DECIZIA nr. 231 din 23 aprilie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea" din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Andreea Costin	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea“ din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 2.276/117/2019/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.085D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât criticile formulate privesc interpretarea și aplicarea legii de către instanța judecătorească învestită cu soluționarea cauzei.4. Pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere că dispozițiile legale criticate au mai fost analizate de Curte dintr-o perspectivă similară, spre exemplu, prin Decizia nr. 368 din 28 mai 2019.CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea civilă din 18 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.276/117/2019/a1, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea“ din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare aplicate în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma criticată permite și impune, într-o interpretare stricto sensu, ca judecarea cererii de reexaminare să fie făcută de către orice alt complet decât cel care a pronunțat hotărârea atacată. Or, cererea de reexaminare, potrivit cutumei practicii instanțelor judecătorești, este repartizată completului imediat următor, ceea ce nu reprezintă o repartizare aleatorie, singura aptă să asigure echitate în domeniul distribuirii cererilor.7. De asemenea, se arată că sintagma criticată impune o nouă repartizare aleatorie a cererii de reexaminare, ulterioară distribuirii din dosarul în care a fost înregistrată cererea principală. Altfel spus, norma criticată, impunând ca cererea de reexaminare să fie judecată în cadrul aceleiași instanțe, dar printr-o nouă repartizare aleatorie, transformă repartizarea aleatorie inițială într-o procedură lipsită de necesitate.8. Or, repartizarea aleatorie nu trebuie repetată în mod superfluu, ci trebuie să se revină la forma concretă pe care aceasta a luat-o inițial. Repetarea acesteia este lipsită de necesitate și contravine caracterului echitabil al procesului judiciar.9. Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă sintagma „de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea“ din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care are următorul cuprins: „(3) În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.“15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia formulează criticile de neconstituționalitate din perspectiva repartizării și soluționării cererilor de reexaminare a încheierilor de stabilire a amenzii judiciare, apreciind textul criticat ca fiind neclar sub acest aspect. Or, dispoziția criticată reglementează cu privire la soluționarea cererii de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda, iar criticile formulate se raportează la chestiuni de aplicare a legii, precum modul de repartizare a cauzei spre soluționare.17. Având în vedere că legea nu poate fi exhaustivă, ci stabilește principii generale, în funcție de care cei chemați să o aplice realizează operațiunea de interpretare a acesteia în corelare cu întregul ansamblu legislativ existent, nu poate fi reținută încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Așa cum sa statuat în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragrafele 30 și 31), făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna.18. În acest context, Curtea subliniază că normele de procedură criticate nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie, spre exemplu, prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 970 din 28 decembrie 2015, în vigoare la data ridicării excepției de neconstituționalitate.19. De altfel, Curtea Constituțională este chemată să realizeze un control de constituționalitate, și nu să determine modul de interpretare a legii supuse controlului.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 2.276/117/2019/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma „de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea“ din cuprinsul art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă este constituțională în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
-----