilor/proiectelor/programelor pot fi favorabile sau nefavorabile.(3) Avizele nefavorabile eliberate de APNBMB trebuie să fie însoțite de o motivare a deciziei.(4) Pe parcursul implementării activităților, planurilor și proiectelor avizate, APNBMB verifică respectarea condițiilor impuse în avizele eliberate precum și respectarea prevederilor din documentațiile care au stat la baza emiterii actelor de reglementare și a avizului administratorului. În caz de nerespectare a acestora, APNBMB poate solicita remedierea aspectelor necorespunzătoare, sau sistarea activității până la remedierea deficiențelor constatate. Articolul 8 Reglementarea activităților desfășurate pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se face inclusiv ținând cont de următoarele prevederi:a) Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități de exploatare a resurselor naturale au obligația de a obține actele de reglementare necesare, emise de către autoritatea competentă pentru protecția mediului;b) În Pădurea Alexeni nu sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale; prin excepție, sunt permise numai acele intervenții care au drept scopuri protejarea, promovarea și asigurarea continuității existenței obiectivelor pentru care a fost constituită.II.1. Silvicultură, vânătoare și pescuit Articolul 9 Desfășurarea activităților de silvicultură și exploatare forestieră se fac cu respectarea următoarelor prevederi:a) ale Legii nr. 46/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare, și actelor normative subsecvente acestuia, inclusiv norme și instrucțiuni tehnice;b) Pe toate terenurile care fac parte din fondul forestier național inclus în suprafața ariilor naturale protejate vizate se execută numai activitățile specifice prevăzute în amenajamentele silvice sau alte studii de specialitate: reconstrucție ecologică, ameliorarea terenurilor degradate și alte asemenea, cu respectarea Planului de management și a reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor;c) Amenajamentele silvice, pentru toate terenurile forestiere de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, indiferent de natura proprietății lor, se avizează de APNBMB în condițiile art. 28, alin. (11) din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare, și se supun prevederilor H.G. nr. 236/2023 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice.d) Terenurile cu vegetație forestieră, situate în afara fondului forestier național de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, se supun normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos, în conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 47/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare.e) Pentru corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări, APNBMB va comunica gestionarilor fondului forestier locația cuiburilor active, funcție de informațiile deținute. Gestionarii fondului forestier vor impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, funcție de specie, conform măsurii 1.1.4.*3) din Planul de management;
*3) Măsura 1.1.4. Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsărif) În perioada de reproducere a speciilor de amfibieni și reptile ce fac obiectul conservării pentru Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, se va limita la maxim 120 zile depozitarea lemnului exploatat pe marginea drumurilor de acces în fondul forestier; de asemenea se va limita extragerea din liziera pădurii, din luminișuri și poieni a lemnului mort, deja în descompunere, în zonele unde speciile au fost semnalate de către APNBMB (măsura 1.2.1.*4) din Planul de management);
*4) Măsura 1.2.1. Restricționarea unor activități care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către speciig) În cadrul lucrărilor de recoltare a masei lemnoase, lucrările de doborât, scos-apropiat și depozitat material lemnos vor evita bălțile (mai puțin băltoacele de pe drumuri), pâraiele, râurile (materialul căzut accidental va fi îndepărtat) și, pe cât posibil, se vor efectua în preajma acestor zone (10 m zonă tampon) în afara sezonului de reproducere la amfibieni; nu se vor abandona resturi de exploatare și/sau deșeuri de altă natură în aceste habitate acvatice (măsura 1.2.2.*5) din Planul de management);
*5) Măsura 1.2.2. Protecția habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducereh) În suprafețele cu habitate de interes comunitar, lucrările silvice vor promova speciile de arbori edificatoare de habitat (măsura 1.4.1.*6) din Planul de management)
*6) Măsura 1.4.1. Promovarea tipului naturale de pădurei) Activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități sau de pe suprafețe care necesită modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare se fac cu avizul APNBMB, după parcurgerea etapei de teren, cu aprobarea autorităților publice centrale responsabile;j) Structurile de administrare ale fondului forestier național, proprietate publică a statului de pe raza ariilor naturale protejate vizate vor transmite anual către APNBMB, până la data de 1 martie, schimbările apărute pe parcursul anului precedent cu privire la situația aplicării legilor fondului funciar, dacă este cazul. Articolul 10(1) Pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, vânătoarea se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale OUG 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare.(2) Acțiunile de evaluare a speciilor de interes cinegetic și de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea reprezentanților APNBMB. Gestionarul fondului cinegetic are obligația, de a notifica cu 7 zile în prealabil APNBMB despre intenția de organizare a evaluării speciilor de interes cinegetic.(4) Cotele de recoltă propuse de gestionarii fondurilor de vânătoare vor fi avizate de APNBMB, anterior depunerii lucrării de evaluare la structura teritorială a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru fiecare fond cinegetic care se suprapune parțial sau total peste suprafața ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului regulament.II.2. Agricultură Articolul 11(1) Pășunatul pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se face cu respectarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 cu completările și modificările ulterioare.(2) Gestionarea pășunilor de pe suprafața ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului regulament se face în baza Amenajamentelor pastorale aprobate sau a Regulamentelor de pășunat, întocmite de către administratorii pășunilor, până la aprobarea Amenajamentelor pastorale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014.(3) Înainte de aprobarea Amenajamentului pastoral, Consiliile locale vor solicita APNBMB avizarea acestuia, în conformitate cu art. 28 din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind elaborarea planurilor și programelor. APNBMB avizează studiile silvopastorale ce se întocmesc pe raza ariilor naturale protejate vizate de prezentul regulament conform art. 28^1 din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(4) Respectarea prevederilor Amenajamentelor pastorale, respectiv a regulamentelor de pășunat se verifică de inspectori din cadrul Agenției Județene pentru Ameliorare și reproducție în Zootehnie și de către persoanele împuternicite din cadrul APNBMB.(5) APNBMB are dreptul de a verifica pe teren ca numărul de animale domestice pe pășuni să fie conform capacității de suport a acestora, conform bonității pășunilor prevăzută în studiile mai sus menționate sau reglementărilor legale în vigoare.(6) Pe raza ariilor naturale protejate vizate este permis accesul animalelor domestice aparținând comunităților, asociațiilor, firmelor sau persoanelor fizice, care au sediul sau, respectiv, domiciliul în unitățile administrativ teritoriale care se suprapun total sau parțial pe suprafața ariilor naturale protejate vizate și persoanelor fizice și juridice care dețin terenuri în interiorul acestora sau comunităților locale.(7) În zona definită de măsurile 1.1.2.*7) și 1.2.5.*8) din Planul de management se va limita folosirea ierbicidelor, a pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau a substanțelor de protecție a plantelor, fertilizarea pășunilor și se va realiza cu gunoi de grajd; această restricție va fi impusă doar în cazul în care se plătesc subvenții pentru proprietarii acestor terenuri.
*7) Măsura 1.1.2. Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă
*8) Măsura 1.2.5. Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe Articolul 12 În ariile naturale protejate vizate este interzisă creșterea de animale domestice fără certificate sanitar-veterinare, emise conform legislației în vigoare. Articolul 13 În ariile naturale protejate vizate este interzisă introducerea în culturi de organisme modificate genetic.II.3. Construcții și infrastructură Articolul 14(1) Realizarea de construcții pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se face cu respectarea legislației specifice în vigoare, ținându-se cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Planurile Urbanistice Generale ale localităților de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate vor fi supuse avizării de către APNBMB.II.4. Turism Articolul 15 Camparea pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Camparea este permisă numai în locuri special amenajate.(2) Săparea de șanțuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi este interzisă.(3) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situații:a. pentru activitate de cercetare, cu aprobarea APNBMB;b. pentru voluntarii care activează pe teritoriul siturilor, cu aprobarea APNBMB, în situația în care sarcinile primite o impun;c. pentru misiuni de supraveghere și control, efectuate de ranguri și/sau specialiști din cadrul Jandarmeriei Române, sau alte instituții competente teritorial.(4) În locurile de campare, se poate percepe un tarif de campare de către administratorii terenului sau partenerii/împuterniciții acestora, în cazul în care se asigură condiții minime de campare. Acest tarif se aduce la cunoștința APNBMB și se afișează, obligatoriu, în loc vizibil în zona locului de campare, de către cei care îl încasează. Articolul 16 Aprinderea focului pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop din locurile de campare; se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor.(2) Este interzisă tăierea vegetației lemnoase, de orice fel, pentru utilizarea ei ca sursă de foc. Articolul 17 Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj utilizate pentru nevoi de administrare a ariilor naturale protejate vizate. Articolul 18Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor, barierelor, sau a oricărei alte construcții sau amenajări de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate Articolul 19 Turismul ecvestru este permis în ariile naturale protejate vizate, dar numai pe drumurile forestiere și potecile turistice marcate care vor fi desemnate în acest scop. Articolul 20 Fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără aprobarea prealabilă a APNBMB, sunt interzise. Cei interesați pot obține permis de la APNBMB. Articolul 21(1) Spălarea autovehiculelor în cursurile de apă de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate este interzisă.(2) Folosirea oricăror substanțe chimice, inclusiv substanțe pe bază de detergenți în cursurile de apă de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, este interzisă. Articolul 22 Este interzisă intrarea pe cursurile permanente de apă cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule. Articolul 23 Este interzisă organizarea de competiții și manifestări de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona ariilor naturale protejate vizate, fără acordul APNBMB și acordul administratorilor/proprietarilor de terenuri pe care acestea se desfășoară.II.5. Educație, cercetare științifică, cultură Articolul 24(1) Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se desfășoară cu avizul APNBMB, care sprijină logistic, în limita posibilităților, aceste activități.(2) Prelevarea de probe și eșantioane sau orice activități, care presupun recoltarea indivizilor din flora sau fauna spontană, pentru temele de cercetare științifică, în vederea realizării de studii, analize sau ca material educativ sau în vederea relocării acestora, se face doar cu acordul scris al APNBMB conform protocoalelor stabilite în prealabil și cu respectarea Ordinului comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului nr. 14/203/2009 privind procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, după caz. Articolul 25(1) Activitățile de cercetare științifică în ariile naturale protejate vizate efectuate de colaboratori externi, se vor desfășura pe bază de contracte de cercetare încheiate cu APNBMB. APNBMB va acționa permanent pentru includerea ariilor naturale protejate vizate în programe de cercetare naționale și internaționale.(2) În baza rezultatelor temelor de cercetare implementate în ariile naturale protejate vizate și avizate de forurile științifice abilitate, APNBMB propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor ariilor naturale protejate, măsuri care vor fi incluse în Planul de management.(3) În cazul temelor de cercetare ce au ca obiect habitate sau specii din ariile naturale protejate vizate de prezentul regulament și care se realizează pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, APNBMB încheie cu cei care derulează tema un acord, care să asigure accesul APNBMB la rezultate, în vederea utilizării lor, în activitatea de management a ariilor naturale protejate. Clauzele acestui document se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra utilizării rezultatelor se stabilește prin actul încheiat între părți.II.6. Extracția și prelucrarea resurselor solului și subsolului Articolul 26(1) Persoanele juridice care realizează activități de extracție a agregatelor minerale pe suprafața ariilor naturale protejate vizate au obligația obținerii tuturor avizelor și acordurilor legale, inclusiv avizul/acordul de mediu, autorizația de mediu.(2) Extragerea de nisip și pietriș se va realiza doar în zonele unde nu afectează semnificativ habitatul speciilor (în conformitate cu prevederile studiilor de impact), cu excepția situațiilor de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenția în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice (măsura 1.3.6.*9) din planul de management).
*9) Măsura 1.3.6. Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor Articolul 27 În vederea implementării măsurii 1.1.5.*10) din Planul de management, instituțiile care gestionează liniile de tensiune vor raporta o dată pe an, până la sfârșitul lunii ianuarie a anului următor, informațiile privind cazurile de electrocutare la nivelul stâlpilor folosiți de păsări, administratorului ariilor naturale protejate vizate de prezentul regulament.
*10) Măsura 1.1.5. Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electriceII.7. Gestionarea deșeurilor Articolul 28 Regimul deșeurilor pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe suprafața ariilor naturale protejate;(2) localnicii și vizitatorii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează, în locuri special amenajate pentru colectare.II.8. Alte activități Articolul 29(1) Recoltarea de resurse din flora sau fauna spontană, în vederea comercializării acestora se va face pe baza studiilor de evaluare și a autorizației eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului cu avizul APNBMB.(2) Se interzic orice acțiuni de capturare sau deținere sau comercializare a speciilor de herpetofaună de interes conservativ; se permite capturarea și/sau eliberarea unor exemplare numai în scop științific/de monitorizare (măsura 1.2.7.*11) din Planul de management).
*11) Măsura 1.2.7. Reglementarea capturării sau deținerii speciilor de amfibieni și reptile(3) În arealul de distribuție al speciilor de herpetofaună de interes conservativ este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii alohtone. (măsura 1.2.8.*12) din Planul de management).
*12) Măsura 1.2.8. Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni și reptile Articolul 30(1) APNBMB va iniția, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare sau reconstrucție ecologică.(2) Reconstrucția ecologică a ecosistemelor naturale și reabilitarea unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu excepția lucrărilor de împădurire/reîmpădurire prevăzute în amenajamentele silvice, se va face pe baza unui studiu științific avizat de APNBMB și aprobat de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.(4) În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale care periclitează integritatea ecosistemelor, se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora, pe baza unor documentații avizate de APNBMB. Această restricție se va aplica în suprafețele în care au fost identificate habitate de interes conservativ, conform hărții de distribuție a habitatelor și va avea în vedere speciile:– Amorfa fruticosa în arboretele de luncă care au fost încadrate ca habitat 92A0 și 91F0 (în stadiul de regenerare a arboretelor);– Robinia pseudacacia în arborete care au fost încadrate ca habitat 91I0* și 91Y0; frasini americani și arțari americani în arboretele care au fost încadrate ca habitat 91F0 (măsura 1.4.2.*13) din Planul de management)
*13) Măsura 1.4.2. Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv) Articolul 31 În ariile naturale protejate vizate este interzisă practicarea de activități comerciale neautorizate cu specii de plante sau animale din flora și fauna spontană. Aceste activități se supun autorizării, din punct de vedere al protecției mediului și avizării de către APNBMB.III. Dispoziții finale Articolul 32 În cazul producerii de fenomene de forță majoră cum ar fi inundațiile, incendiile, cutremurele, instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale în vigoare, cu înștiințarea prealabilă sau ulterioară a APNBMB, după caz - în funcție de urgența intervenției, respectiv nevoile de coordonare a eforturilor. Articolul 33 În vederea desfășurării corespunzătoare a activităților de inspecție și control, accesul administratorului ariei naturale protejate și al organelor de control, pe terenurile din siturile ariile naturale protejate vizate nu poate fi restricționat, indiferent de tipul de proprietate. Articolul 34 Prezentul regulament poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.IV. Contravenții și sancțiuni Articolul 35 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală sau materială, conform legislației în vigoare. Articolul 36(1) Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament, în cazul în care fapta nu este sancționată prin alte acte normative, constituie contravenție și se sancționează potrivit prevederilor art. 53 alin. 3^1 lit. a) din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Persoanele împuternicite din cadrul APNBMB au calitatea de agenți constatatori. Pentru aceasta APNBMB va elibera legitimații tipizate. Articolul 37 În cazul constatării unor fapte ce pot constitui acte de încălcare a legii, este obligatorie prezentarea actelor de identitate de către persoanele implicate, la solicitarea expresă a personalului împuternicit al APNBMB.(3) APNBMB are drept de control și de aplicare a sancțiunilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru contravențiile din domeniu sau de competentă, împreună cu Garda Națională de Mediu, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și structurile teritoriale ale acesteia cu responsabilități în domeniul protecției mediului și silviculturii, gestionarilor fondurilor cinegetice, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în ceea ce privește activitățile de comerț cu specii de floră și faună sălbatică și Autoritatea Națională a Vămilor.(4) Personalul silvic din cadrul APNBMB, împuternicit în acest scop, are calitatea de agent constatator pentru contravențiile silvice conform art. 24, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 171/2011 cu modificările și completările ulterioare după caz, împreună cu personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, personalul silvic din cadrul structurilor de rang superior și al ocoalelor silvice private, ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Articolul 38 APNBMB solicită, ori de câte ori este necesar, sprijinul instituțiilor abilitate pentru asigurarea respectării regimului de arie naturală protejată pentru ariile naturale protejate vizate de prezentul regulament. Articolul 39 În cazul în care faptele constatate nu intră în competentă de soluționare a APNBMB, aceasta sesizează instituțiile competente. Anexa nr. IIFotografii
Tipul de habitat 3260 - Cursuri de apă de
la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion
fluitantis și Callitricho-Batrachion (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din
Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 40C0* - Tufișuri
caducifoliate ponto-sarmatice (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91F0 - Păduri mixte de luncă de
Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus
minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a
lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91I0* - Păduri stepice
euro-siberiene cu Quercus spp. (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91Y0 - Păduri dacice de
stejar și carpen (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 92A0 - Păduri-galerii de Salix
alba și Populus alba (foto: Indreica Victor Adrian)
Bombina bombina (exemplar adult și habitat acvatic, foto: Tibor Sos)
Exemplar adult de Emys orbicularis (foto: Tibor Sos)
Habitat acvatic cu Emys orbicularis (foto: Ciprian Negru)
Exemplar adult de Triturus cristatus (foto: Ciprian Negru)
Distribuția Triturus cristatus în România
(verde închis; sursa: Tibor Sos)
Aspecte fotografice privind necesitatea
activităților de colectare a gunoaielor din cadrul
habitatului de reproducere situat între
Potigrafu și Curcubeu - Măsura A.3. de la OS. 2 (foto: Tibor Sos)
Alcedo athis (foto: Fuciu Cătălin)
Aythya nyroca (foto: Fuciu Cătălin)
Ciconia nigra (foto: Fuciu Cătălin)
Coracias garrulus (foto: Fuciu Cătălin)
Dryocopus martius (foto: Eugen Petrescu)
Egretta garzetta (foto: Fuciu Cătălin)
Emberiza hortulana (foto: Fuciu Cătălin)
Falco vespertinus (foto: Fuciu Cătălin)
Haliaeetus albicilla (foto: Fuciu Cătălin)
Hieraeetus pennatus (foto: Fuciu Cătălin)
Ixobrychus minutus (foto: Fuciu Cătălin)
Lanius collurio (foto: Fuciu Cătălin)
Lanius minor (foto: Fuciu Cătălin)
Nycticorax nycticorax (foto: Fuciu Cătălin)
Sylvia nisoria (foto: Fuciu Cătălin)
Urmă de femelă cu pui (foto: Fedorca Mihai)
Marcaj de vidră (foto: Fedorca Mihai)
Habitat Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)
Adăpost activ Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)
Exemplar adult de Castorfiber (foto: Mihai Fedorca)
Anexa nr. III Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)Capitolul 1 INFORMAȚII GENERALEAnexa nr. 1.1.
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate
Harta localizării ariilor naturale protejate
Harta limitelor ariei naturale protejate
Harta geologică
Harta hidrografică
Harta solurilor
Zonele climatice Koppen-Geiger în ariile studiate
Particularități climatice în zona de amonte, pentru localitatea Stejaru (PH)
Particularități climatice în zona centrală, pentru localitatea Crăsanii de Sus (IL)
Particularități climatice în zona de aval, pentru localitatea Hagieni (IL)
Harta temperaturilor medii multianuale (sursa: WorldClim, 2018)
Harta precipitațiilor medii multianuale (sursa - WorldClim, 2018)
Date climatice pentru Pădurea Alexeni (IL) (sursa: WorldClim 2018)
Harta temperaturilor medii multianuale
Harta precipitațiilor medii multianuale
Harta ecosistemelor
Hărțile distribuției tipurilor de habitate
Hărțile distribuției speciilor de herpetofaună
Hărțile de distribuție ale speciilor pasări
Hărțile de distribuție ale speciilor mamifere
Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariilor naturale protejate
Harta utilizării terenului
Harta juridică a terenului
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
Harta privind perimetrul construit al localităților
Harta construcțiilor
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național
Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere
Harta presiunii A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice
Harta presiunii DOI.02 Drumuri, autostrăzi
Harta presiunii G05.04 Vandalism
Harta presiunii G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
Harta presiunii J02.04 Modificări de inundare
Harta presiunii KOI.03 Secare
Harta presiunii A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
Harta presiunii B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
Harta presiunii B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită
Harta presiunii COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș
Harta presiunii E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere
Harta presiunii HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse
Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)
Harta presiunii KOI.01 Eroziune
Harta presiunii DO 1.02 Drumuri, autostrăzi
Harta presiunii D02.01 Linii electrice și de telefonie
Harta presiunii H05 Poluarea solului și deșeurile solide și a presiunii H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)
Harta presiunii JOI.01 Incendii
Harta amenințării H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)
Harta amenințării F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj
Harta amenințării A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
Harta amenințării A04.01 - pășunatul intensiv
Harta amenințării G05.04 Vandalism
Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)
Harta amenințării J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
Harta amenințării A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
Harta amenințării B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită
Harta amenințării COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș
Harta amenințării E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere
Harta amenințării HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse
Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)
Harta amenințării KOI.01 Eroziune
Harta amenințării A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și a amenințării A08 Fertilizarea cu îngrășământ
Harta amenințării B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) și a amenințării B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare
Harta amenințării F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală
Harta amenințării H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) și H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere
Harta impactului cauzat de presiunea actuală A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice asupra speciilor Bombina bombina și Triturus cristatus
Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi asupra speciei Triturus cristatus
Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.04 Vandalism asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de presiunea actuală J02.04 Modificări de inundare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.03 Secare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi
Harta impactului cauzat de presiunea actuală D02.01 Linii electrice și de telefonie
Harta impactului cauzat de presiunea actuală H05 Poluarea solului și deșeurile solide și H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene)
Harta impactului cauzat de presiunea actuală JOI.01 Incendii
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) asupra speciei Lutra lutra
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj asupra speciilor Lutra lutra și Castor
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile asupra speciei Spermophilus citellus
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01 - pășunatul intensiv asupra speciei Spermophilus citellus
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare G05.04 Vandalism asupra speciei Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Introducerea de specii invazive non-native asupra speciei Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării asupra speciei Emys orbicularis și Triturus cristatus
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și A08 Fertilizarea cu îngrășământ
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi), B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre), H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere
Harta impactului cauzat de presiunea actuală A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91F0
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91IO*
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91YO
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 92A0
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*
Harta impactului cauzat de presiunea actuală COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270
Harta impactului cauzat de presiunea actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260
Harta impactului cauzat de presiunea actuală H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260
Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0
Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0*
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*
Harta privind zona de implementare a măsurii 1.1.2 (MR) - Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă
Harta privind zona de implementare a activității 1.2.9. (A) - Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat intre Potigrafu și Curcubeu
A.1.7.4. (A) Refacerea habitatului 40C0* - Localizare
------
Articolul 1 Ariile naturale protejate care fac obiectul prezentului regulament au fost instituite prin următoarele acte normative:(1) Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.(2) Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței a fost desemnat prin Hotărârea nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.(3) Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni (III.2 RONPA0850) a fost desemnat prin Hotărârea nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Articolul 2 Limitele Siturilor Natura 2000 ROSCI0290 și ROSPA0152 și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni (III.2 RONPA0850) se găsesc postate, în format digital, pe site-ul autorității publice centrale pentru protecția mediului. Administrativ, cele două situri sunt localizate pe teritoriul județelor Ialomița (72%) și Prahova (28%), cuprinzând suprafețe ce aparțin unui număr de 54 de unități administrativ teritoriale, din care 15 în județul Prahova și 39 în județul Ialomița, astfel:– Târgșoru Vechi, Brazi, Cocorăștii-Colț, Șirna, Tinosu, Gorgota, Puchenii Mari, Râfov, Olari, Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănești, Gherghița, Ciorani, Valea Călugărească (în județul Prahova);– Brazi, Adâncata, Maia, Dridu, Moldoveni, orașul Fierbinți-Târg, Bărbulești, municipiul Urziceni, Coșereni, Manasia, Borănești, Bărcănești, Alexeni, Ion Roată, Axintele, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Sălcioara, Munteni Buzău, orașul Căzănești, Ciochina, Andrășești, Albești, Buești, Ciulnița, Perieți, municipiul Slobozia, Cosimbești, Ograda, Mărculești, Sudiți, Bucu, orașul Țăndărei, Săveni, Platonești, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni (în județul Ialomița). Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este localizată în apropierea localității Alexeni (jud. Ialomița), pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe islazul comunei Alexeni (coordonate 44°40'56"N 26°43'32"E).
Articolul 3 Prezentul document cuprinde reglementările care se aplică pe suprafața sitului de importanță comunitară ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, al Situl Natura 2000 ROSPA0152 Coridorul Ialomiței și al ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), denumite în continuare arii naturale protejate vizate, pentru implementarea măsurilor de management specifice acestor arii naturale protejate.
Articolul 4 Responsabilitatea managementului ariilor naturale protejate vizate revine Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (APNBMB), subunitate cu personalitate juridică din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA, în calitate de administrator în baza Contractului de administrare nr. 18/13.02.2014 și a Actului adițional nr. 1 încheiat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.
Articolul 5(1) Activitățile APNBMB legate de conservarea biodiversității pe suprafața ariilor naturale protejate vizate sunt îndrumate de Consiliul Științific, cu rol de autoritate științifică pe teritoriul acestor arii naturale protejate. Componența Consiliului Științific este stabilită, la propunerea APNBMB, prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.(2) Pe lângă APNBMB s-a înființat Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și comunităților locale, care dețin cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate, Consiliu care este implicat și interesat în aplicarea măsurilor de protecție, în conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei. Componentă și regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Consultativ de Administrare se propune de către APNBMB și este aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului.II. Reglementarea activităților în ariile naturale protejate
Articolul 6(1) Activitățile care se desfășoară pe suprafața siturilor ROSCI0290, ROSPA0152 și a ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), se supun avizării APNBMB. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activități în aceste arii naturale protejate și, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul APNBMB.(2) Activitățile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului în ariile naturale protejate vizate se supun procedurii de evaluare de mediu sau evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării adecvate.(3) Avizele APNBMB pentru activitățile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate vizate, se emit în baza Hotărârilor Consiliului Științific.
Articolul 7(1) Emiterea avizului pentru activitățile care urmează să se desfășoare pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, se face în conformitate cu Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.(2) Avizele eliberate de către APNBMB privind desfășurarea activităților/planurilor/proiectelor/programelor pot fi favorabile sau nefavorabile.(3) Avizele nefavorabile eliberate de APNBMB trebuie să fie însoțite de o motivare a deciziei.(4) Pe parcursul implementării activităților, planurilor și proiectelor avizate, APNBMB verifică respectarea condițiilor impuse în avizele eliberate precum și respectarea prevederilor din documentațiile care au stat la baza emiterii actelor de reglementare și a avizului administratorului. În caz de nerespectare a acestora, APNBMB poate solicita remedierea aspectelor necorespunzătoare, sau sistarea activității până la remedierea deficiențelor constatate.
Articolul 8 Reglementarea activităților desfășurate pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se face inclusiv ținând cont de următoarele prevederi:a) Persoanele fizice și juridice care desfășoară activități de exploatare a resurselor naturale au obligația de a obține actele de reglementare necesare, emise de către autoritatea competentă pentru protecția mediului;b) În Pădurea Alexeni nu sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale; prin excepție, sunt permise numai acele intervenții care au drept scopuri protejarea, promovarea și asigurarea continuității existenței obiectivelor pentru care a fost constituită.II.1. Silvicultură, vânătoare și pescuit
Articolul 9 Desfășurarea activităților de silvicultură și exploatare forestieră se fac cu respectarea următoarelor prevederi:a) ale Legii nr. 46/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare, și actelor normative subsecvente acestuia, inclusiv norme și instrucțiuni tehnice;b) Pe toate terenurile care fac parte din fondul forestier național inclus în suprafața ariilor naturale protejate vizate se execută numai activitățile specifice prevăzute în amenajamentele silvice sau alte studii de specialitate: reconstrucție ecologică, ameliorarea terenurilor degradate și alte asemenea, cu respectarea Planului de management și a reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor;c) Amenajamentele silvice, pentru toate terenurile forestiere de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, indiferent de natura proprietății lor, se avizează de APNBMB în condițiile art. 28, alin. (11) din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare, și se supun prevederilor H.G. nr. 236/2023 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice.d) Terenurile cu vegetație forestieră, situate în afara fondului forestier național de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, se supun normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos, în conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 47/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare.e) Pentru corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsări, APNBMB va comunica gestionarilor fondului forestier locația cuiburilor active, funcție de informațiile deținute. Gestionarii fondului forestier vor impune evitarea deranjului în jurul cuiburilor active, în perioada de cuibărire, funcție de specie, conform măsurii 1.1.4.*3) din Planul de management;
*3) Măsura 1.1.4. Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsărif) În perioada de reproducere a speciilor de amfibieni și reptile ce fac obiectul conservării pentru Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, se va limita la maxim 120 zile depozitarea lemnului exploatat pe marginea drumurilor de acces în fondul forestier; de asemenea se va limita extragerea din liziera pădurii, din luminișuri și poieni a lemnului mort, deja în descompunere, în zonele unde speciile au fost semnalate de către APNBMB (măsura 1.2.1.*4) din Planul de management);
*4) Măsura 1.2.1. Restricționarea unor activități care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către speciig) În cadrul lucrărilor de recoltare a masei lemnoase, lucrările de doborât, scos-apropiat și depozitat material lemnos vor evita bălțile (mai puțin băltoacele de pe drumuri), pâraiele, râurile (materialul căzut accidental va fi îndepărtat) și, pe cât posibil, se vor efectua în preajma acestor zone (10 m zonă tampon) în afara sezonului de reproducere la amfibieni; nu se vor abandona resturi de exploatare și/sau deșeuri de altă natură în aceste habitate acvatice (măsura 1.2.2.*5) din Planul de management);
*5) Măsura 1.2.2. Protecția habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducereh) În suprafețele cu habitate de interes comunitar, lucrările silvice vor promova speciile de arbori edificatoare de habitat (măsura 1.4.1.*6) din Planul de management)
*6) Măsura 1.4.1. Promovarea tipului naturale de pădurei) Activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități sau de pe suprafețe care necesită modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare se fac cu avizul APNBMB, după parcurgerea etapei de teren, cu aprobarea autorităților publice centrale responsabile;j) Structurile de administrare ale fondului forestier național, proprietate publică a statului de pe raza ariilor naturale protejate vizate vor transmite anual către APNBMB, până la data de 1 martie, schimbările apărute pe parcursul anului precedent cu privire la situația aplicării legilor fondului funciar, dacă este cazul.
*3) Măsura 1.1.4. Corelarea calendarului lucrărilor silvice cu cerințele etologice ale speciilor de păsărif) În perioada de reproducere a speciilor de amfibieni și reptile ce fac obiectul conservării pentru Situl Natura 2000 ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, se va limita la maxim 120 zile depozitarea lemnului exploatat pe marginea drumurilor de acces în fondul forestier; de asemenea se va limita extragerea din liziera pădurii, din luminișuri și poieni a lemnului mort, deja în descompunere, în zonele unde speciile au fost semnalate de către APNBMB (măsura 1.2.1.*4) din Planul de management);
*4) Măsura 1.2.1. Restricționarea unor activități care pot afecta calitatea habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către speciig) În cadrul lucrărilor de recoltare a masei lemnoase, lucrările de doborât, scos-apropiat și depozitat material lemnos vor evita bălțile (mai puțin băltoacele de pe drumuri), pâraiele, râurile (materialul căzut accidental va fi îndepărtat) și, pe cât posibil, se vor efectua în preajma acestor zone (10 m zonă tampon) în afara sezonului de reproducere la amfibieni; nu se vor abandona resturi de exploatare și/sau deșeuri de altă natură în aceste habitate acvatice (măsura 1.2.2.*5) din Planul de management);
*5) Măsura 1.2.2. Protecția habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni și reptile pentru reproducereh) În suprafețele cu habitate de interes comunitar, lucrările silvice vor promova speciile de arbori edificatoare de habitat (măsura 1.4.1.*6) din Planul de management)
*6) Măsura 1.4.1. Promovarea tipului naturale de pădurei) Activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități sau de pe suprafețe care necesită modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare se fac cu avizul APNBMB, după parcurgerea etapei de teren, cu aprobarea autorităților publice centrale responsabile;j) Structurile de administrare ale fondului forestier național, proprietate publică a statului de pe raza ariilor naturale protejate vizate vor transmite anual către APNBMB, până la data de 1 martie, schimbările apărute pe parcursul anului precedent cu privire la situația aplicării legilor fondului funciar, dacă este cazul.
Articolul 10(1) Pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, vânătoarea se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale OUG 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare.(2) Acțiunile de evaluare a speciilor de interes cinegetic și de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea reprezentanților APNBMB. Gestionarul fondului cinegetic are obligația, de a notifica cu 7 zile în prealabil APNBMB despre intenția de organizare a evaluării speciilor de interes cinegetic.(4) Cotele de recoltă propuse de gestionarii fondurilor de vânătoare vor fi avizate de APNBMB, anterior depunerii lucrării de evaluare la structura teritorială a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru fiecare fond cinegetic care se suprapune parțial sau total peste suprafața ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului regulament.II.2. Agricultură
Articolul 11(1) Pășunatul pe suprafața ariilor naturale protejate vizate se face cu respectarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 cu completările și modificările ulterioare.(2) Gestionarea pășunilor de pe suprafața ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului regulament se face în baza Amenajamentelor pastorale aprobate sau a Regulamentelor de pășunat, întocmite de către administratorii pășunilor, până la aprobarea Amenajamentelor pastorale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014.(3) Înainte de aprobarea Amenajamentului pastoral, Consiliile locale vor solicita APNBMB avizarea acestuia, în conformitate cu art. 28 din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind elaborarea planurilor și programelor. APNBMB avizează studiile silvopastorale ce se întocmesc pe raza ariilor naturale protejate vizate de prezentul regulament conform art. 28^1 din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(4) Respectarea prevederilor Amenajamentelor pastorale, respectiv a regulamentelor de pășunat se verifică de inspectori din cadrul Agenției Județene pentru Ameliorare și reproducție în Zootehnie și de către persoanele împuternicite din cadrul APNBMB.(5) APNBMB are dreptul de a verifica pe teren ca numărul de animale domestice pe pășuni să fie conform capacității de suport a acestora, conform bonității pășunilor prevăzută în studiile mai sus menționate sau reglementărilor legale în vigoare.(6) Pe raza ariilor naturale protejate vizate este permis accesul animalelor domestice aparținând comunităților, asociațiilor, firmelor sau persoanelor fizice, care au sediul sau, respectiv, domiciliul în unitățile administrativ teritoriale care se suprapun total sau parțial pe suprafața ariilor naturale protejate vizate și persoanelor fizice și juridice care dețin terenuri în interiorul acestora sau comunităților locale.(7) În zona definită de măsurile 1.1.2.*7) și 1.2.5.*8) din Planul de management se va limita folosirea ierbicidelor, a pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau a substanțelor de protecție a plantelor, fertilizarea pășunilor și se va realiza cu gunoi de grajd; această restricție va fi impusă doar în cazul în care se plătesc subvenții pentru proprietarii acestor terenuri.
*7) Măsura 1.1.2. Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă
*8) Măsura 1.2.5. Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe
*7) Măsura 1.1.2. Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă
*8) Măsura 1.2.5. Reglementarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe
Articolul 12 În ariile naturale protejate vizate este interzisă creșterea de animale domestice fără certificate sanitar-veterinare, emise conform legislației în vigoare.
Articolul 13 În ariile naturale protejate vizate este interzisă introducerea în culturi de organisme modificate genetic.II.3. Construcții și infrastructură
Articolul 14(1) Realizarea de construcții pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se face cu respectarea legislației specifice în vigoare, ținându-se cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Planurile Urbanistice Generale ale localităților de pe suprafața ariilor naturale protejate vizate vor fi supuse avizării de către APNBMB.II.4. Turism
Articolul 15 Camparea pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Camparea este permisă numai în locuri special amenajate.(2) Săparea de șanțuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi este interzisă.(3) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situații:a. pentru activitate de cercetare, cu aprobarea APNBMB;b. pentru voluntarii care activează pe teritoriul siturilor, cu aprobarea APNBMB, în situația în care sarcinile primite o impun;c. pentru misiuni de supraveghere și control, efectuate de ranguri și/sau specialiști din cadrul Jandarmeriei Române, sau alte instituții competente teritorial.(4) În locurile de campare, se poate percepe un tarif de campare de către administratorii terenului sau partenerii/împuterniciții acestora, în cazul în care se asigură condiții minime de campare. Acest tarif se aduce la cunoștința APNBMB și se afișează, obligatoriu, în loc vizibil în zona locului de campare, de către cei care îl încasează.
Articolul 16 Aprinderea focului pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop din locurile de campare; se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor.(2) Este interzisă tăierea vegetației lemnoase, de orice fel, pentru utilizarea ei ca sursă de foc.
Articolul 17 Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj utilizate pentru nevoi de administrare a ariilor naturale protejate vizate.
Articolul 18Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor, barierelor, sau a oricărei alte construcții sau amenajări de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate
Articolul 19 Turismul ecvestru este permis în ariile naturale protejate vizate, dar numai pe drumurile forestiere și potecile turistice marcate care vor fi desemnate în acest scop.
Articolul 20 Fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără aprobarea prealabilă a APNBMB, sunt interzise. Cei interesați pot obține permis de la APNBMB.
Articolul 21(1) Spălarea autovehiculelor în cursurile de apă de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate este interzisă.(2) Folosirea oricăror substanțe chimice, inclusiv substanțe pe bază de detergenți în cursurile de apă de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, este interzisă.
Articolul 22 Este interzisă intrarea pe cursurile permanente de apă cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule.
Articolul 23 Este interzisă organizarea de competiții și manifestări de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona ariilor naturale protejate vizate, fără acordul APNBMB și acordul administratorilor/proprietarilor de terenuri pe care acestea se desfășoară.II.5. Educație, cercetare științifică, cultură
Articolul 24(1) Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se desfășoară cu avizul APNBMB, care sprijină logistic, în limita posibilităților, aceste activități.(2) Prelevarea de probe și eșantioane sau orice activități, care presupun recoltarea indivizilor din flora sau fauna spontană, pentru temele de cercetare științifică, în vederea realizării de studii, analize sau ca material educativ sau în vederea relocării acestora, se face doar cu acordul scris al APNBMB conform protocoalelor stabilite în prealabil și cu respectarea Ordinului comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului nr. 14/203/2009 privind procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
Articolul 25(1) Activitățile de cercetare științifică în ariile naturale protejate vizate efectuate de colaboratori externi, se vor desfășura pe bază de contracte de cercetare încheiate cu APNBMB. APNBMB va acționa permanent pentru includerea ariilor naturale protejate vizate în programe de cercetare naționale și internaționale.(2) În baza rezultatelor temelor de cercetare implementate în ariile naturale protejate vizate și avizate de forurile științifice abilitate, APNBMB propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor ariilor naturale protejate, măsuri care vor fi incluse în Planul de management.(3) În cazul temelor de cercetare ce au ca obiect habitate sau specii din ariile naturale protejate vizate de prezentul regulament și care se realizează pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, APNBMB încheie cu cei care derulează tema un acord, care să asigure accesul APNBMB la rezultate, în vederea utilizării lor, în activitatea de management a ariilor naturale protejate. Clauzele acestui document se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra utilizării rezultatelor se stabilește prin actul încheiat între părți.II.6. Extracția și prelucrarea resurselor solului și subsolului
Articolul 26(1) Persoanele juridice care realizează activități de extracție a agregatelor minerale pe suprafața ariilor naturale protejate vizate au obligația obținerii tuturor avizelor și acordurilor legale, inclusiv avizul/acordul de mediu, autorizația de mediu.(2) Extragerea de nisip și pietriș se va realiza doar în zonele unde nu afectează semnificativ habitatul speciilor (în conformitate cu prevederile studiilor de impact), cu excepția situațiilor de intervenție a personalului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița în vederea menținerii funcționalității în parametri optimi a lucrărilor hidrotehnice existente, intervenția în cazuri de calamitate naturală (inundații) sau a altor situații în care este necesară realizarea de lucrări de decolmatare și reprofilare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării unor viituri, stabilizarea albiei, punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice (măsura 1.3.6.*9) din planul de management).
*9) Măsura 1.3.6. Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor
*9) Măsura 1.3.6. Controlul strict asupra activităților de extragere de nisip și pietriș din albiile râurilor
Articolul 27 În vederea implementării măsurii 1.1.5.*10) din Planul de management, instituțiile care gestionează liniile de tensiune vor raporta o dată pe an, până la sfârșitul lunii ianuarie a anului următor, informațiile privind cazurile de electrocutare la nivelul stâlpilor folosiți de păsări, administratorului ariilor naturale protejate vizate de prezentul regulament.
*10) Măsura 1.1.5. Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electriceII.7. Gestionarea deșeurilor
*10) Măsura 1.1.5. Realizarea de demersuri privind izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a energiei electriceII.7. Gestionarea deșeurilor
Articolul 28 Regimul deșeurilor pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate se reglementează astfel:(1) Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe suprafața ariilor naturale protejate;(2) localnicii și vizitatorii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează, în locuri special amenajate pentru colectare.II.8. Alte activități
Articolul 29(1) Recoltarea de resurse din flora sau fauna spontană, în vederea comercializării acestora se va face pe baza studiilor de evaluare și a autorizației eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului cu avizul APNBMB.(2) Se interzic orice acțiuni de capturare sau deținere sau comercializare a speciilor de herpetofaună de interes conservativ; se permite capturarea și/sau eliberarea unor exemplare numai în scop științific/de monitorizare (măsura 1.2.7.*11) din Planul de management).
*11) Măsura 1.2.7. Reglementarea capturării sau deținerii speciilor de amfibieni și reptile(3) În arealul de distribuție al speciilor de herpetofaună de interes conservativ este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii alohtone. (măsura 1.2.8.*12) din Planul de management).
*12) Măsura 1.2.8. Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni și reptile
*11) Măsura 1.2.7. Reglementarea capturării sau deținerii speciilor de amfibieni și reptile(3) În arealul de distribuție al speciilor de herpetofaună de interes conservativ este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii alohtone. (măsura 1.2.8.*12) din Planul de management).
*12) Măsura 1.2.8. Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni și reptile
Articolul 30(1) APNBMB va iniția, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare sau reconstrucție ecologică.(2) Reconstrucția ecologică a ecosistemelor naturale și reabilitarea unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu excepția lucrărilor de împădurire/reîmpădurire prevăzute în amenajamentele silvice, se va face pe baza unui studiu științific avizat de APNBMB și aprobat de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.(4) În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale care periclitează integritatea ecosistemelor, se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora, pe baza unor documentații avizate de APNBMB. Această restricție se va aplica în suprafețele în care au fost identificate habitate de interes conservativ, conform hărții de distribuție a habitatelor și va avea în vedere speciile:– Amorfa fruticosa în arboretele de luncă care au fost încadrate ca habitat 92A0 și 91F0 (în stadiul de regenerare a arboretelor);– Robinia pseudacacia în arborete care au fost încadrate ca habitat 91I0* și 91Y0; frasini americani și arțari americani în arboretele care au fost încadrate ca habitat 91F0 (măsura 1.4.2.*13) din Planul de management)
*13) Măsura 1.4.2. Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv)
*13) Măsura 1.4.2. Controlul strict al speciilor alohtone (mai ales cele cu potențial invaziv)
Articolul 31 În ariile naturale protejate vizate este interzisă practicarea de activități comerciale neautorizate cu specii de plante sau animale din flora și fauna spontană. Aceste activități se supun autorizării, din punct de vedere al protecției mediului și avizării de către APNBMB.III. Dispoziții finale
Articolul 32 În cazul producerii de fenomene de forță majoră cum ar fi inundațiile, incendiile, cutremurele, instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale în vigoare, cu înștiințarea prealabilă sau ulterioară a APNBMB, după caz - în funcție de urgența intervenției, respectiv nevoile de coordonare a eforturilor.
Articolul 33 În vederea desfășurării corespunzătoare a activităților de inspecție și control, accesul administratorului ariei naturale protejate și al organelor de control, pe terenurile din siturile ariile naturale protejate vizate nu poate fi restricționat, indiferent de tipul de proprietate.
Articolul 34 Prezentul regulament poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.IV. Contravenții și sancțiuni
Articolul 35 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală sau materială, conform legislației în vigoare.
Articolul 36(1) Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament, în cazul în care fapta nu este sancționată prin alte acte normative, constituie contravenție și se sancționează potrivit prevederilor art. 53 alin. 3^1 lit. a) din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Persoanele împuternicite din cadrul APNBMB au calitatea de agenți constatatori. Pentru aceasta APNBMB va elibera legitimații tipizate.
Articolul 37 În cazul constatării unor fapte ce pot constitui acte de încălcare a legii, este obligatorie prezentarea actelor de identitate de către persoanele implicate, la solicitarea expresă a personalului împuternicit al APNBMB.(3) APNBMB are drept de control și de aplicare a sancțiunilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru contravențiile din domeniu sau de competentă, împreună cu Garda Națională de Mediu, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și structurile teritoriale ale acesteia cu responsabilități în domeniul protecției mediului și silviculturii, gestionarilor fondurilor cinegetice, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în ceea ce privește activitățile de comerț cu specii de floră și faună sălbatică și Autoritatea Națională a Vămilor.(4) Personalul silvic din cadrul APNBMB, împuternicit în acest scop, are calitatea de agent constatator pentru contravențiile silvice conform art. 24, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 171/2011 cu modificările și completările ulterioare după caz, împreună cu personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, personalul silvic din cadrul structurilor de rang superior și al ocoalelor silvice private, ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență.
Articolul 38 APNBMB solicită, ori de câte ori este necesar, sprijinul instituțiilor abilitate pentru asigurarea respectării regimului de arie naturală protejată pentru ariile naturale protejate vizate de prezentul regulament.
Articolul 39 În cazul în care faptele constatate nu intră în competentă de soluționare a APNBMB, aceasta sesizează instituțiile competente.
Anexa nr. IIFotografii
Tipul de habitat 3260 - Cursuri de apă de
la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion
fluitantis și Callitricho-Batrachion (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din
Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 40C0* - Tufișuri
caducifoliate ponto-sarmatice (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91F0 - Păduri mixte de luncă de
Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus
minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a
lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91I0* - Păduri stepice
euro-siberiene cu Quercus spp. (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91Y0 - Păduri dacice de
stejar și carpen (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 92A0 - Păduri-galerii de Salix
alba și Populus alba (foto: Indreica Victor Adrian)
Bombina bombina (exemplar adult și habitat acvatic, foto: Tibor Sos)
Exemplar adult de Emys orbicularis (foto: Tibor Sos)
Habitat acvatic cu Emys orbicularis (foto: Ciprian Negru)
Exemplar adult de Triturus cristatus (foto: Ciprian Negru)
Distribuția Triturus cristatus în România
(verde închis; sursa: Tibor Sos)
Aspecte fotografice privind necesitatea
activităților de colectare a gunoaielor din cadrul
habitatului de reproducere situat între
Potigrafu și Curcubeu - Măsura A.3. de la OS. 2 (foto: Tibor Sos)
Alcedo athis (foto: Fuciu Cătălin)
Aythya nyroca (foto: Fuciu Cătălin)
Ciconia nigra (foto: Fuciu Cătălin)
Coracias garrulus (foto: Fuciu Cătălin)
Dryocopus martius (foto: Eugen Petrescu)
Egretta garzetta (foto: Fuciu Cătălin)
Emberiza hortulana (foto: Fuciu Cătălin)
Falco vespertinus (foto: Fuciu Cătălin)
Haliaeetus albicilla (foto: Fuciu Cătălin)
Hieraeetus pennatus (foto: Fuciu Cătălin)
Ixobrychus minutus (foto: Fuciu Cătălin)
Lanius collurio (foto: Fuciu Cătălin)
Lanius minor (foto: Fuciu Cătălin)
Nycticorax nycticorax (foto: Fuciu Cătălin)
Sylvia nisoria (foto: Fuciu Cătălin)
Urmă de femelă cu pui (foto: Fedorca Mihai)
Marcaj de vidră (foto: Fedorca Mihai)
Habitat Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)
Adăpost activ Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)
Exemplar adult de Castorfiber (foto: Mihai Fedorca)
Tipul de habitat 3260 - Cursuri de apă de
la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion
fluitantis și Callitricho-Batrachion (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din
Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 40C0* - Tufișuri
caducifoliate ponto-sarmatice (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91F0 - Păduri mixte de luncă de
Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus
minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a
lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91I0* - Păduri stepice
euro-siberiene cu Quercus spp. (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 91Y0 - Păduri dacice de
stejar și carpen (foto: Indreica Victor Adrian)
Tipul de habitat 92A0 - Păduri-galerii de Salix
alba și Populus alba (foto: Indreica Victor Adrian)
Bombina bombina (exemplar adult și habitat acvatic, foto: Tibor Sos)
Exemplar adult de Emys orbicularis (foto: Tibor Sos)
Habitat acvatic cu Emys orbicularis (foto: Ciprian Negru)
Exemplar adult de Triturus cristatus (foto: Ciprian Negru)
Distribuția Triturus cristatus în România
(verde închis; sursa: Tibor Sos)
Aspecte fotografice privind necesitatea
activităților de colectare a gunoaielor din cadrul
habitatului de reproducere situat între
Potigrafu și Curcubeu - Măsura A.3. de la OS. 2 (foto: Tibor Sos)
Alcedo athis (foto: Fuciu Cătălin)
Aythya nyroca (foto: Fuciu Cătălin)
Ciconia nigra (foto: Fuciu Cătălin)
Coracias garrulus (foto: Fuciu Cătălin)
Dryocopus martius (foto: Eugen Petrescu)
Egretta garzetta (foto: Fuciu Cătălin)
Emberiza hortulana (foto: Fuciu Cătălin)
Falco vespertinus (foto: Fuciu Cătălin)
Haliaeetus albicilla (foto: Fuciu Cătălin)
Hieraeetus pennatus (foto: Fuciu Cătălin)
Ixobrychus minutus (foto: Fuciu Cătălin)
Lanius collurio (foto: Fuciu Cătălin)
Lanius minor (foto: Fuciu Cătălin)
Nycticorax nycticorax (foto: Fuciu Cătălin)
Sylvia nisoria (foto: Fuciu Cătălin)
Urmă de femelă cu pui (foto: Fedorca Mihai)
Marcaj de vidră (foto: Fedorca Mihai)
Habitat Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)
Adăpost activ Spermophilus citellus (foto: Ovidiu Ionescu)
Exemplar adult de Castorfiber (foto: Mihai Fedorca)
Anexa nr. III Hărți/seturi de date geospațiale (GIS)Capitolul 1 INFORMAȚII GENERALEAnexa nr. 1.1.
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejateAnexa nr. 1.2.
Harta localizării ariilor naturale protejateAnexa nr. 1.3.
Harta limitelor ariei naturale protejateCapitolul 2 MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATEAnexa nr. 2.1.
Harta geologicăAnexa nr. 2.2.
Harta hidrograficăAnexa nr. 2.3.
Harta solurilorAnexa nr. 2.4.
Zonele climatice Koppen-Geiger în ariile studiateAnexa nr. 2.5.
Particularități climatice în zona de amonte, pentru localitatea Stejaru (PH)Anexa nr. 2.6.
Particularități climatice în zona centrală, pentru localitatea Crăsanii de Sus (IL)Anexa nr. 2.7.
Particularități climatice în zona de aval, pentru localitatea Hagieni (IL)Anexa nr. 2.8.
Harta temperaturilor medii multianuale (sursa: WorldClim, 2018)Anexa nr. 2.9.
Harta precipitațiilor medii multianuale (sursa - WorldClim, 2018)Anexa nr. 2.10.
Date climatice pentru Pădurea Alexeni (IL) (sursa: WorldClim 2018)Anexa nr. 2.11.
Harta temperaturilor medii multianualeAnexa nr. 2.12.
Harta precipitațiilor medii multianualeCapitolul 3 MEDIUL BIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATEAnexa nr. 3.1.
Harta ecosistemelorAnexa nr. 3.2.
Hărțile distribuției tipurilor de habitateAnexa nr. 3.3.
Hărțile distribuției speciilor de herpetofaunăAnexa nr. 3.4.
Hărțile de distribuție ale speciilor pasăriAnexa nr. 3.5.
Hărțile de distribuție ale speciilor mamifereCapitolul 4 INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALEAnexa nr. 4.1.
Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariilor naturale protejateAnexa nr. 4.2.
Harta utilizării terenuluiAnexa nr. 4.3.
Harta juridică a terenuluiAnexa nr. 4.4.
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferateAnexa nr. 4.5.
Harta privind perimetrul construit al localitățilorAnexa nr. 4.6.
Harta construcțiilorAnexa nr. 4.7.
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naționalAnexa nr. 4.8.
Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedereCapitolul 5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIVHarta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul IalomițeiHerpetofaunăAnexa nr. 5.1.
Harta presiunii A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimiceAnexa nr. 5.2.
Harta presiunii DOI.02 Drumuri, autostrăziAnexa nr. 5.3.
Harta presiunii G05.04 VandalismAnexa nr. 5.4.
Harta presiunii G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziuneAnexa nr. 5.5.
Harta presiunii J02.04 Modificări de inundareAnexa nr. 5.6.
Harta presiunii KOI.03 SecareHabitateAnexa nr. 5.7.
Harta presiunii A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animaleAnexa nr. 5.8.
Harta presiunii B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)Anexa nr. 5.9.
Harta presiunii B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurităAnexa nr. 5.10.
Harta presiunii COI.01.02 Extragerea de nisip și pietrișAnexa nr. 5.11.
Harta presiunii E03.01 Depozitarea deșeurilor menajereAnexa nr. 5.12.
Harta presiunii HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surseAnexa nr. 5.13.
Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)Anexa nr. 5.14.
Harta presiunii KOI.01 EroziuneHărțile presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul IalomițeiPăsăriAnexa nr. 5.15.
Harta presiunii DO 1.02 Drumuri, autostrăziAnexa nr. 5.16.
Harta presiunii D02.01 Linii electrice și de telefonieAnexa nr. 5.17.
Harta presiunii H05 Poluarea solului și deșeurile solide și a presiunii H05.01 Gunoiul și deșeurile solideAnexa nr. 5.18.
Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)Anexa nr. 5.19.
Harta presiunii JOI.01 IncendiiHărțile amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul IalomițeiMamifereAnexa nr. 5.20.
Harta amenințării H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)Anexa nr. 5.21.
Harta amenințării F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconajAnexa nr. 5.22.
Harta amenințării A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabileAnexa nr. 5.23.
Harta amenințării A04.01 - pășunatul intensivHERPETOFAUNĂAnexa nr. 5.24.
Harta amenințării G05.04 VandalismAnexa nr. 5.25.
Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)Anexa nr. 5.26.
Harta amenințării J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenăriiHabitateAnexa nr. 5.27.
Harta amenințării A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animaleAnexa nr. 5.28.
Harta amenințării B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurităAnexa nr. 5.29.
Harta amenințării COI.01.02 Extragerea de nisip și pietrișAnexa nr. 5.30.
Harta amenințării E03.01 Depozitarea deșeurilor menajereAnexa nr. 5.31.
Harta amenințării HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surseAnexa nr. 5.32.
Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)Anexa nr. 5.33.
Harta amenințării KOI.01 EroziuneHărțile amenințăriilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSPA0152 Coridorul IalomițeiPĂSĂRIAnexa nr. 5.34.
Harta amenințării A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și a amenințării A08 Fertilizarea cu îngrășământAnexa nr. 5.35.
Harta amenințării B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) și a amenințării B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscareAnexa nr. 5.36.
Harta amenințării F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentalăAnexa nr. 5.37.
Harta amenințării H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) și H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiereEvaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilorHERPETOFAUNĂAnexa nr. 5.38.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice asupra speciilor Bombina bombina și Triturus cristatusAnexa nr. 5.39.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi asupra speciei Triturus cristatusAnexa nr. 5.40.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.04 Vandalism asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularisAnexa nr. 5.41.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularisAnexa nr. 5.42.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală J02.04 Modificări de inundare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularisAnexa nr. 5.43.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.03 Secare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularisPĂSĂRIAnexa nr. 5.44.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăziAnexa nr. 5.45.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală D02.01 Linii electrice și de telefonieAnexa nr. 5.46.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală H05 Poluarea solului și deșeurile solide și H05.01 Gunoiul și deșeurile solideAnexa nr. 5.47.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene)Anexa nr. 5.48.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală JOI.01 IncendiiEvaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilorMAMIFEREAnexa nr. 5.49.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) asupra speciei Lutra lutraAnexa nr. 5.50.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj asupra speciilor Lutra lutra și CastorAnexa nr. 5.51.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile asupra speciei Spermophilus citellusAnexa nr. 5.52.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01 - pășunatul intensiv asupra speciei Spermophilus citellusHERPETOFAUNAAnexa nr. 5.53.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare G05.04 Vandalism asupra speciei Emys orbicularisAnexa nr. 5.54.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Introducerea de specii invazive non-native asupra speciei Emys orbicularisAnexa nr. 5.55.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării asupra speciei Emys orbicularis și Triturus cristatusPĂSĂRIAnexa nr. 5.56.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și A08 Fertilizarea cu îngrășământAnexa nr. 5.57.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi), B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscareAnexa nr. 5.58.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentalăAnexa nr. 5.59.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre), H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiereEvaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitateAnexa nr. 5.60.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0Anexa nr. 5.61.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91F0Anexa nr. 5.62.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91IO*Anexa nr. 5.63.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91YOAnexa nr. 5.64.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 92A0Anexa nr. 5.65.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*Anexa nr. 5.66.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270Anexa nr. 5.67.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260Anexa nr. 5.68.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260Anexa nr. 5.69.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0Anexa nr. 5.70.
Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitateAnexa nr. 5.71.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0*Anexa nr. 5.72.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*Anexa nr. 5.73.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270Anexa nr. 5.74.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260Anexa nr. 5.75.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260Anexa nr. 5.76.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0Anexa nr. 5.77.
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENTAnexa nr. 7.1.
Harta privind zona de implementare a măsurii 1.1.2 (MR) - Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apăAnexa nr. 7.2.
Harta privind zona de implementare a activității 1.2.9. (A) - Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat intre Potigrafu și CurcubeuAnexa nr. 7.3.
A.1.7.4. (A) Refacerea habitatului 40C0* - Localizare
------
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate
Harta localizării ariilor naturale protejate
Harta limitelor ariei naturale protejate
Harta geologică
Harta hidrografică
Harta solurilor
Zonele climatice Koppen-Geiger în ariile studiate
Particularități climatice în zona de amonte, pentru localitatea Stejaru (PH)
Particularități climatice în zona centrală, pentru localitatea Crăsanii de Sus (IL)
Particularități climatice în zona de aval, pentru localitatea Hagieni (IL)
Harta temperaturilor medii multianuale (sursa: WorldClim, 2018)
Harta precipitațiilor medii multianuale (sursa - WorldClim, 2018)
Date climatice pentru Pădurea Alexeni (IL) (sursa: WorldClim 2018)
Harta temperaturilor medii multianuale
Harta precipitațiilor medii multianuale
Harta ecosistemelor
Hărțile distribuției tipurilor de habitate
Hărțile distribuției speciilor de herpetofaună
Hărțile de distribuție ale speciilor pasări
Hărțile de distribuție ale speciilor mamifere
Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariilor naturale protejate
Harta utilizării terenului
Harta juridică a terenului
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
Harta privind perimetrul construit al localităților
Harta construcțiilor
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național
Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere
Harta presiunii A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice
Harta presiunii DOI.02 Drumuri, autostrăzi
Harta presiunii G05.04 Vandalism
Harta presiunii G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune
Harta presiunii J02.04 Modificări de inundare
Harta presiunii KOI.03 Secare
Harta presiunii A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
Harta presiunii B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
Harta presiunii B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită
Harta presiunii COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș
Harta presiunii E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere
Harta presiunii HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse
Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)
Harta presiunii KOI.01 Eroziune
Harta presiunii DO 1.02 Drumuri, autostrăzi
Harta presiunii D02.01 Linii electrice și de telefonie
Harta presiunii H05 Poluarea solului și deșeurile solide și a presiunii H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
Harta presiunii 101 Specii invazive non-native (alogene)
Harta presiunii JOI.01 Incendii
Harta amenințării H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre)
Harta amenințării F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj
Harta amenințării A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
Harta amenințării A04.01 - pășunatul intensiv
Harta amenințării G05.04 Vandalism
Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)
Harta amenințării J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
Harta amenințării A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
Harta amenințării B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită
Harta amenințării COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș
Harta amenințării E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere
Harta amenințării HO 1.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse
Harta amenințării 101 Specii invazive non-native (alogene)
Harta amenințării KOI.01 Eroziune
Harta amenințării A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și a amenințării A08 Fertilizarea cu îngrășământ
Harta amenințării B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) și a amenințării B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare
Harta amenințării F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală
Harta amenințării H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) și H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere
Harta impactului cauzat de presiunea actuală A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice asupra speciilor Bombina bombina și Triturus cristatus
Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi asupra speciei Triturus cristatus
Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.04 Vandalism asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de presiunea actuală G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de presiunea actuală J02.04 Modificări de inundare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.03 Secare asupra speciilor Bombina bombina, Triturus cristatus și Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de presiunea actuală DOI.02 Drumuri, autostrăzi
Harta impactului cauzat de presiunea actuală D02.01 Linii electrice și de telefonie
Harta impactului cauzat de presiunea actuală H05 Poluarea solului și deșeurile solide și H05.01 Gunoiul și deșeurile solide
Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene)
Harta impactului cauzat de presiunea actuală JOI.01 Incendii
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) asupra speciei Lutra lutra
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj asupra speciilor Lutra lutra și Castor
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile asupra speciei Spermophilus citellus
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01 - pășunatul intensiv asupra speciei Spermophilus citellus
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare G05.04 Vandalism asupra speciei Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Introducerea de specii invazive non-native asupra speciei Emys orbicularis
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare J02.10 Managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării asupra speciei Emys orbicularis și Triturus cristatus
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice și A08 Fertilizarea cu îngrășământ
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației, B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi), B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în parcurs de uscare
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre), H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere
Harta impactului cauzat de presiunea actuală A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91F0
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91IO*
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 91YO
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi) asupra habitatului 92A0
Harta impactului cauzat de presiunea actuală B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*
Harta impactului cauzat de presiunea actuală COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270
Harta impactului cauzat de presiunea actuală E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260
Harta impactului cauzat de presiunea actuală H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260
Harta impactului cauzat de presiunea actuală I01 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0
Harta impactului cauzat de presiunea actuală KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra habitatului 40C0*
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare B06 Pășunatul în pădure/în zonă împădurită asupra habitatului 9110*
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare COI.01.02 Extragerea de nisip și pietriș asupra habitatului 3270
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere asupra habitatului 3260
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01.03 Poluarea apelor de suprafață; alte surse asupra habitatului 3260
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare 101 Specii invazive non-native (alogene) asupra habitatului 92A0
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare KOI.01 Eroziune asupra habitatului 40C0*
Harta privind zona de implementare a măsurii 1.1.2 (MR) - Limitarea utilizării fertilizatorilor de sinteză în apropierea cursurilor de apă
Harta privind zona de implementare a activității 1.2.9. (A) - Colectarea gunoaielor menajere din cadrul habitatului de reproducere situat intre Potigrafu și Curcubeu
A.1.7.4. (A) Refacerea habitatului 40C0* - Localizare
------