PLAN
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 al sitului Natura 2000 ROSPA0115 Defileul Crişului Repede - Valea Iadului
Notă: Aprobat prin ORDINUL nr. 68 din 23 ianuarie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 14 februarie 2024.
CUPRINS1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management1.2. Procesul de elaborare al Planului de management1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie2.2. Relief2.3. Hidrografie2.4. Pedologie2.5. Clima2.6. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1. Avifauna3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale4.1.2. Factorii interesați4.2. Utilizarea terenului4.3. Situația juridică a terenurilor4.4. Administratori, gestionari și utilizatori4.5. Infrastructură și construcții4.6. Patrimoniu cultural4.7. Obiective turistice5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei6.1.4. Evaluarea globală a speciei6.2. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general7.2.2. Obiective specifice7.2.3. Măsuri specifice/ măsuri de management8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități8.2. Estimarea resurselor necesare9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice9.2. Urmărirea activităților planificate9.3. Indicarea activității realizate10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
ANEXA 1. Regulamentul ROSPA0115
ANEXA 2. Hărți GIS
Anexa 2.1. Hărți privind localizarea și mediul abiotic
Anexa 2.2. Hărți privind distribuția speciilor de interes comunitar
Anexa 2.3. Hărți privind distribuția presiunilor la adresa speciilor de interes comunitar1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Realizarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului reprezintă obiectivul principal al proiectului "Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității în ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului prin elaborarea planului de management", cod SMIS 105894, beneficiar Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația națională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, vor sta la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă.
Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat.
Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în aria naturală protejată și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale din proximitatea acestora, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri și rezervații.
Respectarea planului de management și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.
Modul în care urmează a se interveni în implementarea planului de management este unul participativ, toți factorii interesați urmând să se exprime cu privire la implementare. Managementul integrat va asigura corelarea tuturor activităților care vor avea loc pe suprafața ariei naturale protejate, fiind asigurată în acest mod acuratețea și eficiența necesare în luarea deciziilor cu privire la acestea.
ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în anul 2011, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.
Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind aria naturală protejată
Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea
Notă:
Starea de conservare poate fi:
Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P și Amenințare - A1.2. Procesul de elaborare al Planului de management
Planul de management al ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale ale Ordonanței de urgență a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Buna administrare a siturilor Natura 2000 este influențată într-un mod decisiv de acuratețea, complexitatea și operaționalitatea planului de management realizat, astfel că procesul de elaborare al acestuia are în vedere aceste aspecte.
Pentru evaluarea detaliată a speciilor din cadrul sitului au fost efectuate atât activități de birou, cât și de teren, în perioada aprilie 2018 - decembrie 2019. În timpul campaniilor de teren au fost identificate, cartate speciile și au fost culese informații relevante referitoare la distribuția acestora, a activităților antropice care le amenință - au fost identificate și inventariate sursele de impact, intensitatea manifestării acestora, fiind estimat gradul de afectare a speciilor vizate și intensitatea, precum starea de conservare a speciilor de interes comunitar din R0SPA0115.
De asemenea, pentru descrierea detaliată a mediului abiotic, au fost necesare pregătiri anterioare în birou, precum și campanii de teren în cadrul cărora au fost culese date scriptice și grafice sub forma schițelor de hartă cu privire la condițiile fizico geografice specifice sitului. Totodată, în timpul campaniilor de teren s-a identificat și cartat și modul de utilizare a terenurilor.
Datele culese din teren au permis elaborarea ulterioară în GIS a hărților ce vizează atât factorii abiotici, cât și biotici, respectiv hărți referitoare la distribuția habitatelor și speciilor, a presiunilor și amenințărilor asupra speciilor, care constituie parte integrantă a planului de management.
Informațiile referitoare la presiunile actuale, precum și informațiile cu privire la amenințările cu potențial impact asupra speciilor au constituit suportul necesar stabilirii gradului de conservare și propunerii măsurilor necesare pentru menținerea speciilor din situl de interes comunitar într-o stare favorabilă de conservare.
Măsurile de conservare au fost stabilite în mod realist, atât din punct de vedere al amplorii acțiunilor, cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare punerii lor în practică.1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
Aria naturală protejată vizată de planul de management este situl NATURA 2000 ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-Valea Iadului.
Tabel 3. Suprapunerile ariei naturale protejate ROSPA0115 cu alte arii naturale protejate:
1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
R0SPA0115 este localizat în partea de nord-vest a Munților Apuseni și se suprapune peste două unități montane importante: Masivul Vlădeasa în partea de sud-est, care deține cea mai mare parte din teritoriul ariei protejate și Munții Pădurea Craiului spre nord și vest. Aliniamentul cursului de apă al văii Iadei (Valea Iadului) constituie limita geografică dintre cele două zone montane, așa încât teritoriul de la sud-est aparține Masivului Vlădeasa, în timp ce partea nord-vestică aparține Munților Pădurea Craiului.
Suprafața totală a ariei protejate este de 17162.37 ha din care 7754.91 ha, ceea ce înseamnă 45.18% din totalul ariei sitului, aparțin teritoriului masivului Vlădeasa, iar 9407.46 ha, adică 54.81%, se găsesc pe teritoriul munților Pădurea Craiului.
Se observă că o parte inclusă Munților Vlădeasa se suprapune parțial sitului de importanță comunitară ROSCI0262 Valea Iadei, iar partea inclusă Munților Pădurea Craiului se suprapune parțial situlul de importanță comunitară ROSCI0062 Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul ariei protejate aparține aproape în totalitate județului Bihor, limita sud-estică a sitului (comuna Poieni), care urmează fidel interfluviul dintre Valea Iadului și Pârâul Sebeșel continuat apoi cu Valea Draganului, fiind inclusă parțial în județul Cluj.
Limita ariei protejate este neregulată, urmărind aproximativ cumpenele apelor principalelor bazine hidrografice care drenează teritoriul studiat. De amintit că aceste bazine aparțin bazinului hidrografic de ordin superior al Crișului Repede. În interiorul limitei arealului protejat sunt incluse bazinele hidrografice ale râurilor Iad, care la rândul lui include mai multe bazine hidrografice dintre care, cele mai importante, sunt ale râurilor Dășor și Valea Lupului, apoi semnificative sunt bazinele hidrografice ale râurilor Brătcuța, Mișid (Valea Luncilor) și Măguran. La acestea se mai adaugă câteva bazine hidrografice dezvoltate pe carst, localizate la vest de localitatea Șuncuiuș, în arealul delimitat de vârfurile Groapa Sohodolului, Pădurea Socodolului și Pădurea Teacului. Din punct de vedere al reliefului, aria protejată Defileul Crișului Repede - Valea Iadei se încadrează în totalitatea spațiului montan cu toate caracteristicile ce derivă de aici (densitate mare a fragmentării, energie mare de relief, versanți puternic înclinați până la abrupți, etc). Situația morfologică este complicată de varietatea mare de roci, cu o dominanță a rocilor calcaroase (cu un comportament specific în peisajul geomorfologic) și a celor magmatice.
Coordonatele geografice ale sitului măsurate în cele patru extremități cardinale ale teritoriului sunt:
● Nord - Est 22°32'11" și Nord 46°59'30" valoare măsurată într-un punct localizat în extremitatea nordică a teritoriului sitului, la est de localitatea Vadu Crișului;
● Est - Est 22°44'37" și Nord 46°50'41", valoare măsurată în extremitatea estică a teritoriului studiat, la nord de cota maximă a Dealului Mare;
● Sud - Est 22036 1" și Nord 46°44'9", valoare măsurată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, suprapusă punctului cu cea mai mare altitudine;
● Vest - Est 22°26'23" și Nord 46°57'29", valoare măsurată în extremitatea vestică a teritoriului sitului localizată în platoul Zece Hotare.
În ceea ce privește distribuția altitudinilor, se constată o înclinare generală a reliefului de la sud-est spre nord și spre nord-vest, conform cu direcția de drenaj a principalelor văi din teritoriu. Altitudini mari se găsesc în partea de sud-est, pe interfluviul dintre bazinele hidrografice ale râurilor Iad și valea Drăganului (care se găsește în afara teritoriului ariei protejate), marcate fiind de valorile punctelor Muncelașu, Stâna de Runc, Meleiu, Dl. Caprei și Dl. Mare, cu valori cuprinse între 1415 m și 1090 m. Spre nord-vest valorile altitudinale încep să scadă spre 1000 și 900 m. în zona bazinului văii Iadului și al văii Brătcuța. În zona localităților Bratca, Șuncuiuș și Vadu Crișului, valorile altitudinale ale teritoriului se reduc spre 600-500 și până la 300 m. Altitudinea minimă, de 290 m., se înregistrează în albia Crișului Repede la ieșirea râului de pe teritoriul sitului și la intrarea (dinspre amonte) în localitatea Vadu Crișului, în timp ce altitudinea maximă, de 1377 m., este localizată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, sub vârful Muncelașu (1415 m), vârf care este situat în afara arealului studiat. Se constată, astfel, că cele mai mari altitudini le înregistrează teritoriul ce aparține Munților Vlădeasa, situat la sud-est de valea Iadului, în timp ce teritoriul suprapus munților Pădurea Craiului scade treptat în altitudine spre nord și nord vest. Acest fapt este un rezultat direct al materializării geologiei în relieful celor două unități majore montane ale Munților Apuseni, respectiv Munții Vlădeasa și Munții Pădurea Craiului.
Rutele de acces în arealul protejat sunt relativ puține și cuprind câteva drumuri județene și locale.
Astfel, din drumul european (E 60) Oradea-Cluj Napoca, în localitatea Bucea se desprinde drumul județean (DJ 108I) care face legătura între localitățile Bulz - Lorău - Bratca - Bălnaca - Șuncuiuș - Vadu Crișului și în continuare spre Birtin și Dobricionești. Înainte de localitatea Vadu Crișului, drumul (DJ 108I) face joncțiunea cu drumul (DJ 1080) prin intermediul căruia se realizează din nou legătura cu drumul european (E60) în localitatea Topa de Criș.
Revenind la traseul Bucea - Bulz al drumului (DJ 108I), în dreptul haltei CFR Stâna de Vale, se desprinde drumul județean (DJ 108K) care face legătura cu localitățile Bulz și Remeți și de acolo mai departe trece peste interfluviul care desparte Valea Iadului de Valea Drăganului și ajunge până la barajul Drăgan - Floroiu unde face legătura cu drumul (DJ 764B) de pe Valea Drăganului. De la Remeți și până la Stâna de Vale drumul poartă indicativul (DJ 108J) urmărind versantul drept al Lacului Leșu în prima fază și apoi a văii Iadei, până la Stâna de Vale unde face legătura cu drumul județean (DJ 764 A ) Stâna de Vale - Budureasa - Beiuș (și de aici mai departe spre Oradea sau spre Deva pe drumul național (DN 76).
În final, cea de-a treia rută de acces importantă în teritoriul ariei protejate o constituie drumul județean (DJ 764D), care în localitatea Bratca se desprinde din drumul județean (DJ 108I) și urmează spre sud un traseu care trece prin localitatea Damiș până la sud de zona Tomnatic- Zerce Hotare unde se intersectează cu drumul județean (DJ 764), care realizează legătura între Aleșd și Beiuș.
În afara acestor artere rutiere importante, există numeroase alte drumuri cu caracter local care realizează legătura între diferitele localități și cătune răspândite în zonă, precum și între arealele rezidențiale și diferitele zone de desfășurare a activităților agricole sau industriale.
Tabel 4. Localizarea ariei naturale protejate
1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management
Limita ariei protejate poate fi urmărită pe un traseu sinuos care, în partea de sud-est, urmărește interfluviul principal dintre văile Drăganului și Iad (acesta fiind și limita dintre județele Cluj și Bihor) începând de sub vârful Muncelașu (1415 m.) care marchează altitudinea cea mai mare a ariei protejate, continuând spre nord cu interfluviul marcat de punctele Stâna de Runc (1359.2 m), vf. Selhișului (1209.3 m), Dl. Meleiu (1103 m), Dl. Caprei (1231.7 m), Dl Mare (1090 m), de unde limita se orientează spre vest, de-a lungul văii Dașor, trece pe la nord de vârfurile Seniu Mare (1096 m.) și Drăgușului (923 m), continuă apoi prin conturarea arealului rezidențial al localității Remeți și se îndreaptă spre localitatea Brătcuța, urmărind de data aceasta interfluviul dintre valea Brătcuța și valea Boiului. În localitatea Bratca limita trece pe la sud de zona rezidențială, urmărește apoi spre vest cursul Crișului Repede, trece pe la nord de Dl. Gropilor (464.9 m.) de la sud de localitatea Bălnaca, delimitează apoi pe la sud și vest arealul rezidențial al localității Șuncuiuș spre nord pe la est de Vf. Măgurii și continua până aproape de punctul numit Pe Mormânt (389.9 m.). Din apropierea localității Vadu Crișului, se orientează apoi spre est incluzând Dl. Tăcutului (412.8 m) și ulterior spre nord și vest, trece pe la sud de zona rezidențială a localității Vadu Crișului și continuă până la interfluviul ce desparte valea Gălășeni de cursurile subterane carstice de la sud de Vadu Crișului. De aici, limita ariei de protecție continuă spre sud pe un traseu ce traversează zona carstică Platoul Zece Hotare pentru ca apoi, după aproximativ 3.5 km, să se reorienteze spre sud-est, spre Groapa Sohodolului pe care o ocolește prin sud, apoi traseul devine foarte sinuos trecând prin bazinul superior al văii Măguran, continuând pe sub Dl. Dumbrăvii, apoi traversând Valea Făgetului și Valea Luncilor pe la sud de intrarea în peștera Moanei. De aici limita urmărește spre nord versantul drept al Văii Luncilor, lasă la exterior arealul cu locuințe al localității Bălnaca -Groși și continuă spre est până în apropiere de localitatea Bratca de unde se reorientează spre sud urmărind aproape fidel interfluviul dintre valea Brătcuții și depresiunea carstică Damiș- Ponoraș. Orientarea sudică a limitei ariei protejate se păstrează urmărind interfluviul ce desparte bazinul hidrografic al Crișului Repede de bazinul hidrografic al Crișului Negru (care drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de vârful Pietrele Dăicii (974.5 m) și de depresiunea carstică "La Acre", de unde continuă spre sud până la vf. Hodrângușa (1026.5 m) și Piatra Bulzului (912 m). De aici limita urmărește partea sudică a Lacului Leșu iar apoi continuă spre sud, pe un traseu sinuos care urmărește versantul drept al văii Iadului până la confluența cu Valea Runcului pe traseul căreia îl urmează în amonte până sub vf. Muncelașu, la punctul de închidere al perimetrului sitului.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie
Formațiunile metamorfice și cele sedimentare care intră în alcătuirea substratului geologic al teritoriului din Munții Vlădeasa și Munții Pădurea Craiului, peste care se suprapune aria de protecție avifaunistică, aparțin unității geotectonice și structurale denumită Autohtonul de Bihor sau Domeniul de Bihor. Acesta se compune dintr-un soclu metamorfic și magmatic, deschis de eroziune pe mari suprafețe (mai ales în partea inclusă Munților Vlădeasa), peste care este dispusă o cuvertură de depozite permiene și mezozoice predominant carbonatice, numit învelișul sedimentar (specific mai ales arealului din Munții Pădurea Craiului). La acestea se adaugă depozitele Cuaternare periglaciare, corespunzătoare Pleisocenului și fluvio- periglaciare, corespunzătoare Holocenului.
Soclul metamorfic al Autohtonului de Bihor include la rândul lui două serii de formațiuni cristaline, cunoscute sub numele de Seria de Someș și Seria de Arada, compuse în principal din roci dure, puternic metamorfozate.
Seria de Someș (cristalinul de Someș) - reprezintă orizontul cel mai profund al șisturilor cristaline prehercinice. Din punct de vedere tectonic și structural, el aparține Autohtonului de Bihor și include șisturi cristaline cu un metamorfism avansat, dar este anterior ca geneză comparativ cu magmatitele banatitice din Vlădeasa. Formațiunile care îl compun apar în partea sudică a teritoriului studiat, în bazinul superior al pârâului Brătcuța și pe versantul stâng al văii Iadului, la ieșirea din localitatea Remeți, în spațiul munților Pădurea Craiului și în partea amonte a bazinului râului Dașor, în cadrul Munților Vlădeasa. Aflorează pe suprafețe restrânse așa încât, suprafața însumată ocupată cu formațiuni ale seriei de Someș, ajunge la 824.71 ha, ceea ce înseamnă aprox. 4.77% din întregul ariei protejate. Include formațiuni cristaline de vârstă precambriană, (Anteproterozoic) compuse din micașisturi și paragnaise cu muscovit, biotit, granat și staurolit, la care se adaugă amfibolite și șisturi amfibolice. În mare parte, ansamblul cristalinului de Someș este străbătut de corpuri migmatitice metablastice.
Seria de Arada se suprapune peste cristalinul de Someș, situație în care se poate observa discordanța de metamorfism între șisturile cristaline, foarte dure mezometamorfice ale seriei de Someș și sișturile cristaline, mai puțin dure, epimetamorfice, ale seriei de Arada. La alcătuirea cristalinului de Arada participă mai multe tipuri de roci: șisturile sericito-cloritoase și șisturile sericito-cuarțitice în principal, la care se adaugă șisturi cuarțo-feldspatice și șisturi cuarțitice cu muscovit și biotit. Pe teritoriul ariei protejate, formațiunile seriei de Arada aflorează exclusiv pe partea dreaptă a văii Iadului, în bazinul superior al râului Dașor la sud- est de localitatea Remeți, parte care este inclusă integral masivului Vlădeasa. Ca dispunere în teritoriu, formațiunile seriei de Arada ocupă o suprafață de 855.66 ha care, raportat la întregul suprafeței arealului studiat, reprezintă 4.98%.
Se remarcă astfel o pondere echilibrată în ceea ce privește alcătuirea substratului ariei protejate a celor două tipuri de formațiuni cristaline, cele ale seriei de Someș și cele ale seriei de Arada.
învelișul sedimentar este un rezultat al depunerilor de sedimente în ritm sacadat și succesiv, pe o perioada lungă care începe la sfârșitul Paleozoicului (Permian) și durează până la sfârșitul Cretacicului din Mezozoic.
Învelișul sedimentar din aria domeniului de Bihor s-a păstrat foarte bine pe întinderi variate atât în spațiul montan al masivului Vlădeasa, dar mai ales pe zona aparținătoare Munților Pădurea Craiului, unde acoperă aproape în totalitate spațiul montan.
Formațiunile permiene apar pe un singur areal, situat în partea de sud-est a teritoriului ariei protejate, sub forma unei fâșii transversale peste valea Brătcuței, în bazinul superior al râului. Depozitele sunt alcătuite din brecii și șisturi cristaline cu matrice roșie, șisturi și gresii vermiculate și apar pe o suprafață restrânsă de doar 181.70 ha, ceea ce reprezintă 1.05% din suprafața totală protejată.
Formațiunile mezozoice care urmează Permianului sunt compuse dintr-o succesiune de roci care s-au depus în trei cicluri de sedimentare, cicluri corespunzătoare erelor geologice respective: Triasic, Jurasic și Cretacic. Fiecare ciclu începe cu o serie detritică (conglomerate, gresii și șisturi argiloase) după care urmează depozitele carbonatice.
Formațiunile triasice, la partea lor inferioară corespunzătoare triasicului inferior, sunt alcătuite din conglomerate, gresii cuarțitice și șisturi argiloase. Acestea aflorează pe cca. 692.83 ha. care reprezintă 4.03% din totalul arealului în studiu și apar ca o fâșie transversală peste valea râului Dașor, în partea superioară a bazinului hidrografic (în cuprinsul masivului Vlădeasa), apoi pe un alt areal la nord de Dl. Culmea Frunții și alte două areale, în partea superioară și inferioară a văii Brătcuța, ultimele trei zone de ocurență intrând în componența teritoriului Munților Pădurea Craiului.
Depozitele triasicului mediu sunt compuse din călcare vermiculate, dolomite superioare și călcare cu intercalații de șisturi argiloase, materiale depuse în Werfenian-Anisian și călcare albe masive și dolomite masive corespunzătoare Ladinianului. Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea ce înseamnă 2723.88 ha. În teren se prezintă sub formă de fâșii petrografice sau petice izolate care sunt localizate pe dreapta văii Iadului, în bazinul Dașorului (în Munții Vlădeasa), pe versantul stâng al văii Iadului sub vârfurile Dl. Culmea Frunții, Dl. Frântura Boții și Pietrele Dăicii, în partea mediană și inferioară a bazinului pârâului Brătcuța, în dreptul localității Bratca, sub Dl Gropilor de lângă Șuncuiuș și, în continuare, tot bazinul Mișidului în Dl. Dumbrăvii, în bazinul văii Măguran, în Dl. Coasta Cornilor și ocupă tot spațiul din Dl. Măgurii, toate acestea din urmă situate în jurul localității Șuncuiuș.
Depozitele sedimentate în Jurasic corespund celei de-a doua faze de depunere a materialelor constituite în principal din formațiuni carbonatice. Formațiunile jurasice aflorează pe o mare suprafață din teritoriul ariei protejate ce aparține masivului Pădurea Craiului și în grabenul de la Remeți.
Formațiunile Jurasicului inferior (Liassic) debutează prin depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee.
Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii petrografice continue în bazinul inferior al râului Dașor, în Munții Vlădeasa și pe versantul stâng al văii Iada, în bazinul mediu și inferior al pârâului Brătcuța, precum și pe suprafețe însemnate pe interfluviul dintre valea Groșilor și valea Luncilor, pe interfluviul dintre valea Mișidului (Luncilor) și valea Măguran și, sub formă de mici areale, la vest de localitatea Șuncuiuș.
Depozitele carbonatice ale Juarasicului mediu (Dogger) se găsesc răspândite sub formă de mici petice pe versantul drept al văii Iadului sub vf. Drăgușului, apoi pe versantul stâng sub vf. Dl. Cilmea Frunții, în partea mediană a bazinului pârâului Brătcuței și în extremitatea nord-vestică a teritoriului, sub Pădurea Socodolului. Ca suprafață deține 35.99 ha, ceea ce înseamnă doar 0.20% din total.
Jurasicul superior (Malm) este reprezentat exclusiv prin călcare, în mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad.
Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între barajul lacului Leșu și localitatea Remeți, atât pe versantul drept, cât și pe cel stâng al văii Iadului, apoi pe partea superioară a dealului Culmea Frunții, în bazinul inferior al văii Brătcuței, în partea superioară a bazinului văii Luncilor și ocupă cea mai mare parte a teritoriului ariei protejate situate la vest de localitatea Șuncuiuș.
Suprafața totală însumată ocupată de calcarele jurasic-superioare este de 2428.05 ha. care înseamnă 14.14% din teritoriul analizat.
Etapa de sedimentare din Cretacic începe în Hauterivian (Cretacicul inferior), când au loc depuneri de călcare negre cu characee și călcare cu gastropode și ostracode. La acestea se adaugă ceva mai târziu bauxite, călcare lacustre, marnocalcare și calcarenite. Barremianul include călcare albe masive și marnocalcare.
Depozitele cretacice inferioare ocupă o suprafață de 1114.5 ha, ceea ce reprezintă 6.49% din totalul ariei protejate.
Formațiunile cretacice superioare sunt diferențiate în funcție de zona apariției acestora. În Pădurea Craiului ele apar pe suprafețe restrânse, pe versantul stâng al văii Iadului sub Dl. Frântura Boții și la nord de Piatra Acră, iar pe versantul drept, apar pe interfluviul ce unește vârfurile Dl. Caprei, Dl. Meleiu, Dl. Mogoșii și Cicleu Selhișului. Sunt alcătuite din depozite de brecii, aglomerate și șisturi depuse în Senonian. Suprafața ocupată de acestea este de cca. 718.24 ha, adică 4.18% din totalul ariei protejate.
Celelalte formațiuni corespunzătoare Cretacicului superior sunt formațiuni rezultate din activitatea magmato-vulcanică laramică și sunt alcătuite din dacite, riolite și formațiuni vulcanogen sedimentare compuse din piroclastite, brecii tufogene, conglomerate vulcanice, tufite, brecii vulcanice și marne. Acestea sunt rezultatul activității magmato-vulcanice laramice ale cărei produse sub formă de corpuri intruzive și intruziuni magmato-vulcanice, sunt cunoscute sub numele de banatite.Ca localizare, apar pe versantul stâng al văii Iadului, între vârfurile Piatra Bulzului, Hodrângușa și Piatra Acră( la partea superioară) și Lacul Leșu, iar pe versantul drept ocupă tot spațiul amonte de localitatea Remeți. Ca suprafață, toate arealele cu roci magmato-vulcanice banatitice însumează 4557.52 ha, ceea ce reprezintă 26.54% din totalul ariei protejate.
Manifestările vulcanice banatitice au început în Laramic (finele Cretacicului) și au continuat și în Neozoic (Paleocen), prin depuneri de riolite și dacite cu riolite nediferențiate. Ocupă o suprafață destul de restrânsă, de 579.89 ha, adică 3.37% din întregul ariei protejate și apar ca două areale de mici dimensiuni pe partea inclusă Munților Vlădeasa, sub Dl. Mare și la nord de vf. Seniu Mare, iar pe partea Munților Pădurea Craiului, apar pe Dl. Frântura Boții și la sud de vf. Pietrele Dăicii.
În Neogen (Miocen) sunt depuse depozite de tufite grezoase, conglomerate tufacee, marne albe tufacee și argile, concentrate într-un singur areal, în nordul extrem al ariei protejate, la est de localitatea Vadu Crișului, între Dâmbu cel Mare și Dl. Tăcutului. Suprafața ocupată de depozitele miocene este foarte redusă însumând 319.93 ha, ceea ce înseamnă 1.86% din total.
În privința depozitelor Cuaternare se poate remarca varietatea acestora precum și zonele de apariție. Astfel, depozitele Pleistocenului inferior sunt reprezentate de: depozite coluviale, bolovănișuri, nisipuri, pietrișuri, iar cele ale Pleistocenului superior sunt localizate în principal la nivelul teraselor râurilor, în special pentru terasa de 25 m. altitudine relativă. Acestea sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase.
Tot din categoria formațiunilor cuaternare mai fac parte și depozitele deluviale, coluviale și proluviale, alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile cărora li se alătură depozitele de grohotișuri de la baza abrupturilor petrografice (calcaroase și non-calcaroase). În afara albiei văii Iadului unde aceste depozite apar ca o fâșie continua, pe tot traseul care străbate aria protejată, apariții de astfel de formațiuni, pe suprafețe mai extinse sau mai izolate se observă pe interfluviul dintre valea Brătcuță și valea Mișidului (Luncilor), apoi pe interfluviul stâng al văii Mișidului spre valea Măguran și sub forma a numeroase "petice" cu dimensiuni reduse, localizate în apropierea localității Vadu Crișului. Însumate, toate aceste areale ajung la o suprafață ocupată de 727.33 ha, ceea ce reprezintă 4.23% din totalul ariei protejate.2.2. Relief
Teritoriul ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadei se suprapune peste unitățile montane ale munților Pădurea Craiului și a masivului Vlădeasa. Limita dintre cele două zone montane o constituie Valea Iadei, așa încât, toată suprafața ariei protejate situate pe dreapta văii este parte componentă a masivului Vlădeasa, în timp ce suprafața de pe stânga, extinsă până la localitatea Vadu Crișului, se include spațiului montan al munților Pădurea Craiului.
Aria protejată ocupă o suprafață însemnată din ansamblul celor două spații montane, așa încât, teritoriul arealului protejat constituie o sinteză a caracteristicilor geologice, morfografice, morfologice și de mediu (climatice, hidrologice, pedologice și de vegetație) ale acestuia.
Așa cum s-a văzut deja (în partea de Geologie), constituția și structura geologică a celor două spații muntoase este foarte complexa, fiind reprezentate dominant de magmatite, însoțite de formațiuni cristaline și sedimentare în munții Vlădeasa și de roci carbonatice mezozoice, în munții Pădurea Craiului.
Tabel 5. Unitățile geografice principale și suprafața ocupată în cadrul ariei protejate
Partea ariei protejate inclusă masivului Vlădeasa însumează 7754.91 ha, ceea ce reprezintă 45.81% din întreg. Aici, rocile magmatice banatitice se înscriu în relief prin forme greoaie, masive, încadrate de văi tăiate adânc, așa cum este cazul văilor Iadului și Runcului (aceasta din urmă constituind limita sudică extremă a ariei protejate). Aspectele mai deosebite de relief le constituie prezența versanților abrupți și a suprafețelor structurale. În fapt, pe toată lungimea ei inclusă teritoriului protejat, Valea Iadului crează o alternanță de sectoare de chei și bazinete de eroziune în care sunt localizate așezări, așa cum este cazul satelor Remeți sau Munteni. Calcarele jurasice, cu toate că apar pe o suprafață foarte restrânsă, crează un relief atât exocarstic cât și unul endocarstic.
La întregirea peisajului geomorphologic au contribuit intens procesele de modelare din întreg spațiul montan. Aici se remarcă bine suprafața carpatică nivelată Măguri-Mărișel (sculptată în sarmațian) care include toate intefluviile înalte de pe dreapta văii Iadei. Atât pe valea principală cât și pe afluenții acesteia, apar în general trei nivele de umeri de vale, toate acestea incluse suprafeței de nivelare.2.3. Hidrografie
Teritoriul ariei de protecție avifaunistică se suprapune peste teritoriul a opt bazine hidrografice importante din care șapte sunt tributare Crișului Repede și unul, bazinul hidrografic Runcșor, este tributar râului Crișul Negru, care drenează Depresiunea Beiuș. Acest fapt are o mică importanță deoarece suprafața din bazinul hidrografic al râului Runcșor, inclusă ariei de protecție, este foarte redusă, de numai 13.41 ha, ceea ce înseamnă doar 0.07% din totalul ariei în studiu. Tot foarte redusă este și suprafața din bazinul hidrografic al râului Mniera, inclusă ariei de protecție avifaunistica, de doar 28.11 ha. adică 0.16% din total, teritoriu care se găsește la vest de Platoul Zece Hotare. Niciuna dintre cele două areale, al râului Runcșor și Mniera, nu deține vreun curs de apă permanent sau temporar și, ca urmare, importanța lor în hidrografia ariei de protecție avifaunistică este nesemnificativă.
Tabel 6. Caracteristici cantitative ale bazinelor hidrografice și ale râurilor din aria de protecție avifaunistică ROSPA0115
Bazinul hidrografic al văii Iadei, care deține peste 80% din cursurile de apă ce străbat aria protejată, face parte din bazinul mult mai larg al Crișului Repede. Râurile care formează rețeaua hidrografică a văii Iadei sunt în general râuri mici, atât ca suprafață a bazinului, cât și ca debite de apă și lungime, regimul lor de scurgere prezentând particularități legate de condițiile de mediu locale.
Numărul total al cursurilor de apă permanente și temporare de aici este de 351, însumând o lungime totală de 258.05 km. În privința raportului cursuri permanente/cursuri temporare, cursurile de apă permanente sunt în număr de 80 și însumează 119.10 km, în timp ce cursurile temporare sunt în număr de 271 și măsoară 138.95 km.
Indicele de sinuozitate are valori reduse și în acest caz, deoarece văile din acest areal sunt scurte, cu caracter torențial și cu pantă destul de înclinată a albiei. Doar râul Dașor (indice de sinuozitate de 1.43) și râul Leșu (indice de sinuozitate de 1.45) sunt ceva mai sinuoase comparativ cu celelalte din bazinul hidrografic al Iadei. Media valorilor sinuozității râurilor de aici este în jur de 1.23.
Pantele de curgere a râurilor din bazine au valori cuprinse între 5-20 de grade.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 2.37 km/kmp.
Potențialul hidroenergetic ridicat al bazinului hidrografic al văii Iadei a atras atenția încă de la începutul sec. XX. Un rol deosebit îl au acumulările permanente, realizate cu scopul valorificării potențialului energetic, regularizarea scurgerii, atenuarea perioadelor de ape mari, suplimentarea debitelor mici, asigurarea cu apă potabilă și industrială a utilizatorilor (ex. amenajarea hidrotehnică Leșu). Suprafața luciului de apă atunci când lacul este plin, este de 61.08 ha. În prezent, lacul Leșu este golit de apă în vederea unor lucrări de amenajare hidrotehnică.
Următorul bazin hidrografic analizat este cel al râului Brătcuța, a cărui limită față de bazinul Iadei este dată de interfluviul ce unește vârfurile Pietrele Dăicii (974.5 m), Dl. Frântura Boții (940 m) și Dl. Boții (967.9 m). Bazinul Brătcuței se extinde spre nord până la confluența râului cu Crișul Repede, în localitatea Bratca. Ca extindere, Bratcuța are un bazin de dimensiune medie între celelalte bazine hidrografice din aria de protecție avifaunistică, cu formă alungită, dispus pe direcție sud-nord.
Numărul total al râurilor de pe cuprinsul bazinului este de 30, însumând o lungime de 25.04 km, din care, râurile permanente în număr de 4 însumează 13.16 km, iar râurile temporare, 26 la număr, măsoară însumat 11.88 km.
Ca și în cazul Iadei, și aici indicele de sinuozitate are valori reduse din aceleași motive, cu văi scurte, cu caracter torențial și cu pantă destul de înclinată a albiei. Râul Brătcuța are o valoare a indicelui de 1.14, în timp ce, Valea Rusului are un indice de 1.03. Celelalte au valori și mai reduse, așa încât media valorilor sinuozității râurilor de aici este de 1.08.
Pantele de curgere a râurilor din bazine au valori cuprinse între 5 și chiar până la 30 de grade, în zona de obârșie a cursurilor de apă.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 1.52 km/kmp.
Bazinul hidrografic al văii Mișid este dezvoltat integral pe călcare, atât în partea lui superioară unde poartă numele de Valea Luncilor, cât și în bazinul inferior, unde confluează cu râul Crișul Repede, în amonte de localitatea Șuncuiuș. Prezintă pierderi parțiale de debit pe sectorul dintre Peștera Moanei și confluența cu pârăul Bocoi, cu apariția la suprafață a apelor în izbucul Brătcanilor, individualizându-se astfel o suprafață de difluență de 12.5 kmp (Orășeanu, 2016). Aval de confluența cu pârâul Șeșii, Mișidul are un regim temporar de curgere, datorat probabil infiltrărilor în subteran pentru a forma cursul de apă din Peștera Vântului.
În cadrul ariei de protecție avifaunistică, bazinul Mișidului deține un număr de 6 cursuri de apă, din care două permanente (Mișidul și pârâul Șeșii) și patru temporare, însumând o lungime totală de 9.10 km. Râurile permanente au împreună 7.09 km, în timp ce cursurile temporare au puțin peste 2 km.
Indicele de sinuozitate are de asemenea valori reduse, înregistrându-se 1.31 pentru Mișid și 1.13 pentru Pârâul Șeșii; celelalte văi au valori și mai reduse, astfel încât media valorilor sinuozității râurilor din acest bazin este de 1.10.
Pantele de curgere a râurilor din bazin au valori cuprinse între 5 și 20 de grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă, valorile sunt ușor mai ridicate.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 1.59 km/kmp.
Bazinul hidrografic al Crișului Repede, înțelegând prin aceasta doar sectorul dintre localitățile Bratca și Vadu Crișului, are în componență un număr de 17 cursuri de apă din care unul singur permanent, Valea Măguran, iar celelalte temporare. Râul Crișul Repede nu este considerat aici, el a fost tratat în partea de prezentare a caracteristicilor generale hidrografice ale ariei de protecție avifaunistică.
Lungimea totală a râurilor din acest bazin este de 14.48 km, din care cursul permanent al râului Măguran măsoară 1.52 km în timp ce cursurile temporare însumează restul de km. de cursuri de apă.
Deoarece văile sunt scurte, indicele de sinuozitate este redus; 1.16 pentru pârâul Măguran și 1.15 pentru cursul temporar Valea Groșilor. Media valorilor sinuozităților pentru toate râurile din acest bazin este de 1.09.
Pantele de curgere a râurilor din bazin au valori cuprinse între 5 și 15 grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă valorile sunt ușor mai ridicate, până la 20 de grade.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 0.74 km/kmp.
Bazinul hidrografic Dobrinești include doar cursuri temporare și subterane care drenează zona platoului carstic Zece Hotare. Numărul total de cursuri de apă de aici, doar subterane, este de 12, dintre care cele mai expresive sunt Pârâul Sohodolului și Pârâul Birtinului. Lungimea măsurată la suprafață a acestora este de 18.44 km., dar există posibilitatea ca rețeaua subterană să fie mai dezvoltată.
Cursurile de apă localizate la vest de Pârâul Birtinului aparțin sistemului carstic Aștileu, în timp ce Pârâul Sohodolului este tributar sistemului carstic, care debușează în Peștera Vadu Crișului. În privința pârâului Birtinului, acesta se formează dintr-un număr de cursuri scurte de apă și care se infiltrează difuz în călcare, distanța pe care reușesc să o parcurgă la suprafață fiind proporțională cu cantitatea de precipitații căzute. Apele infiltrate în sectorul amonte al pârâului participă la alimentarea cu apă a resurgenței din peștera Vadu Crișului, în timp ce apele din segmentul terminal alimentează, probabil, izvorul din Fundătura Birtinului. Extinderea suprafeței de difluență este de 2.5 km.
Bazinul hidrografic Borod este reprezentat printr-un număr mic de râuri, șase la număr, toate temporare și afluente de stânga ale Pârâului Borod, care nu intră pe teritoriul ariei de protecție avifaunistică. Indicele de sinuozitate are valori de 1.28 pentru râul Valea Sasului și 1.44 pentru un râu din apropiere. Media valorilor sinuozităților pentru toate râurile din acest bazin este de 1.21.
Pantele de curgere ale râurilor din bazin au valori cuprinse între 2 și 5 grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă, valorile sunt ușor mai ridicate, până la 10 grade.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 2.23 km/kmp.
Ultimele două bazine hidrografice care sunt incluse în teritoriul ariei de protecție avifaunistică, Runcșor și Mniera, au dimensiuni foarte reduse și, în plus, nu au cursuri de apă permanente sau temporare. Ca urmare, importanța lor din punct de vedere hidrografic este nesemnificativă.2.4. Pedologie
În cuprinsul ariei naturale protejate, au fost identificate următoarele categorii de soluri:
Tabel 7. Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor
Tabel 8. Soluri minerale condiționate de timp, în cadrul cărora se includ Cambisolurile.
Tabel 9. Soluri minerale condiționate de climatul temperat continental (moderat sau excesiv)
Tabel 10. Soluri minerale condiționate de climatul temperat umed
2.5. Clima
Aria avifaunistică R0SPA0115 se situează în climatul temperat continental cu ușoare influențe oceanice, caracteristic regiunilor vestice și centrale ale României (Sandu et al., 2008).
În regim multianual, temperatura medie lunară înregistrată la scara ariei de protecție avifaunistică R0SPA0115 a variat consistent datorită diferenței de altitudine din regiune, precum și efectului de umbrire apărut pe versanții nordici ca urmare a expoziției versanților. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 7,5 °C, s-au înregistrat temperaturi cu peste 2 °C mai mici în arealele sudice, cele mai înalte (4,9 °C) și respectiv mai mari în arealele nordice, mai joase (9,8 °C).
Situațiile cu îngheț pot apărea în 10 din cele 12 luni ale anului (septembrie-iunie) și că în intervalul octombrie-aprilie, este posibil ca temperaturile cele mai scăzute să coboare sub pragul de -10 °C.
În arealul analizat se cumulează în medie, în timpul unui an între 660 și 1035 l/mp de precipitații cu cantitățile mai mari în partea nordică, mai joasă, a ariei protejate și cele mai mici în partea sudică, mai înaltă. Tot în regim mediu multianual, cantitatea lunară de precipitații, variază în cadrul regiunii analizate de la 29...58 l/mp în luna cea mai puțin ploioasă (februarie), până la 89...143 l/mp, în luna cea mai ploioasă (iunie). Calculate la scara întregii regiuni, cantitatea medie lunară urcă de la 41 l/mp până la 112 l/mp. Cele mai mari cantități lunare și anuale de precipitații înregistrate au depășit cu mult valoarea medie, uneori acestea dublându-se sau chiar triplându-se, comparativ cu mediile multianuale, în special în lunile de toamnă, iarnă și început de primăvară. Este de remarcat faptul că deși în regim mediu multianual, numai în trei luni (mai-iulie) se depășește pragul de 100 l/mp, în cazul cantităților maxime înregistrate, în fiecare lună se pot cumula peste 110 l/mp, la nivelul mediu al regiunii, dar acestea au înregistrat local și valori de peste 300 l/mp. În aceste condiții, cantitățile anuale cele mai ridicate au fost între 950 și 1460 l/mp. Procentual, valorile maxime lunare sunt cu peste 100% mai mari decât cele medii, cu excepția lunilor aprilie și mai, când sunt cu 75-95% mai mari decât mediile multianuale.2.6. Elemente de interes conservativ de tip abiotic
Cel mai spectaculos element abiotoic din sit este reprezentat de relieful carstic.
Relieful format pe roci carstificabile este reprezentat prin aproape toate tipurile de forme și ansambluri carstice existente pe călcare. Microformele de tipul lapiezurilor, apoi dolinele uvalele și văile carstice caracterizează în totalitate relieful ariei protejate la vest de valea Iadei. Singurele formele de tip polie lipsesc din peisajul carstic al Pădurii Craiului. Dacă pentru relieful Munților Pădurea Craiului formele carstice dau nota dominantă, pe suprafețe restrânse, în legătură cu rocile carbonatice, apar și pe dreapta văii Iadului pe suprafața din aria protejată care aparține masivului Vlădeasa.
La formele exocarstice se adaugă și cele endocarstice (avenele și peșterile) care apar cu o frecvență foarte mare, între care unele dețin adevărate recorduri - peștera Vântului de lângă Șuncuiuș deține recordul de lungime între peșterile României, unde lungimea însumată a tuturor galeriilor ajunge la valoarea de 54 km.
În formarea acestui tip de relief, pe lângă elementele de ordin litologic și structural, un rol important l-au avut condițiile paleoclimatice și poziția unităților montane față de nivelul de eroziune al văii Crișului Repede din apropiere.
Dintre ansamblurile carstice importante care se includ ariei protejate, menționăm depresiunea de captare carstică de la Acre și platoul carstic Zece Hotare.
Depresiunile de captare carstică reprezintă forme des întâlnite în peisajul geografic al Munților Pădurea Craiului. Se formează la contactul dintre rocile impermeabile (non-carstice) și cele carbonatice, caracteristica morfologică principală fiind aceea că rețeaua hidrografică organizată pe roci impermeabile se "pierde" în subteran odată cu pătrunderea acestora în domeniul rocilor calcaroase. În relief apar ca niște cuvete depresionare a căror parte bazală este plată sau nu, localizate pe văi ale căror cursuri dispar în subteran prin ponoare.
În acest tip se include Depresiunea de la Acre, dezvoltată la vest de Lacul Leșu, fiind localizată între vârfurile Piatra Acră la nord și Hodrângușa la sud. Se înscrie în relief sub forma unei cuvete asimetrice de 1.6 km. lungime pe 0.8 km. lățime, al cărei terminus aval este în ponorul de sub abruptul format sub vf. Piatra Acră. Depresiunea de la Acre este una dintre cele mai mici (ca suprafață) forme de acest tip, dar situarea acesteia în partea de est a Munților Pădurea Craiului și apropierea de Masivul Vlădeasa au permis ca aceasta să fie localizată la cea mai mare altitudine (între 825 și 875 m) dintre toate depresiunile de captare carstică ale Pădurii Craiului.
Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ.
Depresiunea este sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de anticlinal, aflat între șisturile cristaline ale seriei de Someș la vest și rocile eruptive de tip Vlădeasa în partea estică. Nașterea depresiunii a fost generată și înlesnită ulterior de prezența unei falii secundare dezvoltată perpendicular pe falia Remeți, cu orientare de la nord- vest spre sud-est, localizată pe contactul dintre rocile non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea apei în subteran, chiar pe contactul carstic-noncarstic și dezvoltarea depresiunii în amonte de acest punct.
De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul perioadei Pleistocene, spre vatra depresiunii, cantități importante de depozite provenite în urma proceselor periglaciare. Astfel, actual, grosimea depozitelor de umplutură din baza depresiunii ajunge până la 25 m.
Platourile carstice prezente în Pădurea Craiului sunt rezultatul a două etape de nivelare, o etapă mai veche paleogenă, când a avut loc nivelarea formațiunilor calcaroase mezozoice și apariția suprafețelor nivelate și o a doua, neogenă, când suprafețele nivelate sunt fragmentate de rețelele hidrografice. În cazul teritoriului studiat, râurile care se orientau spre nivelul de bază coborât al Crișului Repede s-au adâncit puternic, lăsând suspendate arealele dintre ele, sub formă de platouri carstice, dintre acestea, cel mai reprezentativ fiind Platoul Zece Hotare.
Pe teritoriul ariei protejate, Platoul Zece Hotare reprezintă toată suprafața care se include arealului delimitat de localitatea Șuncuiuș (valea Măguran), râul Crișul Repede, localitatea Vadu Crișului și limita vestică a teritoriului în studiu.
Platoul este dezvoltat pe călcare Jurasic superioare pe cea mai mare parte, la care se adaugă câteva petice de călcare Cretacic inferioare și conglomerate gresii și argile jurasice, acestea din urmă fiind localizate în apropiere de Șuncuiuș.
Relieful carstic de aici se află într-un stadiu de evoluție avansat, cu un număr mare de doline, uvale, văi de doline și văi oarbe, între care apar masive carstice isolate, sub forma unor martori de eroziune carstică.
În funcție de modul în care formele carstice se asamblează, platoul carstic Zece Hotare este divizat în două compartimente: un compartiment vestic, situat la vest de valea carstică Groapa Birtinului, caracterizat de dezvoltarea deosebită a dolinelor și uvalelor și un compartiment estic care ocupă tot spațiul de la Groapa Birtinului până la Șuncuiuș, caracterizat de prezența văilor carstice (văile oarbe și văile dolinare). Apele care se pierd în subteran la nivelul compartimentului vestic ies la suprafață prin intermediul resurgențelor din valea Gălășenilor (situată în afara ariei de studiu) iar, cele care se pierd în subteran în compartimentul estic, ies la suprafață prin resurgența pe care o constituie peștera de la Vadu Crișului.
Formele endocarstice din platoul Zece Hotare sunt reprezentate printr-un număr mare de peșteri verticale (avene) și peșteri, dintre care peștera Vadu Crișului merită menționată prin potențialul turistic și interesul științific biospeologic pe care îl posedă.
Pe cuprinsul platoului, scurgerea de suprafață este aproape inexistentă, în schimb sistemele de drenaj carstic sunt bine reprezentate așa cum sunt cele din Groapa Birtinului, Izvorul din Fundătura Birtinului, Peștera Bătrânului, Peștera Vadu Crișului și resurgența de la Izbândiș. Văile carstice sunt prezente într-o mare varietate în cuprinsul ariei protejate. Defileele, văile în chei, văile oarbe, văile de doline apar cu o frecvență deosebită în special în partea ariei protejate care aparține Munților Pădurea Craiului.
Văile de tip chei și defilee - sunt un rezultat al adâncirii puternice datorită coborârii zonelor de subsidență din apropiere, în acest caz al zonei Vad-Borod, care a atras și determinat o dinamică deosebită a văilor afluente Crișului Repede. Prin adâncire văile și-au format sectoare de chei de subsidență periferică, cele mai adânci sectoare fiind localizate în partea aval a acestora și nu în amonte, așa cum ar fi normal. Așa este cazul cheilor Mișidului, Cheilor Brătcuței, Cheile Măguran-Izbândiș ș.a, a căror bazine de recepție se restrâng mereu prin organizarea unui număr crescut de drenaje subterane.
Defileul Crișului Repede - sculptat de râul cu același nume între confluența cu Iada și până la localitatea Vadu Crișului, este format dintr-o succesiune de sectoare de tip chei și bazinete depresionare de eroziune dezvoltate în zonele de confluență cu afluenții principali. Două sectoare sunt caracteristice. Primul este în amonte de localitatea Șuncuiuș la sud de Dl. Gropilor un sector de chei de cca. 3.25 km, caracterizat de versanți abrupți cu portale de peșteră impozante (ex. Portalul peșterii Ungurului) și confluența cu valea Mișidului. În amonte de Șuncuiuș, în versantul stâng al văii, este localizată Peștera Vântului. Al doilea sector este în aval de localitatea Șuncuiuș și continuă până la intrarea în localitatea Vadu Crișului. Este un sector de chei foarte pitoresc, cu versanți verticali, abri-uri, și peșteri (Peștera Vadu Crișului) străbătut de calea ferată care face legătura între Cluj-Napoca și Oradea.
Cheile Mișidului - suprapuse văii cu același nume, se desfășoară între confluența cu Valea Făgetului și confluența cu Crișul Repede. Pe tronsonul cheilor, valea are o lungime aproximativă de 2.5 km și se înscrie în relief sub forma unei văi adânci, unde energia de relief atinge valori cuprinse între 80-150 m, formă ușor curbată spre vest, cu versanți foarte abrupți și largi trene de grohotișuri la baza. Sunt sculptate în călcare și dolomite triasice și sunt străbătute de un curs de apă temporar (debite bogate iarna și primăvara și posibilitatea de dispariție a apei pe perioada de vară și toamnă), cu o pantă de curgere de 3.4%. În perioadele ploioase, apele cresc mult și adesea schimbă morfologia albiei, de aceea cheile pot fi străbătute doar pe jos și numai în perioadele cu ape mici.
Cheile Brătcuței - se dezvoltă pe cursul râului cu același nume, în partea aval a acestuia, între confluența cu Valea Rusului în amonte și localitatea Bratca în aval. Cheile sunt formate în călcare și dolomite triasice și în călcare jurasice. Au o lungime de 4.4 km, o panta medie de curgere de 2.3%, iar cursul de apă ce le străbate are caracter permanent deoarece bazinul de recepție al râului este dezvoltat pe șisturile cristaline din amonte. Și aici valorile adâncimii fragmentării sunt cuprinse între 80-150 m. La partea superioară a versanților cheilor, morfologia este dată de prezența unor țancuri, stâlpi și abrupturi calcaroase, cu trene de grohotișuri fixate de vegetație sau nu, iar în jumătatea inferioară se constată un număr mare de izvoare plasate la diferite cote altitudinale prin care debușează în vale apele care se pierd în dolinele și uvalele ce se găsesc pe platourile situate de o parte și alta a cheilor.
Cheile Brătcuței se deosebesc de celelalte din Pădurea Craiului prin faptul ca s-au format în principal prin eroziune lineară în timp ce celelalte au evoluat prin procese de captare carstică. Sub denumirea de Cheile din Valea Iadei sunt cunoscute toate tronsoanele de chei aflate pe cursul acestei văi și pe afluenți.
Primul sector de chei este cel cuprins între Valea Servinoasa în amonte și Valea Boții în aval, un sector de chei de cca. 2.7 km lungime, mărginit de o parte și alta de o serie de abrupturi calcaroase, țancuri și pereți verticali. Energia de relief aici atinge valori de 200 m. Pe versanți, la diferite nivele se deschid numeroase intrări de peșteri active sau fosile prin care ieșeau la suprafață apele ce se infiltrau în subteran prin dolinele de pe platourile superioare. Se remarcă aici un număr foarte mare de forme carstice, doline, izvoare carstice avene și peșteri.
Alte sectoare de chei s-au dezvoltat pe lungimi de 200-300 m., atât pe râurile afluente de dreapta ale Iadei cât și pe cele de stânga. Dintre acestea, menționăm cheile de pe văile Servinoasa, Izvorului și Dașorului, în toate cazurile partea amonte a bazinelor hidrografice fiind dezvoltată pe roci impermeabile iar la contactul cu calcarele, unele dintre cursurile de apă se pierd în subteran și revin la suprafață fie în amonte fie în aval de confluența cu Iada. În perioadele cu precipitații abundente, cursurile de apă care străbat aceste sectoare de chei au un caracter permanent.
Văile oarbe sunt un rezultat al captărilor carstice, caz în care cursul de apă dispare într-un ponor la baza unui abrupt calcaros care marchează punctul aval terminus al unei văi active, temporare sau seci. În Munții Pădurea Craiului, exemplele de văi oarbe sunt numeroase, la fel și în cuprinsul ariei protejate, dintre care o remarcăm pe cea mai spectaculoasă și anume valea oarbă din Depresiunea de la Acre, cu pierderea la baza abruptului calcaros de deasupra ponorului de la Acre. În cuprinsul ariei protejate, există și alte cazuri de văi oarbe, dar aici amploarea fenomenului carstic este mai redusă, ca în cazul unor afluenți de dreapta ai văii Mișidului.
Văile de recul (sau văile în fund de sac) sunt reversul văilor oarbe și apar mai ales în cazul resurgențelor. Văile de recul apar la baza unor abrupturi calcaroase sub forma unor izbucuri, izvoare sau din peșteri și își continuă apoi curgerea pe roci în general necarstificabile. O caracteristică a acestora este faptul ca sunt mai scurte și apar într-o frecvență mai mică, în general la periferia zonelor carstice. Astfel de exemple sunt numeroase în arealul protejat din Pădurea Craiului, de amintit aici Izbucul Izbândiș (Șuncuiuș).
Văile de doline apar acolo unde dolinele se "înșiruiesc" pe un aliniament care, cel mai adesea reprezintă traseul unei fracturi (falii) existente în substrat. Calcarele din Pădurea Craiului sunt puternic afectate de procese de fracturare și faliere. Prezența faliilor permite drenarea în subteran a cursurilor de apă permanente de la suprafață. Ca urmare a pierderii în subteran a apei de suprafață, în timp, suprapuse direcției faliei, apar dolinele a căror dispunere urmărește fidel traseul faliilor. Cele mai caracteristice exemple de văi dolinare apar în aria protejată, la vest de localitatea Șuncuiuș, pe platoul Zece Hotare, cu o mare frecvență la vest de Dâmbu Rădăcini și Pădurea Socodolului. Aici apar un număr foarte mare de doline, cele mai multe dintre ele aliniate sub forma văilor dolinare.
Forme de relief exocarstice. Relieful ariei protejate este completat de frecvența deosebită a formelor exocarstice, prezente așa cum este firesc, în special pe partea din aria protejată inclusă Munților Pădurea Craiului.
Dolinele - sunt forme de relief de tip pâlnie, circulare, având dimensiuni foarte diferite (de la 1-2 m. în diametru și 1/2 m adâncime, până la sute de m. în diametru și zeci de m în adâncime), care apar acolo unde există în substrat o dispunere în cruce a fisurilor și fracturilor ce afectează calcarele. Punctul de încrucișare a fisurilor este locul prin care apa de la suprafață este drenată în subteran, astfel că toate dolinele au un punct de pierdere (ponor) a apei în subteran, la baza pâlniei. Dolinele sunt foarte frecvente în peisajul din Pădurea Craiului, evident fiind legate de prezența calcarelor în subteran. Frecvența mare de apariție a acestora se remarcă în zona platoului carstic Zece Hotare, unde acestea sunt răspândite pe cca. 80% din suprafața platoului și în Dl. Culmea Frunții din bazinul văii Iadei.
Uvalele - sunt forme de relief carstice, depresionare, superioare ca dimensiune dolinelor. Cel mai adesea, uvalele iau naștere prin asocierea mai multor doline în dezvoltarea lor, dar sunt cazuri în care uvalele se dezvoltă direct, ca atare, fără să fie implicate dolinele. Exemple frumoase de uvale se găsesc pe platoul Zece Hotare în partea de vest și de sud a dealului Dâmbu Răcăciunii și în Groapa Sohodolului. Un alt exemplu de uvală se află pe suprafața dealului Culmea Frunții din bazinul văii Iadei. În toate aceste cazuri, uvalele au luat naștere prin unirea dolinelor în timpul dezvoltării acestora.
La acestea se adaugă microformele de relief exocarstice de tipul lapiezurilor, care apar pe suprafețe foarte mari, fie izolate fie sub forma câmpurilor de lapiezurii. Se prezintă sub forma unor șanțulețe de dimensiuni reduse (câțiva zeci de cm. lungime și adâncime) sculptate de apa de șiroire prin mecanismul de coroziune carstică. Frecvența de apariție a lor este legată de prezența calcarelor la suprafață, ca urmare, acestea apar cu precădere în zona platoului Zece Hotare, Valea Mișidului, Piatra Acră și Dl. Culmea Frunții.
Forme endocarstice - Peșterile. Geneza peșterilor este foarte variată în funcție de condițiile tectonice, petrografice și structurale ale calcarelor dintr-o anumită zonă. Totuși tectonica din călcare și prezența apei sunt condiții esențiale în apariția și dezvoltarea peșterilor.
În Munții Pădurea Craiului există un număr foarte mare de goluri carstice (de ordinul sutelor) representative, cunoscute ca peșteri. Dintre acestea, o parte se găsesc localizate în zona arealului protejat. Nu vom face o analiză exhaustivă a acestora ci vom semnala câteva care prin geneză, dimensiune, importanță științifică și atracție turistică constituie obiective valoroase ale ariei protejate.
Peștera Vântului - localizată la baza unui abrupt calcaros pe versantul stâng al Crișului Repede în amonte de localitatea Șuncuiuș. Lungimea însumată a galeriilor care formează peștera ajunge la 54 de kilometri. Acestea sunt dispuse pe patru niveluri (etaje) dintre care cele trei superioare sunt fosile (fără apă) iar ultimul, cel inferior este activ. Peștera a luat naștere prin infiltrarea în călcare a apelor din valea Mișidului și sculptarea nivelurilor peșterii în funcție de evoluția în adâncime a văii. Peștera este pitorească, cu o faună de insecte cavernicole bogată și nu este deschisă turismului de masă. Este foarte valoroasă din punct de vedere științific, prezentând numeroase forme și fenomene carstice interesante.
Peștera Vadu Crișului este situată în versantul stâng al Crișului Repede, având intrarea la baza unui abrupt calcaros. Peștera reprezintă resurgența unui volum important din apele ce se pierd la nivelul platoului Zece Hotare, ape care, după ce străbat întreaga peșteră, se varsă în Crișul Repede sub forma unei frumoase cascade. Abruptul cascadei este format pe un con de travertin care s-a format la intrarea în peșteră. Peștera are o singură galerie importantă, care în prima parte a golului subteran are două niveluri, unul fosil, cel superior și unul active, străbătut de apa pârâului din peșteră. Apa din peșteră provine în principal dintr-o peșteră situată pe platoul Zece Hotare, numită Peștera Bătrânului, dar așa cum am arătat și alte pierderi de apă de pe platou completează volumul de apă al cursului subteran. Peștera este deschisă turismului de masă dar constituie și un important obiectiv științific.
Peștera Bătrânului - este localizată la sud-vest de Groapa Sohodolului. Intrarea în peșteră se află la baza unui abrupt calcaros în care pătrunde valea Peștireului, vale cu caracter temporar activă, care vine dinspre sud vest și care, datorită pierderii în peștera Bătrânului formează o vale oarbă. Rețeaua subterană de galerii are în jur de 1500 m, și este compusă din două galerii: una temporar activă a cărui apă, după ce străbate peștera și se pierde în subteran, reapare în capătul amonte al peșterii Vadu Crișului pe care o străbate integral și o a doua galerie, uscată (fosilă) dezvoltată deasupra celei cu apă. Galeria fosilă este bogat concreționată și are un cavernament cu săli foarte înalte (35 m). Peștera este importantă din punct de vedere biospeologic având o faună bogată de coleoptere cavernicole. Accesul și vizita peșterii este dificilă de aceea este recomandată doar celor antrenați.
Peștera Moanei - este localizată pe versantul stâng al văii Luncilor din bazinul mijlociul al văii Mișidului. Are o deschidere impozantă situată la cca. 15 m deasupra axului văii. Peștera este active, fiind străbătută de apele care se infiltrează în subteran, la nivelul platoului carstic Damiș-Ponoraș, aflat pe partea dreaptă a văii Luncilor. Lungimea însumată a golului subteran este de 1232 m, cu un cavernament destul de spațios dezvoltate în lungul unei diaclaze. Peștera este deschisă marelui public doar pe primii 120 m de la intrare; după acest punct, peștera continuă cu o porțiune dificilă, prin apă, nerecomandată celor fără echipament și antrenament. Peștera este importantă prin artefactele de origine preistorică aflate în interior (ceramică apărținând culturii Coțofeni), care acum se află la Muzeul Țării Crișurilor de la Oradea. În plus, morfologia peșterii ridică numeroase probleme de ordin științific, interesante pentru specialiști.
Peștera cu Apă din Valea Leșului, după cum îi spune și numele, este localizată pe versantul drept al văii, la circa km amonte de confluența acesteia cu Iada. Intrarea în peșteră este parțial blocată de un baraj natural, în spatele căruia, apele subterane ce ies din peșteră, formează un lac. Peștera are o lungime de 1295 m și este compusă dintr-o singură galerie importantă, cu foarte puține diverticule, străbătută de apele care, după ce se pierd în ponorul de la Acre, ies în capătul amonte al peșterii. Este vestită datorită morfogenezei, care prezintă forme interesante din punct de vedere geomorfologic (tavanul plan-orizontal) și bogăția de concrețiuni din partea finală a peșterii. Nu este recomandată turiștilor neechipați pentru explorarea galeriilor cu apă.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
Ca termen general, ecosistemul reprezintă "un ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici", sau "o unitate naturală care include toate organismele vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc". Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii.
Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într-un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, cum ar fi gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul, la diverse scări spațiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem și habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/EEC propune o clasificare a habitatelor europene - sistemul Natura 2000, precizat ulterior în edițiile manualului european de interpretare, punându-se accent în special pe cele rare, amenințate și care necesită luarea unor măsuri de protecție. Sistemul european de referință pentru habitate este EUNIS Habitats.
Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/EEC ca "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale" și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.
La nivel de peisaj în R0SPA0115 există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști xerice și aluviale, fânețe și ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare.
Tabel 11. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate
3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată
În formularul standard NATURA 2000 al sitului Natura 2000 ROSPA0115 nu sunt menționate habitate de interes comunitar.3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată
Situl Natura 2000 ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și enumerate în anexa I a Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, astfel:1. Actitis hypoleucos2. Aegolius funereus3. Alauda arvensis4. Alcedo atthis5. Anthus trivialis6. Apus melba7. Aquila chrysaetos8. Bonasa bonasia9. Bubo bubo10. Buteo buteo11. Crex crex12. Dendrocopos leucotos13. Dendrocopos medius14. Dryocopus martius15. Falco Subbuteo16. Ficedula albicollis17. Ficedula parva18. Glaucidium passerinum19. Lanius collurio20. Lullula arborea21. Luscinia luscinia22. Miliaria calandra23. Pernis apivorus24. Picus canus25. Strix uralensis
Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000 R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anilor 2018 și 2019 nu a fost identificată specia Bubo bubo.3.3.1. Avifauna3.3.1.1. Ficedula parvaA. Date generale ale speciei Ficedula parva
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.2. Aquila chrysaetosA. Date generale ale speciei Aquila chrysaetos
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.3. Picus canusA. Date generale ale speciei Picu canus
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.4. Dendrocopos mediusA. Date generale ale speciei Dendrocopos medius
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.5. Ficedula albicollisA. Date generale ale speciei Ficedula albicollis
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.6. Alcedo atthisA. Date generale ale speciei Alcedo atthis
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.7. Pernis apivorusA. Date generale ale speciei Pernis apivorus
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.8. Bonasa bonasiaA. Date generale ale speciei Bonasa bonasia
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.9. Crex crexA. Date generale ale speciei Crex crex
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.10. Glaucidium passerinumA. Date generale ale speciei Glaucidium passerinum
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.11. Aegolius funereusA. Date generale ale speciei Aegolius funereus
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.12. Strix uralensisA. Date generale ale speciei Strix uralensis
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.13. Dryocopus martiusA. Date generale ale speciei Dryocopus martius
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.14. Lullula arboreaA. Date generale ale speciei Lullula arborea
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.15. Lanius collurioA. Date generale ale speciei Lanius collurio
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.16. Bubo buboA. Date generale ale specie Bubo bubo
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.17. Dendrocopos leucotosA. Date generale ale specie Dendrocopos leucotos
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.18. Actitis hypoleucosA. Date generale ale specie Actitis hypoleucos
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.19. Alauda arvensisA. Date generale ale specie Alauda arvensis
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.20. Anthus trivialisA. Date generale ale specie Anthus trivialis
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.21. Apus melbaA. Date generale ale specie Apus melba
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.22. Buteo buteoA. Date generale ale specie Buteo buteo
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.23. Falco subbuteoA. Date generale ale specie Falco subbuteo
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.24. Luscinia lusciniaA. Date generale ale specie Luscinia luscinia
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.3.1.25. Miliaria calandraA. Date generale ale specie Miliaria calandra
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată
4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale
Situl Natura 2000 ROSPA0115 Defileul Crișul Repede - Valea Iadului se suprapune peste teritoriul a zece unități administrativ-teritoriale, dintre care nouă se află în județul Bihor (Borod, Bratca, Budureasa, Bulz, Căbești, Curățele, Măgești, Șuncuiuț și Vadu Crișului) și una în județul Cluj (Poieni).
Tabel 12. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate
Tabel 13. Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, populația celor zece unități administrative teritoriale a căror suprafață se suprapune peste cea a ariei naturale protejate se află într-o ușoară scădere, de la 34.396 de indivizi înregistrați în 2010, la 32.661 în 2018; scăderea numărului populației (după domiciliu) a fost înregistrată în toate cele 10 localități.
Așa cum se poate observa din următoarele două tabele, ușoară scădere a populației poate fi explicată de faptul că, în general, numărul nașterilor pe parcursul unui an a fost mai mic decât numărul deceselor înregistrate, atât dacă ne uităm la anii de referință (2010 și 2015), cât și la anul de analizat. Scăderea populației mai poate fi explicată, de asemenea, de faptul că mulți dintre tineri decid să își schimbe domiciliul (în mediul urban sau străinătate).
Tabel 7. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Tabel 8. Mortalitate - Numărul persoanelor decedate, pe parcursul unui an
Tabel 9. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Tabel 10. Utilități publice din anul 2017, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Tabel 11. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2017 pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Principalele domenii de activitate din cele 10 localități care se suprapun teritorial peste situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului sunt: comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (cod CAEN 4711); transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 4941); lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (cod CAEN 4120).
Tabel 12. Numărul total al firmelor după forma de organizare și principalele domenii de activitate din interiorul unităților administrativ-teritoriale analizate
Tabel 13. Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
4.1.2. Factorii interesați
Studiul opiniilor actorilor sociali este important pentru a înțelege cum diferite grupuri de interes și actori sociali cu interes în sit, sau în vecinătatea ROSPA0115 se raportează la acest spațiu. Momentul elaborării planului de management este foarte propice pentru a înțelege și a îngloba părerile actorilor sociali în faza incipientă de dezvoltare a planului de management.
Analiza factorilor interesați a urmat trei direcții principale:
● identificarea actorilor sociali
● aflarea opiniilor lor față de aria protejată vizată
● analiza opiniilor
Acest tip de studiu este relevant pentru că, așa cum s-a arătat la nivel european, implementarea rețelei Natura 2000 a cauzat conflicte în mare parte. Înțelegerea opiniilor și dorințelor actorilor implicați este un pas important în a îngloba și coopta populația locală pentru un proces participativ. Nevoia unei astfel de abordări a venit în urma efectelor negative constatate în cazul în care populația locală contestă managementul siturilor Natura 2000, respingând măsurile acestora deoarece sunt bazate doar pe principiile experților ecologici, predefinite, ignorând criteriile socio-economice ale zonei (Blondet et al. 2017).
Există o distanță și un conflict considerabil între ecologiști, comunități locale și activități economice, deoarece extinderea rețelei Natura 2000 s-a făcut pe considerente exclusiv de științe ecologice, ignorând comunitățile locale și blocând, printre altele, proiectele de dezvoltare (Ioja et al. 2015). Studiile indică faptul ca implicarea diferiților actori sociali duce la un rezultat pozitiv social (Young et al. 2013).
Exemple din diferite situri Natura 2000 arată ca fiind pozitivă participarea actorilor sociali, deoarece astfel se integrează cunoștințele locale despre natură și ecosistem, iar deciziile luate ulterior vor avea mai mare legitimitate și acceptare și pot să ducă la o relație de încredere între public și autorități. Pe de alta parte, pot exista efecte negative: anumite interese particulare ale unui grup anume să fie preponderente, în timp ce altele să fie neglijate. Participarea nu garantează o creștere a eficienței în cazul în care există deja conflicte nerezolvate (Blondet et al. 2017).
În procesul de elaborare a planurilor de management este necesar să se cunoască și înțeleagă opiniile actorilor sociali implicați. Prin urmare, analiza în cadrul prezentului studiu a avut ca scop identificarea grupurilor implicate, aflarea opiniilor și analiza acestora pentru ca viitorul plan de management să includă contextul local și să reprezinte și perspectivele socio-umane, nu doar cele ecologice.
În vederea identificării actorilor sociali și a opiniilor acestora față de ariile protejate vizate, s-a folosit parte din metodologia utilizata la nivel european în alte asemenea cazuri (Austria, Marea Britanie, Germania, Franța, Olanda, Spania) (Blondet et al. 2017). Studiul are la bază ca metodă principală de colectare a datelor interviul semi-structurat. Acesta a avut ca obiective:1. identificarea actorilor sociali2. formularea viziunii de management a acestor actori sociali3. identificarea nevoilor față de site.
S-a aplicat un set de 24 interviuri, interviuri care au fost realizate cu reprezentanți din partea factorilor de interes local: reprezentanți ai administrației publice locale, reprezentanți din sectorul privat, proprietari și utilizatori ai terenurilor, membri ai comunității locale.
Tabel 21. Factori interesați
Tabel 22. Analiza factorilor interesați I
Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune și 3 practici foarte bune.
Tabel 23. Analiza factorilor interesați II
4.2. Utilizarea terenului
Modul de utilizare a terenurilor reprezintă un parametru dinamic, în continuă schimbare a realității teritoriale. Dinamica este marcată atât sezonier, cât și în contextul actual al dezvoltării teritoriale susținute. Diferențierile sunt impuse de o serie de factori: tipul de relief specific zonei colinare, petrografia substratului, topografia terenului, vegetație, tipuri de soluri și tradiția unor intervenții antropice specifice.
Eforturile de inventariere a utilizării terenurilor se fac atât la nivel european de către EEA (European Environmental Agency), cât și la nivel național de către statele membre , în scopul îmbunătățirii bazei de date Corine Land Cover. Sistemul de clasificare a acoperirii terenurilor - Land Cover Classification System (LCCS) - a fost dezvoltat de către FAO și UNEP și permite comparații ale claselor de acoperire a terenului fără a ține cont de scară, tipul de folosință, metoda de colectare a datelor sau localizarea geografică. Este un sistem flexibil, aplicabil pe toate zonele climatice și pe toate condițiile de mediu.
Conform prevederilor reglementate de către cadrul legislativ, terenurile de orice natură se împart în cinci categorii de destinație: terenuri cu destinație agricolă; terenuri cu destinație forestieră; terenuri aflate permanent sub ape; terenuri aferente intravilanelor; respectiv terenuri cu destinație specială. La rândul lor, fiecare dintre cele cinci categorii majore de teren fac trimitere la următoarele categorii de folosință:– terenuri agricole: arabil, vii, livezi, fânețe, pășuni;– terenuri cu destinație forestieră: păduri, terenuri destinate împăduririi, tufărișuri și mărăcinișuri, perdele de protecție, terenuri care servesc nevoilor de cultură, producție și administrație silvică, cele destinate hranei vânatului din unitățile silvice, precum și cele date în folosință personalului silvic;– terenuri aflate permanent sub ape: ape curgătoare, ape stătătoare (inclusive lacuri de acumulare), marea teritorială și marea interioară;– terenuri din intravilan: se includ toate categoriile, indiferent de categoria de folosință, situate în perimetrul localităților urbane și rurale;– terenurile cu destinație specială: căile de comunicație rutiere, căile ferate, terenurile ocupate cu construcții (inclusiv amenajări hidrotehnice) și curți, terenuri degradate și neproductive.
În urmă cu mai bine de un deceniu, EEA (European Environmental Agency) a dezvoltat o bază de date privitoare la modul de utilizare a terenurilor din mai multe state, printre care și România. Orice modificare mai mare de 5 ha survenită în modul de acoperire a terenurilor, este cuantificată și cartografiată, indiferent de locație. Totuși, în contextul unei analize detaliate asupra modului de utilizare a terenurilor, baza de date Corine Land Cover nu răspunde pe deplin rigorilor științifice reclamate de către obiectivele propuse. În cadrul proiectului de față, modul de utilizare a terenurilor a fost identificat prin digitizarea parcelelor APIA, rectificate ulterior, având ca suport ortofotoplanuri din anul 2018.
În cadrul teritoriului protejat integrat, au fost identificate următoarele categorii de folosință a terenurilor:– terenuri agricole: arabil, livezi, pășuni și fânețe; o terenuri cu destinație forestieră;– terenurile cu destinație specială: căile de comunicație rutiere, terenuri degradate, terenuri ocupate cu construcții, amenajări hidrotehnice.
Tabel 24. Lista tipurilor de utilizări ale terenului în sit
4.3. Situația juridică a terenurilor
Din totalul de 17162 ha, 4933.03 ha sunt întabulate (28,74%), având deci regim de proprietate cunoscut, respectiv 12228.97 ha sunt neintabulate (71,26%), cu regim de proprietate necunoscut.
Tabel 25. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate
4.4. Administratori, gestionari și utilizatori
Tabel 14. Informații privind administratorii/gestionarii:
4.5. Infrastructură și construcții
Tabel 15. Numărul locuințelor existente la sfârșitul anului 2017 (și anii de referință 2010 și 2015)
Sursa: Institutul Național de Statistică
Deși există o ușoară scădere a numărului locuitorilor din cele zece UAT-uri, aproape în toate localitățile, numărul locuințelor existente a crescut din 2010 până în 2017, ceea ce ne duce cu gândul la o restructurare a modului de organizare a gospodăriilor, datorită faptului că numărul membrilor în gospodărie a scăzut.
Tabel 28. Tipuri de construcții în funcție de proprietate la finalul anului 2017
Sursa: Institutul Național de Statistică
În ultimele două decenii, numărul unităților școlare din cadrul UAT -urilor analizate a scăzut foarte mult. Diminuarea numărului de unități de învățământ, în special a grădinițelor, a survenit în primii ani după schimbarea regimului politic; în ultimii 7 ani, schema unităților școlare a rămas aproape aceeași.
Tabel 16. Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tabel 17. Unitățile școlare, în interiorul celor 10 UAT-uri, pe niveluri de educație:
Sursa: Institutul Național de Statistică
Dacă în 1995 încă existau dispensare medicale în proprietate publică, datorită schimbărilor legislative, acestea au fost înlocuite de cabinetele medicilor de familie, ce se află în proprietate privată. În ultimii ani, s-a extins numărul farmaciilor private aproape în toate localitățile, dar și numărul cabinelor stomatologice private. Dacă în 1995 niciuna dintre localități nu avea cel puțin un cabinet stomatologic (public sau privat), la sfârșitul anului 2017, numărul total al acestora era de 15.4.6. Patrimoniu cultural
La nivelul unităților administrativ-teritoriale de pe suprafața sitului ROSPA0115, există câteva monumente istorice înscrise în patrimoniul cultural național al României.
Tabel 31. Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tabel 18. Obiective din repertoriul arheologic național
Sursa: Institutul Național de Statistică
Atât bunurile din patrimoniul cultural, cât și siturile arheologice din localitățile sus-menționate ar putea reprezenta puncte de interes turistic (având totodată efecte benefice asupra economiei locale, dar și posibile efecte negative asupra ariei naturale urmare a activităților turistice generate, dacă aceste activitățile nu ar fi gestionate corespunzător).
În cazul intervențiilor în zonele de protecție ale obiectivelor culturale care se suprapun cu aria naturală protejată ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-V alea Iadului se va respecta legislația în vigoare privind patrimoniul cultural, inclusiv obținerea avizului Ministerului Culturii. Măsurile de conservare pentru speciile de păsări, propuse în prezentul plan de management, nu interferează cu infrastructura patrimoniului cultural.4.7. Obiective turistice
Din punct de vedere al exploatării turistice, situl face parte dintr-o zonă cu flux mare de vizitatori și timp relativ redus de ședere predilectă pentru activități de recreere în natură cu caracter activ și/sau educativ de durată scurtă (weekend/vizite de 1 zi). Localizarea acestei zone de-a lungul Defileului Crișului Repede ce tranzitează zona, determină în bună parte caracterul turistic. Astfel, infrastructura turistică și tipul de servicii trebuie să răspundă unuia dintre tipurile principale de vizitare a acestei zonei: un volum mare de vizitatori într-un interval de timp limitat (o zi).
Zona poate oferi o experiență de tip educativ în aer liber vizitatorilor de o zi, dar și turiștilor ce își petrec mai multe zile în destinație. Tipurile de activități ce se pot realiza în această zonă sunt următoarele: drumeție, rafting, cățărare, speoturism, (picnic), camping, team-building, tabere copii, via-ferrata, tiroliană, rapel, observarea florei și faunei sălbatice (inclusiv păsări), fotografie în natură, cu posibilitate de vizitare de ateliere de olărit (Vadu Crișului). Datorită reliefului accidentat, cicloturismul nu este o activitate adecvată, bicicleta fiind însă un posibil mijloc de acces spre defileu.
Poteci tematice
Poteca tematică "Poveștile pădurii"
Poteca tematică cu o lungime de aproape 4 kilometri este situată pe versantul drept al Defileului Crișului Repede în apropierea localității Vadu Crișului și oferă o serie de priveliști spectaculoase. Panourile informative sunt menite să ofere călătorului informații despre importanța crucială a pădurii ca ecosistem. De asemenea, sunt aduse la cunoștința călătorului și o serie de reguli care trebuie respectate la parcurgerea unui traseu turistic prin pădure și faptul că poteca tematică se află într-una din cele mai vechi rezervații naturale din județul Bihor.
Poteca tematică "Fără nici o urmă!"
Poteca are aproximativ 2,5 kilometri și urmărește traseul "punct roșu", pe malul stâng al Crișului Repede, din Vadu Crișului până la Peștera Vadu Crișului. De-a lungul potecii sunt montate 6 panouri care prezintă norme de comportament în natură, inspirate de principiul "Leave no trace!"
Poteca tematică 'Viețuitoare din pădure"
Poteca are o lungime de aproximativ 3 kilometri și pornește din Poiana Frânturii, chiar după podul suspendat care duce la Peștera Vântului. Ruta urcă o culme domoală și coboară în Valea Mișidului, fiind accesibilă tuturor turiștilor. De-a lungul parcursului sunt montate 7 panouri informative, care prezintă flora și fauna pădurii, specifice Munților Pădurea Craiului.
Poteca tematică "O zi din viața unui păstrăv"
Poteca tematică conține 8 panouri informative trilingve (română, maghiară și engleză), cu legătură între ele, referitoare la păstrăv, o specie umbrelă pentru apele montane la nivel național, cu trimitere către speciile protejate din aria protejată Valea Iadului.
Tabel 33. Trasee turistice
Tabel 19. Trasee de via ferata
În ultimii trei ani, numărul unităților de primire turistică (hoteluri, hosteluri, vile turistice, cabane, campinguri, tabere pentru elevi și pensiuni) aproape s-a dublat, așa cum se poate observa în tabelul de mai jos.
Tabel 35. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri
5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate:
5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul B: lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate:
La nivelul ariei protejate ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului nu au fost identificate activități preconizate să se deruleze în viitor cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ.5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul C: lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora:
5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul D: lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora:
La nivelul ariei protejate ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului nu au fost identificate activități preconizate să se deruleze în viitor cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie:
5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor
Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei:
La nivelul ariei naturale protejate ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului nu au fost identificate activități preconizate să se deruleze în viitor cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ.6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE
Referitor la specia Luscinia luscinia, conform informațiilor din Formularul Standard al ROSPA0115, speciei îi este atribuit statutul de prezență: "specie nerezidentă cuibăritoare". Urmare a studiilor din teren, specia s-a identificat doar în luna mai 2018 și s-a considerat că indivizii observați au fost parte a unui val migrator, această specie având o migrație târzie. Considerăm că nu se justifică atribuirea statutului de specie ce utilizează situl pentru reproducere.
Evaluarea stării de conservare pentru specia Luscinia luscinia cu statut de prezență ''populație nerezidentă cuibăritoare" nu se justifică.6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Pentru fiecare specie de interes conservativ identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populației speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia și din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obținut în final analiza globală a stării de conservare pentru fiecare specie.6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației specie
Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației:Ficedula parva
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Aquila chrysaetos
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Picus canus
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Dendrocopos medius
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
*TABEL PG. 134-1*
Ficedula albicollis
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Alcedo atthis
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Pernis apivorus
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Bonasa bonasia
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Crex crex
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Glaucidium passerinum
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Aegolius funereus
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Strix uralensis
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Dryocopus martius
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Lullula arborea
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Lanius collurio
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Bubo bubo
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Dendrocopos leucotos
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Actitis hypoleucos
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Alauda arvensis
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Anthus trivialis
*TABEL PG. 153-2*
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Apus melba
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Buteo buteo
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Falco subbuteo
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Miliaria calandra
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie:Ficedula parva
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Aquila chrysaetos
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Picus canus
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Dendrocopos mediu
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Ficedula albicollis
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Alcedo atthis
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Pernis apivorus
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Bonasa bonasia
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Crex crex
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Glaucidium passerinum
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Aegolius funereus
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Strix uralensis
Matrice a 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Dryocopus martius
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Lullula arborea
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Lanius collurio
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Bubo bubo
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Dendrocopos leucotos
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Actitis hypoleucos
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Alauda arvensis
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Anthus trivialis
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Apus melba
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Buteo buteo
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Falco subbuteo
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Miliaria calandra
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie
Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor:Ficedula parva
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspe ctivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Aquila chrysaetos
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspe ctivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Picus canus
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Dendrocopos mediu
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspe ctivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Ficedula albicollis
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Alcedo atthis
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Pernis apivorus
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Bonasa bonasia
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Crex crex
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Glaucidium passerinum
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspe ctivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Aegolius funereus
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Strix uralensis
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Dryocopus martius
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Lullula arborea
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Lanius collurio
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Bubo bubo
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Dendrocopos leucotos
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Actitis hypoleucos
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Alauda arvensis
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Anthus trivialis
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Apus melba
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Buteo buteo
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Falco subbuteo
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Miliaria calandra
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
6.1.4. Evaluarea globală a speciei
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate:Ficedula parva
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Aquila chrysaetos
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Picus canus
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Dendrocopos mediu
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Ficedula albicollis
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Alcedo atthis
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Pernis apivorus
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Bonasa bonasia
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Crex crex
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Glaucidium passerinum
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Aegolius funereus
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Strix uralensis
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Dryocopus martius
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Lullula arborea
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Lanius collurio
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Bubo bubo
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Dendrocopos leucotos
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Actitis hypoleucos
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Alauda arvensis
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Anthus trivialis
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Apus melba
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Buteo buteo
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Falco subbuteo
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
Miliaria calandra
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
6.2. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservareParametri pentru specia A091 - Aquila chrysaetos
Mărimea populației a fost estimată la 1 - 3 de perechi, iar arealul de distribuție la 17146,3 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A072 - Pernis apivorus
Mărimea populației este estimată la 20 - 35 de perechi, iar arealul de distribuție la 17146,3 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A122 - Crex crex
Mărimea populației este estimată la 3 - 10 perechi, iar arealul de distribuție la 2498,79 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A220 - Strix uralensis
Mărimea populației este estimată la 30 -50 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,2 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A223 - Aegolius funereus
Mărimea populației este estimată la 12 - 20 perechi, iar arealul de distribuție la 2429,35 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A217 - Glaucidium passerinum
Mărimea populației este estimată la 2 - 5 perechi, iar arealul de distribuție la 2457,86 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A104 - Bonasa bonasia
Mărimea populației este estimată la 30 - 50 perechi, iar arealul de distribuție la 12731,8 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A239 - Dendrocopos leucotos
Mărimea populației este estimată la 30 - 45 perechi, iar arealul de distribuție la 7437,14 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A236 - Dryocopus martius
Mărimea populației este estimată la 35 - 50 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,2 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A234 - Picus canus
Mărimea populației este estimată la 70 - 100 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,2 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A321 - Dendrocopos medius
Mărimea populației este estimată la 15 - 25 perechi, iar arealul de distribuție la 1900,54 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A320 - Ficedula parva
Mărimea populației este estimată la 500 - 700 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,24 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A321 - Ficedula albicollis
Mărimea populației este estimată la 3900 - 5300 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,24 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A338 - Lanius collurio
Mărimea populației este estimată la 300 - 420 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A247 - Alauda arvensis
Mărimea populației este estimată la 450 - 700 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A256 - Anthus trivialis
Mărimea populației este estimată la 250 - 400 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A246 - Lullula arborea
Mărimea populației este estimată la 320 - 470 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A383 - Miliaria calandra
Mărimea populației este estimată la 150 - 300 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A168 - Actitis hypoleucos
Mărimea populației este estimată la 0 - 2 perechi, iar arealul de distribuție la 2374,74 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind necunoscută (de menționat este faptul că această specie nu a fost identificată la nivelul sitului în timpul inventarierilor, însă absența totală a acesteia nu poate fi exclusă la acest moment; specia nu constituie o referință pentru zona studiată). Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A229 - Alcedo atthis
Mărimea populației este estimată la 3 - 8 perechi, iar arealul de distribuție la 2374,74 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A228 - Apus melba
Mărimea populației este estimată la 20 - 40 perechi, iar arealul de distribuție la 17146,6 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A215 - Bubo bubo
Mărimea populației este estimată la 0 - 3 perechi, iar arealul de distribuție la 2498,78 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind necunoscută. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare (de menționat este faptul că această specie nu a fost identificată la nivelul sitului în timpul inventarierilor, însă absența totală a acesteia nu poate fi exclusă la acest moment; specia este una foarte criptică cu rate scăzute de răspuns și identificare), așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A087 - Buteo buteo
Mărimea populației este estimată la 30 - 40 de perechi, iar arealul de distribuție la 17146,3 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A099 - Falco subbuteo
Mărimea populației este estimată la 20 - 35 de perechi, iar arealul de distribuție la 17146,3 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
Parametri pentru specia A270 - Luscinia luscinia
Specia nu este cuibăritoare în sit.7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată
Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări sălbatice de interes comunitar pentru a căror consemnare a fost desemnat situl R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul acestei arii naturale protejate.7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general
Obiectivele generale reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază:
Tabel 20. Obiectivele generale ale planului de management
7.2.2. Obiective specifice
Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management.
Tabel 21. Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management
7.2.3. Măsuri specifice/ măsuri de management
TEMA 1. CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII
OG 1: Asigurarea conservării speciilor de avifaună pentru care a fost declarat situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului
OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice
Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)
TEMA 2 INVENTARIEREA/EVALUAREA DETALIATĂ ȘI MONITORINGUL BIODIVERSITĂȚII
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității
OS 2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit
OS 3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit
TEMA 3. ADMINISTRAREA ȘI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI ASIGURAREA DURABILITĂȚII MANAGEMENTULUI
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ
OS 4 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
OS 5 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management
OS 6 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
OS 7 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
OS 8 Realizarea raportărilor necesare către autorități
TEMA 4. COMUNICARE, EDUCAȚIE ECOLOGICĂ ȘI CONȘTIENTIZAREA PUBLICULUI
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității
OS 9 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
TEMA 5. UTILIZAREA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
OS 10 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile de interes conservativ
OS 11 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
TEMA 6. TURISMUL DURABIL (PRIN INTERMEDIUL VALORILOR NATURALE ȘI CULTURALE)
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.
OS 12 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil
8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități
Tabel 22. Planificarea în timp a activităților
8.2. Estimarea resurselor necesare
Tabel 23. Planificarea în timp a activităților
9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice
Tabel 24. Raportări periodice
9.2. Urmărirea activităților planificate
Tabel 25. Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate
9.3. Indicarea activității realizate
Tabel 26. Activități planificate
10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE1. Anna-Katharina Mueller, Nayden Chakarov, Hanna Heseker și Oliver Kreuger 2016. Intraguild predation leads to cascading effects on habitat choice, behaviour and reproductive performance. Journal of Animal Ecology. 85:774-7842. Arya Shafaeipour 2015. Breeding Success and Nest Characteristics of Golden Eagle Aquila chrysaetos in Western Iran. Acta Zoologyca Bulgarica. 67 (2): 299-3023. Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L.4. Baltag, Emanuel Stefan 2013. Ecologia șorecarilor (Aves: Buteo) din partea de est a Moldovei (România). Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Teză de doctorat.5. Baltag, Emanuel Ștefan, Sebastian Bugariu și Alida Barbu (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia.6. BALTAG, Emanuel Ștefan, Viorel POCORA, Lucian Eugen BOLBOACĂ and Lucian SFÎCĂ (2014) Habitat use of common kestrel (Falconiformes: Falconidae) during winter season, from Eastern România, Journal of Entomology and Zoology Studies, 2(5): 134-137.7. Bibby C., Martin J., Stuart M., 2000. Expedition Field techniques BIRD SURVEY, BirdLife Internațional8. BOLBOACĂ, Eugen Lucian, Emanuel Ștefan BALTAG and Viorel POCORA (2014) The breeding of Scops owl (Otus scops) in Iasi County (Eastern România). a habitat selectivity study, Travaux du Museum Național d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", LVI (2): 221-226.9. BOLBOACĂ, Eugen Lucian, Emanuel Ștefan BALTAG, Viorel POCORA and Constantin ION (2013) Habitat selectivity of sympatric Tawnz Owl (Strix aluco) and Ural Owl (Strix uralensis) in hill forest from North-Eastern România. Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" Iași, s. Biologie animală, Tom LIX: 69 - 76.10. Budka M., Mikkelsen G., Turcokova L., Fourcade Y., Dale S., Osiejuk T.S., 2013: Macrogeographic variation in the call of the corncrake Crex crex. Journal of Avian Biology 45: 65-74, 201411. Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1980: Birds of the Western Palearctic. Vol.II. Oxford University Press, Oxford.12. Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1985: Birds of the Western Palearctic. Vol.IV. Oxford University Press, Oxford13. Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1992: Birds of the Western Palearctic. Vol.VI. Oxford University Press, Oxford14. Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.VII. Oxford University Press, Oxford15. Emanuel Ștefan Baltag, Viorel Pocora, Laurențiu Petrencu (2017) Common buzzard (Buteo buteo) habitat selection and nesting-sites characteristics in Eastern România. Acta Zoologica Bulgarica. Online first16. Gâștescu, P. (2002) Resursele de apă ale bazinelor hidrografice din România, Terra, anul XXXI (L1).17. Green R.E., Rocamora G.,Schaffer N., 1997: Population, ecology and threats to the Corncrake Crex crex in Europe. Vogelwelt 118: 117-134.18. Ine Dorresteijn, Lucas Teixeira, Henrik von Wehrden, Jacqueline Loos, Jan Hanspach, John Anton Robert Stein și Joern Fischer 2015. Impact of land cover homogenization on the Corncrake (Crex crex) in tradițional farmland. Landscape Ecology. DOI 10.1007/s10980-015-0203-719. Marc Kery, Robert M. Dorazio, Leo Soldaat, Arco van Strien, Annie Zuiderwijk și J. Andrew Royle 2009. Trend estimation in populations with imperfect detection. Journal of Applied Ecology 46: 1163-1172.20. Marcin Matysek, Robert Gwiazda și Zbigniew Bonczar 2018. Seasonal changes of the Hazel Grouse Tetrastes bonasia habitat requirements in managed mountain forests (Western Carpathians). Journal of Ornithology 159: 115-12721. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Dezvoltare Durabilă și Protecția Naturii 2014. Ghid standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar din România, București22. Meszaros, N., Mac, I. (1995), Paleogeografia României, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj- Napoca.23. Mutihac, V. (1990), Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică, București.24. Orășeanu, I. (2016), Hidrologia carstului din Munții Apuseni, Editura Belvedere, Oradea.25. Velcea Valeria, Savu, A. (1982), Geografia Carpaților și a Subcarpaților Românești, Editura Didactică și Pedagogică, București.
*** www.iucn.org
*** www.pasaridinromania.sor.ro
*** www.arkive.org
*** Geografia României, Geografia Fizică, vol. I, Editura Academiei, București, 1983.
*** Geografia României, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, vol. III, Editura Academiei, București, 1987.
*** Râurile României, Monografie Hidrologică, Institutul de Meteorologie și Hidrologie, editată la Întreprinderea poligrafică "13 Decembrie 1918", București, 1971.11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa nr. 1 Regulamentul ROSPA0115
REGULAMENTUL ARIEI DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
ROSPA0115 DEFILEUL CRIȘULUI REPEDE-VALEA IADULUI
CUPRINS1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management1.2. Procesul de elaborare al Planului de management1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie2.2. Relief2.3. Hidrografie2.4. Pedologie2.5. Clima2.6. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1. Avifauna3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale4.1.2. Factorii interesați4.2. Utilizarea terenului4.3. Situația juridică a terenurilor4.4. Administratori, gestionari și utilizatori4.5. Infrastructură și construcții4.6. Patrimoniu cultural4.7. Obiective turistice5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei6.1.4. Evaluarea globală a speciei6.2. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general7.2.2. Obiective specifice7.2.3. Măsuri specifice/ măsuri de management8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități8.2. Estimarea resurselor necesare9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice9.2. Urmărirea activităților planificate9.3. Indicarea activității realizate10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
ANEXA 1. Regulamentul ROSPA0115
ANEXA 2. Hărți GIS
Anexa 2.1. Hărți privind localizarea și mediul abiotic
Anexa 2.2. Hărți privind distribuția speciilor de interes comunitar
Anexa 2.3. Hărți privind distribuția presiunilor la adresa speciilor de interes comunitar1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Realizarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului reprezintă obiectivul principal al proiectului "Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității în ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului prin elaborarea planului de management", cod SMIS 105894, beneficiar Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația națională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, vor sta la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă.
Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat.
Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în aria naturală protejată și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale din proximitatea acestora, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri și rezervații.
Respectarea planului de management și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.
Modul în care urmează a se interveni în implementarea planului de management este unul participativ, toți factorii interesați urmând să se exprime cu privire la implementare. Managementul integrat va asigura corelarea tuturor activităților care vor avea loc pe suprafața ariei naturale protejate, fiind asigurată în acest mod acuratețea și eficiența necesare în luarea deciziilor cu privire la acestea.
ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în anul 2011, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.
Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind aria naturală protejată
| Nr. crt | Tip act | Număr act | An act | Denumire |
| 1. | Ordinul | 262 | 2020 | pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 |
| 2. | Ordin | 1822 | 2020 | pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate |
| 3. | Legea | 292 | 2018 | privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului |
| 4. | Ordonanța de urgență a Guvernului | 75 | 2018 | pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor |
| 5. | Legea | 95 | 2016 | privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completărie ulterioare |
| 6. | Legea | 46 | 2008 | Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare |
| 7. | Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile | 2387 | 2011 | pentru modificare și completarea OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România |
| 8. | Hotărârea Guvernului | 971 | 2011 | pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1. 284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România |
| 9. | Legea | 137 | 2010 | Pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 |
| 10. | Legea | 317 | 2009 | Pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura |
| 11. | Ordinul Ministrului Mediului | 203 | 2009 | Privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice |
| 12. | Hotărârea Guvernului | 1679 | 2008 | Privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor |
| 13. | Ordonanța de urgență a Guvernului | 23 | 2008 | Privind pescuitul și acvacultura |
| 14. | Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale | 353 | 2008 | Pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii |
| 15. | Hotărârea Guvernului | 1284 | 2007 | Privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România |
| 16. | Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile | 1964 | 2007 | Privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România |
| 17. | Ordonanța de urgență a Guvernului | 57 | 2007 | Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011 |
| 18. | Ordonanța de urgență a Guvernului | 68 | 2007 | Privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului |
| 19. | Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile | 1798 | 2007 | Pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu |
| 20. | Legea | 265 | 2006 | Pentru aprobarea și modificarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului |
| 21. | Legea | 407 | 2006 | Vânătorii și a protecției fondului cinegetic, modificată și completată de Legea nr. 197/2007 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 154/2008 |
| 22. | Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor | 207 | 2006 | Privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia |
| 23. | Hotărârea Guvernului | 1076 | 2004 | Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe |
| 24. | Legea | 451 | 2002 | Pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, Florența, 20.10.2002 |
| 25. | Legea | 5 | 2000 | Privind amenajarea teritoriului național - Secțiunea a IlI-a, zone protejate |
| 26. | Legea | 86 | 2000 | Pentru ratificarea Convenției privind accesul publicului la informații, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998 |
| 27. | Legea | 19 | 1998 | Pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979 |
| 28. | Legea | 58 | 1994 | Pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994 |
| 29. | Legea | 13 | 1993 | Pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979 |
| 30. | Legea | 5 | 1991 | De ratificare a Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie 1971 |
Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea
|
Arie naturală protejată / Elemente de interes conservativ |
Stare de conservare (F/ NI/ NR) |
Presiune (P) Amenințare (A) |
Măsurile active de conservare propuse |
|
ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului | |||
|
Specii paseriforme de pădure: Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia |
F |
B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare |
MS 1.1.3 Instalarea de cuiburi artificiale pentru speciile de muscari în parcelele forestiere în care arborii tineri (sub 30 cm diametru la 1,5 metri față de sol) au un procentaj mai mare de 50 %. |
|
Specii paseriforme din zonele deschise și semi-deschise: Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio |
F |
D01.02 Drumuri, autostrăzi J01.01 Incendii |
MS 1.1.5 Asigurarea habitatelor preferate de cuibărit pentru specia Lanius collurio. |
|
Specii răpitoare de zi: Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo |
F |
D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză D02.01.01 Linii electrice și de telefon suspendate |
MS 1.1.9 Izolarea liniilor de joasă și medie tensiune |
|
Specii răpitoare de zi: Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo |
F |
D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză D02.01.01 Linii electrice și de telefon suspendate |
MS 1.1.10 Semnalizarea liniilor de tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală. |
|
Specii de ciocănitori: Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos |
F |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
MS 1.1.13 Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
Specii paseriforme acvatice: Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
F |
D03.01.03 Zone de pescuit H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață , cauzată de activități agricole și forestiere H.01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de apă de canalizare menajeră și de ape uzate |
MS 1.1.15 Asigurarea zonelor de cuibărit |
|
Specia Bonasa bonasia |
F |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
MS 1.1.19 Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
Specia Crex crex |
F |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor B.01 Plantarea de padure pe teren deschis |
MS 1.1.21 Îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor caracteristice speciei |
|
Specii de bufnițe: Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Bubo bubo |
F |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
MS 1.1.23 Instalarea de cuiburi artificiale în toate unitățile amenajistice din sit |
|
Specii de bufnițe: Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Bubo bubo |
F |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
MS 1.1.24 Renaturarea zonelor specifice de cuibărit pentru Bubo bubo |
|
Specia Apus melba |
F |
G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative |
MS 1.1.25 Limitarea practicării alpinismului |
Notă:
Starea de conservare poate fi:
Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P și Amenințare - A1.2. Procesul de elaborare al Planului de management
Planul de management al ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale ale Ordonanței de urgență a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Buna administrare a siturilor Natura 2000 este influențată într-un mod decisiv de acuratețea, complexitatea și operaționalitatea planului de management realizat, astfel că procesul de elaborare al acestuia are în vedere aceste aspecte.
Pentru evaluarea detaliată a speciilor din cadrul sitului au fost efectuate atât activități de birou, cât și de teren, în perioada aprilie 2018 - decembrie 2019. În timpul campaniilor de teren au fost identificate, cartate speciile și au fost culese informații relevante referitoare la distribuția acestora, a activităților antropice care le amenință - au fost identificate și inventariate sursele de impact, intensitatea manifestării acestora, fiind estimat gradul de afectare a speciilor vizate și intensitatea, precum starea de conservare a speciilor de interes comunitar din R0SPA0115.
De asemenea, pentru descrierea detaliată a mediului abiotic, au fost necesare pregătiri anterioare în birou, precum și campanii de teren în cadrul cărora au fost culese date scriptice și grafice sub forma schițelor de hartă cu privire la condițiile fizico geografice specifice sitului. Totodată, în timpul campaniilor de teren s-a identificat și cartat și modul de utilizare a terenurilor.
Datele culese din teren au permis elaborarea ulterioară în GIS a hărților ce vizează atât factorii abiotici, cât și biotici, respectiv hărți referitoare la distribuția habitatelor și speciilor, a presiunilor și amenințărilor asupra speciilor, care constituie parte integrantă a planului de management.
Informațiile referitoare la presiunile actuale, precum și informațiile cu privire la amenințările cu potențial impact asupra speciilor au constituit suportul necesar stabilirii gradului de conservare și propunerii măsurilor necesare pentru menținerea speciilor din situl de interes comunitar într-o stare favorabilă de conservare.
Măsurile de conservare au fost stabilite în mod realist, atât din punct de vedere al amplorii acțiunilor, cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare punerii lor în practică.1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
Aria naturală protejată vizată de planul de management este situl NATURA 2000 ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-Valea Iadului.
Tabel 3. Suprapunerile ariei naturale protejate ROSPA0115 cu alte arii naturale protejate:
|
Nr. crt. |
Arie naturală protejată cu care se suprapune |
Tip suprapunere c) |
Suprafața totală suprapusă cu ANP de referință (ha) ' |
Procentul din ANP de referință (%) ’ |
||||
|
Cod |
Denumire |
Tip a) |
Categorie b) |
Denumire responsabil |
||||
|
1 |
ROSCI0062 |
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului |
SCI |
Sit Natura 2000 |
ANANP |
parțială |
11374 |
66.27 |
|
2 |
ROSCI0262 |
Valei Iadei |
SCI |
Sit Natura 2000 |
ANANP |
parțială |
371 |
2.16 |
|
3 |
2165 |
Defileul Crișului Repede |
UICN IV |
Rezervație naturală |
ANANP |
totală |
414 |
2.41 |
|
4 |
2170 |
Peștera cu Apă din Valea Leșului |
UICN IV |
Rezervație naturală |
ANANP |
totală |
188.64 |
100 |
|
5 |
2171 |
Peștera Vântului |
UICN IV |
Rezervație naturală |
ANANP |
parțială |
276.43 |
88 |
R0SPA0115 este localizat în partea de nord-vest a Munților Apuseni și se suprapune peste două unități montane importante: Masivul Vlădeasa în partea de sud-est, care deține cea mai mare parte din teritoriul ariei protejate și Munții Pădurea Craiului spre nord și vest. Aliniamentul cursului de apă al văii Iadei (Valea Iadului) constituie limita geografică dintre cele două zone montane, așa încât teritoriul de la sud-est aparține Masivului Vlădeasa, în timp ce partea nord-vestică aparține Munților Pădurea Craiului.
Suprafața totală a ariei protejate este de 17162.37 ha din care 7754.91 ha, ceea ce înseamnă 45.18% din totalul ariei sitului, aparțin teritoriului masivului Vlădeasa, iar 9407.46 ha, adică 54.81%, se găsesc pe teritoriul munților Pădurea Craiului.
Se observă că o parte inclusă Munților Vlădeasa se suprapune parțial sitului de importanță comunitară ROSCI0262 Valea Iadei, iar partea inclusă Munților Pădurea Craiului se suprapune parțial situlul de importanță comunitară ROSCI0062 Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul ariei protejate aparține aproape în totalitate județului Bihor, limita sud-estică a sitului (comuna Poieni), care urmează fidel interfluviul dintre Valea Iadului și Pârâul Sebeșel continuat apoi cu Valea Draganului, fiind inclusă parțial în județul Cluj.
Limita ariei protejate este neregulată, urmărind aproximativ cumpenele apelor principalelor bazine hidrografice care drenează teritoriul studiat. De amintit că aceste bazine aparțin bazinului hidrografic de ordin superior al Crișului Repede. În interiorul limitei arealului protejat sunt incluse bazinele hidrografice ale râurilor Iad, care la rândul lui include mai multe bazine hidrografice dintre care, cele mai importante, sunt ale râurilor Dășor și Valea Lupului, apoi semnificative sunt bazinele hidrografice ale râurilor Brătcuța, Mișid (Valea Luncilor) și Măguran. La acestea se mai adaugă câteva bazine hidrografice dezvoltate pe carst, localizate la vest de localitatea Șuncuiuș, în arealul delimitat de vârfurile Groapa Sohodolului, Pădurea Socodolului și Pădurea Teacului. Din punct de vedere al reliefului, aria protejată Defileul Crișului Repede - Valea Iadei se încadrează în totalitatea spațiului montan cu toate caracteristicile ce derivă de aici (densitate mare a fragmentării, energie mare de relief, versanți puternic înclinați până la abrupți, etc). Situația morfologică este complicată de varietatea mare de roci, cu o dominanță a rocilor calcaroase (cu un comportament specific în peisajul geomorfologic) și a celor magmatice.
Coordonatele geografice ale sitului măsurate în cele patru extremități cardinale ale teritoriului sunt:
● Nord - Est 22°32'11" și Nord 46°59'30" valoare măsurată într-un punct localizat în extremitatea nordică a teritoriului sitului, la est de localitatea Vadu Crișului;
● Est - Est 22°44'37" și Nord 46°50'41", valoare măsurată în extremitatea estică a teritoriului studiat, la nord de cota maximă a Dealului Mare;
● Sud - Est 22036 1" și Nord 46°44'9", valoare măsurată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, suprapusă punctului cu cea mai mare altitudine;
● Vest - Est 22°26'23" și Nord 46°57'29", valoare măsurată în extremitatea vestică a teritoriului sitului localizată în platoul Zece Hotare.
În ceea ce privește distribuția altitudinilor, se constată o înclinare generală a reliefului de la sud-est spre nord și spre nord-vest, conform cu direcția de drenaj a principalelor văi din teritoriu. Altitudini mari se găsesc în partea de sud-est, pe interfluviul dintre bazinele hidrografice ale râurilor Iad și valea Drăganului (care se găsește în afara teritoriului ariei protejate), marcate fiind de valorile punctelor Muncelașu, Stâna de Runc, Meleiu, Dl. Caprei și Dl. Mare, cu valori cuprinse între 1415 m și 1090 m. Spre nord-vest valorile altitudinale încep să scadă spre 1000 și 900 m. în zona bazinului văii Iadului și al văii Brătcuța. În zona localităților Bratca, Șuncuiuș și Vadu Crișului, valorile altitudinale ale teritoriului se reduc spre 600-500 și până la 300 m. Altitudinea minimă, de 290 m., se înregistrează în albia Crișului Repede la ieșirea râului de pe teritoriul sitului și la intrarea (dinspre amonte) în localitatea Vadu Crișului, în timp ce altitudinea maximă, de 1377 m., este localizată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, sub vârful Muncelașu (1415 m), vârf care este situat în afara arealului studiat. Se constată, astfel, că cele mai mari altitudini le înregistrează teritoriul ce aparține Munților Vlădeasa, situat la sud-est de valea Iadului, în timp ce teritoriul suprapus munților Pădurea Craiului scade treptat în altitudine spre nord și nord vest. Acest fapt este un rezultat direct al materializării geologiei în relieful celor două unități majore montane ale Munților Apuseni, respectiv Munții Vlădeasa și Munții Pădurea Craiului.
Rutele de acces în arealul protejat sunt relativ puține și cuprind câteva drumuri județene și locale.
Astfel, din drumul european (E 60) Oradea-Cluj Napoca, în localitatea Bucea se desprinde drumul județean (DJ 108I) care face legătura între localitățile Bulz - Lorău - Bratca - Bălnaca - Șuncuiuș - Vadu Crișului și în continuare spre Birtin și Dobricionești. Înainte de localitatea Vadu Crișului, drumul (DJ 108I) face joncțiunea cu drumul (DJ 1080) prin intermediul căruia se realizează din nou legătura cu drumul european (E60) în localitatea Topa de Criș.
Revenind la traseul Bucea - Bulz al drumului (DJ 108I), în dreptul haltei CFR Stâna de Vale, se desprinde drumul județean (DJ 108K) care face legătura cu localitățile Bulz și Remeți și de acolo mai departe trece peste interfluviul care desparte Valea Iadului de Valea Drăganului și ajunge până la barajul Drăgan - Floroiu unde face legătura cu drumul (DJ 764B) de pe Valea Drăganului. De la Remeți și până la Stâna de Vale drumul poartă indicativul (DJ 108J) urmărind versantul drept al Lacului Leșu în prima fază și apoi a văii Iadei, până la Stâna de Vale unde face legătura cu drumul județean (DJ 764 A ) Stâna de Vale - Budureasa - Beiuș (și de aici mai departe spre Oradea sau spre Deva pe drumul național (DN 76).
În final, cea de-a treia rută de acces importantă în teritoriul ariei protejate o constituie drumul județean (DJ 764D), care în localitatea Bratca se desprinde din drumul județean (DJ 108I) și urmează spre sud un traseu care trece prin localitatea Damiș până la sud de zona Tomnatic- Zerce Hotare unde se intersectează cu drumul județean (DJ 764), care realizează legătura între Aleșd și Beiuș.
În afara acestor artere rutiere importante, există numeroase alte drumuri cu caracter local care realizează legătura între diferitele localități și cătune răspândite în zonă, precum și între arealele rezidențiale și diferitele zone de desfășurare a activităților agricole sau industriale.
Tabel 4. Localizarea ariei naturale protejate
|
Codul și denumirea ariei naturale protejate |
Suprafată (ha) ’ |
Bioregiune |
Județ |
Localități |
|
|
Localitate |
Suprafață în sit |
||||
|
R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului |
17162.37 |
Alpină |
BIHOR |
MAGESTI |
375.13 |
|
Alpină |
BIHOR |
ROSIA |
0.16 |
||
|
Alpină |
CLUJ |
POIENI |
28.42 |
||
|
Alpină |
BIHOR |
CURATELE |
389.23 |
||
|
Alpină |
BIHOR |
VADU CRISULUI |
858.34 |
||
|
Alpină |
BIHOR |
BRATCA |
2118.53 |
||
|
Alpină |
BIHOR |
BUDUREASA |
1577.74 |
||
|
Alpină |
BIHOR |
SUNCUIUS |
1752.25 |
||
|
Alpină |
BIHOR |
BULZ |
8199.25 |
||
|
Alpină |
BIHOR |
CABESTI |
109.89 |
||
|
Continentală |
BIHOR |
MAGESTI |
239.90 |
||
|
Continentală |
BIHOR |
VADU CRISULUI |
1201.61 |
||
|
Continentală |
BIHOR |
BRATCA |
1.25 |
||
|
Continentală |
BIHOR |
SUNCUIUS |
194.81 |
||
|
Continentală |
BIHOR |
BOROD |
115.87 |
||
Limita ariei protejate poate fi urmărită pe un traseu sinuos care, în partea de sud-est, urmărește interfluviul principal dintre văile Drăganului și Iad (acesta fiind și limita dintre județele Cluj și Bihor) începând de sub vârful Muncelașu (1415 m.) care marchează altitudinea cea mai mare a ariei protejate, continuând spre nord cu interfluviul marcat de punctele Stâna de Runc (1359.2 m), vf. Selhișului (1209.3 m), Dl. Meleiu (1103 m), Dl. Caprei (1231.7 m), Dl Mare (1090 m), de unde limita se orientează spre vest, de-a lungul văii Dașor, trece pe la nord de vârfurile Seniu Mare (1096 m.) și Drăgușului (923 m), continuă apoi prin conturarea arealului rezidențial al localității Remeți și se îndreaptă spre localitatea Brătcuța, urmărind de data aceasta interfluviul dintre valea Brătcuța și valea Boiului. În localitatea Bratca limita trece pe la sud de zona rezidențială, urmărește apoi spre vest cursul Crișului Repede, trece pe la nord de Dl. Gropilor (464.9 m.) de la sud de localitatea Bălnaca, delimitează apoi pe la sud și vest arealul rezidențial al localității Șuncuiuș spre nord pe la est de Vf. Măgurii și continua până aproape de punctul numit Pe Mormânt (389.9 m.). Din apropierea localității Vadu Crișului, se orientează apoi spre est incluzând Dl. Tăcutului (412.8 m) și ulterior spre nord și vest, trece pe la sud de zona rezidențială a localității Vadu Crișului și continuă până la interfluviul ce desparte valea Gălășeni de cursurile subterane carstice de la sud de Vadu Crișului. De aici, limita ariei de protecție continuă spre sud pe un traseu ce traversează zona carstică Platoul Zece Hotare pentru ca apoi, după aproximativ 3.5 km, să se reorienteze spre sud-est, spre Groapa Sohodolului pe care o ocolește prin sud, apoi traseul devine foarte sinuos trecând prin bazinul superior al văii Măguran, continuând pe sub Dl. Dumbrăvii, apoi traversând Valea Făgetului și Valea Luncilor pe la sud de intrarea în peștera Moanei. De aici limita urmărește spre nord versantul drept al Văii Luncilor, lasă la exterior arealul cu locuințe al localității Bălnaca -Groși și continuă spre est până în apropiere de localitatea Bratca de unde se reorientează spre sud urmărind aproape fidel interfluviul dintre valea Brătcuții și depresiunea carstică Damiș- Ponoraș. Orientarea sudică a limitei ariei protejate se păstrează urmărind interfluviul ce desparte bazinul hidrografic al Crișului Repede de bazinul hidrografic al Crișului Negru (care drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de vârful Pietrele Dăicii (974.5 m) și de depresiunea carstică "La Acre", de unde continuă spre sud până la vf. Hodrângușa (1026.5 m) și Piatra Bulzului (912 m). De aici limita urmărește partea sudică a Lacului Leșu iar apoi continuă spre sud, pe un traseu sinuos care urmărește versantul drept al văii Iadului până la confluența cu Valea Runcului pe traseul căreia îl urmează în amonte până sub vf. Muncelașu, la punctul de închidere al perimetrului sitului.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie
Formațiunile metamorfice și cele sedimentare care intră în alcătuirea substratului geologic al teritoriului din Munții Vlădeasa și Munții Pădurea Craiului, peste care se suprapune aria de protecție avifaunistică, aparțin unității geotectonice și structurale denumită Autohtonul de Bihor sau Domeniul de Bihor. Acesta se compune dintr-un soclu metamorfic și magmatic, deschis de eroziune pe mari suprafețe (mai ales în partea inclusă Munților Vlădeasa), peste care este dispusă o cuvertură de depozite permiene și mezozoice predominant carbonatice, numit învelișul sedimentar (specific mai ales arealului din Munții Pădurea Craiului). La acestea se adaugă depozitele Cuaternare periglaciare, corespunzătoare Pleisocenului și fluvio- periglaciare, corespunzătoare Holocenului.
Soclul metamorfic al Autohtonului de Bihor include la rândul lui două serii de formațiuni cristaline, cunoscute sub numele de Seria de Someș și Seria de Arada, compuse în principal din roci dure, puternic metamorfozate.
Seria de Someș (cristalinul de Someș) - reprezintă orizontul cel mai profund al șisturilor cristaline prehercinice. Din punct de vedere tectonic și structural, el aparține Autohtonului de Bihor și include șisturi cristaline cu un metamorfism avansat, dar este anterior ca geneză comparativ cu magmatitele banatitice din Vlădeasa. Formațiunile care îl compun apar în partea sudică a teritoriului studiat, în bazinul superior al pârâului Brătcuța și pe versantul stâng al văii Iadului, la ieșirea din localitatea Remeți, în spațiul munților Pădurea Craiului și în partea amonte a bazinului râului Dașor, în cadrul Munților Vlădeasa. Aflorează pe suprafețe restrânse așa încât, suprafața însumată ocupată cu formațiuni ale seriei de Someș, ajunge la 824.71 ha, ceea ce înseamnă aprox. 4.77% din întregul ariei protejate. Include formațiuni cristaline de vârstă precambriană, (Anteproterozoic) compuse din micașisturi și paragnaise cu muscovit, biotit, granat și staurolit, la care se adaugă amfibolite și șisturi amfibolice. În mare parte, ansamblul cristalinului de Someș este străbătut de corpuri migmatitice metablastice.
Seria de Arada se suprapune peste cristalinul de Someș, situație în care se poate observa discordanța de metamorfism între șisturile cristaline, foarte dure mezometamorfice ale seriei de Someș și sișturile cristaline, mai puțin dure, epimetamorfice, ale seriei de Arada. La alcătuirea cristalinului de Arada participă mai multe tipuri de roci: șisturile sericito-cloritoase și șisturile sericito-cuarțitice în principal, la care se adaugă șisturi cuarțo-feldspatice și șisturi cuarțitice cu muscovit și biotit. Pe teritoriul ariei protejate, formațiunile seriei de Arada aflorează exclusiv pe partea dreaptă a văii Iadului, în bazinul superior al râului Dașor la sud- est de localitatea Remeți, parte care este inclusă integral masivului Vlădeasa. Ca dispunere în teritoriu, formațiunile seriei de Arada ocupă o suprafață de 855.66 ha care, raportat la întregul suprafeței arealului studiat, reprezintă 4.98%.
Se remarcă astfel o pondere echilibrată în ceea ce privește alcătuirea substratului ariei protejate a celor două tipuri de formațiuni cristaline, cele ale seriei de Someș și cele ale seriei de Arada.
învelișul sedimentar este un rezultat al depunerilor de sedimente în ritm sacadat și succesiv, pe o perioada lungă care începe la sfârșitul Paleozoicului (Permian) și durează până la sfârșitul Cretacicului din Mezozoic.
Învelișul sedimentar din aria domeniului de Bihor s-a păstrat foarte bine pe întinderi variate atât în spațiul montan al masivului Vlădeasa, dar mai ales pe zona aparținătoare Munților Pădurea Craiului, unde acoperă aproape în totalitate spațiul montan.
Formațiunile permiene apar pe un singur areal, situat în partea de sud-est a teritoriului ariei protejate, sub forma unei fâșii transversale peste valea Brătcuței, în bazinul superior al râului. Depozitele sunt alcătuite din brecii și șisturi cristaline cu matrice roșie, șisturi și gresii vermiculate și apar pe o suprafață restrânsă de doar 181.70 ha, ceea ce reprezintă 1.05% din suprafața totală protejată.
Formațiunile mezozoice care urmează Permianului sunt compuse dintr-o succesiune de roci care s-au depus în trei cicluri de sedimentare, cicluri corespunzătoare erelor geologice respective: Triasic, Jurasic și Cretacic. Fiecare ciclu începe cu o serie detritică (conglomerate, gresii și șisturi argiloase) după care urmează depozitele carbonatice.
Formațiunile triasice, la partea lor inferioară corespunzătoare triasicului inferior, sunt alcătuite din conglomerate, gresii cuarțitice și șisturi argiloase. Acestea aflorează pe cca. 692.83 ha. care reprezintă 4.03% din totalul arealului în studiu și apar ca o fâșie transversală peste valea râului Dașor, în partea superioară a bazinului hidrografic (în cuprinsul masivului Vlădeasa), apoi pe un alt areal la nord de Dl. Culmea Frunții și alte două areale, în partea superioară și inferioară a văii Brătcuța, ultimele trei zone de ocurență intrând în componența teritoriului Munților Pădurea Craiului.
Depozitele triasicului mediu sunt compuse din călcare vermiculate, dolomite superioare și călcare cu intercalații de șisturi argiloase, materiale depuse în Werfenian-Anisian și călcare albe masive și dolomite masive corespunzătoare Ladinianului. Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea ce înseamnă 2723.88 ha. În teren se prezintă sub formă de fâșii petrografice sau petice izolate care sunt localizate pe dreapta văii Iadului, în bazinul Dașorului (în Munții Vlădeasa), pe versantul stâng al văii Iadului sub vârfurile Dl. Culmea Frunții, Dl. Frântura Boții și Pietrele Dăicii, în partea mediană și inferioară a bazinului pârâului Brătcuța, în dreptul localității Bratca, sub Dl Gropilor de lângă Șuncuiuș și, în continuare, tot bazinul Mișidului în Dl. Dumbrăvii, în bazinul văii Măguran, în Dl. Coasta Cornilor și ocupă tot spațiul din Dl. Măgurii, toate acestea din urmă situate în jurul localității Șuncuiuș.
Depozitele sedimentate în Jurasic corespund celei de-a doua faze de depunere a materialelor constituite în principal din formațiuni carbonatice. Formațiunile jurasice aflorează pe o mare suprafață din teritoriul ariei protejate ce aparține masivului Pădurea Craiului și în grabenul de la Remeți.
Formațiunile Jurasicului inferior (Liassic) debutează prin depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee.
Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii petrografice continue în bazinul inferior al râului Dașor, în Munții Vlădeasa și pe versantul stâng al văii Iada, în bazinul mediu și inferior al pârâului Brătcuța, precum și pe suprafețe însemnate pe interfluviul dintre valea Groșilor și valea Luncilor, pe interfluviul dintre valea Mișidului (Luncilor) și valea Măguran și, sub formă de mici areale, la vest de localitatea Șuncuiuș.
Depozitele carbonatice ale Juarasicului mediu (Dogger) se găsesc răspândite sub formă de mici petice pe versantul drept al văii Iadului sub vf. Drăgușului, apoi pe versantul stâng sub vf. Dl. Cilmea Frunții, în partea mediană a bazinului pârâului Brătcuței și în extremitatea nord-vestică a teritoriului, sub Pădurea Socodolului. Ca suprafață deține 35.99 ha, ceea ce înseamnă doar 0.20% din total.
Jurasicul superior (Malm) este reprezentat exclusiv prin călcare, în mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad.
Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între barajul lacului Leșu și localitatea Remeți, atât pe versantul drept, cât și pe cel stâng al văii Iadului, apoi pe partea superioară a dealului Culmea Frunții, în bazinul inferior al văii Brătcuței, în partea superioară a bazinului văii Luncilor și ocupă cea mai mare parte a teritoriului ariei protejate situate la vest de localitatea Șuncuiuș.
Suprafața totală însumată ocupată de calcarele jurasic-superioare este de 2428.05 ha. care înseamnă 14.14% din teritoriul analizat.
Etapa de sedimentare din Cretacic începe în Hauterivian (Cretacicul inferior), când au loc depuneri de călcare negre cu characee și călcare cu gastropode și ostracode. La acestea se adaugă ceva mai târziu bauxite, călcare lacustre, marnocalcare și calcarenite. Barremianul include călcare albe masive și marnocalcare.
Depozitele cretacice inferioare ocupă o suprafață de 1114.5 ha, ceea ce reprezintă 6.49% din totalul ariei protejate.
Formațiunile cretacice superioare sunt diferențiate în funcție de zona apariției acestora. În Pădurea Craiului ele apar pe suprafețe restrânse, pe versantul stâng al văii Iadului sub Dl. Frântura Boții și la nord de Piatra Acră, iar pe versantul drept, apar pe interfluviul ce unește vârfurile Dl. Caprei, Dl. Meleiu, Dl. Mogoșii și Cicleu Selhișului. Sunt alcătuite din depozite de brecii, aglomerate și șisturi depuse în Senonian. Suprafața ocupată de acestea este de cca. 718.24 ha, adică 4.18% din totalul ariei protejate.
Celelalte formațiuni corespunzătoare Cretacicului superior sunt formațiuni rezultate din activitatea magmato-vulcanică laramică și sunt alcătuite din dacite, riolite și formațiuni vulcanogen sedimentare compuse din piroclastite, brecii tufogene, conglomerate vulcanice, tufite, brecii vulcanice și marne. Acestea sunt rezultatul activității magmato-vulcanice laramice ale cărei produse sub formă de corpuri intruzive și intruziuni magmato-vulcanice, sunt cunoscute sub numele de banatite.Ca localizare, apar pe versantul stâng al văii Iadului, între vârfurile Piatra Bulzului, Hodrângușa și Piatra Acră( la partea superioară) și Lacul Leșu, iar pe versantul drept ocupă tot spațiul amonte de localitatea Remeți. Ca suprafață, toate arealele cu roci magmato-vulcanice banatitice însumează 4557.52 ha, ceea ce reprezintă 26.54% din totalul ariei protejate.
Manifestările vulcanice banatitice au început în Laramic (finele Cretacicului) și au continuat și în Neozoic (Paleocen), prin depuneri de riolite și dacite cu riolite nediferențiate. Ocupă o suprafață destul de restrânsă, de 579.89 ha, adică 3.37% din întregul ariei protejate și apar ca două areale de mici dimensiuni pe partea inclusă Munților Vlădeasa, sub Dl. Mare și la nord de vf. Seniu Mare, iar pe partea Munților Pădurea Craiului, apar pe Dl. Frântura Boții și la sud de vf. Pietrele Dăicii.
În Neogen (Miocen) sunt depuse depozite de tufite grezoase, conglomerate tufacee, marne albe tufacee și argile, concentrate într-un singur areal, în nordul extrem al ariei protejate, la est de localitatea Vadu Crișului, între Dâmbu cel Mare și Dl. Tăcutului. Suprafața ocupată de depozitele miocene este foarte redusă însumând 319.93 ha, ceea ce înseamnă 1.86% din total.
În privința depozitelor Cuaternare se poate remarca varietatea acestora precum și zonele de apariție. Astfel, depozitele Pleistocenului inferior sunt reprezentate de: depozite coluviale, bolovănișuri, nisipuri, pietrișuri, iar cele ale Pleistocenului superior sunt localizate în principal la nivelul teraselor râurilor, în special pentru terasa de 25 m. altitudine relativă. Acestea sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase.
Tot din categoria formațiunilor cuaternare mai fac parte și depozitele deluviale, coluviale și proluviale, alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile cărora li se alătură depozitele de grohotișuri de la baza abrupturilor petrografice (calcaroase și non-calcaroase). În afara albiei văii Iadului unde aceste depozite apar ca o fâșie continua, pe tot traseul care străbate aria protejată, apariții de astfel de formațiuni, pe suprafețe mai extinse sau mai izolate se observă pe interfluviul dintre valea Brătcuță și valea Mișidului (Luncilor), apoi pe interfluviul stâng al văii Mișidului spre valea Măguran și sub forma a numeroase "petice" cu dimensiuni reduse, localizate în apropierea localității Vadu Crișului. Însumate, toate aceste areale ajung la o suprafață ocupată de 727.33 ha, ceea ce reprezintă 4.23% din totalul ariei protejate.2.2. Relief
Teritoriul ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadei se suprapune peste unitățile montane ale munților Pădurea Craiului și a masivului Vlădeasa. Limita dintre cele două zone montane o constituie Valea Iadei, așa încât, toată suprafața ariei protejate situate pe dreapta văii este parte componentă a masivului Vlădeasa, în timp ce suprafața de pe stânga, extinsă până la localitatea Vadu Crișului, se include spațiului montan al munților Pădurea Craiului.
Aria protejată ocupă o suprafață însemnată din ansamblul celor două spații montane, așa încât, teritoriul arealului protejat constituie o sinteză a caracteristicilor geologice, morfografice, morfologice și de mediu (climatice, hidrologice, pedologice și de vegetație) ale acestuia.
Așa cum s-a văzut deja (în partea de Geologie), constituția și structura geologică a celor două spații muntoase este foarte complexa, fiind reprezentate dominant de magmatite, însoțite de formațiuni cristaline și sedimentare în munții Vlădeasa și de roci carbonatice mezozoice, în munții Pădurea Craiului.
Tabel 5. Unitățile geografice principale și suprafața ocupată în cadrul ariei protejate
|
Nr. |
Unitatea geografică și de relif |
Aria (ha) |
(%) |
|
1 |
Masivul Vlădeasa (relief montan) |
7754.91 |
45.18 |
|
2 |
Munții Pădurea Craiului (relief montan) |
9407.46 |
54.81 |
|
3 |
Total |
17162.37 |
100 |
Partea ariei protejate inclusă masivului Vlădeasa însumează 7754.91 ha, ceea ce reprezintă 45.81% din întreg. Aici, rocile magmatice banatitice se înscriu în relief prin forme greoaie, masive, încadrate de văi tăiate adânc, așa cum este cazul văilor Iadului și Runcului (aceasta din urmă constituind limita sudică extremă a ariei protejate). Aspectele mai deosebite de relief le constituie prezența versanților abrupți și a suprafețelor structurale. În fapt, pe toată lungimea ei inclusă teritoriului protejat, Valea Iadului crează o alternanță de sectoare de chei și bazinete de eroziune în care sunt localizate așezări, așa cum este cazul satelor Remeți sau Munteni. Calcarele jurasice, cu toate că apar pe o suprafață foarte restrânsă, crează un relief atât exocarstic cât și unul endocarstic.
La întregirea peisajului geomorphologic au contribuit intens procesele de modelare din întreg spațiul montan. Aici se remarcă bine suprafața carpatică nivelată Măguri-Mărișel (sculptată în sarmațian) care include toate intefluviile înalte de pe dreapta văii Iadei. Atât pe valea principală cât și pe afluenții acesteia, apar în general trei nivele de umeri de vale, toate acestea incluse suprafeței de nivelare.2.3. Hidrografie
Teritoriul ariei de protecție avifaunistică se suprapune peste teritoriul a opt bazine hidrografice importante din care șapte sunt tributare Crișului Repede și unul, bazinul hidrografic Runcșor, este tributar râului Crișul Negru, care drenează Depresiunea Beiuș. Acest fapt are o mică importanță deoarece suprafața din bazinul hidrografic al râului Runcșor, inclusă ariei de protecție, este foarte redusă, de numai 13.41 ha, ceea ce înseamnă doar 0.07% din totalul ariei în studiu. Tot foarte redusă este și suprafața din bazinul hidrografic al râului Mniera, inclusă ariei de protecție avifaunistica, de doar 28.11 ha. adică 0.16% din total, teritoriu care se găsește la vest de Platoul Zece Hotare. Niciuna dintre cele două areale, al râului Runcșor și Mniera, nu deține vreun curs de apă permanent sau temporar și, ca urmare, importanța lor în hidrografia ariei de protecție avifaunistică este nesemnificativă.
Tabel 6. Caracteristici cantitative ale bazinelor hidrografice și ale râurilor din aria de protecție avifaunistică ROSPA0115
|
Nr. Crt. |
Bazin hidrografic |
Suprafață (ha) |
Procente % din total |
Nr. râuri în bazin |
Lungimea totală a râurilor (km) |
|
1 |
Iada |
10874.06 |
63.36 |
351 |
258.05 |
|
2 |
Brătcuța |
1642.15 |
9.56 |
30 |
25.04 |
|
3 |
Mișid (Valea Luncilor) |
569.50 |
3.31 |
6 |
9.10 |
|
4 |
Borod (Borozel) |
326.39 |
1.90 |
7 |
7.56 |
|
5 |
Crișul Repede |
1894.71 |
11.03 |
18 |
18.51 |
|
6 |
Dobrinești |
1813.98 |
10.56 |
12 |
18.44 |
|
7 |
Mnierea |
28.11 |
0.16 |
0 |
0 |
|
8 |
Runcșor |
13.41 |
0.07 |
0 |
0 |
Bazinul hidrografic al văii Iadei, care deține peste 80% din cursurile de apă ce străbat aria protejată, face parte din bazinul mult mai larg al Crișului Repede. Râurile care formează rețeaua hidrografică a văii Iadei sunt în general râuri mici, atât ca suprafață a bazinului, cât și ca debite de apă și lungime, regimul lor de scurgere prezentând particularități legate de condițiile de mediu locale.
Numărul total al cursurilor de apă permanente și temporare de aici este de 351, însumând o lungime totală de 258.05 km. În privința raportului cursuri permanente/cursuri temporare, cursurile de apă permanente sunt în număr de 80 și însumează 119.10 km, în timp ce cursurile temporare sunt în număr de 271 și măsoară 138.95 km.
Indicele de sinuozitate are valori reduse și în acest caz, deoarece văile din acest areal sunt scurte, cu caracter torențial și cu pantă destul de înclinată a albiei. Doar râul Dașor (indice de sinuozitate de 1.43) și râul Leșu (indice de sinuozitate de 1.45) sunt ceva mai sinuoase comparativ cu celelalte din bazinul hidrografic al Iadei. Media valorilor sinuozității râurilor de aici este în jur de 1.23.
Pantele de curgere a râurilor din bazine au valori cuprinse între 5-20 de grade.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 2.37 km/kmp.
Potențialul hidroenergetic ridicat al bazinului hidrografic al văii Iadei a atras atenția încă de la începutul sec. XX. Un rol deosebit îl au acumulările permanente, realizate cu scopul valorificării potențialului energetic, regularizarea scurgerii, atenuarea perioadelor de ape mari, suplimentarea debitelor mici, asigurarea cu apă potabilă și industrială a utilizatorilor (ex. amenajarea hidrotehnică Leșu). Suprafața luciului de apă atunci când lacul este plin, este de 61.08 ha. În prezent, lacul Leșu este golit de apă în vederea unor lucrări de amenajare hidrotehnică.
Următorul bazin hidrografic analizat este cel al râului Brătcuța, a cărui limită față de bazinul Iadei este dată de interfluviul ce unește vârfurile Pietrele Dăicii (974.5 m), Dl. Frântura Boții (940 m) și Dl. Boții (967.9 m). Bazinul Brătcuței se extinde spre nord până la confluența râului cu Crișul Repede, în localitatea Bratca. Ca extindere, Bratcuța are un bazin de dimensiune medie între celelalte bazine hidrografice din aria de protecție avifaunistică, cu formă alungită, dispus pe direcție sud-nord.
Numărul total al râurilor de pe cuprinsul bazinului este de 30, însumând o lungime de 25.04 km, din care, râurile permanente în număr de 4 însumează 13.16 km, iar râurile temporare, 26 la număr, măsoară însumat 11.88 km.
Ca și în cazul Iadei, și aici indicele de sinuozitate are valori reduse din aceleași motive, cu văi scurte, cu caracter torențial și cu pantă destul de înclinată a albiei. Râul Brătcuța are o valoare a indicelui de 1.14, în timp ce, Valea Rusului are un indice de 1.03. Celelalte au valori și mai reduse, așa încât media valorilor sinuozității râurilor de aici este de 1.08.
Pantele de curgere a râurilor din bazine au valori cuprinse între 5 și chiar până la 30 de grade, în zona de obârșie a cursurilor de apă.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 1.52 km/kmp.
Bazinul hidrografic al văii Mișid este dezvoltat integral pe călcare, atât în partea lui superioară unde poartă numele de Valea Luncilor, cât și în bazinul inferior, unde confluează cu râul Crișul Repede, în amonte de localitatea Șuncuiuș. Prezintă pierderi parțiale de debit pe sectorul dintre Peștera Moanei și confluența cu pârăul Bocoi, cu apariția la suprafață a apelor în izbucul Brătcanilor, individualizându-se astfel o suprafață de difluență de 12.5 kmp (Orășeanu, 2016). Aval de confluența cu pârâul Șeșii, Mișidul are un regim temporar de curgere, datorat probabil infiltrărilor în subteran pentru a forma cursul de apă din Peștera Vântului.
În cadrul ariei de protecție avifaunistică, bazinul Mișidului deține un număr de 6 cursuri de apă, din care două permanente (Mișidul și pârâul Șeșii) și patru temporare, însumând o lungime totală de 9.10 km. Râurile permanente au împreună 7.09 km, în timp ce cursurile temporare au puțin peste 2 km.
Indicele de sinuozitate are de asemenea valori reduse, înregistrându-se 1.31 pentru Mișid și 1.13 pentru Pârâul Șeșii; celelalte văi au valori și mai reduse, astfel încât media valorilor sinuozității râurilor din acest bazin este de 1.10.
Pantele de curgere a râurilor din bazin au valori cuprinse între 5 și 20 de grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă, valorile sunt ușor mai ridicate.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 1.59 km/kmp.
Bazinul hidrografic al Crișului Repede, înțelegând prin aceasta doar sectorul dintre localitățile Bratca și Vadu Crișului, are în componență un număr de 17 cursuri de apă din care unul singur permanent, Valea Măguran, iar celelalte temporare. Râul Crișul Repede nu este considerat aici, el a fost tratat în partea de prezentare a caracteristicilor generale hidrografice ale ariei de protecție avifaunistică.
Lungimea totală a râurilor din acest bazin este de 14.48 km, din care cursul permanent al râului Măguran măsoară 1.52 km în timp ce cursurile temporare însumează restul de km. de cursuri de apă.
Deoarece văile sunt scurte, indicele de sinuozitate este redus; 1.16 pentru pârâul Măguran și 1.15 pentru cursul temporar Valea Groșilor. Media valorilor sinuozităților pentru toate râurile din acest bazin este de 1.09.
Pantele de curgere a râurilor din bazin au valori cuprinse între 5 și 15 grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă valorile sunt ușor mai ridicate, până la 20 de grade.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 0.74 km/kmp.
Bazinul hidrografic Dobrinești include doar cursuri temporare și subterane care drenează zona platoului carstic Zece Hotare. Numărul total de cursuri de apă de aici, doar subterane, este de 12, dintre care cele mai expresive sunt Pârâul Sohodolului și Pârâul Birtinului. Lungimea măsurată la suprafață a acestora este de 18.44 km., dar există posibilitatea ca rețeaua subterană să fie mai dezvoltată.
Cursurile de apă localizate la vest de Pârâul Birtinului aparțin sistemului carstic Aștileu, în timp ce Pârâul Sohodolului este tributar sistemului carstic, care debușează în Peștera Vadu Crișului. În privința pârâului Birtinului, acesta se formează dintr-un număr de cursuri scurte de apă și care se infiltrează difuz în călcare, distanța pe care reușesc să o parcurgă la suprafață fiind proporțională cu cantitatea de precipitații căzute. Apele infiltrate în sectorul amonte al pârâului participă la alimentarea cu apă a resurgenței din peștera Vadu Crișului, în timp ce apele din segmentul terminal alimentează, probabil, izvorul din Fundătura Birtinului. Extinderea suprafeței de difluență este de 2.5 km.
Bazinul hidrografic Borod este reprezentat printr-un număr mic de râuri, șase la număr, toate temporare și afluente de stânga ale Pârâului Borod, care nu intră pe teritoriul ariei de protecție avifaunistică. Indicele de sinuozitate are valori de 1.28 pentru râul Valea Sasului și 1.44 pentru un râu din apropiere. Media valorilor sinuozităților pentru toate râurile din acest bazin este de 1.21.
Pantele de curgere ale râurilor din bazin au valori cuprinse între 2 și 5 grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă, valorile sunt ușor mai ridicate, până la 10 grade.
Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 2.23 km/kmp.
Ultimele două bazine hidrografice care sunt incluse în teritoriul ariei de protecție avifaunistică, Runcșor și Mniera, au dimensiuni foarte reduse și, în plus, nu au cursuri de apă permanente sau temporare. Ca urmare, importanța lor din punct de vedere hidrografic este nesemnificativă.2.4. Pedologie
În cuprinsul ariei naturale protejate, au fost identificate următoarele categorii de soluri:
Tabel 7. Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor
|
Nr. |
Clase soluri SRTS 2003 |
Tipuri soluri SRTS 2003 |
Sistemul FAO/UNESCO |
Supr. Ocupată (ha.) |
Procente % |
|
1 |
Protisoluri |
Aluvisoluri |
Fluvisoluri |
722.51 |
4.20 |
Tabel 8. Soluri minerale condiționate de timp, în cadrul cărora se includ Cambisolurile.
|
Nr. |
Clase soluri SRTS 2003 |
Tipuri soluri SRTS 2003 |
Sistemul FAO/UNESCO |
Supr. Ocupată (ha) |
Procente % |
|
1 |
Cambisoluri |
Districambosoluri |
Cambisoluri districe |
4225.20 |
24.61 |
|
2 |
Cambisoluri |
Districambosoluri și eutricambosoluri |
Cambisoluri districe și cambisoluri eutrice |
628.67 |
3.66 |
|
3 |
Cambisoluri, Cernisoluri, Protisoluri |
Eutricambosoluri (rendzinice sau tipice) rendzine și stâncărie |
Cambisoluri eutrice (rendzinice sau tipice) rendzine și stâncărie |
74.80 |
0.43 |
|
4 |
Cambisoluri, Luvisoluri |
Eutricambosoluri și luvosoluri |
Cambisoluri eutrice și luvisoluri haplice |
614.93 |
3.58 |
|
5 |
Cambisoluri, Luvisoluri |
Districambosoluri și luvosoluri rodice |
Cambisoluri cromice și luvisoluri haplice rodice |
1935.92 |
11.28 |
|
6 |
Cambisoluri, Luvisoluri |
Districambosoluri, luvosoluri, oligobazice și/sau holoacide |
Cambisoluri districe, luvisoluri haplice oligobazice și/sau holoacide |
543.40 |
3.16 |
|
7 |
Cambisoluri, Protisoluri |
Eutricambosoluri și litosoluri (local stâncărie) |
Cambisoluri eutrice și litosoluri (local stâncărie) |
914.49 |
5.32 |
|
8 |
Cambisoluri, Protisoluri |
Eutricambosoluri și calcare sau dolomite la zi |
Cambisoluri eutrice și calcare sau dolomite la zi |
1258.17 |
7.33 |
|
9 |
Cambisoluri, Protisoluri |
Districambosoluri și litosoluri |
Cambisoluri districe și litosoluri |
4161.05 |
24.24 |
|
10 |
Cambisoluri, Protisoluri |
Districambosoluri, litosoluri și stâncărie |
Cambisoluri cromice, litosoluri și stâncărie |
231.61 |
1.34 |
|
11 |
Cambisoluri, Spodisoluri |
Districambosoluri și prepodzoluri |
Cambisoluri districe și podzoluri cambice |
146.45 |
0.85 |
Tabel 9. Soluri minerale condiționate de climatul temperat continental (moderat sau excesiv)
|
Nr. |
Clase soluri SRTS 2003 |
Tipuri soluri SRTS 2003 |
Sistemul FAO/UNESCO |
Supr. (ha) |
Procente % |
|
1 |
Cernisoluri, Antrisoluri |
Faeoziomuri stagnice și erodosoluri |
Faeoziomuri stagnice și erodisoluri |
85.97 |
0.50 |
|
2 |
Cernisoluri, Pelisoluri |
Pseudorendzine și faeoziomuri stagnice și vertisoluri |
Pseudorendzine și faeoziomuri stagnice și vertisoluri |
428.68 |
2.49 |
Tabel 10. Soluri minerale condiționate de climatul temperat umed
|
Nr. |
Clase soluri SRTS 2003 |
Tipuri soluri SRTS 2003 |
Sistemul FAO/UNESCO |
Supr. (ha) |
Procente % |
|
1 |
Luvisoluri |
Luvosoluri pseudogleizate |
Luvisoluri haplice pseudogleizate |
30.60 |
0.17 |
|
2 |
Luvisoluri |
Luvisoluri albice pseudogleizate |
Luvisoluri albice pseudogleizate |
353.58 |
2.06 |
|
3 |
Luvisoluri |
Luvosoluri (inclusiv slab luvice) |
Luvisoluri haplice (inclusiv slab luvice) |
178.60 |
1.04 |
|
4 |
Luvisoluri |
Luvosoluri pseudogleizate și luvosoluri albice pseudogleizate |
Luvisoluri haplice pseudogleizate și luvisoluri albice pseudogleizate |
205.22 |
1.19 |
|
5 |
Spodisoluri, Protisoluri |
Prepodzoluri și podzoluri (local litosoluri și stâncărie) |
Podzoluri cambice și pozoluri haplice (local litosoluri și stâncărie) |
65.37 |
0.38 |
Aria avifaunistică R0SPA0115 se situează în climatul temperat continental cu ușoare influențe oceanice, caracteristic regiunilor vestice și centrale ale României (Sandu et al., 2008).
În regim multianual, temperatura medie lunară înregistrată la scara ariei de protecție avifaunistică R0SPA0115 a variat consistent datorită diferenței de altitudine din regiune, precum și efectului de umbrire apărut pe versanții nordici ca urmare a expoziției versanților. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 7,5 °C, s-au înregistrat temperaturi cu peste 2 °C mai mici în arealele sudice, cele mai înalte (4,9 °C) și respectiv mai mari în arealele nordice, mai joase (9,8 °C).
Situațiile cu îngheț pot apărea în 10 din cele 12 luni ale anului (septembrie-iunie) și că în intervalul octombrie-aprilie, este posibil ca temperaturile cele mai scăzute să coboare sub pragul de -10 °C.
În arealul analizat se cumulează în medie, în timpul unui an între 660 și 1035 l/mp de precipitații cu cantitățile mai mari în partea nordică, mai joasă, a ariei protejate și cele mai mici în partea sudică, mai înaltă. Tot în regim mediu multianual, cantitatea lunară de precipitații, variază în cadrul regiunii analizate de la 29...58 l/mp în luna cea mai puțin ploioasă (februarie), până la 89...143 l/mp, în luna cea mai ploioasă (iunie). Calculate la scara întregii regiuni, cantitatea medie lunară urcă de la 41 l/mp până la 112 l/mp. Cele mai mari cantități lunare și anuale de precipitații înregistrate au depășit cu mult valoarea medie, uneori acestea dublându-se sau chiar triplându-se, comparativ cu mediile multianuale, în special în lunile de toamnă, iarnă și început de primăvară. Este de remarcat faptul că deși în regim mediu multianual, numai în trei luni (mai-iulie) se depășește pragul de 100 l/mp, în cazul cantităților maxime înregistrate, în fiecare lună se pot cumula peste 110 l/mp, la nivelul mediu al regiunii, dar acestea au înregistrat local și valori de peste 300 l/mp. În aceste condiții, cantitățile anuale cele mai ridicate au fost între 950 și 1460 l/mp. Procentual, valorile maxime lunare sunt cu peste 100% mai mari decât cele medii, cu excepția lunilor aprilie și mai, când sunt cu 75-95% mai mari decât mediile multianuale.2.6. Elemente de interes conservativ de tip abiotic
Cel mai spectaculos element abiotoic din sit este reprezentat de relieful carstic.
Relieful format pe roci carstificabile este reprezentat prin aproape toate tipurile de forme și ansambluri carstice existente pe călcare. Microformele de tipul lapiezurilor, apoi dolinele uvalele și văile carstice caracterizează în totalitate relieful ariei protejate la vest de valea Iadei. Singurele formele de tip polie lipsesc din peisajul carstic al Pădurii Craiului. Dacă pentru relieful Munților Pădurea Craiului formele carstice dau nota dominantă, pe suprafețe restrânse, în legătură cu rocile carbonatice, apar și pe dreapta văii Iadului pe suprafața din aria protejată care aparține masivului Vlădeasa.
La formele exocarstice se adaugă și cele endocarstice (avenele și peșterile) care apar cu o frecvență foarte mare, între care unele dețin adevărate recorduri - peștera Vântului de lângă Șuncuiuș deține recordul de lungime între peșterile României, unde lungimea însumată a tuturor galeriilor ajunge la valoarea de 54 km.
În formarea acestui tip de relief, pe lângă elementele de ordin litologic și structural, un rol important l-au avut condițiile paleoclimatice și poziția unităților montane față de nivelul de eroziune al văii Crișului Repede din apropiere.
Dintre ansamblurile carstice importante care se includ ariei protejate, menționăm depresiunea de captare carstică de la Acre și platoul carstic Zece Hotare.
Depresiunile de captare carstică reprezintă forme des întâlnite în peisajul geografic al Munților Pădurea Craiului. Se formează la contactul dintre rocile impermeabile (non-carstice) și cele carbonatice, caracteristica morfologică principală fiind aceea că rețeaua hidrografică organizată pe roci impermeabile se "pierde" în subteran odată cu pătrunderea acestora în domeniul rocilor calcaroase. În relief apar ca niște cuvete depresionare a căror parte bazală este plată sau nu, localizate pe văi ale căror cursuri dispar în subteran prin ponoare.
În acest tip se include Depresiunea de la Acre, dezvoltată la vest de Lacul Leșu, fiind localizată între vârfurile Piatra Acră la nord și Hodrângușa la sud. Se înscrie în relief sub forma unei cuvete asimetrice de 1.6 km. lungime pe 0.8 km. lățime, al cărei terminus aval este în ponorul de sub abruptul format sub vf. Piatra Acră. Depresiunea de la Acre este una dintre cele mai mici (ca suprafață) forme de acest tip, dar situarea acesteia în partea de est a Munților Pădurea Craiului și apropierea de Masivul Vlădeasa au permis ca aceasta să fie localizată la cea mai mare altitudine (între 825 și 875 m) dintre toate depresiunile de captare carstică ale Pădurii Craiului.
Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ.
Depresiunea este sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de anticlinal, aflat între șisturile cristaline ale seriei de Someș la vest și rocile eruptive de tip Vlădeasa în partea estică. Nașterea depresiunii a fost generată și înlesnită ulterior de prezența unei falii secundare dezvoltată perpendicular pe falia Remeți, cu orientare de la nord- vest spre sud-est, localizată pe contactul dintre rocile non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea apei în subteran, chiar pe contactul carstic-noncarstic și dezvoltarea depresiunii în amonte de acest punct.
De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul perioadei Pleistocene, spre vatra depresiunii, cantități importante de depozite provenite în urma proceselor periglaciare. Astfel, actual, grosimea depozitelor de umplutură din baza depresiunii ajunge până la 25 m.
Platourile carstice prezente în Pădurea Craiului sunt rezultatul a două etape de nivelare, o etapă mai veche paleogenă, când a avut loc nivelarea formațiunilor calcaroase mezozoice și apariția suprafețelor nivelate și o a doua, neogenă, când suprafețele nivelate sunt fragmentate de rețelele hidrografice. În cazul teritoriului studiat, râurile care se orientau spre nivelul de bază coborât al Crișului Repede s-au adâncit puternic, lăsând suspendate arealele dintre ele, sub formă de platouri carstice, dintre acestea, cel mai reprezentativ fiind Platoul Zece Hotare.
Pe teritoriul ariei protejate, Platoul Zece Hotare reprezintă toată suprafața care se include arealului delimitat de localitatea Șuncuiuș (valea Măguran), râul Crișul Repede, localitatea Vadu Crișului și limita vestică a teritoriului în studiu.
Platoul este dezvoltat pe călcare Jurasic superioare pe cea mai mare parte, la care se adaugă câteva petice de călcare Cretacic inferioare și conglomerate gresii și argile jurasice, acestea din urmă fiind localizate în apropiere de Șuncuiuș.
Relieful carstic de aici se află într-un stadiu de evoluție avansat, cu un număr mare de doline, uvale, văi de doline și văi oarbe, între care apar masive carstice isolate, sub forma unor martori de eroziune carstică.
În funcție de modul în care formele carstice se asamblează, platoul carstic Zece Hotare este divizat în două compartimente: un compartiment vestic, situat la vest de valea carstică Groapa Birtinului, caracterizat de dezvoltarea deosebită a dolinelor și uvalelor și un compartiment estic care ocupă tot spațiul de la Groapa Birtinului până la Șuncuiuș, caracterizat de prezența văilor carstice (văile oarbe și văile dolinare). Apele care se pierd în subteran la nivelul compartimentului vestic ies la suprafață prin intermediul resurgențelor din valea Gălășenilor (situată în afara ariei de studiu) iar, cele care se pierd în subteran în compartimentul estic, ies la suprafață prin resurgența pe care o constituie peștera de la Vadu Crișului.
Formele endocarstice din platoul Zece Hotare sunt reprezentate printr-un număr mare de peșteri verticale (avene) și peșteri, dintre care peștera Vadu Crișului merită menționată prin potențialul turistic și interesul științific biospeologic pe care îl posedă.
Pe cuprinsul platoului, scurgerea de suprafață este aproape inexistentă, în schimb sistemele de drenaj carstic sunt bine reprezentate așa cum sunt cele din Groapa Birtinului, Izvorul din Fundătura Birtinului, Peștera Bătrânului, Peștera Vadu Crișului și resurgența de la Izbândiș. Văile carstice sunt prezente într-o mare varietate în cuprinsul ariei protejate. Defileele, văile în chei, văile oarbe, văile de doline apar cu o frecvență deosebită în special în partea ariei protejate care aparține Munților Pădurea Craiului.
Văile de tip chei și defilee - sunt un rezultat al adâncirii puternice datorită coborârii zonelor de subsidență din apropiere, în acest caz al zonei Vad-Borod, care a atras și determinat o dinamică deosebită a văilor afluente Crișului Repede. Prin adâncire văile și-au format sectoare de chei de subsidență periferică, cele mai adânci sectoare fiind localizate în partea aval a acestora și nu în amonte, așa cum ar fi normal. Așa este cazul cheilor Mișidului, Cheilor Brătcuței, Cheile Măguran-Izbândiș ș.a, a căror bazine de recepție se restrâng mereu prin organizarea unui număr crescut de drenaje subterane.
Defileul Crișului Repede - sculptat de râul cu același nume între confluența cu Iada și până la localitatea Vadu Crișului, este format dintr-o succesiune de sectoare de tip chei și bazinete depresionare de eroziune dezvoltate în zonele de confluență cu afluenții principali. Două sectoare sunt caracteristice. Primul este în amonte de localitatea Șuncuiuș la sud de Dl. Gropilor un sector de chei de cca. 3.25 km, caracterizat de versanți abrupți cu portale de peșteră impozante (ex. Portalul peșterii Ungurului) și confluența cu valea Mișidului. În amonte de Șuncuiuș, în versantul stâng al văii, este localizată Peștera Vântului. Al doilea sector este în aval de localitatea Șuncuiuș și continuă până la intrarea în localitatea Vadu Crișului. Este un sector de chei foarte pitoresc, cu versanți verticali, abri-uri, și peșteri (Peștera Vadu Crișului) străbătut de calea ferată care face legătura între Cluj-Napoca și Oradea.
Cheile Mișidului - suprapuse văii cu același nume, se desfășoară între confluența cu Valea Făgetului și confluența cu Crișul Repede. Pe tronsonul cheilor, valea are o lungime aproximativă de 2.5 km și se înscrie în relief sub forma unei văi adânci, unde energia de relief atinge valori cuprinse între 80-150 m, formă ușor curbată spre vest, cu versanți foarte abrupți și largi trene de grohotișuri la baza. Sunt sculptate în călcare și dolomite triasice și sunt străbătute de un curs de apă temporar (debite bogate iarna și primăvara și posibilitatea de dispariție a apei pe perioada de vară și toamnă), cu o pantă de curgere de 3.4%. În perioadele ploioase, apele cresc mult și adesea schimbă morfologia albiei, de aceea cheile pot fi străbătute doar pe jos și numai în perioadele cu ape mici.
Cheile Brătcuței - se dezvoltă pe cursul râului cu același nume, în partea aval a acestuia, între confluența cu Valea Rusului în amonte și localitatea Bratca în aval. Cheile sunt formate în călcare și dolomite triasice și în călcare jurasice. Au o lungime de 4.4 km, o panta medie de curgere de 2.3%, iar cursul de apă ce le străbate are caracter permanent deoarece bazinul de recepție al râului este dezvoltat pe șisturile cristaline din amonte. Și aici valorile adâncimii fragmentării sunt cuprinse între 80-150 m. La partea superioară a versanților cheilor, morfologia este dată de prezența unor țancuri, stâlpi și abrupturi calcaroase, cu trene de grohotișuri fixate de vegetație sau nu, iar în jumătatea inferioară se constată un număr mare de izvoare plasate la diferite cote altitudinale prin care debușează în vale apele care se pierd în dolinele și uvalele ce se găsesc pe platourile situate de o parte și alta a cheilor.
Cheile Brătcuței se deosebesc de celelalte din Pădurea Craiului prin faptul ca s-au format în principal prin eroziune lineară în timp ce celelalte au evoluat prin procese de captare carstică. Sub denumirea de Cheile din Valea Iadei sunt cunoscute toate tronsoanele de chei aflate pe cursul acestei văi și pe afluenți.
Primul sector de chei este cel cuprins între Valea Servinoasa în amonte și Valea Boții în aval, un sector de chei de cca. 2.7 km lungime, mărginit de o parte și alta de o serie de abrupturi calcaroase, țancuri și pereți verticali. Energia de relief aici atinge valori de 200 m. Pe versanți, la diferite nivele se deschid numeroase intrări de peșteri active sau fosile prin care ieșeau la suprafață apele ce se infiltrau în subteran prin dolinele de pe platourile superioare. Se remarcă aici un număr foarte mare de forme carstice, doline, izvoare carstice avene și peșteri.
Alte sectoare de chei s-au dezvoltat pe lungimi de 200-300 m., atât pe râurile afluente de dreapta ale Iadei cât și pe cele de stânga. Dintre acestea, menționăm cheile de pe văile Servinoasa, Izvorului și Dașorului, în toate cazurile partea amonte a bazinelor hidrografice fiind dezvoltată pe roci impermeabile iar la contactul cu calcarele, unele dintre cursurile de apă se pierd în subteran și revin la suprafață fie în amonte fie în aval de confluența cu Iada. În perioadele cu precipitații abundente, cursurile de apă care străbat aceste sectoare de chei au un caracter permanent.
Văile oarbe sunt un rezultat al captărilor carstice, caz în care cursul de apă dispare într-un ponor la baza unui abrupt calcaros care marchează punctul aval terminus al unei văi active, temporare sau seci. În Munții Pădurea Craiului, exemplele de văi oarbe sunt numeroase, la fel și în cuprinsul ariei protejate, dintre care o remarcăm pe cea mai spectaculoasă și anume valea oarbă din Depresiunea de la Acre, cu pierderea la baza abruptului calcaros de deasupra ponorului de la Acre. În cuprinsul ariei protejate, există și alte cazuri de văi oarbe, dar aici amploarea fenomenului carstic este mai redusă, ca în cazul unor afluenți de dreapta ai văii Mișidului.
Văile de recul (sau văile în fund de sac) sunt reversul văilor oarbe și apar mai ales în cazul resurgențelor. Văile de recul apar la baza unor abrupturi calcaroase sub forma unor izbucuri, izvoare sau din peșteri și își continuă apoi curgerea pe roci în general necarstificabile. O caracteristică a acestora este faptul ca sunt mai scurte și apar într-o frecvență mai mică, în general la periferia zonelor carstice. Astfel de exemple sunt numeroase în arealul protejat din Pădurea Craiului, de amintit aici Izbucul Izbândiș (Șuncuiuș).
Văile de doline apar acolo unde dolinele se "înșiruiesc" pe un aliniament care, cel mai adesea reprezintă traseul unei fracturi (falii) existente în substrat. Calcarele din Pădurea Craiului sunt puternic afectate de procese de fracturare și faliere. Prezența faliilor permite drenarea în subteran a cursurilor de apă permanente de la suprafață. Ca urmare a pierderii în subteran a apei de suprafață, în timp, suprapuse direcției faliei, apar dolinele a căror dispunere urmărește fidel traseul faliilor. Cele mai caracteristice exemple de văi dolinare apar în aria protejată, la vest de localitatea Șuncuiuș, pe platoul Zece Hotare, cu o mare frecvență la vest de Dâmbu Rădăcini și Pădurea Socodolului. Aici apar un număr foarte mare de doline, cele mai multe dintre ele aliniate sub forma văilor dolinare.
Forme de relief exocarstice. Relieful ariei protejate este completat de frecvența deosebită a formelor exocarstice, prezente așa cum este firesc, în special pe partea din aria protejată inclusă Munților Pădurea Craiului.
Dolinele - sunt forme de relief de tip pâlnie, circulare, având dimensiuni foarte diferite (de la 1-2 m. în diametru și 1/2 m adâncime, până la sute de m. în diametru și zeci de m în adâncime), care apar acolo unde există în substrat o dispunere în cruce a fisurilor și fracturilor ce afectează calcarele. Punctul de încrucișare a fisurilor este locul prin care apa de la suprafață este drenată în subteran, astfel că toate dolinele au un punct de pierdere (ponor) a apei în subteran, la baza pâlniei. Dolinele sunt foarte frecvente în peisajul din Pădurea Craiului, evident fiind legate de prezența calcarelor în subteran. Frecvența mare de apariție a acestora se remarcă în zona platoului carstic Zece Hotare, unde acestea sunt răspândite pe cca. 80% din suprafața platoului și în Dl. Culmea Frunții din bazinul văii Iadei.
Uvalele - sunt forme de relief carstice, depresionare, superioare ca dimensiune dolinelor. Cel mai adesea, uvalele iau naștere prin asocierea mai multor doline în dezvoltarea lor, dar sunt cazuri în care uvalele se dezvoltă direct, ca atare, fără să fie implicate dolinele. Exemple frumoase de uvale se găsesc pe platoul Zece Hotare în partea de vest și de sud a dealului Dâmbu Răcăciunii și în Groapa Sohodolului. Un alt exemplu de uvală se află pe suprafața dealului Culmea Frunții din bazinul văii Iadei. În toate aceste cazuri, uvalele au luat naștere prin unirea dolinelor în timpul dezvoltării acestora.
La acestea se adaugă microformele de relief exocarstice de tipul lapiezurilor, care apar pe suprafețe foarte mari, fie izolate fie sub forma câmpurilor de lapiezurii. Se prezintă sub forma unor șanțulețe de dimensiuni reduse (câțiva zeci de cm. lungime și adâncime) sculptate de apa de șiroire prin mecanismul de coroziune carstică. Frecvența de apariție a lor este legată de prezența calcarelor la suprafață, ca urmare, acestea apar cu precădere în zona platoului Zece Hotare, Valea Mișidului, Piatra Acră și Dl. Culmea Frunții.
Forme endocarstice - Peșterile. Geneza peșterilor este foarte variată în funcție de condițiile tectonice, petrografice și structurale ale calcarelor dintr-o anumită zonă. Totuși tectonica din călcare și prezența apei sunt condiții esențiale în apariția și dezvoltarea peșterilor.
În Munții Pădurea Craiului există un număr foarte mare de goluri carstice (de ordinul sutelor) representative, cunoscute ca peșteri. Dintre acestea, o parte se găsesc localizate în zona arealului protejat. Nu vom face o analiză exhaustivă a acestora ci vom semnala câteva care prin geneză, dimensiune, importanță științifică și atracție turistică constituie obiective valoroase ale ariei protejate.
Peștera Vântului - localizată la baza unui abrupt calcaros pe versantul stâng al Crișului Repede în amonte de localitatea Șuncuiuș. Lungimea însumată a galeriilor care formează peștera ajunge la 54 de kilometri. Acestea sunt dispuse pe patru niveluri (etaje) dintre care cele trei superioare sunt fosile (fără apă) iar ultimul, cel inferior este activ. Peștera a luat naștere prin infiltrarea în călcare a apelor din valea Mișidului și sculptarea nivelurilor peșterii în funcție de evoluția în adâncime a văii. Peștera este pitorească, cu o faună de insecte cavernicole bogată și nu este deschisă turismului de masă. Este foarte valoroasă din punct de vedere științific, prezentând numeroase forme și fenomene carstice interesante.
Peștera Vadu Crișului este situată în versantul stâng al Crișului Repede, având intrarea la baza unui abrupt calcaros. Peștera reprezintă resurgența unui volum important din apele ce se pierd la nivelul platoului Zece Hotare, ape care, după ce străbat întreaga peșteră, se varsă în Crișul Repede sub forma unei frumoase cascade. Abruptul cascadei este format pe un con de travertin care s-a format la intrarea în peșteră. Peștera are o singură galerie importantă, care în prima parte a golului subteran are două niveluri, unul fosil, cel superior și unul active, străbătut de apa pârâului din peșteră. Apa din peșteră provine în principal dintr-o peșteră situată pe platoul Zece Hotare, numită Peștera Bătrânului, dar așa cum am arătat și alte pierderi de apă de pe platou completează volumul de apă al cursului subteran. Peștera este deschisă turismului de masă dar constituie și un important obiectiv științific.
Peștera Bătrânului - este localizată la sud-vest de Groapa Sohodolului. Intrarea în peșteră se află la baza unui abrupt calcaros în care pătrunde valea Peștireului, vale cu caracter temporar activă, care vine dinspre sud vest și care, datorită pierderii în peștera Bătrânului formează o vale oarbă. Rețeaua subterană de galerii are în jur de 1500 m, și este compusă din două galerii: una temporar activă a cărui apă, după ce străbate peștera și se pierde în subteran, reapare în capătul amonte al peșterii Vadu Crișului pe care o străbate integral și o a doua galerie, uscată (fosilă) dezvoltată deasupra celei cu apă. Galeria fosilă este bogat concreționată și are un cavernament cu săli foarte înalte (35 m). Peștera este importantă din punct de vedere biospeologic având o faună bogată de coleoptere cavernicole. Accesul și vizita peșterii este dificilă de aceea este recomandată doar celor antrenați.
Peștera Moanei - este localizată pe versantul stâng al văii Luncilor din bazinul mijlociul al văii Mișidului. Are o deschidere impozantă situată la cca. 15 m deasupra axului văii. Peștera este active, fiind străbătută de apele care se infiltrează în subteran, la nivelul platoului carstic Damiș-Ponoraș, aflat pe partea dreaptă a văii Luncilor. Lungimea însumată a golului subteran este de 1232 m, cu un cavernament destul de spațios dezvoltate în lungul unei diaclaze. Peștera este deschisă marelui public doar pe primii 120 m de la intrare; după acest punct, peștera continuă cu o porțiune dificilă, prin apă, nerecomandată celor fără echipament și antrenament. Peștera este importantă prin artefactele de origine preistorică aflate în interior (ceramică apărținând culturii Coțofeni), care acum se află la Muzeul Țării Crișurilor de la Oradea. În plus, morfologia peșterii ridică numeroase probleme de ordin științific, interesante pentru specialiști.
Peștera cu Apă din Valea Leșului, după cum îi spune și numele, este localizată pe versantul drept al văii, la circa km amonte de confluența acesteia cu Iada. Intrarea în peșteră este parțial blocată de un baraj natural, în spatele căruia, apele subterane ce ies din peșteră, formează un lac. Peștera are o lungime de 1295 m și este compusă dintr-o singură galerie importantă, cu foarte puține diverticule, străbătută de apele care, după ce se pierd în ponorul de la Acre, ies în capătul amonte al peșterii. Este vestită datorită morfogenezei, care prezintă forme interesante din punct de vedere geomorfologic (tavanul plan-orizontal) și bogăția de concrețiuni din partea finală a peșterii. Nu este recomandată turiștilor neechipați pentru explorarea galeriilor cu apă.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
Ca termen general, ecosistemul reprezintă "un ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici", sau "o unitate naturală care include toate organismele vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc". Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii.
Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într-un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, cum ar fi gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul, la diverse scări spațiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem și habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/EEC propune o clasificare a habitatelor europene - sistemul Natura 2000, precizat ulterior în edițiile manualului european de interpretare, punându-se accent în special pe cele rare, amenințate și care necesită luarea unor măsuri de protecție. Sistemul european de referință pentru habitate este EUNIS Habitats.
Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/EEC ca "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale" și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.
La nivel de peisaj în R0SPA0115 există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști xerice și aluviale, fânețe și ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare.
Tabel 11. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate
|
Nr. crt. |
Categoria de ecosisteme |
Tipul de habitat din ariile protejate vizate |
|
1 |
Ape curgătoare |
|
|
2 |
Pajiști naturale |
|
|
3 |
Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte |
|
|
4 |
Păduri temperate europene |
|
|
5 |
Ecosisteme agricole, horticole și domestice regulat cultivate sau recent luate în cultură*1 |
categoria EUNIS I1 - culturi agricole și grădini de legume |
|
6 |
Zone construite, situri industriale și alte habitate industriale |
categoriile EUNIS J1 - construcții din sate și orașe -, J2 - construcții cu densitate mică -, J4 - rețele de transport și alte zone construite cu suprafață dură, J5 - oglinzi de apă foarte artificiale și structuri conexe |
|
7 |
Complexe de habitate |
categoria EUNIS X25 - grădini domestice din sate și zone periferice urbane, cu suprafețe mai mici de 0,5 ha |
În formularul standard NATURA 2000 al sitului Natura 2000 ROSPA0115 nu sunt menționate habitate de interes comunitar.3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată
Situl Natura 2000 ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și enumerate în anexa I a Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, astfel:1. Actitis hypoleucos2. Aegolius funereus3. Alauda arvensis4. Alcedo atthis5. Anthus trivialis6. Apus melba7. Aquila chrysaetos8. Bonasa bonasia9. Bubo bubo10. Buteo buteo11. Crex crex12. Dendrocopos leucotos13. Dendrocopos medius14. Dryocopus martius15. Falco Subbuteo16. Ficedula albicollis17. Ficedula parva18. Glaucidium passerinum19. Lanius collurio20. Lullula arborea21. Luscinia luscinia22. Miliaria calandra23. Pernis apivorus24. Picus canus25. Strix uralensis
Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000 R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anilor 2018 și 2019 nu a fost identificată specia Bubo bubo.3.3.1. Avifauna3.3.1.1. Ficedula parvaA. Date generale ale speciei Ficedula parva
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1045 Cod Natura 2000: A320 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Ficedula parva |
|
3. |
Denumirea populară |
Muscar mic |
|
4. |
Descrierea speciei |
Muscarul mic are lungimea corpului de aproximativ 11 cm. Specia este o prezență discretă, observându-se destul de greu. Prezintă pete albe pe lateralele cozii, aceastea fiind și o caracteristică a speciei fiind foarte vizibile în zbor. Masculul adult are capul și părțile laterale ale acestuia de culoare gri, pieptul portocaliu-ruginiu, intensitatea acestuia fiind corelată cu vârsta păsării. Femela este crem deschis pe bărbie și piept. Muscarul mic este o specie migratoare ce vine în țara noastră în aprile și pleacă spre cartierele de iernat în a doua jumătate a lunii septembrie. De remarcat este faptul că trecerile sunt foarte scurte, mai ales cele de toamnă. Cuibul și-l instalează în scorburile arborilor, la locul de bifurcație al ramurilor groase și la înălțimi ce nu depășesc 4 m. Aceasta este construit sub formă de cupă, în cea mai mare parte, de către femelă, din mușchi, frunze uscate, fire de graminee, fibre de scoarță, licheni, pânză de păianjeni, puf; interiorul este căptușit cu fire de păr de la animale însă și rădăcinuțe. Femela depune în mai, 5-6 ouă, pe care le clocește 13-14 zile, perioadă când nu părăsește cuibul, fiind hrănită de mascul. După eclozare, ambii părinți hrănesc puii la cuib timp de 11-15 zile, perioadă după care aceștia îl părăsesc, rămânând un timp în împrejurimile. |
|
5. |
Perioade critice |
Mai - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
În general preferă pentru cuibărit pădurile de foioase extinse în zonele montane până la aproximativ 900 m altitudine, dar poate fi întâlnit cuibărind și la altitudini mari de până la 3000 m. Este o specie mai frecvent întâlnită decât ceilalți muscari, în pădurile de foioase și de amestec care nu au însă multe conifere. Pădurile rare de stejar și gorun sunt preferate în mod special. Hrana este formată numai din ouă, larve și insecte, fiind ca toți muscarii un entomofag deosebit de important. Prinde insecte în mod tipic pentru muscari, din zbor, sau ca o pitulice, căutând între frunze, rareori coborând și pe sol. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Ficedula parva Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia poate fi întălnită în toate habitatele foresteriere la nivelul sitului R0SPA0115. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este răspândită relativ uniform în conformitate cu distribuția habitatului potențial pentru această specie, respectiv în pădurile de foioase și de amestec. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Ficedula parva |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.VII. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 894 Cod Natura 2000: A091 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Aquila chrysaetos |
|
3. |
Denumirea populară |
Acvilă de munte |
|
4. |
Descrierea speciei |
Acvila de munte este o păsăre de talie foarte mare, cu aripi lungi și coadă tipică, lungă, aproape cât lățimea aripii. Anverugura aripilor este cuprinsă între 190 - 225 cm. Penajul este maro închis pe cea mai mare parte a corpului, cu excepția capului și a gâtului care sunt galben - maroniu sau maro - roșcat. Deseori poate prezenta o pată mare roșcat deschis pe piept și pe subalarele mijlocii. Juvenilii prezintă pete albe sub aripă, la baza primarelor și secundarelor distale. De asemenea, și baza rectricelor este albă astfel în zbor coada apare albă cu o bandă neagră terminală. Pe măsura creșterii în vârstă albul prezent sub aripă, se restrânge până la dispariție, în cazul păsărilor adulte. Ajung mature din punct de vedere sexual la vârsta de 5 ani. Acvila de munte este o specie monogamă, formând perechi pe viață. Cuibul este foarte voluminos (2 - 3 metri diametru și o înălțime de 1 metru), fiind construit din crengi și resturi vegetale de către ambii parteneri. El este instalat pe stânci sau în vârful unui arbore, în zone greu accesibile pentru prădători fiind folosit mai mulți ani la rând. Femela depune 2-3 ouă la sfârșit de martie sau început de aprilie. Incubația durează în medie 43-45 de zile și este asigurată în principal de femelă. După eclozare, în cazul în care cantitatea de hrană este insuficientă, puiul mai mare este agresiv față de puiul mai mic, în cele din urmă acesta ajungând să îl omoare sau acesta ajunge să moară din cauza lipsei de hrană. Puii devin zburători la 65-70 de zile, însă rămân dependenți de părinți încă 14-21 de zile. |
|
5. |
Perioade critice |
Martie - iulie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Acvila de munte poate fi întâlnită în terenuri deschise sau semideschise, de la nivelul mării până la altitudini de 4000 m și chiar 6200 în Himalaya, în habitate diverse, care includ: tundră, tufărișuri, terenuri înierbate, păduri de foioase sau de conifere. Această specie este asociată cu zonele montane, preferând pădurile foarte întinse ce prezintă zone de stâncărie și chei. Păsăre răpitoare foarte puternică, vânează de la înălțime de unde se aruncă cu viteză asupra prăzii, dar și de la înălțime mică de obicei după ce în prealabil pândește prada dintr-un arbore. Hrana acvilei de munte este foarte variată și cuprinde în principal mamifere de talie diferită, iepuri, marmote, dar consumă și păsări, reptile, ocazional pești sau animale de talie mare ori cadavre proaspete |
| Nr. | Informație/ Atribut | Descriere |
| 1. | Specia |
Aquila chrysaetos Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
| 2. | Informații specifice speciei | În urma protocolului specific aplicat în luna martie au fost observate 3 perechi de inidivizi de acvilă de munte, fiind localizată o pereche în interiorul sitului. Acest lucru nu denotă faptul că pe teritoriul sitului cuibărește o singură pereche. |
| 3. | Statutul de prezență (temporal) | • Rezident |
| 4. | Statutul de prezență (spațial) | • Izolat. |
| 5. | Statutul de prezență (management) | • Nativă |
| 6. | Abundență | • Rară |
| 7. | Perioada de colectare a datelor din teren |
Iunie 2018 Martie 2019 |
| 8. | Distribuția specie (interpretare) | Specia este prezentă în zonele cu habitate de stâncărie, acolo unde aceasta și cuibărește. |
| 9. | Distribuția speciei (harta distribuției) | Anexa Harta distribuției speciei Aquila chrysaetos |
| 10. | Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.II. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ - Arya Shafaeipour 2015. Breeding Success and Nest Characteristics of Golden Eagle Aquila chrysaetos in Western Iran. Acta Zoologyca Bulgarica. 67 (2): 299-302 |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1218 Cod Natura 2000: A234 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Picus canus |
|
3. |
Denumirea populară |
Ghionoaie sură |
|
4. |
Descrierea speciei |
Specie de ciocănitoare de talie medie, cu penaj verde măsliniu și capul gri verzui deschis. Se poate confunda cu ghionoaia verde, însă are capul ușor mai mic și mai rotunjit, cu cioc mai scurt și mai subțire, capul gri uniform cu puțin negru în jurul ochiului (doar lorumul este negru). Sexele pot fi diferențiate foarte ușor prin prezența petei roșii pe creștetul capului (cazul masculului) sau absența acestuia (cazul femelei). Juvenilii sunt asemenea păsărilor adulte însă culorile sunt mai șterse. Masculii rivali se urmăresc în zbor și atrag femelele prin darabană, care se aude de la distanțe relativ mari. Cuibărește în scorburi cu diametrul mediu de 5-7 cm. Este o specie monogamă, solitară și teritorială, ambii parteneri contribuind la realizarea excavației ce va fi folosită pentru cuibărit, aceasta fiind amplasată frecvent în apropierea celei folosite în anul anterior. În timpul ritualului de împerechere masculul hrănește femela. După împerechere, în luna aprilie, are loc depunerea ouălor (ponta este formată din 4 - 11 ouă). Incubația pontei durează între 15 și 17 zile, iar puii după eclozare sunt îngrijiți de ambii părinți încă 24 - 28 de zile. Ei devin independenți la scurt timp după părăsirea scorburii. |
|
5. |
Perioade critice |
Aprilie - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Specia preferă o gamă variată de habitate, fiind totuși considerată ca fiind caracteristică pădurilor de foioase. Poate fi întâlnită în pădurile mlăștinoase din lungul râurilor, cu arbori căzuți, bogați în insecte. De asemenea, se întâlnește în zone deschise, cu parcuri, păduri rare din zone înalte (până la 600 de metri sau mai sus) și păduri de conifere mature. Își apără agresiv teritoriile care au resurse bogate în furnici și care prezintă multe excavații folosite ca locuri de odihnă sau cuibărit. Se hrănește săpând cu ciocul în sol și pe crengile rupte, putrezite din copaci. Hrana este constituită în principal din furnici și larvele acestora (de multe ori direct din mușuroi), dar prinde cu limba lipicioasă și muște, greieri, gândaci, fluturi, păianjeni. În anumite condiții consumă și diferite fructe și semințe. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Picus canus Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă la nivelul întregului sit, fiind cea mai abundentă dintre ciocănitori. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Larg răspândită. |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Martie - aprilie 2019. |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este răspândită uniform pe întreaga suprafață a sitului. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Picus canus |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.IV. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1011 Cod Natura 2000: A238 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Dendrocopos medius |
|
3. |
Denumirea populară |
Ciocănitoare de stejar |
|
4. |
Descrierea speciei |
Ciocănitoarea de stejar este asemănătoare cu celelalte ciocănitori pestrițe, în special cu ciocănitoarea pestriță mare. Neglijabil mai mică decât aceasta din urmă, are ciocul mai scurt și mai subțire, iar capul este mai rotund și mai deschis. Sexele sunt similare, cu creștetul roșu ajungând mult în spate (în cazul masculului, unde culoarea este și mai intensă). Nu are mustață, iar obrajii sunt mult mai albi, contrastând cu ochii negri care astfel ies în evidență. Specia are pete albe mari, ovale pe umeri, iar rozul din zona cloacală se estompează în abdomenul alb - gălbui. Flancurile sunt striate fin cu negru. Este o specie solitară, care apără teritorii fixe tot timpul anului. Primăvara își delimitează teritoriul, acesta fiind apărat de ambii parteneri. Este monogamă, iar perechile se formează anual, la sfârșitul iernii, pentru durata sezonului de reproducere. Masculul este cel care excavează locul pentru cuibărit, iar femela inspectează excavația făcută și decide dacă o acceptă sau nu, construind în fiecare an un nou cuib. La fel ca în cazul altor specii de ciocănitoare, femelele sunt cele care inițiază copulația, depunând 4-8 ouă la sfârșitul lunii aprilie sau în luna mai. Ambele sexe clocesc timp de 1315 zile și participă la îngrijirea puilor, dezvoltarea acestora durând aproximativ trei săptămâni. Puii devin independenți la două săptămâni după părăsirea cuibului. |
|
5. |
Perioade critice |
Aprilie - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Este o specie care se găsește în păduri cu exemplare mature de stejari, carpeni, ulmi și fagi bătrâni și un amestec de zone deschise, pajiști și desișuri, dar poate fi observată și în parcuri mai mari cu arbori bătrâni. Limitele altitudinale la care cuibărește specia sunt determinate de prezența habitatelor cu stejar sau gorun și sunt localizate în principal între 200 și 600 m. Se hrănește atât pe sol cât și pe arbori, în cea mai mare măsură pe stejari, însă acolo unde există în preajmă arbori cu o esență mai moale (mesteacăn, frasin, salcie) îi folosește pentru construirea cuibului. Hrana este constituită din insecte (coleoptere, himenoptere, ortoptere, etc.) dar și cu sevă; de altfel hrana vegetală este foarte importantă în perioada sezonului rece când cantitatea de nevertebrate scade. |
|
Nr, |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Dendrocopos medius Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă în situl ROSPA0115 în habitatele cu stejăret. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Izolat |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Martie - aprilie 2019. |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este prezentă în habitatele cu păduri de stejar aflate în nordul sitului. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Dendrocopos medius |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.IV. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1043 Cod Natura 2000: A321 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Ficedula albicollis |
|
3. |
Denumirea populară |
Muscar gulerat |
|
4. |
Descrierea speciei |
Principala caracteristică a speciei, care de altfel îi și dă numele și îl deosebește de muscarul negru, este gulerul alb complet în jurul gâtului. Prezintă o pată albă pe frunte de mărimi variabile la ediferite exemplare. Dimensiunile petelor albe de pe aripi și pe frunte sunt ereditare, având rol în alegerea perechii potrivite. La femelă dunga albă de pe aripă se întinde până la baza remigelor primare. Au ochii închiși la culoare, iar ciocul și picioarele sunt negre. În cântecul compus din fluierăturile înalte și joase repetă notele cu ritmicitate. Preferă să-și instaleze cuibul în scorburile pădurilor de fag și stejar, ocupând cuiburile părăsite de ciocănitori, aceasta putând să clocească și în cuiburi artificiale. Prezența acestei specii este ușor de depistat, deoarece are obiceiul să vâneze insecte din zbor stând pe ramurile extreme sau de vârf ale unui arbore mai izolat. Cuibul are formă de cupă fiind realizat din frunze moarte, fire de iarbă, fâșii subțiri de scoarță, căptușit cu fibre vegetale și păr de animale, de regulă provenite din coamă sau coadă. De obicei, în prima decadă a lunii mai începe depunerea pontei care este formată din 5-6 ouă, pe care le clocește doar femela timp de 12-13 zile. După eclozare puii sunt hrăniți și îngrijiți de ambii părinți timp de 14 zile, până când aceștia părăsesc cuibul. Aceștia mai sunt hrăniți câteva zile stând ascunși în coroana arborelui sau în apropiere. Scot o singură generație de pui pe an. |
|
5. |
Perioade critice |
Mai - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Muscarul gulerat face parte dintre speciile migratoare ce preferă pentru cuibărit pădurile bogate în subarboret, lizierele de păduri masive de foioase, parcurile cu arbori bătrâni, cu scorburi și, de asemenea, în apropierea luciurilor de apă. Pădurile mari de foioase cu arbori bătrâni sunt preferate datorită bogăției de insecte pe care le oferă, asigurându-și astfel baza trofică. Se ascunde în frunziș de unde prinde insecte din zbor, după care iarăși se ascunde pentru a le consuma. Caută și pe ramuri sau frunze iar cu apropierea toamnei vânează tot mai mult pe sol. Hrana este formată numai din insecte în diferite stadii. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Ficedula albicollis Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă în pădurile de foioase și de amestec |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Muscarul gulerat este o specie larg răspândită în situl ROSPA0115, având o distribuție uniformă în habitatul potețial, identificat pentru această specie. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Ficedula albicollis |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.VII. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 855 Cod Natura 2000: A229 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Alcedo atthis |
|
3. |
Denumirea populară |
Pescărel albastru |
|
4. |
Descrierea speciei |
Pescărelul albastru este o pasăre mică, îndesată, cu picioare și coadă scurte, cap mare și un cioc disproporționat de lung. Coloritul este foarte intens: creștetul și aripile sunt albastru - verzui (mai mult verzui, dar acest aspect este în funcție de cum bate lumina soarelui), spatele și coada un albastru intens, iar partea ventrală și obrajii sunt portocalii - cărămizii. Pe gât și pe obraji este prezentă cate o pată albă. Sexele sunt similare dar la perechile cuibăritoare masculul se evidențiează prin ciocul complet negru, în timp ce femela are o pată portocalie la baza mandibulei. Picioarele sunt roșu aprins. Juvenilii sunt asemenea adulților, însă culorile sunt mai șterse. Adesea este observat zburând în linie dreaptă, rapid, la înălțime mică deasupra apei, țipând. Este monogamă și teritorială. Cuibărește în malul râurilor, unde perechea excavează un tunel lung de 60-90 cm ce se termină cu o cameră rotunda. Sosește din cartierele de iernare în a doua parte a lunii martie, acolo unde populațiile nu sunt rezidente. Femela depune în mod obișnuit 6-7 ouă în lunile aprilie și mai, incubația durând în jur de 19-21 de zile și fiind asigurată de ambii parteneri în timpul zilei și de către femelă în timpul nopții. După eclozare, puii rămân în cuib 24-27 de zile și pe măsură ce cresc vin la marginea tunelului pentru a fi hrăniți. Pot depune două sau chiar trei ponte într-un sezon. |
|
5. |
Perioade critice |
Aprilie - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Specia este întâlnită în toate tipurile de habitate ce conțin ape dulci: iazuri, canale, râuri și izvoare. În zona este necesară prezența unor maluri abrute, loc propice pentru ași face cuibul. Iarna poate fi găsit și în locuri cu apă salmastră precum în estuare sau zone costiere. Hrana este constituită în principal de peștii mici de apă dulce, insectele acvatice și peștii marini, mai rar consumând și crustacee, moluște, insecte terestre sau amfibieni. De obicei plonjează cu capul în jos pentru a prinde prada, lansându-se din locurile de pândă reprezentate de ramurile tufișurilor sau ale copacilor care atârnă deasupra apei. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Alcedo atthis Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
În urma protocolului pentru inventarierea păsărilor caracteristice râurilor, implementat în perioada mai - iunie 2018, nu a fost identificat niciun exemplar aparținând acestei specii. De asemenea, în urma implementării protocolului pentru păsări rezidente în lunile octombrie - noiembrie 2018, nu a fost identificat niciun exemplar aparținând speciei. Au fost identificate 2 exemplare de Alcedo atthis, în aprilie 2018, când au fost efectuate vizite pentru verificarea terenului în vederea distribuirii punctelor de monitorizare ce urmau să fie implementate. Protocolul a fost reluat at în sezonul 2019, pentru anumite porțiuni din râuri. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Izolat |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Foarte rar |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 Octombrie - noiembrie 2018 Iunie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia a fost observată într-un singur punct aflat pe râul Crișul Repede. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Alcedo atthis |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.V. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1195 Cod Natura 2000: A072 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Pernis apivorus |
|
3. |
Denumirea populară |
Viespar |
|
4. |
Descrierea speciei |
Viesparul este o specie de răpitoare de zi evidențiindu-se ca formă generală a corpului, de restul speciilor din cadrul grupului cu care se aseamănă, prin capul proporțional mai mic și coada lungă. Viesparul prezintă un dimorfism sexual. Astfel, masculii au un penaj maroniu șters, cu capul de culoare gri - albăstrui, în timp ce femelele au capul maroniu. Adulții prezintă pe partea ventrală a aripii două pete carpale închise la culoare distincte, contrastând cu restul aripii de culoare deschisă, dar marcată de benzi formate din pete închise la culoare pe remigele primare și secundare. Coada prezintă și ea aceste benzi închise la culoare, în număr de trei, dispuse la distanțe inegale. Pe abdomen, flancuri și gât, penajul este deschis, cu pete negre, ceva mai închis la femele. Există însă variații în ceea ce privește penajul, unele exemplare fiind mai deschise, intermediare sau chiar închise. Cuibărește în păduri sau plantații de arbori (exceptîndu- le pe cele de salcâm-Robinia pseudoacacia), cele mai bune arii de cuibărit fiind pădurile situate în apropierea zonelor cu mari populații de viespi. Cuibul, de regulă, nu este de dimensiuni mari și poate fi utilizat mai mulți ani la rând, desigur cu “renovarea” lui anuală, el fiind construit de către ambii parteneri din ramuri ale speciilor de arbori din preajmă. Femela depune o pontă formată din 1-3 ouă albe, pătate cu maro, la sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie. Incubația durează 30-35 de zile și este asigurată în special de către femelă. Puii devin zburători la vârsta de 40-44 de zile, însă rămân la cuib până la 55 de zile, stând pe ramurile aflate în apropriere și revenind în cuib la sosirea părintelui cu hrană. Ambii adulți aduc mâncare la cuib, masculul hrănind deseori puii chiar și în prezența femelei (comportament mai rar întâlnit la păsările răpitoare la care de obicei, femela preia hrana și o plasează puilor). |
|
5. |
Perioade critice |
Mai - august |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Viesparul este o specie caracteristică pădurilor de foioase și conifere dar care conțin zone deschise sau poieni. Preferă zonele cu soluri ușoare și uscate, în care poate săpa cu ușurință în căutarea hranei. Se hrănește cu larve și adulți de viespi și albine, dar și cu rozătoare, amfibieni, mamifere mici, șopârle, șerpi, ouă sau pui de alte păsări. Rar poate prinde și păianjeni, viermi și chiar diverse fructe. Poate săpa rapid în pământ după cuiburi de viespii sau bondari, până la o adâncime de 40 cm. Pe cuibul acestei specii se găsește frecvent miere, fiind un criteriu sigur de identificare. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Pernis apivorus Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specie larg răspândită la nivelul sitului. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Iunie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia a fost idetificată în 18 puncte de monitorizare din cele 46 stabilite. Este foarte bine reprezentată, fiind distribuită uniform pe întreaga suprafață a sitului. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Pernis apivorus |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.II. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
8. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 913 Cod Natura 2000: A104 |
|
9. |
Denumirea științifică |
Bonasa bonasia |
|
10. |
Denumirea populară |
Ieruncă (găinușă de alun) |
|
11. |
Descrierea speciei |
Ierunca este cea mică specie a grupului de cocoși de munte. Penajul este maro-cenușiu, pestriț, cu partea de deasupra cu nuanțe de gri, aripile ruginii și abdomenul alb, pătat. Caracteristic este faptul că penele păsării, de la jumătate în jos sunt mai alburii. Cele două sexe sunt asemănătoare însă masculul prezintă o pată neagră sub bărbie, mărginită de alb și o creastă scurtă, erectile, iar deasupra ochilor prezintă câte o sprânceană de culoare roșie, mai pronunțată în perioada reproducerii, pe când femela prezintă o creastă mai scurtă și nu are negru sub bărbie. Coada este gri- albăstrui cu bandă neagră terminal, deasupra. Partea inferioară a spatelui este cenușie cu reflexe albăstrui. La nivelul degetelor sunt prezenți niște solzi mari lați, care permit distribuția greutății specifice a corpului pe o suprafața mai mare, astfel încât să nu se scufunde în zăpadă. Ierunca este o specie monogamă, pe sezon. Toamna se formează perechile, perioadă în care are loc un fals rotit. Masculul delimitează un teritoriu care este apărat cu multă agresivitate de intruși. Mărimea teritoriului poate atinge până la 15 ha. Perioada rotitului de primăvară are loc în luna marte-aprilie. Femela își amenajează cu cuib în tufărișuri, bine camuflat, depunând 8-12 ouă, în lunile aprilie, mai, pe care le clocește timp de trei săptămâni. Puii își iau zborul la câteva zile după eclozare. Masculul nu participă la cuibărit sau la îngrijirea cuibului, dar după ce năpârlesc, când puii sunt deja mari se alătură cârdului familial. |
|
12 |
Perioade critice |
Aprilie – iunie |
|
13 |
Cerințe de habitat |
Este o specie întâlnită în zona pădurilor de fag și de amestec, fag și molid dar și a celor cu rășinoase. Prezintă o selectivitate ridicată față de habitatele cu alun, de unde și denumirea populară, găinușă de alun. Preferă de cele mai multe ori zonele cu doborâturi, bătrâne sau zonele de tranziție dintre două tipuri de păduri. În dieta speciei intră diverse specii de nevertebrate (insecte, râme, melci), larve și ouă de insecte. Primăvară poate consuma amenți de la diferite specii de arbori de pădure, preferați fiind cei de la alun. Toamna, ierunca mănâncă fructe de pădure, iarna când insectele lipsesc, caută muguri, semințe, fructe de pădure, frunze verzi și chiar cetină. Pentru a putea măcina hrana vegetală la nivelul rânzei, consumă pietricele. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Bonasa bonasia Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă la nivelul sitului în padurile de foioase și de amestec. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Rară |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 Octombrie - noiembrie 2018 Martie - aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este răspțndită uniform la nivelul sitului, în habitat specific, respectiv păduri de foioase și amestec. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Bonasa bonasia |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.II. Oxford University Press, Oxford *http://pasaridinromania.sor.ro/ Marcin Matysek, Robert Gwiazda și Zbigniew Bonczar 2018. Seasonal changes of the Hazel Grouse Tetrastes bonasia habitat requirements in managed mountain forests (Western Carpathians). Journal of Ornithology 159: 115-127 |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 995 Cod Natura 2000: A122 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Crex crex |
|
3. |
Denumirea populară |
Cârstel de câmp |
|
4. |
Descrierea speciei |
Cârstelul de câmp este o specie de talie mică. Ciocul este scurt și masiv, partea superioară a corpului fiind de culoare maro - cenușiu, cu pene ce au centru maro - negru, astfel formând linii evidente pe spate și scapulare. Capul este de culoare albastru - cenușiu, cu creștet și obraji maronii. Pieptul, abdomenul și subcodalele sunt maronii, striate. Diferențierea sexelor se face foarte greu, dar în general femelele au mai puțin cenușiu pe cap și gât, în comparație cu masculii. Juvenilii sunt asemnănători cu femelele, diferențierea fiind făcută prin faptul că sunt mai deschiși la culoare pe abdomen. Cuibăritul începe la jumătatea lunii mai și durează până la jumătatea lunii august, timp în care femelele pot depune două ponte, a doua de regulă la altitudine mai mare, în funcție de gradul de creștere al vegetației. Masculul cântă pentru atragerea mai multor femele, cu care se împerechează, în general teritoriul unui singur mascul fiind de 200 - 300 metri. Cuibul este așezat pe sol, fiind format din tulpini și frunze uscate, adesea cu tulpini așezate deasupra cuibului astfel, formând un adăpost. În medie o pontă este formată din 10 ouă, iar incubația durează 16 - 19 zile, începe cu depunerea ultimului ou, astfel încât eclozarea să fie sincronă. Puii sunt nidifugi, ajungând la maturitate sexuală în următorul an. |
|
5 |
Perioade critice |
Mai - iulie |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Cârstelul de câmp, preferă zonele deschise sau semi - deschise, culturile agricole, fânețele, preoponderent umede cu iarbă nu mai înaltă decât înălțimea. Este o specie cu frecvență ridicată în zonele unde agricultura se practică în mod. De asemenea, evită zonele cu apă stătătoare, mlaștinile, zonele forestiere sau tufișurile cu vegetație densă, mai mare de 50 cm . Regimul hranei este unul omnivor, însă preferă nevertebratele precum coleopterele, dipterele, tipulidele, dermapterele, ortoptere, odanate, formicide. De asemenea, se hrănește cu moluște, arahnide, juvenili de amfibieni, râme, părți vegetale, semințe, în anumite condiții putându-se hrăni cu mamifere mici și păsări, însă acest comportament a fost observat numai la păsările din captivitate |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Crex crex Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Nu este cazul. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Foarte rară |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Iunie - iulie 2018 Iunie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia a fost identificată la nivelul sitului în habitat specific, respectiv finețe, pajiști și terenuri agricole. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Crex crex |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.VII. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ - Green R.E., Rocamora G.,Schaffer N., 1997: Population, ecology and threats to the Corncrake Crex crex in Europe. Vogelwelt 118: 117-134. - Ine Dorresteijn, Lucas Teixeira, Henrik von Wehrden, Jacqueline Loos, Jan Hanspach, John Anton Robert Stein și Joern Fischer 2015. Impact of land cover homogenization on the Corncrake (Crex crex) in traditional farmland. Landscape Ecology. DOI 10.1007/s10980-015-0203-7 |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1067 Cod Natura 2000: A217 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Glaucidium passerinum |
|
3. |
Denumirea populară |
Ciuvică |
|
4. |
Descrierea speciei |
Ciuvica este o specie de răpitoare de noapte de dimensiuni mai mici decât minunița sau cucuveaua. Capul și aripile sunt colorate în maro închis, cu pete mici albicioase, iar în spatele capului, petele albe se aranjează sub forma unei „fețe” false. Discul facial este slab dezvoltat de culoare maronie cu pete albe dispuse în semicercuri în dreptul obrajilor, iar sprâncenele și bărbia sunt de culoare albă. Ochii de culoare galbenă par mai apropiați unii de alții decât la alte specii de răpitoare de noapte. Ciocul este de asemenea proporțional mai mare decât la alte specii. Remigele sunt maronii închis, cu șiruri de pete de culoare albă. Penele de acoperire ale părții ventrale ale aripii sunt albe, spre deosebire de cele ale părții dorsale maro - închis. Coada este maro-închis cu pete albe dispuse în șiruri înguste. Partea inferioară a pieptului și abdomenul sunt albe, cu pete alungite vertical de culoare maro, în timp ce pe flancuri și pe partea superioară a abdomenului petele maro sunt alungite orizontal, sub formă de dungi. Juvenilul se aseamănă cu adultul, culoarea generală maronie fiind mai ștearsă. Nu prezintă pete albe pe aripi, cap sau spate. Nu există dimorfism sexual. Ciuvica este monogamă. Teritoriile sunt delimitate și apărate prin sunete teritoriale în timpul toamnei și primăverii. Sezonul reproductiv diferă în funcție de regiune, fiind în general cuprins între lunile aprilie și iulie. Cuibărește în scorburi naturale, în cele excavate de ciocănitori sau în scorburi artificiale. Femela depune în mod obișnuit 4-6 ouă de la sfârșitul lunii martie și până la sfârșitul lunii aprilie, iar incubația durează în jur de 28-30 de zile și este asigurată de femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. După eclozare, în primele două săptămâni femela rămâne cu puii pe care îi hrănește cu prada adusă de mascul. Puii devin zburători la 30-34 de zile, însă mai sunt hrăniți de femelă încă 1-2 săptămâni. |
|
5. |
Perioade critice |
Martie - Mai |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Ciuvica preferă pădurile montane dense, întinse de conifere sau de amestec cu un număr ridicat de arbori bătrâni, scorburoși. În nordul arealului, preferă același tip de habitat, dar poate fi situat și la altitudine joasă. Specia este legată de prezența scorburilor săpate de ciocănitori. Ciuvica, spre deosebire de alte specii de strigiforme, are o activitate preponderent diurnă și crepusculară. Hrana este constituită din păsări, șoareci, lilieci, fiind foarte îndrăzneață pentru talia ei. Este capabilă să omoare sturzi, care sunt mai mari ca ea. Adesea surplusul de hrană este depozitat în scorburi. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Glaucidium passerinum Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
În urma protocolului pentru evaluarea populației de ciuvică, implementat în perioada octombrie - noiembrie 2018 în 36 de puncte de monitorizare, a fost identificată o singură femelă care a răspuns vocalizării puse de observatori. În luna mai 2018, în timpul recensământului pentru păsările paseriforme, a fost identificat un mascul teritorial, într-o zonă joasă ca altitudine, dar unde există o plantație de pin. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Rară |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Octombrie - noiembrie 2018 Aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Indivizii de ciuvică identificați respectă habitatul potențial al speciei. În cazul individului identificat în nordul sitului R0SPA0115, observația poate fi considerată izolată, deoarece habitatul existent în partea de centru și nord a sitului nu corespunde cu habitatul potențial al ciuvicii, cu excepția unei plantații de pin. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Glaucidium passerinum |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.II. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 850 Cod Natura 2000: A223 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Aegolius f funereus |
|
3. |
Denumirea populară |
Minuniță |
|
4. |
Descrierea speciei |
Minunița este o specie aparținând ordinului Strigiformes. Specia se remarcă prin dimensiunile mari ale capului. Penajul are un colorit maroniu închis pe spate și aripi, cu pete albicioase, iar pe piept și abdomen este albicioasă, cu pete maronii. Discul facial este de culoare deschisă, cu marginile aproape negre, exceptând „sprâncenele” care sunt albe și ușor ridicate, dând speciei aspectul caracteristic. La aceasta contribuie și ochii de mărime medie, de culoare galbenă. Coada este de culoare maronie, având trei șiruri de pete albe. Aripile sunt rotunjite. Partea dorsală a acestora este maronie, mai puțin barată decât cea a cucuvelei, petele albe fiind bine individualizate, izolate. Specia nu prezintă dimorfism sexual. Juvenilii sunt de culoare maro închis, unifom pe spate, piept, abdomen și cap, și maro cu pete albe pe aripi. Discul facial maro inchis, cu margini negre și „sprâncene” albe. În afara sezonului de cuibărit, indivizii sunt solitari. Perioada ritualului nupțial variază între 2-6 săptămâni în cazul unei perechi. Femela depune 3-6 ouă în perioada cuprinsă între martie și iunie, iar incubația durează în medie 26-29 de zile și este asigurată de femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. Puii devin zburători la 30-36 de zile, însă sunt îngrijiți până la 4-6 săptămâni de către părinți. Uneori, în anii cu hrană abundentă, sunt depuse două ponte. Perechile se destramă după perioada de cuibărit și creșterea puilor, care variază ca perioadă în funcție de regiune, fiind în general de la mijlocul lunii martie, până la sfârșitul lunii iulie când puii devin independenți. |
|
5 |
Perioade critice |
Martie – iulie |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Această specie preferă pădurile dense, de conifere sau de amestec, cu numeroase mlaștini și poieni, precum și cu un număr ridicat de arbori bătrâni, scorburoși. Specia este strâns legată de prezența scorburilor de ciocănitoare neagră (Dryocopus martius). Minunița preferă micromamiferele, în special șoareci, dar și chițcani, precum și păsări de dimensiuni mici. Vânează în timpul nopții în cea mai mare parte, însă în timpul sezonului de reproducere își prelungește activitatea și în timpul zorilor sau uneori chiar în timpul zilei. Își localizează prada din puncte de observație. Vânează atât în păduri dese, cât și de-a lungul cărărilor, în poieni, în plantații tinere, mlaștini oligotrofe, la marginea pădurilor, uneori chiar și în apropierea cătunelor. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Aegolius funereus Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia a fost identificată în sit în habitat caracteristic speciei, respectiv păduri de conifere. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Rară |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Octombrie - noiembrie 2018 Aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia a fost identificată în partea de sud est a sitului, în pădurile de conifere aflate la altitudini de peste 800 metri. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Aegolius funereus |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.II. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1289 Cod Natura 2000: A220 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Strix uralensis |
|
3. |
Denumirea populară |
Huhurez mare |
|
4. |
Descrierea speciei |
Huhurezul mare este o specie de răpitoare de noapte de dimensiuni mari, cu o anvergură de 124 -134 cm. Coloritul corpului este gri - maroniu cu pete alungite vertical mai închise la culoare pe cap, spate, aripi, și mai albicios pe abdomen și flancuri. Discul facial este maroniu, cu marginile albe. Penele din jurul ciocului de asemenea maronii, lipsind contrastul evident ca în cazul huhurezului mic. Ochii sunt negri, în timp ce ciocul este galben, contrastând cu discul facial. Coada este lungă, diferență vizibilă mai ales în zbor, gri-maronie, cu trei șiruri de pete întunecate. Specia nu prezintă dimorfism sexual. Specia este sedentară. Teritoriile sunt păstrate tot timpul anului. Uneori, în iernile grele, cu hrană puțin abundentă, poate efectua migrații scurte. Cuibărește mai ales pe trunchiuri de arbori rupte, în scorburi - mai ales în cele de tip „horn”, cuiburi artificiale, cuiburi vechi ale altor specii, în special de pradă sau corvide. Își păstrează teritoriul mai mulți ani și este monogamă pe întreaga durată a vieții. Femela depune în mod obișnuit 3-4 ouă în ultima parte a lunii martie și prima jumătate a lunii aprilie, iar incubația durează în jur de 28-35 de zile și este asigurată de femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și părăsesc cuibul după circa 35 de zile, putând zbura relativ bine la 45 de zile. Sunt hrăniți în continuare de către părinți pentru încă două luni. |
|
5. |
Perioade critice |
Martie - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Preferă pădurile întinse de conifere nordice, sau montane, cu mlaștini și poieni. De asemenea, se poate întâlni și în păduri de fag, mai ales în sudul Europei. În nord însă, specia preferă ținuturile joase, evitând pădurile dense, în special de conifere pure. Vara vânează în rariști de pădure. Huhurezul mare se hrănește cu mamifere mici și păsări, pe care le vânează în timpul nopții. În sezonul reproductiv poate vâna și în timpul zilei. Identificarea prăzii se realizează din puncte fixe, dar poate efectua și zboruri de căutare a hranei. Poate captura rozătoare situate sub un strat de zăpadă de 20 - 30 de cm. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Strix uralensis Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia este uniform răspândită la nivelul sitului. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Octombrie - noiembrie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este larg răspândită pe teritoriul sitului ROSPA0115. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Strix uralensis |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.VII. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ - BOLBOACĂ, Eugen Lucian, Emanuel Ștefan BALTAG, Viorel POCORA and Constantin ION (2013) Habitat selectivity of sympatric Tawnz Owl (Strix aluco) and Ural Owl (Strix uralensis) in hillforest from North-Eastern Romania. Analele Științifice ale Universității „Al. I. Cuza” Iași, s. Biologie animală, Tom LIX: 69 - 76 |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1014 Cod Natura 2000: A236 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Dryocopus martius |
|
3. |
Denumirea populară |
Ciocănitoare neagră |
|
4. |
Descrierea speciei |
Este cea mai mare specie de ciocănitoare din Europa. Așa cum îi spune și numele, este o ciocănitoare de culoare neagră cu nuanțe de maroniu, mai pronunțate spre vârfurile aripilor. Masculul are creștetul capului de culoare roșie, care se prelungește până aproape de cioc. Femela are o pată roșie doar în creștetul capului. Ciocul este foarte puternic, alb la bază și albăstrui spre vârf. Picioare sunt de culoare cenușie și sunt prevăzute cu gheare puternice pentru a se putea agața de scoarța copacilor. Coada este alcătuită din pene tari și o ajută să se sprijine pe trunchiul copacilor atunci când caută hrană. Perioada de reproducere a ciocănitorii negre începe destul de devreme, astfel în aprilie majoritatea perechilor sunt în toiul perioadei de cuibărire. În Europa centrală reproducerea începe la începutul lunii aprilie și cu până la două săptămâni mai târziu, în Scandinavia și nordul Rusiei. Pentru săparea scorburi aleg arbori înalți preponderent cu lemn moale. Poate alege o varietate mare de arbori dar mai ales fag, pin, molid, plop, mesteacăn, salcie si arin. Cuiburile sunt instalate la o înălțime de cel puțin 4-5 m și maxim la 25m, scorbura fiind săpată mai mult de mascul. Ponta este clocită de ambii părinți și împreună hrănesc puii, care părăsesc cuibul la vârsta de 24-28 de zile. |
|
5. |
Perioade critice |
Martie - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Preferă corpuri mari de pădure, în special de amestec, fag și brad sau fag pur, dar, de asemenea, de zadă, pin, molid și alte specii de foioase sau conifere. De asemenea, apare în corpuri de pădure mici dar nu mai departe de 4 km de pădurile mari. În timpul ierni hoinărește pe suprafețe mari chiar și în pădurile de lângă orașe. Păsările adulte sunt sedentare, însă hoinăresc, pe distanțe mari în căutarea hranei. Aceasta este alcătuită din insecte (croitorii lemnului, gândaci de scoarță) și larve pe care le caută sub scoarța copacilor sau săpând cu ciocul puternic în trunchiurile acestora, însă poate fi văzută și pe sol, în căutare de furnici, mai ales toamna târziu sau iarna, când lipsește zăpada. Locurile privilegiate de hrana sunt arborii bătrâni cu scorburi, lemnul si buturugile putrezite pe pat de frunze moarte, copacii atacați de insecte. Fiind o specie oportunistă mănâncă și fructe, seminte, ouăle și puii unor specii de paserifomie: pitigoi, aușei, cinteze. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Dryocopus martius Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia este prezentă la nivelul întregului sit, fiind cea mai a doua cea mai abundentă specie de ciocănitori. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Martie - aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia se întâlnește în mod uniform pe toată suprafața sitului, exceptând partea de nord a acestuia. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Dryocopus martius |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.IV. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1126 Cod Natura 2000: A246 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Lullula arborea |
|
3. |
Denumirea populară |
Ciorcârlie de pădure |
|
4. |
Descrierea speciei |
Ciocârlia de pădure este mai mică și mai zveltă decât ciocârlia de câmp diferența fiind și coada mai scurtă. Spre deosebire de celelalte ciocârlii, stă pe crengile arborilor, tufișurilor sau pe firele electrice (deși petrecere majoritatea timpului pe sol). Penajul este maroniu și se distinge de celelalte ciocârlii prin benzile alb- gălbui aflate deasupra ochilor ce se unesc pe creștet, la spate în formă de ”V”; părțile inferioare sunt albe iar coada este întunecată cu vârful alb. Această specie nu prezintă dimorfism sexual. În zbor, ciocârlia de pădure își strange aripile și planează, rezultând zborul ei caracteristic ”ondulat”. Cuibărește în zonele deschise și semi-deschise. Cuibul este, în general, construit de femelă, pe sol în apropierea unei benzi de vegetație mai înaltă. Ouăle sunt depuse de la mijlocul lunii martie și până la începutul lunii august, fiecare pontă fiind formată din 3 - 5 ouă. Incubația durează aproximativ 14 zile, majoritatea perechilor având 2 - 3 ponte în fiecare sezon de cuibărire datorită perioadei foarte scurte de la depunerea ouălor și până la zborul puilor. |
|
5. |
Perioade critice |
Mai - iunie |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Ciocârlia de pădure folosește o varietate mare de habitate pentru cuibărit depinzând de zona în care se regăsește, de la păduri tăiate și replantate până la pășuni abandonate. Această specie preferă ariile uscate, cu arbori, dar care să cuprindă zone cu sol descoperit sau vegetație foarte mică ce se interseactează cu benzi de vegetație înaltă. În timpul sezonului de cuibărire hrana este formată din nevertebrate precum gândaci, paianjeni și omizi, procurate de pe părțile inferioare ale plantelor sau de pe mușchi. În perioada de iarnă hrana este formată în principal din semințe. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Lullula arborea Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia se întâlnește în zonele deschise de la margiea pădurilor. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
B. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este larg răspândită la nivelul întregului sit, fiind identificată în 28 de puncte de monitorizare, acolo unde habitatul este favorabil speciei. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Lullula arborea |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.V. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1098 Cod Natura 2000: A338 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Lanius collurio |
|
3. |
Denumirea populară |
Sfrâncioc roșiatic |
|
4. |
Descrierea speciei |
Sfrânciocul roșiatic este caracteristic zonelor deschise cu multe tufișuri și mărăcinișuri. Penajul celor două sexe este diferențiat. Masculul are pieptul și abdomenul roz - maroniu deschis; gușa este albă, creștetul gri - cenușiu deschis, mantaua maroniu - roșcată, prezentând bandă de culoare neagră ce traversează ochiul, uneori ajungând până deasupra bazei ciocului. Femela este alb - murdar, crem, pe partea ventrală, cu vermiculații groase. Creștetul este maroniu sau gri - maroniu, ceafa gri, iar mantaua este de un maroniu mai șters comparativ cu masculul; banda ochiului este maronie. Juvenilul este asemenea femelei, însă cu o tentă mai roșcată. Își contruiesc cuibul la înălțime mică de până la 2 m, în arbuști mici, dar uneori și la înălțime, în arbori. Construcția cuibului începe la sfârșitul lui mai, iar cuiburile sunt construite pe o mare diversitate de arbuști, desișuri și arbori, totuși, pentru construirea cuiburilor, preferând porumbarul (Prunus spinosa) sau măceșului (Rosa canina) din marginea corpurilor de păduri, dar și salcâmul (Robinia pseudocacia), nucul (Juglans regia) și plopul (Populus sp.) de pe marginea drumurilor sau chiar în livezi de măr, prun, cireș etc. Femela depune o singură pontă, în mod obișnuit 4-6 ouă la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, incubația durând în jur de 13-15 zile și fiind asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și devin zburători după 14-15 zile. |
|
5 |
Perioade critice |
Mai - iunie |
|
6 |
|
Sfranciocul roșiatic este caracteristic zonelor agricole deschise și de pășune. Preferă terenurile însorite, calde, uscate, înalte și ușor înclinate cu tufișuri împrăștiate, arbuști sau arbori mici care servesc drept suport pentru vânătoare, cu vedere către zone deschise cu iarbă mică; habitatele perfecte sunt mozaicate cu zone de vegetație înaltă, ce alternează cu vegetație mică și goluri de vegetație. Are un regim alimentar foarte diversificat, folosind mai multe metode de vânătoare. Prinde insecte pe sol, dar poate urmări prada și în aer. Uneori se hrănește mici vertebrate pe care le ucide printr-o mușcătură precisă în zona cefei. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Lanius collurio Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specie întălnită frecvent în zonele deschise de pe teritoriul ROSPA0115. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Izolată, |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
ó. |
Abundență |
• Rară |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este întâlnită foarte frecvent în partea de Nord a sitului ROSPA0115, acolo unde altitudinile sunt mai reduse. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Lanius collurio |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.VII. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 919 Cod Natura 2000: A215 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Bubo bubo |
|
3. |
Denumirea populară |
Buhă |
|
4. |
Descrierea speciei |
Este cea mai mare specie de bufniță, având o anvergură a aripilor de 138 - 170 cm. Constituția ei este masivă, sporită de penajul dens și pufos. Capul este mare și prezintă smocuri de pene la urechi, lungi, foarte evidente când cântă sau este deranjată, de altfel strânse în zbor sau când este relaxată. Ochii sunt mari roșii - portocalii. Ventral este brun - gălbui cu striuri negre, late pe piept. Dorsal este mai întunecată, cu striuri late și vermicule negre. Puii în puf se recunosc după ciocul și ghearele proporțional mai mari (și în funcție de locația cuibului). Juvenilii proaspăt zburători au corpul complet acoperit cu pene, dar se diferențiază în primele câteva luni prin capul rotund, pufos, cu smocuri mici de pene. Este teritorială, sedentară și monogamă, uneori pe viață. Cuibărește în cavitatea unei stânci sau grotele existente, folosește cuibul altor specii sau chiar o gaură într-un copac; uneori își face cuibul pe sol. Femela depune în mod obișnuit 2-3 ouă, în prima jumătate a lunii martie, iar incubația durează în jur de 34-36 de zile și este asigurată de femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. După eclozare, în primele 2-3 săptămâni, femela rămâne cu puii și, înainte de a-i hrăni, sfâșie în bucăți mai mici hrana adusă de mascul. Ei devin zburători la 50-60 de zile de la eclozare, însă rămân dependenți de părinți până în septembrie- noiembrie, când părăsesc teritoriul acestora. |
|
5 |
Perioade critice |
Martie - iunie |
|
6 |
Cerințe de habitat |
Această specie preferă zonele cu stâncării și chei, carierele de piatră și clădirile, precum și zonele forestiere. Este prezentă în taiga, stepe cu arbori răzleți, zone deșertice și agricole cu zone de stâncării. Poate fi întânită până la 2000 de metri în Europa și 4500 de metri în Asia Centrală și Himalaya. Hrana este formată în principal din mamifere (șoareci, șobolani, iepuri, bizami, lilieci etc.), păsări cu dimensiuni până la cea a stârcilor și a șorecarilor, dar și broaște, șerpi, pești și chiar insecte. Atacă prin surprindere și mamifere mai mari cum sunt vulpile sau puii de căprioară cu o greutate de până la 17 kg. Nu are mulți prădători, pentru că iese la vânătoare doar pe timpul nopții și are un penaj bine camuflat în culorile mediului de viață. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Bubo bubo Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia nu a fost identificată în timpul aplicării protocolului pentru această specie. Această specie este una foarte criptică, până acum, monitorizările desfășurate inclusiv la nivel național neavând rezultate foarte concludente. Deși nu a fost identificat niciun individ aparținând acestei specii, nu excludem posibilitatea ca această specie să fie prezentă la nivelul sitului, în acest sens fiind identificate habitate favorabile. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Prezență incertă |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Martie - aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Harta distribuției a fost realizată în funcție de habitatele favorabile acestei specii, prezente la nivelul sitului ROSPA0115. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Bubo bubo |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.II. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1007 Cod Natura 2000: A239 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Dendrocopos leucotos |
|
3. |
Denumirea populară |
Ciocănitoare cu spate alb |
|
4. |
Descrierea speciei |
Ciocănitoarea cu spate alb este cea mai mare dintre speciile de ciocănitori pestrițe europene, specie montană localizată la altitudini cuprinse între 800-1000 de metri. Masculul are creștetul capului de culoare roșie (femela neagră), obraji albi - gri, mustața neagră ce se întinde până în spatele ochilor, și care coboară spre gușă, manta neagră în partea superioară și albă în partea inferioară, aripi barate cu alb si negru, burta alb-gălbuie striata de dungi negre. Chemările sonore ale acestei specii seamănă cu cele ale ciocanitorii pestrițe mari, dar au o tonalitate mai joasă; foarte adesea cântecul fiind însoțit de darabană. Ciocănitoarea cu spate alb își forează o cavitate într-un arbore sănătos, de obicei un fag, în care, nu depune alte materiale. Femela depune aici o ponta unică de 3-5 oua incubația fiind asigurată de ambii parteneri timp de aproximativ 2 săptămâni. Această specie consumă insecte (coleoptere saprofite și xilofage) dar și paianjeni, fructe, semințe, alune, conuri, etc. În ceea ce privește cerințele de habitat, ciocănitoarea cu spatele alb, poate fi privită ca un indicator important al calității și biodiversității pădurii. In Suedia si Finlanda ciocănitoarea cu spate alb este privită ca specie umbrelă, protecția acesteia și a habitatelor este crucială pentru conservarea altor specii de floră și faună. Ciocănitoarea cu spate alb nu s-a adaptat schimbărilor care au avut loc în habitatele forestiere din Europa în ultimii 100 de ani acesta fiind și principalul motiv pentru care numărul indivizilor nu a crescut. |
|
5. |
Perioade critice |
Martie - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Trăiește cu precădere în pădurile de foioase sau mixte, mature sau bătrâne, întunecoase situate în apropierea zonelor umede. Aceasta specie este strict legată de pădurile neexplorate sau cu un grad minim de exploatare, bătrâne, unde se găsesc buturugi și copaci uscați rămași în picioare, necesari ciclului ei de viață. In Europa oriunde ar apărea habitatele ocupate de ciocănitoare cu spate alb sunt invariabil potrivite și pentru alte specii de ciocănitori dar nu și invers. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Dendrocopos leucotos Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
• Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
• Larg răspândită. |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
• Nativă |
|
6. |
Abundență |
• Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Martie - aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este distribuită uniform la nivelul sitului în habitate caracteristice, respectiv păduri de foioase. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Dendrocopos leucotos |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.IV. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 848 Cod Natura 2000: A168 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Actitis hypoleucos |
|
3. |
Denumirea populară |
Fluierar de munte |
|
4. |
Descrierea speciei |
Este o pasăre limicolă de talie medie spre mica, ce se deosebește prin comportament și forma alungită, înainte ca penajul să poată fi observat: adoptă o poziție orizontală, gâtul scurt, coada lungă, picioare scurte, pendulându-și tot timpul posterior, mai ales după mișcări scurte, rapide și aterizări. Părțile superioare ale corpului au culoarea maronie, iar burta și pieptul sunt albe, cu un intrând alb delimitat de zona carpiană a aripii și banda neagră de pe piept ce se termină brusc. Ciocul este lung și drept, cu o baza de culoare deschisă și vârfuri negre, picioarele au culoarea gri-verzuie cu un inel alb, vizibil doar de aproape. În iarnă, penajul capătă o culoare maronie care bate în măsliniu. În zbor poate fi identificat datorită dungii albe de pe aripă, foarte vizibilă. Juvenilii sunt asemenea adulților, însă apar mai dungați dorsal. Specia este de regulă monogamă cu rare schimbări de partener, deși nu este o specie ai cărei reprezentanți să rămână împreună pe viață. Cuibul este o mică adâncitură în sol, deseori ascuns printre copaci și tufișuri, fiind construit de preferință în zonele cu pietriș sau nisip de pe malurile habitatelor acvatice de către femelă în timp ce masculul păzește teritoriul. Perechile solitare cuibăresc la distanță de 60-70 m una față de cealaltă. În perioada mai- iunie femela depune 3-4 ouă. Ponta este clocită pe rând de către ambii parteneri pe o perioadă de 21-22 de zile. Puii părăsesc cuibul la câteva ore de la eclozare și rămân ascunși în vegetație. Ei sunt hrăniți intens de către ambii părinți, unul din aceștia (de obicei femela) părăsindu-i înainte ca ei să poată zbura, fenomen care are loc la 26-28 de zile de la eclozare. Perechile scot doar un singur rând de pui pe an. |
|
5. |
Perioade critice |
Mai – iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Cuibărește într-o mare varietate de zone climatice și de vegetație temperate, montane, stepice, mediteraneene, semi-aride și de la nivelul 0 al mării până la altitudini de 4.000 de metri în munți. Această specie evită zonele înghețate, acoperite cu zăpadă sau foarte aride, preferând habitatele cu apă dulce ale lacurilor, râurilor și izvoarelor. Principala resursă de hrană a acestei specii sunt nevetebratele (coleoptere, diptere, plecoptere, efemeroptere, etc). Prada este localizată vizual și culeasă de pe sol, în special dintre pietre sau dintre crăpături, de pe vegetație sau chiar de pe unele mamifere (exemplu, oi). Sondează substratul foarte rar, dar adesea spală prada înainte de a o înghiți. |
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Actitis hypoleucos Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specie caracteristică zonelor acvatice. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
() Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
() Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
() Nativă |
|
6. |
Abundență |
() Foarte rar |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 Iunie 2019 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia a fost identificată pe râul Crișul Repede, în partea de Nord a sitului ROSPA0115, în 4 puncte, dintre care unul se află în afara sitului. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Actitis hypoleucos |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.III. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 853 Cod Natura 2000: A247 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Alauda arvensis |
|
3. |
Denumirea populară |
Ciocârlie |
|
4. |
Descrierea speciei |
Ciocârlia este o pasăre caracteristică zonelor deschise. Coloritul este în general maro deschis, dorsal și pe piept, gri – maroniu striat, pieptul gălbui și abdomenul alb. Striurile de pe piept se termină brusc deasupra abdomenului. Maculul poate ridica o creastă boantă pe creștet. Banda terminală de pe aripi este subțire și difuză, alb – maronie, iar marginile cozii sunt albe. Uneori cântă de pe ramuri, dar de obicei, cântă tipic în timpul zborului, urcând tot mai sus până când se oprește la un anumit punct, după care începe să coboare cântând, până ajunge pe sol. Ciocârlia cuibărește între lunile aprilie și august, având până la 4 ponte într-un singur sezon. Perechile monogame se formează relativ devreme în martie-mai iar dansul nupțial este foarte spectaculos la această specie: ambii parteneri se înalță de la sol, ajungând și până la 50-100 m, efectuează piruete unul în jurul celuilalt și se urmăresc cântând în același timp pe diferite triluri, coborând apoi spre sol cu pauze de plutire în aer. Cuibul este construit direct pe sol într-o adâncitură căptușită cu frunze și paie, parte interioară având și material mai fin, precum păr, pânze de păianjen etc. Ambii parteneri au grijă de pui, hrănindu-i cu insecte și semințe. Toamna devine tăcută și se adună în stoluri mici, mai ales pe miriști. Păsările devin active din punct de vedere sexual din al doilea an de viață. |
|
5. |
Perioade critice |
Aprilie – august |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Ciocârlia este în general asociată cu terenurile agricole, însă utilizează o gamă foarte variată de habitate deschise pentru cuibărire. Ea poate fi întâlnită în zone de mlaștini sărăturate și zone costiere pentru pășunat, pajiști, pășuni dar și în ariile pășunate intensiv din zonele montane. Specia se hrănește în zone cu vegetație mică, dar o dată ce culturile agricole, respectiv, vegetația ating o înălțime mai mare, devin mai puțin propice pentru ciocârlii |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Alauda arvensis Anexa II B a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specie caracteristică zonelor agricole și de pajiști și pășuni. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
() Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
() Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
() Nativă |
|
6. |
Abundență |
() Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia se întâlnește în zonele deschise ale sitului ROSPA0115, având o distribuție uniformă. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Alauda arvensis |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.V. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 887 Cod Natura 2000: A256 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Anthus trivialis |
|
3. |
Denumirea populară |
Fâsă de pădure |
|
4. |
Descrierea speciei |
Fâsa de pădure poate fi întâlnită în zone deschise și semideschise, unde folosește arborii mici și tufișurile ca post de observare. Este o pasăre de culoare maroniu - oliv, cu un cerc de culoare palidă în jurul ochilor și o dungă neagră de forma mustaței. Prezintă pete maronii pe părțile superioare, având un piept bombat cu striuri maronii în partea superioară a acestuia. Contrastul este puternic între pieptul gălbui închis și abdomenul alb. Masculul și femela nu prezintă dimorfism sexual. Cuibăritul la această specie începe la sfârșitul lunii aprilie și durează până în luna august, fâsa de pădure putând avea 2 sau 3 ponte într-un sezon de reproducere. Este o specie monogamă, ocazional poligamă. Are un zbor nupțial foarte caracteristic: pornește de pe creanga unui arbore sau tufiș, în unghi de circa 60°, iar din punctul cel mai înalt (25-30 m) coboară lent, cu aripile deschise și cu picioarele atârnate, aterizând în punctul de pornire sau undeva în apropiere și în scurt timp reia spectacolul. Cuibul este construit de femelă din mușchi și fire de iarbă uscate fiind bine ascuns în iarbă; ponta este formată din 4-8 ouă este clocită numai de femelă timp de 12-14 zile, iar puii sunt hrăniți de ambele sexe, părăsind cuibul după aproximativ două săptămâni |
|
5. |
Perioade critice |
Mai - august |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Specia cuibărește la marginea pădurilor de foioase și conifere, în poienile din interiorul acestora, precum și în tăieturile ce prezintă arbori înalți, izolați, din zonele colinare și cele de munte. Apare și pe pajiști cu tufărișuri și arbori, de la nivelul mării până la înălțimea de 2.300 m în Alpi. Deși cuibărește și își caută hrana pe sol care este formată preponderent din nevertebrate, la fel ca și celelalte specii de fâse, este unică prin preferința pentru prezența arborilor în locurile de cuibărit, folosind crengile acestora ca loc de marcare a teritoriului prin cântec sau ca punct de observație. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Anthus trivialis Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specie caracteristică habitatelor forestiere cu zone deschise. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
() Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
() Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
() Nativă |
|
6. |
Abundență |
() Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia este larg răspândită în situl ROSPA0115, cu precădere în partea de Sud a acestuia. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Anthus trivialis |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.V. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 890 Cod Natura 2000: A228 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Apus melba |
|
3. |
Denumirea populară |
Drepnea mare |
|
4. |
Descrierea speciei |
Dreapneaua mare este o pasăre oaspete de vară care se diferențiază foarte ușor prin talia mare, iar pentru o drepnea are bătăile aripilor mai lente și adânci, câteodată dând impresia de șoimul rândunelelor. Abdomenul este de culoare albă, având, de asemenea și gâtul de aceeași culoare, însă acest caracter nu este ușor de observat întotdeauna – în condiții de lumină scăzută sau chiar pată să fie de dimensiuni mai restrânse. Culoarea dorsală și a benzii de pe piept este gri – maroniu. Ciocul este scurt și larg, perfect adaptat pentru a prinde insecte în timpul zborului. Juvenilii au penajul similar cu cel al adulților, însă marginile penelor sunt mult mai pale. Cuibărește din a doua jumate a lunii aprilie până în august. Este o specie monogamă, la care perechea se păstrează pentru toată viața, manifestând totodată și o afinitate mare pentru locurile de cuibărit, construindu-și cuibul în colonii stabilite în crevase sau pe pereții verticali din habitatele stâncoase. Adesea la începutul unui sezon nou de reproducere cuibul de anul trecut este reutilizat, după ce este reparat. Cuibul are formă de cupă și este construit din pene, paie, mușchi, diverse fibre vegetale, pe care drepneaua le sudează utilizând saliva proprie, cu care lipește și cuibul de pereții verticali. După împerechere, ce are loc în aer, femela depune de la 1 la 6 ouă. Clocitul este asigurat de ambele sexe timp de 17 – 28 de zile și începe după depunerea ultimului ou. Puii nidicoli sunt dependenți de cuib timp de 6-10 săptămâni și sunt hrăniți de părinți numai cu insecte. Această specie este slab adaptată la mersul terestru. |
|
5. |
Perioade critice |
Mai - iulie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Este o specie ce poate fi întâlnită cu climă temperată și mediteraneană, preferând zonele stâncoase, calcaroase sau cu maluri înalte argiloase, fiind prezentă de la altitudinea de 100 m până la 2.000 m. Poate fi întâlnită și în anumite localități, dacă acestea au în preajmă habitatul preferat de stâncărie. Hrana este constituită din insecte adulte capturate în zbor. Migrația acestor păsări este strâns legată de abundența insectelor, astfel în perioada de iarnă concentrațiile de nevertebrate sunt mai mari către trofice. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Apus melba Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specie care cuibărește la nivelul sitului în zone de stâncării ce prezintă fisuri sau peșteri. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
() Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
() Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
() Nativă |
|
6. |
Abundență |
() Comună. |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 Iunie 2019. |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia a fost identificată în zonele cu stâncării din situl R0SPA0115. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Apus melba |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.V. Oxford University Press, Oxford -*http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 926 Cod Natura 2000: A087 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Buteo buteo |
|
3. |
Denumirea populară |
Sorecar comun |
|
4. |
Descrierea speciei |
Șorecarul comun este o specie de pasăre răpitoare de zi de dimensiuni medii. În poziție așezat are un aspect compact, cu vârfurile aripilor ajungând până la vârful cozii. Prezintă un contrast puternic pe partea ventrală, având partea superioară a pieptului de culoare închisă iar cea inferioară și abdomenul de culoare deschisă. Pe flancuri este de culoare închisă, ceea ce formează un contrast pronunțat cu banda albă de pe piept. Coada este de culoare închisă deasupra, de obicei mai deschisă în partea bazală. Pe partea ventrală peste penele de culoare deschisa prezintă dungi închise, ceea ce îi conferă un aspect dungat. Culoarea predominantă este maronie, însă mai pot fi întâlnite și alte două forme ale penajului: deschisă (alb) și închisă (brun închis). Juvenilii au aripile mai înguste și coada mai lungă față de indivizii adulți. De asemenea banda terminală de la aripi (vârfurile penelor primare) sunt de culoare gri, față de adulți, la care este închisă la culoare determinând un contrast puternic cu partea mijlocie și bazală a primarelor (de culoare deschisă). Șorecarul comun începe, de regulă, cuibăritul în al treilea an calendaristic. Cuibul poate fi amplasat pe stânci, în râpe, pe sol, în tufărișuri sau în arbori, dar în acest ultim caz preferă marginile de pădure sau arborii răzleți. Ponta este depusă în perioada martie – aprilie. Depunerea pontei se face mai devreme la altitudini mai joase, iar perioada medie de incubare este de 34 zile. De regulă, puii pot părăsi cuibul după 50 – 55 de zile de la eclozare. |
|
5. |
Perioade critice |
Martie - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Șorecarul comun poate fi întâlnit în diverse habitate, de la zone deschise cu stâncării și/sau arbori răzleți, la corpuri restrânse de pădure, păduri întinse cu zone deschise cu vegetație joasă și chiar în zone de pădure cu poieni mici. Este întâlnit și în ariile cu suprafețe agricole mari, dar cu arbori pentru cuibărit. În zona montană poate fi întâlnit până la 1.000 m și, mai rar, până la 2.500 m. Hrana este constituită în general de mamifere mici, păsări, hoituri, dar nu refuză nevertebratele precum râmele și insectele mari. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Buteo buteo Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Șorecarul comun este o specie larg răspândită la nivelul sitului, fiind cea mai comună specii de răpitoare de zi prezentă în situl ROSPA0115. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
() Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
() Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
() Nativă |
|
6. |
Abundență |
() Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Iunie 2018 Octombrie - noiembrie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia poate fi întâlnită pe tot cuprinsul sitului ROSPA0115, având o distribuție uniformă. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Buteo buteo |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.V. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ - BALTAG, Emanuel Stefan 2013. Ecologia șorecarilor (Aves: Buteo) din partea de est a Moldovei (România). Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Teză de doctorat. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1040 Cod Natura 2000: A099 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Falco subbuteo |
|
3. |
Denumirea populară |
Șoimul rândunelelor |
|
4. |
Descrierea speciei |
Șoimul rândunelelor este un șoim de talie mică, subțire, cu o coadă relativ lungă și pătrată la capăt, având aripi lungi, ascuțite și arcuite spre interior ca o seceră; aceste caractere îl face să apară ca o drepnea de talie mare. Adulții sunt gri pe partea dorsală, ventral sunt întunecați, abdomenul fiind puternic striat iar gâtul este alb. De aproape se observă „pantalonii”, zona cloacală ruginii - roșiatice și mustața de culoare neagră. Juvenilii diferă de adulți prin lipsa roșului de pe „pantaloni” și zona cloacală, vârfurile deschise ale supraalarelor, fruntea deschisă, fiind maroniu pe partea dorsală iar partea ventrală fiind de un gălbui – albicios. Șoimul rândunelelor începe cuibăritul destul de târziu, de obicei la sfârșitul lunii mai până în august, acest fapt fiind strâns legat de abundența hranei. De obicei sunt păsări solitare și teritoriale în sezonul de împerechere, totodată fiind o specie monogamă, perechea păstrându-se chiar și mai mulți ani la rând. Folosesc cuiburile abandonate de alte pasări care și-au încheiat ciclul de reproducere (ciori, coțofene, porumbei, stârci etc.). Ponta constă din 2-4 ouă, care sunt depuse în luna iunie și sunt clocite de ambii părinți, îndeosebi de femelă. Incubația durează 27-33 de zile și începe după depunerea celui de-al doilea ou. Puii părăsesc cuibul după 28-34 de zile, dar depind de mâncarea adusă de către părinți pentru încă 5 săptămâni. |
|
5. |
Perioade critice |
Iunie - iulie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Trăiește în zone deschise, joase, cu pâlcuri de copaci precum păduri rare, margini de pădure și maluri de râu. Specia poate fi întâlnite și în zone antropice cu precădere în zona rurală dar și în orașe. Specie este foarte activă la asfințit, când vânează păsările care se strâng în stoluri, preferând rândunelele, lăstunii și chiar drepnelele. Ocazional, vânează și pe timp de noapte. În general, hrana este constituită din nevertebrate, în special insecte zburătoare care sunt consumate în timpul zborului. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Falco subbuteo Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/CEAnexa 4B OUG 57/2007 |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia poate fi întâlnită pe toate suprafața sitului. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
() Reproducere |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
() Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
() Nativă |
|
6. |
Abundență |
() Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
B. |
Distribuția specie (interpretare) |
Specia a fost identificată în 5 puncte de observație, acestea fiind situate în apropierea localităților. |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Falco subbuteo |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.II. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1127 Cod Natura 2000: A270 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Luscinia luscinia |
|
3. |
Denumirea populară |
Privighetoare de zăvoi |
|
4. |
Descrierea speciei |
Privighetoarea de zăvoi este mai des auzită decât văzută, fiind o pasăre de talie mică cu o culoarea uniformă, gri – maroniu ce contrastează cu pieptul deschis la culoare. Ochiul mare și negru este pus în evidență de un inel orbital albicios. Poate fi confundată cu privighetoarea roșcată, însă este mai puțin roșcată pe coadă și târtiță, pe spate este gri – maroniu, iar regulă de identificare este prezența vermiculațiilor gri, distincte, pe partea inferioară a gușii/pieptului, însă acest caracter este foarte greu de observat în teren. Cântecul acestei specii este foarte puternic, noaptea putând fi auzit de la câțiva kilometri depărtare. Cuibul arată ca o ceașcă voluminoasă, pufoasă fiind format din frunze și fire de iarbă, căptușit la interior cu fire de păr și rădăcini foarte fine. Este construit de femelă și amplasat pe sol, de obicei în mijlocul unui desiș de urzică sau printre crengi ori rădăcini uscate, fiind foarte bine camuflat. Ponta este depusă în luna mai și este formată de obicei din 4-5 ouă, mai rar 6, clocite numai de către femelă timp de 13-14 zile. Ouăle au dimensiunea de 21,7 x 16,2 mm și au o culoare albastru-lăptos, simple sau ornate cu pete de culoare brun-ruginie. În timpul de incubare a pontei, femela este hrănită de către mascul. Puii părăsesc cuibul la 9-11 zile de la eclozare și devin independenți după alte 14 zile, în tot acest timp ei fiind hrăniți de către ambii părinți. |
|
5. |
Perioade critice |
Mai - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Habitatul preferat de către această specie este reprezentat de păduri umede de foioase, cu arbori bătrâni, adesea în alunișuri, desișuri de vegetație abundentă din apropierea apelor. Apare în zonele antropice, precum sunt parcurile și grădinile din localități ce au zone de vegetație densă. Hrana privighetorii de zăvoi este constituită în principal din nevertebrate (furnici, melci), fructe (soc sau coacăze) și uneori semințe. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Luscinia luscinia Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/CE |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia a fost identificată la nivelul sitului numai în luna mai, în decursul a două zile succesive. Întrucât specia lipsește din bazele naționale de date din această regiune, iar privighetoarea de zăvoi a fost observată doar în luna mai, vom considera că acești indivizi au fost parte a unui val migrator, această specie având o migrație târzie. Considerăm că nu se justifică atribuirea statutului de specie ce utilizează situl pentru reproducere. |
|
3. |
Statutul de prezență (temporal) |
Populație nerezidentă cuibăritoare (conform Formularului standard Natura 2000) |
|
4. |
Statutul de prezență (spațial) |
() Nu este cazul - specia a fost identificată doar ocazional, ea nefiind cuibăritoare în sit. |
|
5. |
Statutul de prezență (management) |
() Nativă |
|
6. |
Abundență |
() Nu este cazul - specia a fost identificată ocazional, ea nefiind cuibăritoare în sit. |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
8. |
Distribuția specie (interpretare) |
- |
|
9. |
Distribuția speciei (harta distribuției) |
- |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.V. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Cod specie - EUNIS |
Cod Eunis: 1142 Cod Natura 2000: A383 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Miliaria calandra |
|
3. |
Denumirea populară |
Presură sură |
|
4. |
Descrierea speciei |
Corpul presurii sure pare îndesat și robust iar ciocul puternic. Specific speciei este formațiunea triunghiulară de la baza ciocului, vizibilă când acesta este deschis. Femela și masculul au un colorit al penajului asemănător. Mai ales pe partea dorsală, predomină nuanțele de gri, maro, brun, grena cu dungi albe și negre. Capul are pe părțile laterale câte două pete maro, pieptul și abdomenul au un colorit mai deschis. Zonele laterale sunt cu dungi negre. Ciocul și picioarele sunt galben-portocalii. Masculul începe să cânte în perioada martie-aprilie, de obicei ocupând pentru aceasta locuri înalte, precum arbori, tufișuri, scaieți înalți, linii de telefonie sau electricitate. Își apără teritoriul în timpul sezonului de reproducere și poate fi poligam, împerechindu-se cu până la trei femele. Fiind de cele mai multe ori poligam, masculul nu joacă un rol important în creșterea puilor, hrănindu-i doar după ce sunt aproape mari. Cuibul este construit de către femelă și este de obicei amplasat pe pământ fiind realizat din iarbă și căptușit cu păr sau fire de iarbă fine. Femela depune 3-5 ouă de culoare maroniu-roșiatică, e care le incubează singură timp de 12-14 zile. Puii părăsesc cuibul la 9-12 zile de la eclozare și se ascund în tufișurile din apropiere, fiind încă incapabili de zbor; mai sunt hrăniți de către adulți o perioadă, până ce zboară și sunt complet independenți de părinți. Uneori există și o a doua pontă, în anii cu condiții climatice favorabile și hrană suficientă. |
|
5. |
Perioade critice |
Mai - iunie |
|
6. |
Cerințe de habitat |
Presura sură este o specie întâlnită mai cu seamă în câmpuri deschise, presărate cu tufișuri sau arbori, preferând terenurile agricole, în special pășunile și câmpurile cu cereale. Este o specie predominant vegetariană, dar se hrănește și cu nevertebrate mici, puii fiind aproape în exclusivitate hrăniți cu insecte. Dieta sa constă în proporție de 75% din diverse semințe, cereale, frunze sau fructe de pădure, fiind suplinită cu insecte mici, păianjeni și melci. |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
|
Specia |
Miliaria calandra Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/CE Anexa 4B OUG 57/2007 |
|
|
Informații specifice speciei |
Specia poate fi întâlnită în toate zonele cu habitate deschise. |
|
|
Statutul de prezență (temporal) |
() Reproducere |
|
|
Statutul de prezență (spațial) |
() Izolată |
|
|
Statutul de prezență (management) |
() Nativă |
|
|
Abundență |
() Rară |
|
|
Perioada de colectare a datelor din teren |
Mai - iunie 2018 |
|
|
Distribuția specie (interpretare) |
Specia a fost întâlnită în habitate caracteristice din sit, în 4 puncte de monitorizare. |
|
|
Distribuția speciei (harta distribuției) |
Anexa Harta distribuției speciei Miliaria calandra |
|
|
Alte informații privind sursele de informații |
- Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed. NOI MEDIA PRINT S.A. în colaborare cu Media Nature Consulting S.R.L - BALTAG, Emanuel Ștefan, Sebastian BUGARIU și Alida BARBU (2017) Ghid de identificare a păsărilor. Europa și zona mediteraneană. Traducere după Svensson, L., Mullarney, K., Zetterstrom, D. Bird Guide. Europe and Middle East. Bonier, Suedia - Cramp, S., Simmons E.L. (eds.), 1993: Birds of the Western Palearctic. Vol.IX. Oxford University Press, Oxford - *http://pasaridinromania.sor.ro/ |
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Observație |
|
1. |
Codul speciei |
Cod Eunis: 1038 Cod Natura 2000: A103 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Falco peregrinus |
|
3. |
Denumirea populară |
Șoim călător |
|
4. |
Observații |
Au fost observate un total de 8 păsări în 7 puncte diferite. Specia cuibărește în sit și în imediata vecinătate a acestuia. |
Situl Natura 2000 ROSPA0115 Defileul Crișul Repede - Valea Iadului se suprapune peste teritoriul a zece unități administrativ-teritoriale, dintre care nouă se află în județul Bihor (Borod, Bratca, Budureasa, Bulz, Căbești, Curățele, Măgești, Șuncuiuț și Vadu Crișului) și una în județul Cluj (Poieni).
Tabel 12. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate
|
Denumire |
Suprafață comună |
Suprafață în sit |
Județ |
|
Borod |
10553.710 |
116.31 |
Bihor |
|
Bratca |
13600.670 |
2225.98 |
Bihor |
|
Budureasa |
32503.890 |
1579.56 |
Bihor |
|
Bulz |
14237.600 |
8126.4 |
Bihor |
|
Căbești |
7163.090 |
95.69 |
Bihor |
|
Curățele |
9108.620 |
386.88 |
Bihor |
|
Măgești |
5137.230 |
616.05 |
Bihor |
|
Poieni |
18581.480 |
10.38 |
Cluj |
|
Șuncuiuș |
8522.740 |
1922.86 |
Bihor |
|
Vadu Crișului |
7471.970 |
2082.19 |
Bihor |
Tabel 13. Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate
|
Nr. Crt |
Județ |
Localitate |
Populație |
An de referință (I) 2010 |
An de referință (II) 2015 |
An de analizat 2018 |
|
|
Număr total |
Prezență estimată în sit |
||||||
|
1 |
Bihor |
BOROD |
TOTAL |
4093 |
4052 |
3962 |
- |
|
Masculin |
2075 |
2051 |
2005 |
||||
|
Feminin |
2018 |
2001 |
1957 |
||||
|
2 |
Bihor |
BRATCA |
TOTAL |
5161 |
5010 |
4833 |
- |
|
Masculin |
2514 |
2445 |
2358 |
||||
|
Feminin |
2647 |
2565 |
2475 |
||||
|
3 |
Bihor |
BUDUREASA |
TOTAL |
2618 |
2701 |
2712 |
- |
|
Masculin |
1293 |
1341 |
1353 |
||||
|
Feminin |
1325 |
1360 |
1359 |
||||
|
4 |
Bihor |
BULZ |
TOTAL |
2223 |
2166 |
2092 |
- |
|
Masculin |
1121 |
1090 |
1077 |
||||
|
Feminin |
1102 |
1076 |
1013 |
||||
|
5 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
TOTAL |
1954 |
1959 |
1822 |
- |
|
Masculin |
990 |
932 |
910 |
||||
|
Feminin |
964 |
927 |
912 |
||||
|
6 |
Bihor |
CURĂȚELE |
TOTAL |
2582 |
2451 |
2451 |
- |
|
Masculin |
1283 |
1216 |
1213 |
||||
|
Feminin |
1299 |
1235 |
1238 |
||||
|
7 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
TOTAL |
2735 |
2700 |
2698 |
- |
|
Masculin |
1352 |
1347 |
1354 |
||||
|
Feminin |
1383 |
1353 |
1344 |
||||
|
8 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
TOTAL |
3320 |
3238 |
3170 |
- |
|
Masculin |
1672 |
1621 |
1577 |
||||
|
Feminin |
1648 |
1617 |
1593 |
||||
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
TOTAL |
4241 |
4089 |
3998 |
- |
|
Masculin |
2078 |
2027 |
1993 |
||||
|
Feminin |
2163 |
2062 |
2005 |
||||
|
19 |
Cluj |
POIENI |
TOTAL |
5469 |
5132 |
4923 |
- |
|
Masculin |
2651 |
2513 |
2446 |
||||
|
Feminin |
2818 |
2619 |
2477 |
||||
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, populația celor zece unități administrative teritoriale a căror suprafață se suprapune peste cea a ariei naturale protejate se află într-o ușoară scădere, de la 34.396 de indivizi înregistrați în 2010, la 32.661 în 2018; scăderea numărului populației (după domiciliu) a fost înregistrată în toate cele 10 localități.
Așa cum se poate observa din următoarele două tabele, ușoară scădere a populației poate fi explicată de faptul că, în general, numărul nașterilor pe parcursul unui an a fost mai mic decât numărul deceselor înregistrate, atât dacă ne uităm la anii de referință (2010 și 2015), cât și la anul de analizat. Scăderea populației mai poate fi explicată, de asemenea, de faptul că mulți dintre tineri decid să își schimbe domiciliul (în mediul urban sau străinătate).
Tabel 7. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
|
Nr. Crt. |
Județ |
Localitate |
An de referință (I) 2010 |
An de referință (II) 2015 |
An de analizat 2017 |
|
1 |
Bihor |
BOROD |
45 |
44 |
38 |
|
2 |
Bihor |
BRATCA |
46 |
46 |
42 |
|
3 |
Bihor |
BUDUREASA |
38 |
37 |
29 |
|
4 |
Bihor |
BULZ |
17 |
10 |
16 |
|
5 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
16 |
18 |
11 |
|
6 |
Bihor |
CURĂȚELE |
21 |
19 |
25 |
|
7 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
31 |
32 |
23 |
|
8 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
29 |
36 |
26 |
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
37 |
40 |
42 |
|
10 |
Cluj |
POIENI |
36 |
37 |
43 |
Tabel 8. Mortalitate - Numărul persoanelor decedate, pe parcursul unui an
|
Nr. Crt. |
Județ |
Localitate |
An de referință (I) 2010 |
An de referință (II) 2015 |
An de analizat 2017 |
|
1 |
Bihor |
BOROD |
77 |
60 |
48 |
|
2 |
Bihor |
BRATCA |
87 |
101 |
83 |
|
3 |
Bihor |
BUDUREASA |
36 |
35 |
38 |
|
4 |
Bihor |
BULZ |
41 |
31 |
34 |
|
5 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
34 |
27 |
29 |
|
6 |
Bihor |
CURĂȚELE |
33 |
41 |
35 |
|
7 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
41 |
41 |
32 |
|
8 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
42 |
46 |
38 |
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
50 |
56 |
52 |
|
10 |
Cluj |
POIENI |
100 |
94 |
99 |
Tabel 9. Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
|
Nr. Crt. |
Județ |
Localitate |
An de referință (I) 2010 |
An de referință (II) 2015 |
An de analizat 2017 |
|
1 |
Bihor |
BOROD |
22 |
9 |
15 |
|
2 |
Bihor |
BRATCA |
63 |
36 |
29 |
|
3 |
Bihor |
BUDUREASA |
19 |
14 |
7 |
|
4 |
Bihor |
BULZ |
14 |
10 |
14 |
|
5 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
10 |
11 |
8 |
|
6 |
Bihor |
CURĂȚELE |
12 |
9 |
7 |
|
7 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
6 |
10 |
2 |
|
8 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
20 |
51 |
74 |
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
39 |
23 |
20 |
|
10 |
Cluj |
POIENI |
25 |
24 |
24 |
Tabel 10. Utilități publice din anul 2017, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
|
Utilități |
Județ |
Localitate |
Există (Da/Nu) |
|
Apă |
Bihor |
BOROD |
Da |
|
Bihor |
BRATCA |
Da |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
Da |
|
|
Bihor |
BULZ |
Da |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
Da |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Da |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Da |
|
|
Cluj |
POIENI |
Da |
|
|
Canalizare |
Bihor |
BOROD |
Da |
|
Bihor |
BRATCA |
Da |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
Da |
|
|
Bihor |
BULZ |
Nu |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
Nu |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
Nu |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
Nu |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Da |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Da |
|
|
Cluj |
POIENI |
Da (în curs de realizare) |
|
|
Stație epurare |
Bihor |
BOROD |
Nu |
|
Bihor |
BRATCA |
Da |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
Da |
|
|
Bihor |
BULZ |
Da |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
Nu |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
Nu |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
Nu |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Da |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Da |
|
|
Cluj |
POIENI |
Nu |
|
|
Încălzire cu lemne |
Bihor |
BOROD |
Da |
|
Bihor |
BRATCA |
Da |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
Da |
|
|
Bihor |
BULZ |
Da |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
Da |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Da |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Da |
|
|
Cluj |
POIENI |
Da |
|
|
Încălzire cu gaze |
Bihor |
BOROD |
Nu |
|
Bihor |
BRATCA |
Nu |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
Da |
|
|
Bihor |
BULZ |
Nu |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
Nu |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
Nu |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
Nu |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Nu |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Nu |
|
|
Cluj |
POIENI |
Da |
|
|
Colectare deșeuri |
Bihor |
BOROD |
Da |
|
Bihor |
BRATCA |
Da |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
Da |
|
|
Bihor |
BULZ |
Da |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
Da |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Da |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Da |
|
|
Cluj |
POIENI |
Da |
|
|
Comunicații - telefonie fixă |
Bihor |
BOROD |
Da |
|
Bihor |
BRATCA |
Da |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
Da |
|
|
Bihor |
BULZ |
Da |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
Da |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Da |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Da |
|
|
Cluj |
POIENI |
Da |
|
|
Comunicații- telefonie mobilă |
Bihor |
BOROD |
Da |
|
Bihor |
BRATCA |
Da |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
Da |
|
|
Bihor |
BULZ |
Da |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
Da |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
Da |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Da |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Da |
|
|
Cluj |
POIENI |
Da |
Tabel 11. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2017 pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
|
Principalele categorii de animale |
Județ |
Localitate |
Număr de animale permanente |
|
Bovine |
Bihor |
BOROD |
1670 |
|
Bihor |
BRATCA |
3740 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1541 |
|
|
Bihor |
BULZ |
1200 |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
2002 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
1730 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
1349 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
805 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
957 |
|
|
Cluj |
POIENI |
2306 |
|
|
Porcine |
Bihor |
BOROD |
2190 |
|
Bihor |
BRATCA |
3100 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1117 |
|
|
Bihor |
BULZ |
860 |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
678 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
2558 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
1090 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1809 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
926 |
|
|
Cluj |
POIENI |
1580 |
|
|
Ovine |
Bihor |
BOROD |
410 |
|
Bihor |
BRATCA |
2000 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
610 |
|
|
Bihor |
BULZ |
750 |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
450 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
831 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
726 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
980 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
462 |
|
|
Cluj |
POIENI |
7500 |
|
|
Păsări |
Bihor |
BOROD |
14500 |
|
Bihor |
BRATCA |
25545 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
10100 |
|
|
Bihor |
BULZ |
6000 |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
9116 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
13000 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
10000 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
773 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
12000 |
|
|
Cluj |
POIENI |
9700 |
Principalele domenii de activitate din cele 10 localități care se suprapun teritorial peste situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului sunt: comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (cod CAEN 4711); transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 4941); lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (cod CAEN 4120).
Tabel 12. Numărul total al firmelor după forma de organizare și principalele domenii de activitate din interiorul unităților administrativ-teritoriale analizate
|
Nr. Crt |
Județ |
Localitate |
Nr. firme după forma de organizare |
Principalele domenii de activitate (CAEN) |
|
1 |
Bihor |
BOROD |
Societăți cu Răspundere Limitată: 56 Societăți pe Acțiuni: 1 |
4941, 4120, 3109 |
|
Total 57 | ||||
|
2 |
Bihor |
BRATCA |
Societăți cu Răspundere limitată: 64 Societăți cu Răspundere limitată- debutante: 2 Societăți pe Acțiuni: 1 |
4941, 4711, 4775 |
|
Total 67 | ||||
|
3 |
Bihor |
BUDUREASA |
Societăți cu Răspundere limitată: 42 Societăți pe Acțiuni: 2 |
230,1610, 4941 |
|
Total 44 | ||||
|
4 |
Bihor |
BULZ |
Societăți cu Răspundere limitată: 27 Societăți cu Răspundere limitată- debutante: 1 Societăți pe Acțiuni: 1 |
4941, 4711, 210, 3511 |
|
Total 29 | ||||
|
5 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
Societăți cu Răspundere limitată: 26 |
4941, 150, 4312 |
|
Total 26 | ||||
|
6 |
Bihor |
CURĂȚELE |
Societăți cu Răspundere limitată : 21 Societăți cu Răspundere limitată- debutante: 1 |
1629, 220, 4334 |
|
Total 22 | ||||
|
7 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
Societăți cu Răspundere limitată: 12 |
7112, 4711, 4941 |
|
Total 12 | ||||
|
8 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Societăți cu Răspundere limitată: 60 Societăți cu Răspundere limitată- debutante: 3 |
4941, 4120, 4711 |
|
Total 63 | ||||
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Societăți cu Răspundere limitată: 98 Societăți cu Răspundere limitată- debutante: 5 Societăți pe Acțiuni: 2 |
4941,4711, 1071 |
|
Total 105 | ||||
|
10 |
Cluj |
POIENI |
Societăți cu Răspundere limitată: 46 Societăți cu Răspundere limitată- debutante: 8 |
4941, 4711, 4120 |
|
Total 54 |
Tabel 13. Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
|
Domeniu activitate (CAEN) |
Județ |
Localitate |
Nr. Societăți comerciale |
|
111 |
Bihor |
Vadu Crișului |
1 |
|
119 |
Cluj |
Poieni |
1 |
|
124 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
Bihor |
BOROD |
1 |
|
|
125 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
141 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
145 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
147 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
150 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
210 |
Bihor |
BULZ |
1 |
|
Bihor |
BUDUREASA |
2 |
|
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
220 |
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
Bihor |
BULZ |
1 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
2 |
|
|
230 |
Bihor |
BOROD |
1 |
|
Bihor |
BULZ |
1 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
240 |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
811 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
812 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
2 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
|
1039 |
Bihor |
BUDURESA |
1 |
|
1051 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
|
1071 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
2 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
4 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
2 |
|
|
1089 |
Bihor |
BOROD |
1 |
|
1392 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
Bihor |
BOROD |
1 |
|
|
1413 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
1512 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
1520 |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
1610 |
Bihor |
BOROD |
1 |
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
Bihor |
POIENI |
1 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
2 |
|
|
1621 |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
1623 |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
1629 |
Bihor |
CURĂȚELE |
3 |
|
2013 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
2229 |
Bihor |
VADU CRUȘULUI |
1 |
|
2349 |
Bihor |
VADU CRUȘULUI |
1 |
|
2511 |
Bihor |
VADU CRUȘULUI |
1 |
|
2573 |
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
2932 |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
|
3109 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
Bihor |
BOROD |
4 |
|
|
3299 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
3600 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
BULZ |
1 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
1 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
1 |
|
|
4120 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
4 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
2 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
Bihor |
BOROD |
6 |
|
|
Cluj |
POIENI |
4 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
1 |
|
|
4211 |
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
4212 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
4221 |
Bihor |
POIENI |
1 |
|
4312 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
Bihor |
BOROD |
2 |
|
|
4322 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
BOROD |
1 |
|
|
4334 |
Bihor |
BULZ |
1 |
|
4339 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Cluj |
POIENI |
2 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
4520 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
2 |
|
|
Bihor |
BOROD |
1 |
|
|
Cluj |
POIENI |
3 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
4531 |
Cluj |
POIENI |
1 |
|
4618 |
Bihor |
BULZ |
2 |
|
4623 |
Bihor |
BOROD |
1 |
|
4631 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
4639 |
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
4642 |
Cluj |
POIENI |
1 |
|
4649 |
Bihor |
CURĂȚELE |
1 |
|
4661 |
Bihor |
BUDURESA |
1 |
|
4673 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
BOROD |
1 |
|
|
Cluj |
POIENI |
2 |
|
|
4674 |
Bihor |
BOROD |
1 |
|
4711 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
3 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
7 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
3 |
|
|
Bihor |
BOROD |
3 |
|
|
Bihor |
BULZ |
3 |
|
|
Cluj |
POIENI |
6 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
1 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
2 |
|
|
4719 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
4721 |
Cluj |
POIENI |
2 |
|
4730 |
Bihor |
BOROD |
1 |
|
4741 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
2 |
|
4752 |
Bihor |
BRATCA |
2 |
|
4771 |
Bihor |
CURATELE |
1 |
|
4772 |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
4773 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
3 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
3 |
|
|
Bihor |
BOROD |
1 |
|
|
4776 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
4777 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
4778 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
4781 |
Cluj |
POIENI |
1 |
|
4782 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
4789 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
4791 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
|
4939 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
BOROD |
2 |
|
|
Bihor |
BULZ |
1 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
4941 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
4 |
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
10 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
12 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
15 |
|
|
Bihor |
BOROD |
9 |
|
|
Bihor |
BULZ |
4 |
|
|
Cluj |
POIENI |
8 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
1 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
2 |
|
|
5229 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
1 |
|
5510 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
BUDUREASA |
2 |
|
|
5520 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
2 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
5590 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
3 |
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
5600 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
5610 |
Bihor |
BOROD |
2 |
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
1 |
|
|
5630 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
|
Bihor |
BRATCA |
2 |
|
|
Bihor |
BOROD |
1 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
6110 |
Cluj |
POIENI |
1 |
|
6201 |
Bihor |
CURATELE |
1 |
|
6619 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
6810 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
6820 |
Bihor |
BOROD |
1 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
2 |
|
|
7021 |
Cluj |
POIENI |
1 |
|
7022 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
2 |
|
Bihor |
BULZ |
2 |
|
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
7112 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
4 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
|
7120 |
Bihor |
BULZ |
1 |
|
7311 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
2 |
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
7312 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
7420 |
Cluj |
POIENI |
1 |
|
7500 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
1 |
|
Bihor |
BOROD |
1 |
|
|
7711 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
7732 |
Bihor |
BOROD |
1 |
|
7990 |
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
Cluj |
POIENI |
1 |
|
|
8211 |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
8230 |
Cluj |
POIENI |
1 |
|
8292 |
Bihor |
CURATELE |
1 |
|
8621 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
2 |
|
8622 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
8623 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
8690 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
|
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
|
9002 |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
|
9200 |
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
9313 |
Cluj |
POIENI |
1 |
|
9319 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
9329 |
Bihor |
BRATCA |
1 |
|
9601 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
2 |
|
9602 |
|
POIENI |
1 |
|
9603 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
|
3511 |
Bihor |
BULZ |
1 |
Studiul opiniilor actorilor sociali este important pentru a înțelege cum diferite grupuri de interes și actori sociali cu interes în sit, sau în vecinătatea ROSPA0115 se raportează la acest spațiu. Momentul elaborării planului de management este foarte propice pentru a înțelege și a îngloba părerile actorilor sociali în faza incipientă de dezvoltare a planului de management.
Analiza factorilor interesați a urmat trei direcții principale:
● identificarea actorilor sociali
● aflarea opiniilor lor față de aria protejată vizată
● analiza opiniilor
Acest tip de studiu este relevant pentru că, așa cum s-a arătat la nivel european, implementarea rețelei Natura 2000 a cauzat conflicte în mare parte. Înțelegerea opiniilor și dorințelor actorilor implicați este un pas important în a îngloba și coopta populația locală pentru un proces participativ. Nevoia unei astfel de abordări a venit în urma efectelor negative constatate în cazul în care populația locală contestă managementul siturilor Natura 2000, respingând măsurile acestora deoarece sunt bazate doar pe principiile experților ecologici, predefinite, ignorând criteriile socio-economice ale zonei (Blondet et al. 2017).
Există o distanță și un conflict considerabil între ecologiști, comunități locale și activități economice, deoarece extinderea rețelei Natura 2000 s-a făcut pe considerente exclusiv de științe ecologice, ignorând comunitățile locale și blocând, printre altele, proiectele de dezvoltare (Ioja et al. 2015). Studiile indică faptul ca implicarea diferiților actori sociali duce la un rezultat pozitiv social (Young et al. 2013).
Exemple din diferite situri Natura 2000 arată ca fiind pozitivă participarea actorilor sociali, deoarece astfel se integrează cunoștințele locale despre natură și ecosistem, iar deciziile luate ulterior vor avea mai mare legitimitate și acceptare și pot să ducă la o relație de încredere între public și autorități. Pe de alta parte, pot exista efecte negative: anumite interese particulare ale unui grup anume să fie preponderente, în timp ce altele să fie neglijate. Participarea nu garantează o creștere a eficienței în cazul în care există deja conflicte nerezolvate (Blondet et al. 2017).
În procesul de elaborare a planurilor de management este necesar să se cunoască și înțeleagă opiniile actorilor sociali implicați. Prin urmare, analiza în cadrul prezentului studiu a avut ca scop identificarea grupurilor implicate, aflarea opiniilor și analiza acestora pentru ca viitorul plan de management să includă contextul local și să reprezinte și perspectivele socio-umane, nu doar cele ecologice.
În vederea identificării actorilor sociali și a opiniilor acestora față de ariile protejate vizate, s-a folosit parte din metodologia utilizata la nivel european în alte asemenea cazuri (Austria, Marea Britanie, Germania, Franța, Olanda, Spania) (Blondet et al. 2017). Studiul are la bază ca metodă principală de colectare a datelor interviul semi-structurat. Acesta a avut ca obiective:1. identificarea actorilor sociali2. formularea viziunii de management a acestor actori sociali3. identificarea nevoilor față de site.
S-a aplicat un set de 24 interviuri, interviuri care au fost realizate cu reprezentanți din partea factorilor de interes local: reprezentanți ai administrației publice locale, reprezentanți din sectorul privat, proprietari și utilizatori ai terenurilor, membri ai comunității locale.
Tabel 21. Factori interesați
|
Nr. |
Denumire factor interesat |
Tip |
Aria de interes |
|
1. |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
Autoritate de mediu, rol de control și reglementare |
Gestionarea ariilor naturale protejate |
|
2. |
Primăriile Borod, Bratca, Budureasa, Bulz, Căbești, Curățele, Măgești, Suncuiuș și Vadu Crișului, Poieni |
Autoritate a administrației publice locale |
Administrație |
|
3. |
Consiliul Județean Bihor și Cluj |
Autoritate a administrației publice locale |
Administrație |
|
4. |
Ministerul Mediului |
Autoritate de mediu, rol de control și reglementare |
Protecția mediului |
|
5. |
Agenția pentru Protecția Mediului Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului |
Protecția mediului |
|
6. |
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului |
Protecția mediului |
|
7. |
Direcția pentru Agricultură Județul Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură |
Agricultură |
|
8. |
Regia Națională a Pădurilor: Direcția Silvică Bihor Direcția Silvică Cluj |
Unități fără personalitate juridică ale autorității publice centrale pentru silvicultură RNP ROMSILVA |
Silvicultură |
|
9. |
Garda forestieră Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului |
Silvicultură |
|
10. |
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură |
Agricultură |
|
11. |
Asociații și societăți agricole/ fermieri și silvice / composesorate |
Persoane juridice, persoane fizice |
Măsuri specifice asociate statutului de sit Natura 2000, ce influențează modul în care își desfășoară activitățile |
|
12. |
AJVPS Bihor și Cluj |
ONG |
Vânătoare |
|
13. |
Administrația Națională Apele Române |
Regie autonomă - Instituție publică |
Managementul resurselor de apă |
|
14. |
SPEEH Hidroelectrica |
Societate pe acțiuni |
Producție de energie electrică |
Tabel 22. Analiza factorilor interesați I
|
Nr. |
Denumire factor interesat |
Domeniul de interes |
Cunoștințe |
Atitudini |
Practici |
|
1 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
Autoritate de mediu, rol de control și reglementare |
3 |
+ |
3 |
|
2 |
Primăriile Borod, Bratca, Budureasa, Bulz, Căbești, Curățele, Măgești, Șuncuiuț și Vadu Crișului, Poieni |
Autoritate a administrației publice locale |
2 |
- |
2 |
|
3 |
Consiliul Județean Bihor și Cluj |
Autoritate a administrației publice locale |
3 |
+ |
3 |
|
4 |
Ministerul Mediului |
Autoritate de mediu, rol de control și reglementare |
3 |
+ |
3 |
|
5 |
Agenția pentru Protecția Mediului Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului |
3 |
+ |
3 |
|
6 |
Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului |
3 |
+ |
3 |
|
7 |
Direcția pentru Agricultură Județul Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură |
3 |
+ |
3 |
|
8 |
Regia Națională a Pădurilor: Direcția Silvică Bihor și Direcția Silvică Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru silvicultură |
2 |
- |
2 |
|
9 |
Garda forestieră Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului |
2 |
- |
2 |
|
10 |
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bihor și Cluj |
Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură |
2 |
neutru |
2 |
|
11 |
Asociații și societăți agricole/ fermieri și silvice / composesorate |
Persoane juridice, persoane fizice |
2 |
- |
2 |
|
12 |
AJVPS Bihor și Cluj |
ONG |
2 |
neutru |
2 |
|
13 |
Administrația Națională Apele Române |
Regie autonomă - Instituție publică |
2 |
neutru |
2 |
|
14 |
SPEEH Hidroelectrica |
Societate pe acțiuni |
2 |
- |
2 |
Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune și 3 practici foarte bune.
Tabel 23. Analiza factorilor interesați II
|
Nr. Crt. |
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile naturale protejate |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat |
|
Guvern și entități subordonate acestuia | ||||
|
1 |
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor |
Responsabil pentru administrarea ariilor naturale protejate de interes național și comunitar și internațional |
Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate |
Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate |
|
2 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate |
Responsabilă cu asigurarea unui management adecvat și eficient al ariilor naturale protejate |
Conform legislației actuale are obligația de administrare a ariilor naturale protejate |
Elaborarea planurilor de management și consultarea publicului reprezintă aspecte esențiale pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate |
|
3 |
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale |
Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 |
Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale |
|
4 |
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice |
Posibile restricții pentru crearea infrastructurii de turism și pentru utilizarea anumitor resurse naturale în ariile naturale protejate |
Ariile naturale protejate includ în general peisaje spectaculoase și obiective naturale care reprezintă puncte de atracție pentru turiști |
Promovarea posibilitătilor de exploatare a potențialului turistic și a mărcilor locale |
|
5 |
Agenția Națională pentru Protecția Mediului |
Responsabilă pentru conservarea biodiversității |
Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel ca, prin administrarea eficienta a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității |
Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate |
|
|
Autorități regionale, locale și entități subordonate |
|||
|
6 |
Consiliile Județene Bihor și Cluj |
Crearea infrastructurii - de transport, turistică etc - poate fi afectată de regimul de protecție |
Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural |
Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție. |
|
7 |
Consiliile locale Borod, Bratca, Budureasa, Bulz, Căbești, Curățele, Măgești, Șuncuiuț și Vadu Crișului, Poieni |
Crearea infrastructurii - de transport, turistică, de gestionare a deșeurilor etc - poate fi afectată de regimul de protecție |
Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural |
Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție. |
|
8 |
Agenția pentru Protecția Mediului Bihor și Cluj |
Responsabilă pentru elaborarea actelor de reglementare a activităților propuse în arii naturale protejate și în vecinătatea acestora. Responsabilă pentru conservarea biodiversității |
Informarea comunităților locale asupra statului de protecție. Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității |
Îmbunătățirea activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate |
|
9 |
Garda Națională de Mediu Bihor și Cluj |
Autoritate responsabilă cu controlul aplicării prevederilor planului de management. |
Autoritatea are printre atribuții și controlul modului de respectare a legislației de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sălbatice și acvaculturii. |
Constată faptele ce constituie contravenții și aplică sancțiunile contravenționale în domeniul protecției mediului pentru încălcarea prevederilor planului de management sau ale regulamentului. |
|
10 |
Garda Forestieră Bihor și Cluj |
Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 ’ |
Utilizarea rațională a resurselor forestiere |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor forestiere |
|
11 |
Direcția Agricolă Bihor și Cluj |
Posibila impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 |
Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale |
|
12 |
Regia Națională a Pădurilor: Direcția Silvică Bihor și Direcția Silvică Cluj |
Responsabilă pentru Managementul resurselor forestiere |
Gestionarea durabilă a resurselor forestiere și respectarea obiectivelor de conservare |
Promovarea unui Management forestier cu practici ce vizează conservarea speciilor din situl Natura 2000 |
|
|
Instituții academice |
|||
|
13 |
Instituții academice |
Activitatea de cercetare practică în domeniul conservarea biodiversității se desfășoară în mare măsură în ariile naturale protejate. De asemenea, activitățile didactice din domeniul arii naturale protejate implică și practică în astfel de zone. |
Aceste instituții dețin specialiști valoroși în domeniul protecției mediului, direct interesați de promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate. |
Specialiștii acestor instituții dețin un rol determinant în realizarea studiilor științifice în ariile naturale protejate. În urma derulării proiectului, se dorește conștientizarea reprezentanților acestor instituții asupra importanței Rețelei Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate. |
|
|
Organizații non-guvernamentale |
|||
|
14 |
Protecția mediului |
Creșterea capacității de administrare a ariilor naturale protejate în cadrul organizațiilor nonguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului |
Sunt principalele organizații implicate pana în prezent în gestionarea ariilor naturale protejate prin preluarea în custodie dar, planurile de management întocmite până în prezent au deficiențe majore astfel că nu au fost aprobate de către instituțiile abilitate în acest sens. |
Sunt potențiali parteneri ai administratorului în implementarea unor măsuri din planul de management. |
|
15 |
Dezvoltare umană, cultură și drepturi |
Susținerea dezvoltării sociale, economice și culturale poate interacționa cu regimul de protecție. |
Dezvoltarea socială, economică și culturală fără efecte negative asupra capitalului natural. Promovarea aspectelor culturale integrate în contextul gestionării raționale ariilor naturale protejate |
Promovarea posibilităților de integrare a dezvoltării umane și culturale cu gestionarea rațională a resurselor naturale |
|
16 |
Utilizatori ai resurselor naturale de ex. asociații de vânătoare-pescuit |
Posibila impunere a unor restricții de exploatare a fondului cinegetic și piscicol ca urmare a includerii acestora în Reteaua Natura 2000 |
Utilizarea rationala a resureslor naturale și promovarea produselor ecologice |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale |
|
|
Sectorul privat |
|||
|
17 |
Asociații ale fermierilor, silvicultură |
Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 |
Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale |
|
18 |
Membrii comunităților locale |
Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000 |
Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale |
|
19 |
Proprietari și utilizatori ai terenurilor |
Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000 |
Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale |
|
20 |
Camera de comerț |
Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate. |
Utilizarea eficientă a resurselor naturale |
Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale |
|
21 |
Grupuri din sectorul de industrie |
Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate. |
Utilizarea eficientă a resurselor naturale |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale |
|
22 |
Afaceri individuale și antreprenori |
Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate. |
Utilizarea eficientă a resurselor naturale, a produselor și mărcilor locale |
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale |
Modul de utilizare a terenurilor reprezintă un parametru dinamic, în continuă schimbare a realității teritoriale. Dinamica este marcată atât sezonier, cât și în contextul actual al dezvoltării teritoriale susținute. Diferențierile sunt impuse de o serie de factori: tipul de relief specific zonei colinare, petrografia substratului, topografia terenului, vegetație, tipuri de soluri și tradiția unor intervenții antropice specifice.
Eforturile de inventariere a utilizării terenurilor se fac atât la nivel european de către EEA (European Environmental Agency), cât și la nivel național de către statele membre , în scopul îmbunătățirii bazei de date Corine Land Cover. Sistemul de clasificare a acoperirii terenurilor - Land Cover Classification System (LCCS) - a fost dezvoltat de către FAO și UNEP și permite comparații ale claselor de acoperire a terenului fără a ține cont de scară, tipul de folosință, metoda de colectare a datelor sau localizarea geografică. Este un sistem flexibil, aplicabil pe toate zonele climatice și pe toate condițiile de mediu.
Conform prevederilor reglementate de către cadrul legislativ, terenurile de orice natură se împart în cinci categorii de destinație: terenuri cu destinație agricolă; terenuri cu destinație forestieră; terenuri aflate permanent sub ape; terenuri aferente intravilanelor; respectiv terenuri cu destinație specială. La rândul lor, fiecare dintre cele cinci categorii majore de teren fac trimitere la următoarele categorii de folosință:– terenuri agricole: arabil, vii, livezi, fânețe, pășuni;– terenuri cu destinație forestieră: păduri, terenuri destinate împăduririi, tufărișuri și mărăcinișuri, perdele de protecție, terenuri care servesc nevoilor de cultură, producție și administrație silvică, cele destinate hranei vânatului din unitățile silvice, precum și cele date în folosință personalului silvic;– terenuri aflate permanent sub ape: ape curgătoare, ape stătătoare (inclusive lacuri de acumulare), marea teritorială și marea interioară;– terenuri din intravilan: se includ toate categoriile, indiferent de categoria de folosință, situate în perimetrul localităților urbane și rurale;– terenurile cu destinație specială: căile de comunicație rutiere, căile ferate, terenurile ocupate cu construcții (inclusiv amenajări hidrotehnice) și curți, terenuri degradate și neproductive.
În urmă cu mai bine de un deceniu, EEA (European Environmental Agency) a dezvoltat o bază de date privitoare la modul de utilizare a terenurilor din mai multe state, printre care și România. Orice modificare mai mare de 5 ha survenită în modul de acoperire a terenurilor, este cuantificată și cartografiată, indiferent de locație. Totuși, în contextul unei analize detaliate asupra modului de utilizare a terenurilor, baza de date Corine Land Cover nu răspunde pe deplin rigorilor științifice reclamate de către obiectivele propuse. În cadrul proiectului de față, modul de utilizare a terenurilor a fost identificat prin digitizarea parcelelor APIA, rectificate ulterior, având ca suport ortofotoplanuri din anul 2018.
În cadrul teritoriului protejat integrat, au fost identificate următoarele categorii de folosință a terenurilor:– terenuri agricole: arabil, livezi, pășuni și fânețe; o terenuri cu destinație forestieră;– terenurile cu destinație specială: căile de comunicație rutiere, terenuri degradate, terenuri ocupate cu construcții, amenajări hidrotehnice.
Tabel 24. Lista tipurilor de utilizări ale terenului în sit
|
Nr. Crt. |
Tip de utilizare |
Suprafață (ha) |
Procent din sit |
|
1 |
Vegetatie forestiera |
14392.24 |
82.86 |
|
2 |
Pajisti permanente |
2561 |
14.92 |
|
3 |
Terenuri arabile |
205.56 |
1.20 |
|
4 |
Luciu de apa |
170.96 |
1.00 |
|
5 |
Construcții |
3.2 |
0.02 |
Din totalul de 17162 ha, 4933.03 ha sunt întabulate (28,74%), având deci regim de proprietate cunoscut, respectiv 12228.97 ha sunt neintabulate (71,26%), cu regim de proprietate necunoscut.
Tabel 25. Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate
|
Tip de proprietate |
Suprafaț a (ha) |
Procent din aria protejată integrată |
|
Domeniul public al UAT |
3065.8 |
17.86 |
|
Proprietate necunoscuta |
12228.97 |
71.26 |
|
Proprietate privata a persoanelor juridice |
586.61 |
3.42 |
|
Proprietate privata a persoanelor fizice |
1263.2 |
7.36 |
|
Domeniul public al statului |
17.42 |
0.10 |
|
TOTAL |
17162 |
100 |
Tabel 14. Informații privind administratorii/gestionarii:
|
Nr. Crt. |
Administrator / Gestionar |
Perioada adm/ gest |
Suprafața totală (ha) |
|
1 |
Statul Român |
Necunoscută |
17.42 |
|
2 |
Primării |
Necunoscută |
3065.8 |
|
3 |
Composesorate |
Necunoscută |
566.11 |
|
4 |
Persoane fizice |
Necunoscută |
1263.2 |
|
5 |
Persoane juridice |
Necunoscută |
20.5 |
Tabel 15. Numărul locuințelor existente la sfârșitul anului 2017 (și anii de referință 2010 și 2015)
|
Nr. crt |
Județ |
Localitate |
An de referință (I) 2010 |
An de referință (II) 2015 |
An de analizat 2017 |
|
1 |
Bihor |
BOROD |
1772 |
1807 |
1817 |
|
2 |
Bihor |
BRATCA |
2729 |
2857 |
2857 |
|
3 |
Bihor |
BUDUREASA |
843 |
839 |
839 |
|
4 |
Bihor |
BULZ |
1235 |
1183 |
1183 |
|
5 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
709 |
689 |
689 |
|
6 |
Bihor |
CURĂȚELE |
1023 |
1040 |
1040 |
|
7 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
1497 |
1152 |
1152 |
|
8 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1661 |
1636 |
1638 |
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1920 |
1667 |
1671 |
|
10 |
Cluj |
POIENI |
2619 |
2703 |
2711 |
Sursa: Institutul Național de Statistică
Deși există o ușoară scădere a numărului locuitorilor din cele zece UAT-uri, aproape în toate localitățile, numărul locuințelor existente a crescut din 2010 până în 2017, ceea ce ne duce cu gândul la o restructurare a modului de organizare a gospodăriilor, datorită faptului că numărul membrilor în gospodărie a scăzut.
Tabel 28. Tipuri de construcții în funcție de proprietate la finalul anului 2017
|
Nr. crt |
Județ |
Localitate |
Tip construcție |
Număr total |
|
|
1 |
Bihor |
BOROD |
Proprietate publică |
2 |
1817 |
|
Proprietate privată |
1815 |
||||
|
2 |
Bihor |
BRATCA |
Proprietate publică |
5 |
2857 |
|
Proprietate privată |
2852 |
||||
|
3 |
Bihor |
BUDUREASA |
Proprietate publică |
1 |
839 |
|
Proprietate privată |
838 |
||||
|
4 |
Bihor |
BULZ |
Proprietate publică |
15 |
1183 |
|
Proprietate privată |
1168 |
||||
|
5 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
Proprietate publică |
4 |
689 |
|
Proprietate privată |
685 |
||||
|
6 |
Bihor |
CURĂȚELE |
Proprietate publică |
0 |
1040 |
|
Proprietate privată |
1040 |
||||
|
7 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
Proprietate publică |
1 |
1152 |
|
Proprietate privată |
1151 |
||||
|
8 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Proprietate publică |
37 |
1638 |
|
Proprietate privată |
1601 |
||||
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Proprietate publică |
4 |
1671 |
|
Proprietate privată |
1667 |
||||
|
10 |
Cluj |
POIENI |
Proprietate publică |
3 |
2711 |
|
Proprietate privată |
2708 |
||||
Sursa: Institutul Național de Statistică
În ultimele două decenii, numărul unităților școlare din cadrul UAT -urilor analizate a scăzut foarte mult. Diminuarea numărului de unități de învățământ, în special a grădinițelor, a survenit în primii ani după schimbarea regimului politic; în ultimii 7 ani, schema unităților școlare a rămas aproape aceeași.
Tabel 16. Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu
|
Categorii de construcții |
Județ |
Localitate |
An de referință (I) 2010 |
An de referință (II) 2015 |
An de analizat |
|
Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) |
Bihor |
BOROD |
- |
11 |
- |
|
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
- |
2 |
|
|
Bihor |
BULZ |
- |
2 |
1 |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
- |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
3 |
- |
1 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
- |
6 |
3 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
2 |
- |
- |
|
|
Cluj |
POIENI |
2 |
1 |
1 |
|
|
Total |
8 |
17 |
9 |
||
|
Clădiri rezidentiale pentru colectivități |
Bihor |
BRATCA |
- |
- |
1 |
|
Bihor |
BUDUREASA |
- |
- |
1 |
|
|
Hoteluri si clădiri similare |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
- |
1 |
|
Bihor |
BULZ |
- |
- |
1 |
|
|
Alte clădiri |
Bihor |
BUDURESA |
- |
- |
1 |
|
Bihor |
BULZ |
- |
- |
1 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
1 |
- |
- |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
- |
- |
|
|
Total |
3 |
- |
6 |
||
|
TOTAL AUTORIZAȚII CONSTRUCȚII |
11 |
21 |
15 |
||
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tabel 17. Unitățile școlare, în interiorul celor 10 UAT-uri, pe niveluri de educație:
|
Unități școare |
Județ |
Localitate |
An de referință (I) 1992 |
An de referință (I) 2010 |
An de analizat 2017 |
|
Unități școlare din |
Bihor |
BOROD |
17 |
2 |
2 |
|
Bihor |
BRATCA |
20 |
1 |
1 |
|
|
Localitate, indiferent de nivel |
Bihor |
BUDUREASA |
11 |
1 |
1 |
|
Bihor |
BULZ |
10 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
9 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
12 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
14 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
12 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
9 |
1 |
1 |
|
|
Cluj |
POIENI |
17 |
1 |
1 |
|
|
Niv. Preșcolar |
Bihor |
BOROD |
7 |
0 |
0 |
|
Bihor |
BRATCA |
8 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
5 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
BULZ |
4 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
4 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
6 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
7 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
2 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
3 |
0 |
0 |
|
|
Cluj |
POIENI |
6 |
0 |
0 |
|
|
Niv. Primar și gimnazial |
Bihor |
BOROD |
10 |
2 |
0 |
|
Bihor |
BRATCA |
12 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
BUDUREASA |
6 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
BULZ |
6 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
CĂBEȘTI |
5 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
CURĂȚELE |
6 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
MĂGEȘTI |
7 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
9 |
0 |
0 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
5 |
0 |
0 |
|
|
Cluj |
POIENI |
11 |
1 |
2 |
|
|
Niv. Liceal |
Bihor |
BOROD |
0 |
0 |
1 |
|
Bihor |
BRATCA |
0 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
1 |
1 |
1 |
Sursa: Institutul Național de Statistică
Dacă în 1995 încă existau dispensare medicale în proprietate publică, datorită schimbărilor legislative, acestea au fost înlocuite de cabinetele medicilor de familie, ce se află în proprietate privată. În ultimii ani, s-a extins numărul farmaciilor private aproape în toate localitățile, dar și numărul cabinelor stomatologice private. Dacă în 1995 niciuna dintre localități nu avea cel puțin un cabinet stomatologic (public sau privat), la sfârșitul anului 2017, numărul total al acestora era de 15.4.6. Patrimoniu cultural
La nivelul unităților administrativ-teritoriale de pe suprafața sitului ROSPA0115, există câteva monumente istorice înscrise în patrimoniul cultural național al României.
Tabel 31. Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural
|
Nr. Crt. |
Județ |
Localitate |
Sat |
Denumire |
Cod LMI |
Datare |
|
1 |
Bihor |
BRATCA |
Beznea |
Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” |
BH-II-m- B-01141 |
1723, modif. 1864 |
|
2 |
Bihor |
BRATCA |
Valea Crișului |
Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” |
BH-II-m- B-01225 |
1783 |
|
3 |
Bihor |
BUDUREASA |
Saca |
Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” |
BH-II-m- B-01192 |
1724 |
|
4 |
Bihor |
CĂBEȘTI |
Gurbești |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" |
BH-II-m- B-01156 |
1799 |
|
5 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
Cacuciu Nou |
Biserica reformată |
BH-II-m- B-01125 |
înc. sec. XIII |
|
6 |
Bihor |
MĂGEȘTI |
Josani |
Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" |
BH-II-m- B-01164 |
1768 |
|
7 |
Bihor |
ȘUNCUIUS |
Bălnaca |
Așezare fortificată |
BH-I-s-B- 00949 |
Hallstatt |
|
8 |
Bihor |
ȘUNCUIUS |
Bălnaca |
Casa țărănească Gavril Bot |
BH-II-m- B-01107 |
1927- 1928 |
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Vadu Crișului |
Turnul de la „Portus Crisy” („Vama sării” sau „Casa zmăului”) |
BH-II-m- B-01023 |
sec. XIII |
|
10 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Vadu Crișului |
Biserica ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” |
BH-II-m- B-01224 |
1790 |
|
11 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Topa de Criș |
Monumentul comemorativ al celor morți cu ocazia construirii căii ferate Oradea-Cluj |
BH-IV- m-B- 01269 |
cca. 1870 |
|
12 |
Cluj |
POIENI |
Poieni |
Turn |
CJ-I-m- A- 6976.12 |
Epoca romană |
|
13 |
Cluj |
POIENI |
Poieni |
Val roman (clausura) |
CJ-I-m- A- 6976.13 |
Epoca romană |
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tabel 18. Obiective din repertoriul arheologic național
|
Nr. Crt. |
Județ |
Localitate |
Denumire |
Tip obiectiv |
Cod Repertoriul Arheologic Național (RAN) |
|
1 |
Bihor |
BOROD |
Necropola medievală de la Borod - Cimitirul vechi. |
Necropolă |
RAN: 27579.02 |
|
2 |
Bihor |
BOROD |
Biserica medievală de la Borod |
Biserică |
RAN: 27579.01 |
|
3 |
Bihor |
BRATCA |
Așezarea eneolitică de la Lorău- Peștera Boiului |
Așezare |
RAN: 27720.01 |
|
4 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Situl arheologic de la Șuncuiuș - Peștera Mișidului |
Locuire în peșteră |
RAN: 31529.01 |
|
5 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Așezarea din epoca bronzului de la Șuncuiuș - Peștera Unguru Mare |
Locuire în peșteră |
RAN: 31529.02 |
|
6 |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
Așezări neolitice la Șuncuiuș- Peștera Izbândiș, Napișteleu |
Așezare |
RAN: 31529.03 |
|
7 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Așezarea medievală de la Vadu Crișului - Vama Sării |
Așezare |
RAN: 31985.01 |
|
8 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Așezarea neo-eneolitică de la Vadu Crișului - Peștera nr. 2. la același nivel cu peștera 1 |
Locuire în peșteră |
RAN: 31985.05 |
|
9 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Locuire neo-eneolitică la Vadu Crișului - Peștera nr.1. sub Peștera Dervenț |
Locuire |
RAN: 31985.04 |
|
10 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Așezarea neolitică de la Vadu Crișului - Peștera cu Apă |
Locuire în peșteră |
RAN: 31985.02 |
|
11 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Așezarea neo-eneolitică de la Vadu Crișului - Peștera Devenț |
|
RAN: 31985.03 |
|
12 |
Bihor |
VADU CRIȘULUI |
Așezări neolitice la Vadu Crișului - Peștera Caprelor |
|
RAN: 31985.06 |
|
13 |
Cluj |
POIENI |
Castrul roman de la Bologa - Grădiște. |
Castru (categoria locuire militară) |
RAN: 59069.01 |
|
14 |
Cluj |
POIENI |
Sistem de supraveghere și apărare a limesului Daciei în sectorul castrului de la Bologa - Măgura Bologii |
Fortificație |
RAN: 59069.02 |
|
15 |
Cluj |
POIENI |
Fortificațiile romane de la Poieni. |
Fortificație |
RAN: 59050.01 RAN: 59050.02 RAN: 59050.03 RAN: 59050.04 |
|
16 |
Cluj |
POIENI |
Turn roman de la Hodișu |
Turn (fortificație) |
|
|
17 |
Cluj |
POIENI |
Cetatea Bologa de la Bologa. |
Cetate |
Cetatea se află în extravilan |
Sursa: Institutul Național de Statistică
Atât bunurile din patrimoniul cultural, cât și siturile arheologice din localitățile sus-menționate ar putea reprezenta puncte de interes turistic (având totodată efecte benefice asupra economiei locale, dar și posibile efecte negative asupra ariei naturale urmare a activităților turistice generate, dacă aceste activitățile nu ar fi gestionate corespunzător).
În cazul intervențiilor în zonele de protecție ale obiectivelor culturale care se suprapun cu aria naturală protejată ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-V alea Iadului se va respecta legislația în vigoare privind patrimoniul cultural, inclusiv obținerea avizului Ministerului Culturii. Măsurile de conservare pentru speciile de păsări, propuse în prezentul plan de management, nu interferează cu infrastructura patrimoniului cultural.4.7. Obiective turistice
Din punct de vedere al exploatării turistice, situl face parte dintr-o zonă cu flux mare de vizitatori și timp relativ redus de ședere predilectă pentru activități de recreere în natură cu caracter activ și/sau educativ de durată scurtă (weekend/vizite de 1 zi). Localizarea acestei zone de-a lungul Defileului Crișului Repede ce tranzitează zona, determină în bună parte caracterul turistic. Astfel, infrastructura turistică și tipul de servicii trebuie să răspundă unuia dintre tipurile principale de vizitare a acestei zonei: un volum mare de vizitatori într-un interval de timp limitat (o zi).
Zona poate oferi o experiență de tip educativ în aer liber vizitatorilor de o zi, dar și turiștilor ce își petrec mai multe zile în destinație. Tipurile de activități ce se pot realiza în această zonă sunt următoarele: drumeție, rafting, cățărare, speoturism, (picnic), camping, team-building, tabere copii, via-ferrata, tiroliană, rapel, observarea florei și faunei sălbatice (inclusiv păsări), fotografie în natură, cu posibilitate de vizitare de ateliere de olărit (Vadu Crișului). Datorită reliefului accidentat, cicloturismul nu este o activitate adecvată, bicicleta fiind însă un posibil mijloc de acces spre defileu.
Poteci tematice
Poteca tematică "Poveștile pădurii"
Poteca tematică cu o lungime de aproape 4 kilometri este situată pe versantul drept al Defileului Crișului Repede în apropierea localității Vadu Crișului și oferă o serie de priveliști spectaculoase. Panourile informative sunt menite să ofere călătorului informații despre importanța crucială a pădurii ca ecosistem. De asemenea, sunt aduse la cunoștința călătorului și o serie de reguli care trebuie respectate la parcurgerea unui traseu turistic prin pădure și faptul că poteca tematică se află într-una din cele mai vechi rezervații naturale din județul Bihor.
Poteca tematică "Fără nici o urmă!"
Poteca are aproximativ 2,5 kilometri și urmărește traseul "punct roșu", pe malul stâng al Crișului Repede, din Vadu Crișului până la Peștera Vadu Crișului. De-a lungul potecii sunt montate 6 panouri care prezintă norme de comportament în natură, inspirate de principiul "Leave no trace!"
Poteca tematică 'Viețuitoare din pădure"
Poteca are o lungime de aproximativ 3 kilometri și pornește din Poiana Frânturii, chiar după podul suspendat care duce la Peștera Vântului. Ruta urcă o culme domoală și coboară în Valea Mișidului, fiind accesibilă tuturor turiștilor. De-a lungul parcursului sunt montate 7 panouri informative, care prezintă flora și fauna pădurii, specifice Munților Pădurea Craiului.
Poteca tematică "O zi din viața unui păstrăv"
Poteca tematică conține 8 panouri informative trilingve (română, maghiară și engleză), cu legătură între ele, referitoare la păstrăv, o specie umbrelă pentru apele montane la nivel național, cu trimitere către speciile protejate din aria protejată Valea Iadului.
Tabel 33. Trasee turistice
Tabel 19. Trasee de via ferata
|
Denumire traseu |
Informații traseu |
|
Casa Zmeului, Defileul Crișului Repede |
Acces gratuit Lungime totală 215m Diferență de nivel 150m Dificultate C Durată potecă acces: 30 min Durată via ferrata: 1h Durată retragere: 30 min Timp total: 2 ore Vârsta minimă 16 ani; sub 16 ani doar cu însoțitor adult cu experiență Perioada optimă mai – octombrie, evitând perioadele ploioase cand stânca devine alunecoasă |
|
Mocănița, Defileul Crișului Repede |
Acces gratuit Lungime totală 150m Diferență de nivel 110m Dificultate B Durată potecă acces: 20 min Durată via ferrata: 1h+ Durată retragere: 30 min Timp total: 2 ore+ Vârsta minimă 16 ani; sub 16 ani doar cu însoțitor adult cu experiență Perioada optimă mai – octombrie, evitând perioadele ploioase cand stânca devine alunecoasă |
|
Montana Land, Șuncuiuș |
Acces cu plată (15 lei/pers, cu echipament propriu, sau 80 de lei/pers cu echipament închiriat) Lungime totală 170m Diferență de nivel 80m Dificultate B Durată potecă acces: 15 min Durată via ferrata: 30 min+ Durată retragere: 15 min Timp total: 1 oră Expunere perete: sudică Perioada optimă mai – octombrie, evitând perioadele ploioase cand stânca devine alunecoasă |
În ultimii trei ani, numărul unităților de primire turistică (hoteluri, hosteluri, vile turistice, cabane, campinguri, tabere pentru elevi și pensiuni) aproape s-a dublat, așa cum se poate observa în tabelul de mai jos.
Tabel 35. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri
|
Structuri de primire turistică |
Județ |
Localitate |
An de referință: 2015 |
An de analizat: 2018 |
|
Hoteluri |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
1 |
|
Hosteluri |
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
0 |
1 |
|
Vile turistice |
Bihor |
BUDUREASA |
2 |
2 |
|
Bihor |
CURĂȚELE |
1 |
1 |
|
|
Cluj |
POIENI |
1 |
1 |
|
|
Cabane turistice |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
1 |
|
Campinguri |
Bihor |
BUDUREASA |
1 |
1 |
|
Tabere elevi |
Bihor |
BRATCA |
1 |
1 |
|
Bihor |
BULZ |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
ȘUNCUIUȘ |
1 |
1 |
|
|
Pensiuni |
Bihor |
BRATCA |
1 |
3 |
|
Bihor |
BUDURESA |
1 |
1 |
|
|
Bihor |
BULZ |
2 |
6 |
|
|
Cluj |
POIENI |
3 |
8 |
|
|
TOTAL UNITĂȚI TURISTICE DE CAZARE |
17 |
29 |
||
Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate:
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A04.01. pășunatul intensiv |
|
A.2 |
Detalii |
Presiunea constă în pășunatul intensive cu oi și vaci și este localizată în zonele cu pășuni, în special în apropierea localităților din sit. Pășunatul intensiv duce în timp la omogenizarea habitatului și scăderea biodiversității, afectând covorul vegetal, speciile de insecte și implicit speciile de păsări care se hrănesc cu acestea. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
H01. Poluarea apelor de suprafață |
|
A.2 |
Detalii |
În zona râurilor și acumulărilor acvatice din sit. Poluarea difuză a apelor de suprafață în sit este cauzată de activități agricole și forestiere și ape uzate menajere. Poluarea apelor are impact negativ indirect asupra tuturor speciilor legate de habitatul acvatic, inclusiv asupra speciilor de păsări. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
E01.01. Urbanizare continuă |
|
A.2 |
Detalii |
În zonele urbanizate se înregistrează în general o poluare mai ridicată a corpurilor de apă și a solului prin management deficitar al deșeurilor, nivelul de zgomot este crescut, habitatele speciilor de păsări sunt mai restrânse prin schimbarea funcțiunii naturale a terenurilor. |
Tabelul B: lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate:
La nivelul ariei protejate ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului nu au fost identificate activități preconizate să se deruleze în viitor cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ.5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul C: lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora:
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A04.01. pășunatul intensiv |
|
C.1 |
Localizarea presiunii actuale (geometrie) |
Harta presiune actuală |
|
C.2 |
Localizarea presiunii actuale (descriere) |
Pășunatul intensiv cu oi și vaci este localizat în zonele cu pășuni, în special în apropierea localităților din sit. |
|
C.3 |
Intensitatea presiunii actuale |
Medie (M) – pentru presiunilor actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată |
|
C.4 |
Detalii |
Pășunatul intensiv duce în timp la omogenizarea habitatului și scăderea biodiversității afectând covorul vegetal, speciile de insecte și implicit speciile de păsări care se hrănesc cu acestea. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
H01. Poluarea apelor de suprafață |
|
C.1 |
Localizarea presiunii actuale (geometrie) |
Harta presiune actuală |
|
C.2 |
Localizarea presiunii actuale (descriere) |
În zona râurilor și acumulărilor acvatice din sit |
|
C.3 |
Intensitatea presiunii actuale |
Medie (M) – pentru presiunilor actuale care au un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată |
|
C.4 |
Detalii |
Poluarea apelor are impact negativ indirect asupra tuturor speciilor legate de habitatul acvatic, inclusiv asupra speciilor de păsări. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
E01.01. Urbanizare continuă |
|
C.1 |
Localizarea presiunii actuale (geometrie) |
Harta presiune actuală |
|
C.2 |
Localizarea presiunii actuale (descriere) |
În zona localităților din sit |
|
C.3 |
Intensitatea presiunii actuale |
Scăzută (S) – pentru presiunilor actuale care au un impact semnificativ negativ scăzut, în locul respectiv, din aria naturală protejată |
|
C.4 |
Detalii |
În zonele urbanizate se înregistrează în general o poluare mai ridicată a corpurilor de apă și a solului prin management deficitar al deșeurilor, nivelul de zgomot este crescut, habitatele speciilor de păsări sunt mai restrânse prin schimbarea funcțiunii naturale a terenurilor. |
Tabelul D: lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora:
La nivelul ariei protejate ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului nu au fost identificate activități preconizate să se deruleze în viitor cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ.5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie:
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiune localizată în zonele cu pășuni, în special în apropierea localităților din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Pășunatul intensiv duce în timp la omogenizarea habitatului și scăderea biodiversității afectând covorul vegetal, speciile de insecte și implicit speciile de păsări care se hrănesc cu acestea. Omogenizarea habitatelor duce la limitarea ofertei trofice și a locurilor de cuibări pentru păsări (Teunissen și Hagemeijer 1999; Teunissen și Hagemeijer, 1999). Apropierea ciobanilor, a animalelor și a câinilor de coloniile de păsări în perioada cuibăririi creează un stres foarte mare păsărilor; păsările stresate în acest fel în perioada clocirii ouălelor pot părăsi cuibul, fapt care în funcție de durata în care ouăle stau neacoperite, poate duce chiar la compromiterea totală a pontei. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiune localizată în zonele cu pășuni, în special în apropierea localităților din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Pășunatul intensiv duce în timp la omogenizarea habitatului și scăderea biodiversității afectând covorul vegetal, speciile de insecte și implicit speciile de păsări care se hrănesc cu acestea. Omogenizarea habitatelor duce la limitarea ofertei trofice și a locurilor de cuibări pentru păsări (Teunissen și Hagemeijer 1999). Apropierea ciobanilor, a animalelor și a câinilor de coloniile de păsări în perioada cuibăririi creează un stres foarte mare păsărilor; păsările stresate în acest fel în perioada clocirii ouălelor, pot părăsi cuibul, fapt care în funcție de durata în care ouăle stau neacoperite, poate duce chiar la compromiterea totală a pontei. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Pe terenurile agricole din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Substanțele biocide afectează direct (prin otrăvirea) și indirect (se acumulează la nivelul lanțului trofic) speciile de păsări din sit. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
B.01 Plantarea de pădure pe teren deschis |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip punct. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiunea este localizată în zona terenurilor agricole din sit, dar cu precădere în partea vestică a acestuia. |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Plantarea de specii alohtone, în special salcâm, modifică structura solului, astfel încât pe acesta nu se mai pot dezvolta ulterior specii autohtone. Plantarea în afara zonelor forestiere conduce la diminuarea habitatelor specifice speciilor de păsări legate de terenurile deschise. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare |
|
E.1 |
Specia |
Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiunea este localizată în zona terenurilor forestiere din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută (S) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Arborii bătrâni, cu scorburi sunt principalele locuri de cuibărit pentru speciile care își construiesc cuiburile în cavități. Managementul forestier pretinde îndepărtarea arborilor morți din pădure pentru evita eventualele explozii populaționale ale unor nevertebrate dăunătoare, însă arborii bătrâni, căzuți la pămând au o importanță ecologică deosebită fiind mediul în care se dezvoltă numeroase insecte ce constiruie sursa de hrană a multor specii de păsări. Eliminarea (extragerea) unor arbori batrâni căzuți la pământ, duce la simplificarea structurii habitatelor și reducerea ofertei trofice și de nidificație pentru anumite specii (Carey , 1989; Hobson și Schieck, 1999; Irwin et al., 2000). |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
E.03.01 Depozitarea deșeurilor menajere |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip punct. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiune localizată punctiform în sit, în special în zona localităților din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Acestea constituie un factor care poluează mediul, intervin în estetica peisajului și în primul râd constituie un pericol letal pentru unele specii de păsări și alte animale care pot consuma aceste ambalaje (Bourne, 1977; Pettit et al., 1981). |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
K01.03 Secare |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
În zona râurilor și acumulărilor acvatice din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Atât schimbările climatice, cât și practicile umane, introduc modificări cantitative și calitative la nivelul corpurilor de apă, care influențează apoi habitatele ripariene, dar și speciile de păsări legate de acestea, conducând la degradarea și la restrângerea habitatului acestora. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
În zona râurilor și acumulărilor acvatice din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Poluarea apelor are impact negativ indirect asupra tuturor speciilor legate de habitatul acvatic, inclusiv asupra speciilor de păsări. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de apă de canalizare menajeră și de ape uzate |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
În zona râurilor și acumulărilor acvatice din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Poluarea apelor are impact negativ indirect asupra tuturor speciilor legate de habitatul acvatic, inclusiv asupra speciilor de păsări. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip linie. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
În zona rețelelor rutiere din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Căile de comunicație au efect negativ direct de omorâre prin coliziune a speciilor de păsări, dar și indirect prin fragmentare de habitat, zgomot, poluare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
D01.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip linie. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
În zona căilor ferate din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Căile ferate au efect negativ direct de omorâre prin coliziune a speciilor de păsări, dar și indirect prin fragmentare de habitat, zgomot. De asemenea, liniile electrice asociate căilor ferate pot cauza mortalitate prin eletrocutare în rândul păsărilor. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
J01.01 Incendii |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
În zona terenurilor agricole din sit |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Medie (M) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Incendiile de vegetație compromit habitatul speciilor de păsări, poluează atmosfera, reduc vizibilitatea, dar pot să producă și mortalitate pentru anumite specii de animale, inclusiv specii de păsări. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
D02.01.01 Linii electrice și de telefon suspendate |
|
E.1 |
Specia |
Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio, Crex crex, Buteo buteo, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Luscinia luscinia, Bonasa bonasia, Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Pernis apivorus Falco subbuteo, Aquila chrysaetos, Bubo bubo, Apus melba, Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip linie. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiunea este localizată în zonele în care există cabluri electrice suspendate. |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută (S) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Liniile electrice pot produce mortalitate prin electrocutare speciilor de păsări (conectorii de pe stâlpi), dar și prin coliziune, reprezentând una dintre principalele cauze de mortalitate la speciile de păsări. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
D03.01.03 Zone de pescuit |
|
E.1 |
Specia |
Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip poligon. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiunea este localizată pe malurile râurilor și lacurilor din sit, acolo unde se practică pescuitul, cu precădere în jurul localităților. |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută (S) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Pescuitul cu plase afectează în mod direct unele specii de păsări care, scufundându-se pentru a se hrăni, pot rămând blocate în plasele de pescuit. În același timp, perturbarea fonică și deranjul provocat de pescari în sezonul de cuibărit, pot constitui un factor de stres pentru păsările cuibăritoare, ducând la scaderea fitness-ului acestora; în cazul păsărilor cântătoare (Ordinul Paseriformes) are loc o creștere a intensității cântecului (Brum. 2004), desigur, cu costuri energetice suplimentare. Prezența fizică a oamenilor în teritoriile de reproducere ale păsărilor, în combinație cu perturbarea fonică produsă este percepută de păsări similar cu perceperea pradătorilor (Frid and Dill. 2002), ducând la creșterea nivelului de stres a acestora, creșterea vigilenței si în consecință micșorarea ratei de procurare a hranei pentru adulți și pui (Quinn et al. 2006). |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative |
|
E.1 |
Specia |
Apus melba |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip punct. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiunea este localizată punctiform în zonele în care se desfășoară activități turistice, în special alpinism și escaladă |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută (S) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Se va realiza o marcare a zonelor în care există colonii ale acestei specii în vederea excluderii acelor stânci de la practicarea escaladei și alpinismului. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
J02.02 Înlăturarea de sedimente |
|
E.1 |
Specia |
Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|
E.2 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie) |
Presiunea este reprezentată cartografic sub forma geometriei de tip punct. Harta distribuției impacturilor asupra speciilor (Anexa 3.23.). |
|
E.3 |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere) |
Presiunea este localizată punctiform în zonele în care există exploatări de sedimente din albia sau de pe malurile râului. |
|
E.4 |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută (S) |
|
E.5 |
Confidențialitate |
Informații publice |
|
E.6 |
Detalii |
Multe dintre speciile de păsări folosesc zonele nisipoase cu nivel al apei scăzut, ca habitate de hrănire sau reproducere. Dispariția și exploatarea acestor tipuri de ecosisteme afectează în mod semnificativ prezența speciilor în sit. |
Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei:
La nivelul ariei naturale protejate ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului nu au fost identificate activități preconizate să se deruleze în viitor cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ.6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE
Referitor la specia Luscinia luscinia, conform informațiilor din Formularul Standard al ROSPA0115, speciei îi este atribuit statutul de prezență: "specie nerezidentă cuibăritoare". Urmare a studiilor din teren, specia s-a identificat doar în luna mai 2018 și s-a considerat că indivizii observați au fost parte a unui val migrator, această specie având o migrație târzie. Considerăm că nu se justifică atribuirea statutului de specie ce utilizează situl pentru reproducere.
Evaluarea stării de conservare pentru specia Luscinia luscinia cu statut de prezență ''populație nerezidentă cuibăritoare" nu se justifică.6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Pentru fiecare specie de interes conservativ identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populației speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia și din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obținut în final analiza globală a stării de conservare pentru fiecare specie.6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației specie
Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației:Ficedula parva
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Ficedula parva, A320, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
500 - 700 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
500 - 700 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
0 |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Aquila chrysaetos, A091, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
1 -3 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
1 -3 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
0 |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Picus canus, A234, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
70 - 100 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
70 - 100 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
0 - 33,3% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Dendrocopos medius, A328, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
15 - 25 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
15 - 25 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
30 - 40% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
*TABEL PG. 134-1*
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Ficedula albicollis, A321, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
3900 - 5300 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
3900 - 5300 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
0 |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Alcedo atthis, A229, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
3 - 8 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
3 - 8 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
0 |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Pernis apivorus, A072, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
20 - 35 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
20 - 35 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
0 - 15% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Bonasa bonasia, A104, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
30 - 50 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
30 - 50 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
0 - 20% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Crex crex, A122, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
3- 10 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
3- 10 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
0 |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Glaucidium passerinum, A217, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
2 - 5 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
2 - 5 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
200 - 500% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Aegolius funereus, A223, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
12 - 20 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
12 - 20 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
0 - 75% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Strix uralensis, A220, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
30 - 50 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
30 - 50 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
225 - 330% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Dryocopus martius, A236, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
35 - 50 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
35 - 50 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
30 - 40% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Lullula arborea, A246, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
320 - 470 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
320 - 470 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
40 - 50% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Lanius collurio, A338, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
300 - 420 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
300 - 420 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
+ |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
20 - 60% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Bubo bubo, A215, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
1 - 3 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
1 - 3 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Nu se poate aprecia. Datele prezente sunt bazate pe opinia expertului. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
≈ |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
x |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
X |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Dendrocopos leucotos, A239, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
30 - 45 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
30 - 45 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
- |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
30 - 40% |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Actitis hypoleucos, A168, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
1 - 2 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
1 - 2 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Nu se poate aprecia. Datele prezente sunt bazate pe opinia expertului. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
> |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
x |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
X |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populației speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Alauda arvensis, A247, Anexa IIB a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
450 - 700 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
450 - 700 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
x |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
*TABEL PG. 153-2*
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Anthus trivialis, A256, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
250 - 400 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
250 - 400 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
x |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Apus melba, A228, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
20 - 40 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
20 - 40 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
x |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Buteo buteo, A087, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
30 - 40 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
30 - 40 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
x |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Falco subbuteo, A099, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
20 - 35 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
20 - 35 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
x |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr. |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Miliaria calandra, A383, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
150 - 300 p |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0-2 % |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Semnificativă |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Nu există plan de management anterior. |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
150 - 300 p |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. Aceste date sunt de actualitate și sunt bune, estimări robuste. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
Nu este cazul. |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
x |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu este cazul. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
Nu este cazul. |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea 1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie:Ficedula parva
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Ficedula parva, A320, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,24 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,24 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Aquila chrysaetos, A091, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3 |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6 |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.7 |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11 |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14 |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15 |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Picus canus, A234, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3 |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,2 |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6 |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,2 |
|
B.7 |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"x" - necunoscută |
|
B.10 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11 |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14 |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15 |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Dendrocopos medius, A328, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
1900,54 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
1900,54 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Ficedula albicollis, A321, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,2 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,2 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Alcedo atthis, A229, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2374,74 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2374,74 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Pernis apivorus, A072, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Bonasa bonasia, A104, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
12731,8 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
12731,8 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Crex crex, A122, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2498,79 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2498,79 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Glaucidium passerinum, A217, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2457,86 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2457,86 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Aegolius funereus, A223, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2429,35 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2429,35 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de Vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Strix uralensis, A220, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,2 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,2 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matrice a 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Dryocopus martius, A236, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,2 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
13632,2 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lullula arborea, A246, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,06 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,06 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lanius collurio, A338, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,06 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,06 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Bubo bubo, A215, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2498,79 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2498,79 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Dendrocopos leucotos, A239, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
7437,14 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
7437,14 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Actitis hypoleucos, A168, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
2374,74 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
2374,74 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Alauda arvensis, A247, Anexa IIB a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,06 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,06 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Anthus trivialis, A256, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,06 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,06 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Apus melba, A228, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Buteo buteo, A087, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Falco subbuteo, A099, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
17146,3 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Miliaria calandra, A383, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
B.3. |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,055993 |
|
B.4. |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete |
|
B.5. |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu este cazul; planul de management se realizează pentru prima dată |
|
B.6. |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
3514,055993 |
|
B.7. |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată este apreciată ca fiind cea de la momentul studiului, nefiind date anterioare. |
|
B.8. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
Nu este cazul; suprafața a fost exprimată printr-o valoare numerică. |
|
B.9. |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.10. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11. |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună (adecvată) |
|
B.12. |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.13. |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14. |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.15. |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.16. |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"X" - necunoscută |
|
B.17. |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
"XX" - nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă. |
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
|
|
+ (crescătoare) |
|
|
- (descrescătoare) |
|
|
x (necunoscută) |
|
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor:Ficedula parva
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Ficedula parva, A320, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.B. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspe ctivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Aquila chrysaetos, A091, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspe ctivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Picus canus, A234, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Dendrocopos medius, A328, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspe ctivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Ficedula albicollis, A321, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Alcedo atthis, A229, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Pernis apivorus, A072, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Bonasa bonasia, A104, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.B. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Crex crex, A122, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate Rele |
5 |
|||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Glaucidium passerinum, A217, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspe ctivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Aegolius funereus, A223, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Strix uralensis, A220, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Dryocopus martius, A236, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Lullula arborea, A246, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Lanius collurio, A338, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Bubo bubo, A215, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"X" - necunoscut. |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
X - perspective necunoscute |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Dendrocopos leucotos, A239, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Actitis hypoleucos, A168, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"X" - necunoscut. |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
X - perspective necunoscute |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
|
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Alauda arvensis, A247, Anexa IIB a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Anthus trivialis, A256, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Apus melba, A228, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Buteo buteo, A087, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.B. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Falco subbuteo, A099, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"0" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
1 |
||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Miliaria calandra | ||
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Miliaria calandra, A383, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
C.3. |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"G" - stabilă |
|
C.4. |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6. |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
"G" - stabilă |
|
C.7. |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
"~" - aproximativ egal |
|
C.8. |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9. |
Perspectivele speciei în viitor |
"FV" - favorabile |
|
C.10. |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut |
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
+ (crescător) |
> (deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu/deasupra VRSF |
= (stabil) |
=/> (la fel/deasupra VRSF) |
Bune |
4 |
|||
|
La fel cu VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate Rele |
1 |
|||
|
Deasupra VRSF |
- (descrescător) |
» /=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
2 |
|
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
Inadecvate |
Rele |
3 |
|
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
4 |
||
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
Rele |
5 |
||
|
Necunoscute |
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
|
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF |
X (necunoscute) |
X (necunoscute) |
Necunoscute |
|
|||
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
● perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
● perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.]
pe baza matricii:
|
Favorabile |
Nefavorabile - inadecvate |
Nefavorabile - rele |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
Nefavorabile - inadecvate |
Nefavorabile - rele |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate:Ficedula parva
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Ficedula parva, A320, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Aquila chrysaetos, A091, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Picus canus, A234, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Dendrocopos mediu, A328, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Ficedula albicollis, A321, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Alcedo atthis, A229, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Pernis apivorus, A072, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Bonasa bonasia, A104, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Crex crex, A122, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a habitatelor, respectiv a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Glaucidium passerinum, A217, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Aegolius funereus, A223, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Strix uralensis, A220, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Dryocopus martius, A236, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lullula arborea, A246, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lanius collurio, A338, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Bubo bubo, A215, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"X" - necunoscută |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind necunoscută, deoarece doi din cei trei parametri de evaluare sunt necunoscuți, Conform expertizei din teren tendința globală de conservare este stabilă. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Dendrocopos leucotos, A239, Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Actitis hypoleucos, A168, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"X" - necunoscută |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"G" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind necunoscută, deoarece doi din cei trei parametri de evaluare sunt necunoscuți, Conform expertizei din teren tendința globală de conservare este stabilă. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Alauda arvensis, A247, Anexa IIB a Directivei Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Anthus trivialis, A256, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Apus melba, A228, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Buteo buteo, A087, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Falco subbuteo, A099, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.l. |
Specia |
Miliaria calandra, A383, Nu este listată în Directiva Păsări 2009/147/EC |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație nerezidentă cuibăritoare |
|
D.3. |
Starea globală de conservare a speciei |
"FV" - favorabilă |
|
D.4. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
"0" - este stabilă |
|
D.5. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.6. |
Informații suplimentare |
Starea globală a fost evaluată ca fiind favorabilă, deși nu există date concrete asupra evoluției habitatului. Conform expertizei din teren, concluzionăm că nu sunt motive de îngrijorare privind evoluția favorabilă a speciei. |
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
() Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
() Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]
pe baza matricii:
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
|
|
|
Mărimea populației a fost estimată la 1 - 3 de perechi, iar arealul de distribuție la 17146,3 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 1 pereche |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 1 pereche cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. Specia Aquila chrysaetos, are o distribuție uniformă la nivelul sitului. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
17146,3 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Aquila chrysaetos în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a acvilei de munte, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în termen de 2 ani. |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în termen de 2 ani. |
Mărimea populației este estimată la 20 - 35 de perechi, iar arealul de distribuție la 17146,3 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 20 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 20 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în termen de 2 ani. |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în termen de 2 ani. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
17146,3 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Pernis apivorus în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a viesparului, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acestuia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Valoarea trebuie definită în termen de 2 ani. Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. Valoarea țintă este utilizată în mai multe planuri de management ale siturilor din zona montană. |
Mărimea populației este estimată la 3 - 10 perechi, iar arealul de distribuție la 2498,79 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 3 perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 3 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
2498,79 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Crex crex în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a cârstelului de câmp, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă. |
|
Suprafața habitatelor de fânețe și pășuni mozaicate a căror vegetație este cuprinsă între 20 - 40 cm. |
ha |
Trebuie definită în termen de 2 ani |
Valoarea actuală trebuie definită în termen de 2 ani. Zonele cu fânețe și pășuni mozaicate a căror vegetație este cuprinsă între 20 - 40 cm reprezintă loc de cuibărit pentru specie. Acestea trebuie identificate și aplicate măsuri de conservare pentru viabilitatea cuibăririi speciei în viitor. Pachetele agro-mediu reprezintă un sprijin pentru conservarea acestora. |
|
Suprafața terenurilor agricole unde se practică agricultura fără utilizarea insecticidelor |
ha |
Trebuie definită în termen de 2 ani |
Valoarea trebuie definită în termen de 2 ani. Zonele cu terenuri agricole unde se practică agricultura fără utilizarea insecticidelor reprezintă loc de cuibărit pentru specie. Acestea trebuie identificate și aplicate măsuri de conservare pentru viabilitatea cuibăririi speciei în viitor. Pachetele agro-mediu reprezintă un sprijin pentru încurajarea acestor practici. |
|
Suprafața habitatelor de pășuni și fânețe extensive deschise |
ha |
Trebuie definită în termen de 2 ani |
Valoarea trebuie definită în termen de 2 ani. |
|
Suprafața habitatelor Arabil extensive |
ha |
Trebuie definită în termen de 2 ani |
Valoarea trebuie definită în termen de 2 ani. |
|
Înălțimea vegetației în perioada mai - iulie |
cm |
20 - 40 |
Cositul timpuriu are un impact negativ asupra sezonului de reproducere pentru această specie. De asemenea o vegetație mult mai înaltă favorizează prădătorismul asupra speciei. |
Mărimea populației este estimată la 30 -50 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,2 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 30 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 30 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în termen de 2 ani. |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în termen de 2 ani. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
13632,2 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Strix uralensis în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a huhurezului mare, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Arbori de biodiversitate |
Număr arbori maturi / ha |
Cel puțin 3-5 |
Specia utilizează arbori maturi pentru cuibărit și odihnă. |
Mărimea populației este estimată la 12 - 20 perechi, iar arealul de distribuție la 2429,35 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 12 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 12 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
2429,35 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Aegolius funereus în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a minuniței, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Arbori de biodiversitate |
Număr arbori maturi / ha |
Cel puțin 3-5 |
Specia utilizează arbori bătrâni adesea solitari în perioada rotitului, care sunt elemente cruciale pentru specie. Pierderea arborilor de rotit poate conduce la abandonul zonei de către această specie. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management. |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management. |
Mărimea populației este estimată la 2 - 5 perechi, iar arealul de distribuție la 2457,86 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime Populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 2 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 2 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management. |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
2457,86 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Glaucidium passerinum în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ciuvicii, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit (construcție cuib, clocit, creștere pui), dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Arbori de biodiversitate |
Număr arbori maturi / ha |
Cel puțin 3-5 |
Specia utilizează arbori maturi pentru cuibărit și odihnă. |
Mărimea populației este estimată la 30 - 50 perechi, iar arealul de distribuție la 12731,8 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 30 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 30 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management. |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
12731,8 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Bonasa bonasia în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ieruncii, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
Mărimea populației este estimată la 30 - 45 perechi, iar arealul de distribuție la 7437,14 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 30 |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 30 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
7437,14 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Dendrocopos leucotos în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ciocănitorii cu spate alb, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Lemn mort pe picior sau pe sol |
mc / ha |
Cel puțin 10 |
Lemnul mort oferă suport pentru nevertebrate, respectiv loc de hrănire pentru speciile de ciocănitori. |
|
Insule de îmbătrânire în păduri |
Număr de arbori/ha, Suprafață insule de îmbătrânire |
Cel puțin 3-5 arbori |
Arborii bătrâni oferă atât loc de cuibărit, cât și de hrănire pentru speciilor de ciocănitori. Aceștia, de regulă, favorizează apariția scorburilor, necesare cuiburilor. Pe de altă parte oferă suport pentru nevertebrate. |
Mărimea populației este estimată la 35 - 50 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,2 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 35 |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 35 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
13632,2 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Dryocopus martius în cadrul sitului ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ciocănitorii negre, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Lemn mort pe picior sau pe sol |
mc / ha |
Cel puțin 10 |
Lemnul mort oferă suport pentru nevertebrate, respectiv loc de hrănire pentru speciile de ciocănitori. |
|
Insule de îmbătrânire în păduri |
Număr de arbori/ha, Suprafață insule de îmbătrânire |
Cel puțin 35 arbori |
Arborii bătrâni oferă atât loc de cuibărit, cât și de hrănire pentru speciilor de ciocănitori. Aceștia, de regulă, favorizează apariția scorburilor, necesare cuiburilor. Pe de altă parte oferă suport pentru nevertebrate. |
Mărimea populației este estimată la 70 - 100 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,2 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 70 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 70 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
13632,2 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Picus canus în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ghionoaiei sure, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Suprafață și număr de habitate forestiere din zonele umede/ pâlcuri de arbori |
Număr pâlcuri de arbori, lungime aliniamente forestiere din vecinătatea zonelor umede |
Trebuie definită în termen de 2 ani |
Menținerea arboretelor și vegetației de luncă, cu excepția cazurilor prevăzute de lege: securitate umană, sănătate, lucrări de întreținere / reparații ale drumurilor, obiectivelor hidroenergetice existente. Aceste zone reprezintă loc de reproducere pentru această specie. |
|
Numărul/densitatea de arbori bătrâni seculari pe pășuni |
Număr total / Număr/ha de arbori |
Cel puțin 3-5 |
Cuibărește în grădini și zone cu arbori maturi dispersați, pășuni cu arbori. Numărul și/sau densitatea de arbori mari cu scorburi. |
Mărimea populației este estimată la 15 - 25 perechi, iar arealul de distribuție la 1900,54 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 15 |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 15 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
1900,54 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Dendrocopos medius în cadrul sitului ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ciocănitorii de stejar, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Valoarea trebuie definită în termen de 2 ani. Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Lemn mort pe picior sau pe sol |
mc / ha |
Cel puțin 10 |
Lemnul mort oferă suport pentru nevertebrate, respectiv loc de hrănire pentru speciile de ciocănitori. |
|
Insule de îmbătrânire în păduri |
Număr de arbori/ha, Suprafață insule de îmbătrânire |
Cel puțin 3-5 arbori |
Arborii bătrâni oferă atât loc de cuibărit, cât și de hrănire pentru speciilor de ciocănitori. Aceștia, de regulă, favorizează apariția scorburilor, necesare cuiburilor. Pe de altă parte oferă suport pentru nevertebrate. |
Mărimea populației este estimată la 500 - 700 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,24 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 500 |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 500 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
13632,24 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Ficedula parva în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a muscarului mic, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acestuia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
Procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Valoarea trebuie definită în termen de 2 ani. Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Arbori de biodiversitate |
Număr arbori maturi / ha |
Cel puțin 5 |
Specia utilizează arbori maturi pentru cuibărit și odihnă. |
|
Prezența subarboretului în aria de răspândire a speciei |
Procent / ha |
Cel puțin 40% |
Specia necesită vegetație de subarboret bine dezvoltată. Acest tip de vegetație trebuie cartat în special în pădurile de foioase (fag) și mixte din sit. |
Mărimea populației este estimată la 3900 - 5300 perechi, iar arealul de distribuție la 13632,24 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 500 |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 500 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
13632,24 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Ficedula parva în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a muscarului mic, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acestuia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare, acesta fiind pus pe seama managementului silvic care necesită o armonizare cu obiectivele de conservare. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
Procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Valoarea trebuie definită în termen de 2 ani. Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
|
Arbori de biodiversitate |
Număr arbori maturi / ha |
Cel puțin 5 |
Specia utilizează arbori maturi pentru cuibărit și odihnă. |
|
Prezența subarboretului în aria de răspândire a speciei |
Procent / ha |
Cel puțin 40% |
Specia necesită vegetație de subarboret bine dezvoltată. Acest tip de vegetație trebuie cartat în special în pădurile de foioase (fag) și mixte din sit. |
Mărimea populației este estimată la 300 - 420 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 300 |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 300 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în termen de 2 ani. |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în termen de 2 ani. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
3514,06 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Lanius collurio în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a sfrânciocului roșiatic, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acestuia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. |
|
Proporția tufelor dispersate pe pajiști |
% |
Trebuie definită în termen de 2 an |
Tufele dispersate în pajiști reprezintă locul de reproducere pentru această specie. Acestea trebuie identificate și conservate în vederea menținerii stării favorabile de conservare a speciei. |
|
Lungime structuri liniare de vegetație arborescentă, tufăriș |
metri |
Trebuie definită în termen de 2 an |
Structurile liniare de vegetație arborescentă, tufăriș reprezintă locul de reproducere pentru această specie. Acestea trebuie identificate și conservate în vederea menținerii stării favorabile de conservare a speciei. |
Mărimea populației este estimată la 450 - 700 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 450 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 450 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
3514,06 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Alauda arvensis în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ciocârliei de câmp, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
Mărimea populației este estimată la 250 - 400 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 250 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 250 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
Ha |
3514,06 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Anthus trivialis în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a fâsei de pădure, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
Mărimea populației este estimată la 320 - 470 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 320 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 320 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
3514,06 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Lullula arborea în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ciocârliei de pădure, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
Mărimea populației este estimată la 150 - 300 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 150 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 150 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
3514,06 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Miliaria calandra în cadrul sitului ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a presurei sure, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
Mărimea populației este estimată la 0 - 2 perechi, iar arealul de distribuție la 2374,74 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind necunoscută (de menționat este faptul că această specie nu a fost identificată la nivelul sitului în timpul inventarierilor, însă absența totală a acesteia nu poate fi exclusă la acest moment; specia nu constituie o referință pentru zona studiată). Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 1 pereche |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 1 pereche cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
2374,74 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Actitis hypoleucos în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a fluierarului de munte, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul politicii în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
Mărimea populației este estimată la 3 - 8 perechi, iar arealul de distribuție la 2374,74 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 3 perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 3 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
2374,74 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Alcedo atthis în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a pescărelului albastru, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
Mărimea populației este estimată la 20 - 40 perechi, iar arealul de distribuție la 17146,6 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 20 perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 20 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
17146,6 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Apus melba în cadrul sitului ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a drepnelei mari, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
Mărimea populației este estimată la 0 - 3 perechi, iar arealul de distribuție la 2498,78 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind necunoscută. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare (de menționat este faptul că această specie nu a fost identificată la nivelul sitului în timpul inventarierilor, însă absența totală a acesteia nu poate fi exclusă la acest moment; specia este una foarte criptică cu rate scăzute de răspuns și identificare), așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 1 pereche |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 1 pereche cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
2498,78 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Bubo bubo în cadrul sitului ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a buhei mari, precum și pentru atingerea și menținerea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Habitatul favorabil are o tendință descrescătoare în contextul în care se practică o agricultură mecanizată, intensivă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
Mărimea populației este estimată la 30 - 40 de perechi, iar arealul de distribuție la 17146,3 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 30 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 30 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
17146,3 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Buteo buteo în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a șorecarului comun, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acestuia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. |
|
Proporția și suprafața pădurilor bătrâne de peste 80 de ani |
procent din suprafața totală de pădure/ha |
Cel puțin 40% |
Pădurile bătrâne joacă un rol important pentru specie pentru asigurarea bazei trofice și adăpost. |
Mărimea populației este estimată la 20 - 35 de perechi, iar arealul de distribuție la 17146,3 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului pentru specie este menținerea stării de conservare, așa cum este definit prin următorii parametri și valori țintă:
|
Parametru |
Unitate de măsură |
Valoare țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărime populație cuibăritoare |
Perechi |
Cel puțin 20 de perechi |
Studiul de bază propune o mărime a populației de referință de 20 perechi cuibăritoare pentru starea de conservare favorabilă. |
|
Tendințele populației |
Schimbare procent |
Tendința pe termen lung a populației stabilă sau în creștere |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Tipar de distribuție |
Tipar spațial și temporal, intensitatea utilizării habitatelor |
Fără scădere semnificativă a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor altele decât cele rezultate din variații naturale |
Trebuie introdus un program de monitorizare în perioada de implementare a planului de management |
|
Suprafață habitat reproducere |
ha |
17146,3 |
Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Falco subbuteo în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a șoimului rândunelelor, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acestuia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. |
Specia nu este cuibăritoare în sit.7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată
Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de păsări sălbatice de interes comunitar pentru a căror consemnare a fost desemnat situl R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul acestei arii naturale protejate.7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general
Obiectivele generale reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază:
Tabel 20. Obiectivele generale ale planului de management
|
Nr crt |
Cod |
Tema de bază |
Obiectiv general |
|
1. |
T1 |
Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor de interes conservativ) |
OG 1: Asigurarea conservării speciilor de avifaună pentru care a fost declarat situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului |
|
2. |
T2 |
Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității |
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității |
|
3. |
T3 |
Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului |
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ. |
|
3. |
T4 |
Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului |
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. |
|
4. |
T5 |
Utilizarea durabilă a resurselor naturale |
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile. |
|
5. |
T6 |
Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) |
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. |
Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management.
Tabel 21. Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management
|
Nr crt |
Cod |
Tema de bază |
Obiectiv general |
Obiectiv specific |
|
1. |
T1 |
Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor de interes conservativ) |
OG 1: Asigurarea conservării speciilor de avifaună pentru care a fost declarat situl R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului |
OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice: OS 1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru paseriforme de pădure: Ficedula parva, Ficedula albicollis OS 1.2 Măsuri de conservare pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise: Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio OS 1.3 Măsuri de conservare pentru speciile răpitoare de zi: Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo OS 1.4 Măsuri de conservare pentru speciile de ciocănitori: Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos OS 1.5 Măsuri de conservare pentru speciile acvatice: Alcedo atthis, Actitis hypoleucos OS 1.6 Măsuri de conservare pentru specia Bonasa bonasia OS 1.7 Măsuri de conservare pentru specia Crex crex OS 1.8 Măsuri de conservare pentru speciile de bufnițe: Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Bubo bubo OS 1.9 Măsuri de conservare pentru Apus melba |
|
2. |
T2 |
Inventarierea/ evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității |
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității |
OS 2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit: |
|
OS 2.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ OS 2.2 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ | ||||
|
OS 3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit | ||||
|
3. |
T3 |
Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului |
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ. |
OS 4 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management |
|
OS 5 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management | ||||
|
OS 6 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management | ||||
|
OS 7 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea / managementul sitului | ||||
|
OS 8 Realizarea raportărilor necesare către autorități | ||||
|
4. |
T4 |
Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului |
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității. |
OS 9 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|
5. |
T5 |
Utilizarea durabilă a resurselor naturale |
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile. |
OS 10 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile de interes conservativ: OS 10.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere OS 10.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe OS 10.3 Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole |
|
OS 10.4 Promovarea utilizării durabile a resurselor acvatice | ||||
|
OS 11 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului | ||||
|
6. |
T6 |
Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale) |
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului. |
OS 12 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil |
TEMA 1. CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII
OG 1: Asigurarea conservării speciilor de avifaună pentru care a fost declarat situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului
OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
Presiune / amenințare |
|
|
OS 1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru paseriforme de pădure: Ficedulaparva, Ficedula albicollis | |||||
|
1.1.1 |
A |
Menținerea unui mozaic de arborete cu vârste diferite în terenurile forestiere din cadrul ariei naturale protejate. |
Administratorul sitului, în conformitate cu legislația în vigoare, va organiza întâlniri periodice cu reprezentanții ocoalelor silvice de stat și private pentru coroborarea și armonizarea amenajamentelor silvice existente sau nou dezvoltate pe suprafața ariei naturale protejate astfel încât un astfel de mozaic să se mențină în permanență la nivelul întregului sit. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare |
|
|
1.1.2 |
A |
Asigurarea stabilității pădurilor ripariene |
Crearea unei zone tampon de neintervenție în imediata vecinătate a cursului de apă. |
K01.03 Secare |
|
|
1.1.3 |
A |
Instalarea de cuiburi artificiale pentru speciile de muscari în parcelele forestiere în care arborii tineri (sub 30 cm diametru la 1,5 metri fată de sol) au un procentaj mai mare de 50 %. |
Scorburile artificiale vor oferi suport pentru instalarea cuiburilor în aceste parcele unde păsările se află în imposibilitatea de a-și găsi scorburi. în aceste parcele, recomandăm instalarea a 5-10 scorburi artificiale la ha. Numărul acestor structuri artificiale va fi stabilit printr-un studiu de fezabilitate. |
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare |
|
|
OS 1.2 Măsuri de conservare pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise: Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio | |||||
|
1.1.4 |
R |
Menținerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori solitar și tufișuri, margini înierbate - pe pajiști și terenuri arabile și a aliniamentele de arbori |
Se va interzice tăierea arborilor izolați sau a pâlcurilor de arbori situați pe pajiști, pășuni, teren cultivabil sau la marginea parcelelor de teren agricol. Administratorul ariei naturale protejate, în conformitate cu legislația în vigoare, va emite avizul pentru lucrările de îndepărtare a aliniamentelor de arbori doar când sunt incluse măsuri obligatorii de replantare în aceleași zone sau în alte zone deschise cu specii similare autohtone. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare J01.01 Incendii |
|
|
1.1.5 |
A |
Asigurarea habitatelor preferate de cuibărit pentru specia Lanius collurio. |
Plantarea de aliniamente de arbori în lungul drumurilor județene, comunale sau agricole. |
D01.02 Drumuri, autostrăzi J01.01 Incendii |
|
|
1.1.6 |
A |
Menținerea calitătii habitatului pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi- deschise prin reglementarea pășunatului în aria naturală protejată |
Pășunatul se va reglementarea prin realizarea proiectelor de amenajament pastoral, la nivel de comună. Proiectele de amenajamente pastorale se vor întocmi de colective de specialiști pratologi și vor conține în mod obligatoriu recomandări cu privire la conservarea pajiștilor pentru speciile de interes conservativ. Pentru pajiștile din sit se vor evita recomandări care vor prevedea schimbarea structurii floristice prin însămânțări, creșterea fertilității prin aplicarea de îngrășăminte chimice, tăierea în totalitatea arborilor și arbuștilor din pășune. |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice B.01 Plantarea de pădure pe teren deschis J01.01 Incendii |
|
|
1.1.7 |
A |
Menținerea terenurilor agricole mozaicate |
Pentru anumite specii, o importanță majoră o are modalitatea de cosire, un mod de cosire impropriu afectând succesul reproductiv al speciei. Cositul se va realiza cu respectarea prevederilor amenajamentului pastoral și ale art. 13 și art. 14 din Regulamentul ariei naturale protejate. |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor |
|
|
OS 1.3 Măsuri de conservare pentru speciile răpitoare de zi: Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo | |||||
|
1.1.8 |
A |
Stabilirea unei zone tampon în jurul cuiburilor și limitarea / controlul activităților forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecția speciilor de răpitoare de zi. |
Cuiburile de păsări răpitoare de zi trebuie să fie localizate anual, înainte de începerea perioadei de cuibărit, 15 martie, de către personalul administratorului, în conformitate cu legislația în vigoare, în strânsă legătură cu personalul de teren din cadrul ocoale silvice de stat și private. După localizare, se vor materializa pe teren cu vopsea galbenă limitele cercului cu raza de 100 m având în centru cuibul, pe arbori din 50 în 50 m. Zonele tampon identificate vor fi materializate pe hărți care vor fi transmise ocoalelor silvice din zonă până cel târziu la 10 martie. În această zonă nu se vor desfasura activităti, inclusiv cele ce constituie managementul forestier, în perioada de cuibărit, 15 martie - 15 iulie. |
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare |
|
|
1.1.9 |
A |
Izolarea liniilor de joasă și medie tensiune |
Această măsura va implica realizarea unui studiu de fezabilitate pentru identificarea celor mai bune soluții de izolare a stâlpilor de joasă și medie tensiune. De asemenea, în cazul necesității schimbării unor stâlpi se vor alege din modelele cu izolatoare suspendate, acestea fiind considerate ca modele sigure pentru speciile de păsări. |
DOI.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză D02.01.01 Linii electrice și de telefon suspendate |
|
|
1.1.10 |
A |
Semnalizarea liniilor de tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală. |
Pentru implementarea acestei măsuri se va realiza un studiu de fezabilitate prin care să fie stabilite cele mai bune condiții de semnalizare a liniilor electrice. |
DOI.04 Căi ferate, căi ferate de mare viteză D02.01.01 Linii electrice și de telefon suspendate |
|
|
OS 1.4 Măsuri de conservare pentru speciile de ciocănitori: Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos | |||||
|
1.1.11 |
|
Asigurarea unui management forestier în conceptul dezvoltării durabile |
Exploatările forestiere din sit se supun strict amenajamentelor silvice aflate în vigoare în amenajamentele silvice. Se recomandă ca în noile amenajamente silvice să se continue prevederile din amenajamentele silvice precedente, modificările urmănd a fi corect documentate. Toate amenajamentele silvice trebuie să fie colerate cu planul de management imediat după intrarea acestuia în vigoare. Se vor recomanda proprietarilor și administratorilor de pădure implementarea recomadărilor practice privind implementarea standardului național FSC (R) pentru management forestier. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
|
|
1.1.12 |
|
Conservarea pădurilor mature pentru asigurarea habitatelor de hrănire |
Având în vedere că specia Dryocopus mcirtius se hrănește în special cu furnici din genul Ccimponotus, care colonizează lemnul mort, se recomandă păstrarea lemnului mort în unitățile amenajistice din interiorul sitului. Se vor lăsa la hectar 3-5 arbori uscați total sau parțial, iescari, sau arbori scorburoși și foarte groși (diametrul de bază de peste 1 m), în funcție de particularitățile fiecărei unități amenajistice. În cazul executării de tăieri de igienă, volumul arborilor uscați total sau parțial, iescarilor sau arborilor scorburoși și foarte groși va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul care depășește volumul de 1 mc / an / ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației: B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare |
|
|
1.1.13 |
A |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
Se vor realiza activități de refacere de habitate forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt pe suprafețe și în locurile identificate într-un viitor studiu de fezabilitate. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
|
|
1.1.14 |
A |
Realizarea unui studiu de inventariere a speciilor pradă |
Ca măsură activă de conservare pentru speciile Picus canus și Dryocopus martius recomandăm realizarea unui studiu de inventariere a speciilor pradă cu identificarea coloniilor principale din pădure și imediata vecinătate, în scopul protejării acestora. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
|
|
OS 1.5 Măsuri de conservare pentru speciile acvatice: Alcedo atthis, Actitis hypoleucos | |||||
|
1.1.15 |
A |
Asigurarea zonelor de cuibărit |
Se vor delimita și marca în teren zonele propice de cuibărire pentru Actitis hypoleucos în vderea excluderii acestora de la deranjul creat de activitățile umane. Având în vedere sărăcia în locuri propice pentru cuibărirea speciei Alcedo atthis, recomandăm construirea adăposturilor/ structurilor artificiale pentru cuibărirea acestei specii, câte o structură/l -2 km de râu principal. În baza studiului de fezabilitate se vor stabili locațiile și numărul exact de structuri/adăposturi artificiale de cuibărit. |
D03.01.03 Zone de pescuit H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H.01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de apă de canalizare menajeră și de ape uzate |
|
|
1.1.16 |
R |
Menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor specifice speciilor paseriforme acvatice |
Se va interzice schimbarea cursurilor pâraielor, precum și alte lucrări ce pot conduce la deteriorarea cursului natural al apelor de suprafață. Cursurile naturale ale pâraielor din aria naturală protejată determină o curgere mai lină, fapt ce favorizează dezvoltarea speciilor de amfibieni precum și hrănirea unor specii de păsări. Prin urmare, se vor interzice lucrările care pot afecta structura naturală a pâraielor. |
J02.02 înlăturarea de sedimente H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere H.01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de apă de canalizare menajeră și de ape uzate |
|
|
1.1.17 |
R |
Menținerea calitătii habitatelor specifice speciilor paseriforme acvatice |
Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organoclorari, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi la o apropiere mai mică de 200 m de la limita oricărei surse de apă de pe teritoriul sitului. Gunoiul de grajd poate fi depus împrăștiat pe câmp în perioada decembrie - februarie, în cuantum de maxim 15 tone la hectar odată la 3 ani. |
A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere |
|
|
OS 1.6 Măsuri de conservare pentru specia Bonasa bonasia | |||||
|
1.1.18 |
R |
Asigurarea stabilității zonelor umede din fond forestier |
Asigurarea stabilității zonelor umede din fond forestier se va realiza prin crearea unei zone tampon de neintervenție în imediata vecinătate a acestora Acolo unde este posibil se recomandă subparcelarea distinctă a zonelor umede și a suprafeței stabilite ca și zonă tampon. |
H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere |
|
|
1.1.19 |
A |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
Se vor realiza activităti de refacere de habitate forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt pe suprafețe și în locurile identificate într-un viitor studiu de fezabilitate. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
|
|
OS 1.7 Măsuri de conservare pentru specia Crex crex | |||||
|
1.1.20 |
R |
Managementul culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
Menținerea habitatelor de pajiști aflate în stare bună de conservare prin pășunat și cosit, cu respectarea încărcăturii de animale și a perioadelor de pășunat / cosit, conform Regulamentului și prin utilizarea de fertilizanți naturali. Cositul ar trebui să înceapă doar după ce puii sunt capabili de zbor. Este de preferat folosirea unor mijloace tradiționale. Pentru protecția speciei se impune menținerea unor suprafețe necosite. Cositul să se facă din interior spre exterior, pentru a permite puilor să fugă. |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor |
|
|
1.1.21 |
A |
îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor caracteristice speciei |
Se va realiza un studiu în vederea identificării habitatelor caracteristice pentru cârstel de câmp care sunt în prezent degradate și se va realiza refacerea acestor habitate în scopul readucerii lor în stare favorabilă pentru această specie. Localizarea și suprafețele pe care se vor realiza lucrări de refacere de habitat vor fi parte a unui studiu de fezabilitate. |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor B.01 Plantarea de pădure pe teren deschis |
|
|
OS 1.8 Măsuri de conservare pentru speciile de bufnițe: Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Bubo bubo | |||||
|
1.1.22 |
R |
Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil |
Exploatările forestiere se vor stopa în perioada 01 aprilie - 01 iunie în zonele în care cuibăritul este dovedit. în cazul în care vor fi necesare extrageri de materie lemnoasă în această perioadă (precizată anterior) se vor evita cu strictețe acei indivizi ce prezintă scorburi la o înălțime de minim 3 m. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare |
|
|
1.1.23 |
A |
Instalarea de cuiburi artificiale în toate unitățile amenajistice din sit |
Scorburile artificiale vor oferi suport pentru instalarea cuiburilor în aceste parcele unde păsările se află în imposibilitatea de a-și găsi scorburi. Instalarea de cuiburi artificiale pentru huhurezul mare: în aceste parcele, recomandăm instalarea a 2-3 scorburi la 10 ha în funcție de rezultatele studiului de fezabilitate. Instalarea de cuiburi artificiale pentru minuniță în toate unitățile amenajistice aflate la peste 600 m altitudine: în aceste parcele, recomandăm instalarea a 3-5 scorburi la 10 ha în funcție de rezultatele studiului de fezabilitate. Instalarea de cuiburi artificiale pentru ciuvică în toate unitățile amenajistice aflate la peste 800 m altitudine: în aceste parcele, recomandăm instalarea a 3-5 scorburi la 10 ha în funcție de rezultatele studiului de fezabilitate. Se vor utiliza acele modele de cuiburi artificiale care au dat rezultate în proiecte similare din țări din Uniunea Europeană, modele care să fie durabile și ușor de monitorizat. Se va realiza și implementa un plan de monitorizare al acestor structuri artificiale de cuibărire pentru evaluarea succesului reproductiv. Cuiburile artificiale vor fi curățate și dezinfectate după plecarea puilor. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
|
|
1.1.24 |
A |
Renaturarea zonelor specifice de cuibărit pentru Bubo bubo |
Renaturarea zonelor specifice de cuibărit pentru Bubo bubo (curățarea vegetației de pe stâncile pe care a cuibărit specia în trecut) și realizarea de structuri artificiale pentru cuibărirea speciei, în baza rezultatelor furnizate de un studiu de fezabilitate. |
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației |
|
|
OS 1.9 Măsuri de conservare pentru Apus melba | |||||
|
1.1.25 |
A |
Limitarea practicării alpinismului |
Se va realiza o marcare a zonelor în care există colonii ale acestei specii în vederea excluderii acelor stânci de la practicarea escaladei și alpinismului. Se vor monta panouri informative. |
G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative |
|
Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)
TEMA 2 INVENTARIEREA/EVALUAREA DETALIATĂ ȘI MONITORINGUL BIODIVERSITĂȚII
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității
OS 2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
Presiune/ amenințare |
|
OS 2.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ | ||||
|
2.1.1 |
A |
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare pe baza protocolului de monitorizare. |
- |
|
OS 2.2 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ | ||||
|
2.2.1 |
A |
Realizarea monitorizării stării de conservare speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
Monitorizarea se va realiza conform protocoalelor de monitorizare elaborate pentru fiecare specie vizată. |
- |
OS 3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
Presiune/ amenințare |
|
2.3.1 |
A |
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de interes comunitar: Falco peregrinus |
Șoimul călător a fost identificat cu ocazia realizării activitătilor de inventariere si cartare a speciilor de interes comunitar care au stat la baza declarării ariei de protecție specială avifaunistică. Având în vedere că este specie listată în Anexa Directivei Păsări necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării stării de conservare pentru această specie. |
- |
TEMA 3. ADMINISTRAREA ȘI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI ASIGURAREA DURABILITĂȚII MANAGEMENTULUI
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ
OS 4 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
3.4.1 |
A |
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului |
Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării regulamentului și a prevederilor planului de management. |
|
3.4.2 |
A |
Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții |
Proiectele, planurile și programele vor fi analizate din punctul de vedere al impactului potențial asupra speciilor criteriu și asupra habitatului acestora. Se va urmări acordarea de avize pozitive doar acelor proiecte și planuri sau programe care sunt în conformitate cu prevederile regulamentului și ale planului de management, și care nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor și habitatelor. De asemenea, se va ține cont și de impactul asupra celorlalte specii de interes conservativ listate la subcapitolul 3.4 al acestui Plan de Management. |
OS 5 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
3.5.1 |
A |
Identificarea de surse de finanțare |
Administratorul va urmări identificarea de surse de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management. |
|
3.5.2 |
A |
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. |
Administratorul sitului va depune cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea planului de management |
|
3.5.3 |
A |
Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor |
Administratorul sitului va evalua cererile de avize primite și documentațiile aferente, inclusiv deplasându-se la fața locului pentru verificarea situației, dacă este cazul. Pentru această activitate se poate percepe un tarif, veniturile obținute din această activitate fiind alocate implementării planului de management. |
OS 6 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
3.6.1 |
A |
Ajustarea/ modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management |
Se va monitoriza implementarea planului de management și se vor efectua ajustări/ modificări ale indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management |
|
3.6.2 |
A |
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management |
Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS; achiziții de tehnică pentru inventare/monitorizare; achiziții vehicule pentru patrulare și pentru monitorizare; birotică. |
OS 7 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
3.7.1 |
A |
Asigurarea de personal implicat în managementul sitului |
Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice și financiare necesare dezvoltării profesionale pentru personalul/ voluntarii implicați în managementul sitului. |
|
3.7.2 |
A |
Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare |
Se vor promova activitățile de instruire a personalului propriu în vederea asigurării unui personal calificat corespunzător pentru implementarea activităților prevăzute în planul de management. |
OS 8 Realizarea raportărilor necesare către autorități
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
3.8.1 |
A |
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare |
Administratorul va realiza rapoartele de activitate și financiare necesare |
|
3.8.2 |
A |
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților |
Administratorul va răspunde solicitărilor autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor pentru trimiterea rapoartelor de activitate și financiare. |
TEMA 4. COMUNICARE, EDUCAȚIE ECOLOGICĂ ȘI CONȘTIENTIZAREA PUBLICULUI
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității
OS 9 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
4.9.1 |
A |
Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei privind conștientizarea publicului asupra importanței, avantajelor și restricțiilor ce decurg din existența sitului. |
|
4.9.2 |
A |
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare |
Se va asigura baza materială pentru realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare |
|
4.9.3 |
A |
Realizarea și întreținerea site-ului web al sitului |
Se realizează și se întreține un site web de prezentare a ariei naturale protejate și se va popula cu informații permanent |
|
4.9.4 |
A |
Realizarea de panouri informative |
Se va asigura baza materială pentru realizarea de panouri informative |
|
4.9.5 |
A |
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management |
Administratorul va organiza întâlniri periodice cu instituții/organizații având atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management. |
|
4.9.6 |
A |
Organizarea de activități educative cu tânăra generație |
Administratorul va organiza acțiuni de educare cu copii și tineri din zona sitului Natura 2000. |
TEMA 5. UTILIZAREA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
OS 10 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile de interes conservativ
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
OS 10.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere | |||
|
5.10.1 |
A |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice |
Se va urmări optimizarea acordului între măsurile planului de management vizând habitatele forestiere și planurile de amenajare silvică, pentru o uniformizare a acțiunilor de management durabil al resurselor. |
|
OS 10.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe | |||
|
5.10.2 |
A |
Realizarea de activități de informare/ conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care au această categorie de folosință. În cazul pășunilor abandonate, degradate, se recomandă readucerea la stadiul de pășune și menținerea acesteia, cu menținerea elementelor de peisaj - tufișuri, arbori izolați, pâlcuri de arbori - la marginea acestora. |
|
5.10.3 |
A |
Promovarea managementului culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
Acordarea unor mijloace compensatorii proprietarilor prin Programul Național de Dezvoltare Durabilă ce are ca efect exploatarea durabilă a resurselor naturale. |
|
OS 10.3 Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole | |||
|
5.10.4 |
A |
Promovarea supravegherii stricte a terenurilor arabile în relație cu menținerea pășunilor și benzilor tampon. |
Dezvoltarea unui plan pentru evidența terenurilor arabile și a tufărișurilor ca zone tampon pentru pășuni, păduri și suprafețe agricole. Necesarul pentru pășunat și terenurile arabile din arie trebuie puse în balanță cu normele europene în vigoare legate de politicile agricole. Astfel, este necesară o evidență mai strictă a terenurilor arabile. Prezentul plan de management susține respectarea normelor de parcele unitare de maxim 4 ha care să fie despărțite de arbuști, zone înierbate sau arbori care asigură, pe ansamblu, conectivitatea orizontală a habitatelor. Tufărișurile trebuie menținute, ca și coridoare, pentru că acestea reprezintă habitate pentru numeroase specii care suferă din cauza reducerii și fragmentării acestora. Administratorul, în conformitate cu legislația în vigoare, trebuie să promoveze supravegherea strictă a terenurilor arabile în relație cu menținerea pășunilor și benzilor tampon - arbori, arbuști, ierburi. Planul de evidență a terenurilor arabile reprezintă astfel un instrument care furnizează informații pe baza cărora să se poată realiza, în cazul în care amenințarea privind reducerea tufărișurilor se manifestă, menținerea tufărișurilor ca rezervor de biodiversitate. |
|
OS 10.4 Promovarea utilizării durabile a resurselor acvatice | |||
|
5.10.5 |
A |
Realizarea de activități de informare/ conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care corespund ecosistemelor de zone umede. |
|
5.10.6 |
A |
Promovarea pisciculturii în mod durabil în vederea asigurării populațiilor de pești ce constituie hrana pentru speciile de păsări acvatice |
Se recomandă realizarea unui studiu ihtiologic care să ofere soluții pentru conservarea și creșterea populațiilor de pești pradă a speciei Alcedo atthis și măsuri pentru protecția acestor specii. |
OS 11 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
5.11.1 |
A |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ |
Asigurarea uniformității între zonările planului de management și ale planurilor de urbanism - PUG, PUZ aparținând localităților incluse sau adiacente sitului. Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrației publice locale menționate vor include în piesele grafice/ desenate și limitele ariei naturale protejate pentru care s-a realizat prezentul plan de management. De asemenea, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrației publice locale menționate vor include în piesele grafice/desenate obiectivele din patrimoniul cultural și zonele de protecție ale acestora (stabilite pe baza unor studii întocmite de către specialițti sau experți atestați de Ministerul Culturii și avizate de către Ministerul Culturii ) de pe teritoriul ariei protejate. |
|
5.11.2 |
A |
Asigurarea managementului eficient al deșeurilor. |
Este interzisă depozitarea pe pajiști, pășuni a deșeurilor de orice natură. Arderea vegetației pe pajiști și/sau pășuni ca măsură de igienizare sau stimulare a creșterii acesteia este interzisă. Se vor încheia parteneriate între administratorul ariei naturale protejate și administrațiile publice locale de pe raza acesteia în vederea stabilirii responsabilităților privind gestionarea deșeurilor. |
TEMA 6. TURISMUL DURABIL (PRIN INTERMEDIUL VALORILOR NATURALE ȘI CULTURALE)
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.
OS 12 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil
|
Cod MS |
Tip MS |
Titlu MS |
Descriere MS |
|
6.12.1 |
A |
Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes |
Instalarea de panouri și indicatoare va crește vizibilitatea ariei și gradul de conștientizare în rândul localnicilor și turiștilor. - Panouri generale, situate la drum, în zona principalelor puncte de interes, realizate conform tradițiilor locale. |
|
6.12.2 |
A |
Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante |
Dezvoltarea parteneriatului comunitar cu autoritățile și factorii interesați cheie pentru administrarea și promovarea destinației ecoturistice. Dezvoltare parteneriate cu Inspectoratul Școlar Județean pentru oferirea de programe educative, cu unități de cazare și facilități turistice din zonă pentru promovarea corectă și pentru oferirea de servicii complementare, cu meșteri și fermieri locali, cu organizatori de evenimente culturale și de promovare. |
|
6.12.3 |
A |
Informare, educare și conștientizare turiști și localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă |
Se vor organiza sesiuni prin care să se realizeze creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a localnicilor și turiștilor, în special în ceea ce privește valorile naturale ale zonei în care trăiesc, avantajul de a fi într-o arie naturală protejată și potențialul obținerii unor beneficii concrete pentru ei, familiile și comunitățile lor. |
|
6.12.4 |
R |
Promovarea turismului în conceptul dezvoltării durabile |
Activitățile turistice promovate se vor desfășura fără perturbarea speciilor protejate: -Zonele de cuibărit vor fi ocolite de practicanții de rafting, acestora nu li se va permite debarcarea în zona cuiburilor. -Fotografierea/filmarea și observarea păsărilor în apropierea cuiburilor și a structurilor viitoare va fi interzisă. -Utilizarea chemătorilor de păsări/a sistemelor tip playback se va folosi exclusiv în timpul activităților de monitorizare și doar de către ornitologii implicați în aceste activități. Turiștii care observă păsări și fotografii vor fi informați asupra faptului că folosirea dispozitivelor care imită cântecele și chemările diverselor specii de avifaună nu sunt permise pe teritoriul sitului. |
|
6.12.5 |
A |
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor de avifaună și a habitatelor specifice acestora |
Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversității prin propunerea de măsuri care să contracareze eventualele efecte negative. |
|
6.12.6 |
A |
Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului |
Se va realiza monitorizarea proceselor de dezvoltare socio-economică și impactul pe care acestea îl au asupra mediului. |
Tabel 22. Planificarea în timp a activităților
|
Nr MS |
Activitate |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Prioritate |
Responsabil |
Partener |
|||||||||||||||
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|||||
|
|
OG 1: Asigurarea conservării speciilor de avifaună pentru care a fost declarat situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru paseriforme de pădure: Ficedulaparva, Ficedula albicollis, |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.1 |
Menținerea unui mozaic de arborete cu vârste diferite în terenurile foresT1ere din cadrul ariei naturale protejate. |
|
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
DS |
|
1.1.2 |
Asigurarea stabilității pădurilor ripariene |
|
|
|
|
|
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
|
|
1.1.3 |
Instalarea de cuiburi artificiale pentru speciile de muscari în parcelele forestiere în care arborii tineri (sub 30 cm diametru la 1,5 metri față de sol) au un procentaj mai mare de 50 %. |
|
|
|
|
|
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
DS |
|
|
OS 1.2 Măsuri de conservare pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise: Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.4 |
Menținerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori solitar și tufișuri, margini înierbate - pe pajiști și terenuri arabile și a aliniamentele de arbori |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
1.1.5 |
Asigurarea habitatelor preferate de cuibărit pentru specia Lanius collurio. |
|
|
|
|
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
|
|
1.1.6 |
Menținerea calității habitatului pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise prin reglementarea pășunatului în aria naturală protejată |
|
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mare |
Admin |
|
|
1.1.7 |
Menținerea terenurilor agricole mozaicate |
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
Mare |
Admin |
|
|
|
OS 1.3 Măsuri de conservare pentru speciile răpitoare de zi: Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.8 |
Stabilirea unei zone tampon în jurul cuiburilor și limitarea/ controlul activităților forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecția speciilor de răpitoare de zi. |
T1 |
T2 |
T3 |
|
T1 |
T2 |
T3 |
|
T1 |
T2 |
T3 |
|
T1 |
T2 |
T3 |
|
T1 |
T2 |
T3 |
|
Mare |
Admin |
DS |
|
1.1.9 |
Izolarea liniilor de joasă și medie tensiune |
|
|
|
|
|
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
Companii deținătore de infrastructură electicitate, telefonie |
|
1.1.10 |
Semnalizarea liniilor de tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală. |
|
|
|
|
|
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
Companii deținătore de infrastructura electicitate |
|
|
OS 1.4 Măsuri de conservare pentru speciile de ciocănitori: Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.11 |
Asigurarea unui management forestier în conceptul dezvoltării durabile |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
DS |
|
1.1.12 |
Conservarea pădurilor mature pentru asigurarea habitatelor de hrănire |
|
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
DS |
|
1.1.13 |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
|
|
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
DS |
|
1.1.14 |
Realizarea unui studiu de inventariere a speciilor pradă |
|
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
|
|
|
OS 1.5 Măsuri de conservare pentru speciile acvatice: Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.15 |
Asigurarea zonelor de cuibărit |
|
|
|
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
|
|
1.1.16 |
Menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor specifice speciilor paserifonne acvatice |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
|
|
1.1.17 |
Menținerea calității habitatelor specifice speciilor paserifonne acvatice |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
|
|
|
OS 1.6 Măsuri de conservare pentru specia Bonasa bonasia |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.18 |
Asigurarea stabilității zonelor umede din fond forestier |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
|
|
1.1.19 |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
|
|
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
|
|
|
OS 1.7 Măsuri de conservare pentru specia Crex crex |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.20 |
Managementul culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
Proprietari/ administratori terenuri pajiști |
|
1.1.21 |
îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor caracteristice speciei |
|
|
|
|
|
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
|
OS 1.8 Măsuri de conservare pentru speciile de bufnițe: Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Bubo bubo |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.22 |
Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Medie |
Admin |
DS |
|
1.1.23 |
Instalarea de cuiburi artificiale în toate unitățile amenajistice din sit |
|
|
|
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
|
|
1.1.24 |
Renaturarea zonelor specifice de cuibărit pentru Bubo bubo |
|
|
|
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
|
|
|
OS 1.9 Măsuri de conservare pentru Apus melba |
|||||||||||||||||||||||
|
1.1.25 |
Limitarea practicării alpinismului |
|
|
|
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Medie |
Admin |
|
|
|
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 2.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ |
|||||||||||||||||||||||
|
2.2.1 |
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
|
|
|
|
|
|
|
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Mare |
Admin |
ONG-uri, universități |
|
|
OS 2.2 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ |
|||||||||||||||||||||||
|
2.2.2 |
Realizarea monitorizării stării de conservare speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
ONG-uri, universități |
|
|
OS 3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit |
|||||||||||||||||||||||
|
2.3.1 |
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de interes comunitar: Falco peregrinus |
|
|
|
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Mare |
Admin |
ONG-uri, universități |
|
|
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 4 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management |
|||||||||||||||||||||||
|
3.4.1 |
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
3.4.2 |
Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
|
OS 5 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management |
|||||||||||||||||||||||
|
3.5.1 |
Identificarea de surse de finanțare |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
3.5.2 |
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
3.5.3 |
Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
|
OS 6 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management |
|||||||||||||||||||||||
|
3.6.1 |
Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
3.6.2 |
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
|
OS 7 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului |
|||||||||||||||||||||||
|
3.7.1 |
Asigurarea de personal implicat în managementul sitului |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
3.7.2 |
Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare |
|
|
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
|
OS 8 Realizarea raportărilor necesare către autorități |
|||||||||||||||||||||||
|
3.8.1 |
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare |
|
|
|
T4 |
|
|
|
T4 |
|
|
|
T4 |
|
|
|
T4 |
|
|
|
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
3.8.2 |
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
|
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 9 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|||||||||||||||||||||||
|
4.9.1 |
Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
T1 |
T2 |
T3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mare |
Admin |
|
|
4.9.2 |
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare |
|
|
T3 |
|
|
|
T3 |
|
|
|
T3 |
|
|
|
T3 |
|
|
|
T3 |
|
Mare |
Admin |
|
|
4.9.3 |
Realizarea și intrețierea site-ului web al sitului |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
4.9.4 |
Realizarea de panouri informative |
|
T2 |
T3 |
|
|
|
|
|
|
T2 |
T3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mare |
Admin |
|
|
4.9.5 |
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management |
|
|
|
T4 |
|
|
|
T4 |
|
|
|
T4 |
|
|
|
T4 |
|
|
|
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
4.9.6 |
Organizarea de activități educative cu tânăra generație |
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
Mare |
Admin |
|
|
|
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 10 Promovarea utilizării durabile a resurselor natural, ce asigură suportul pentru speciile de interes conservativ |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 10.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere |
|||||||||||||||||||||||
|
5.10.1 |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
DS |
|
|
OS 10.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe |
|||||||||||||||||||||||
|
5.10.2 |
Luarea de măsuri de informare/ conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
APIA |
|
5.10.3 |
Promovarea managementului culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
APIA |
|
|
OS 10.3 Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole |
|||||||||||||||||||||||
|
5.10.4 |
Promovarea supravegherii stricte a terenurilor arabile în relație cu menținerea pășunilor și benzilor tampon. |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
|
OS 10.4 Promovarea utilizării durabile a resurselor acvatice |
|||||||||||||||||||||||
|
5.10.5 |
Luarea de măsuri de informare/ conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
Apele Române, ANPA |
|
5.10.6 |
Promovarea pisciculturii în mod durabil în vederea asigurării populațiilor de pești ce constituie hrana pentru speciile de păsări acvatice |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
Apele Române, ANPA |
|
|
OS 11 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului |
|||||||||||||||||||||||
|
5.11.1 |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
Administrații publice locale |
|
5.11.2 |
Asigurarea managementului eficient al deșeurilor. |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
Administrații publice locale |
|
|
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului |
|||||||||||||||||||||||
|
|
OS 12 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil |
|||||||||||||||||||||||
|
6.12.1 |
Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes |
|
T2 |
T3 |
|
|
T2 |
T3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mare |
Admin |
|
|
6.12.2 |
Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
Autorități locale, Universități, Inspectorat Județean Școlar |
|
6.12.3 |
Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
6.12.4 |
Promovarea turismului în conceptul dezvoltării durabile |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
6.12.5 |
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
|
6.12.6 |
Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
Mare |
Admin |
|
Tabel 23. Planificarea în timp a activităților
|
Nr. |
Activitate |
Resurse Umane |
Resurse Materiale (altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului) |
Resurse financiare estimate |
Alocare subprogram |
|||
|
Total (zile/om) |
Denumire |
UM |
Cantitate |
Total (RON) |
Sursa fonduri |
|
||
|
1 |
OG 1: Asigurarea conservării speciilor de avifaună pentru care a fost declarat situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului |
|||||||
|
1.1 |
OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice |
|||||||
|
|
OS 1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru paseriforme de pădure: Ficedula parva, Ficedula albicollis |
|||||||
|
1.1.1 |
Menținerea unui mozaic de arborete cu vârste diferite în terenurile forestiere din cadrul ariei naturale protejate. |
9/an/pers (1 pers) Total = 45 |
Întâlniri de lucru |
Nr |
15 |
36.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
1.1.2 |
Asigurarea stabilității pădurilor ripariene |
12/an//pers (2 pers) 48/pers Total =96 |
Verificări in teren |
Nr |
48 |
76.800 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
1.1.3 |
Instalarea de cuiburi artificiale pentru speciile de muscari în parcelele forestiere în care arborii tineri (sub 30 cm diametru la 1,5 metri față de sol) au un procentaj mai mare de 50 %. |
|
Realizare studiu Cuiburi artificiale |
Buc Buc |
1 2.500 |
30.000 375.000 Total = 405.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
|
OS 1.2 Măsuri de conservare pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise: Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio |
|||||||
|
1.1.4 |
Menținerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori solitar și tufișuri, margini înierbate - pe pajiști și terenuri arabile și a aliniamentele de arbori |
9/an/pers (1 pers) Total = 45 |
Întâlniri de lucru |
Nr |
15 |
36.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
1.1.5 |
Asigurarea habitatelor preferate de cuibărit pentru specia Lanius collurio. |
|
Studiu împăduriri Plantări |
Buc an |
1 2 |
35.000 450.000 Total = 485.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
1.1.6 |
Menținerea calității habitatului pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise prin reglementarea pășunatului în aria naturală protejată |
|
Studiu pastoral |
Buc |
1 |
45.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
1.1.7 |
Menținerea terenurilor agricole mozaicate |
12/an//pers (2 pers) 60/pers Total =120 |
Verificări in teren |
nr |
60 |
96.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
|
OS 1.3 Măsuri de conservare pentru speciile răpitoare de zi: Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo |
|||||||
|
1.1.8 |
Stabilirea unei zone tampon în jurul cuiburilor și limitarea/ controlul activităților forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecția speciilor de răpitoare de zi. |
18/an//pers (4 pers) 90/pers Total =360 |
Analize în teren |
Nr |
120 |
288.000 |
Fonduri proprii administrator Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
1.1.9 |
Izolarea liniilor de joasă și medie tensiune |
|
Studiu fezabilitate Realizare lucrări |
Nr |
1 1 |
35.000 500.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 13 |
|
1.1.10 |
Semnalizarea liniilor de tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală. |
|
Studiu fezabilitate Realizare lucrări |
Nr |
1 1 |
25.000 250.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 13 |
|
|
OS 1.4 Măsuri de conservare pentru speciile de ciocănitori: Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos |
|||||||
|
1.1.11 |
Asigurarea unui management forestier în conceptul dezvoltării durabile |
9/an/pers (1 pers) Total = 45 |
Întâlniri de lucru |
Nr |
15 |
36.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
1.1.12 |
Conservarea pădurilor mature pentru asigurarea habitatelor de hrănire |
|
Studiu inventariere arbori scorburoși |
Buc |
1 |
30.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 13 |
|
1.1.13 |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
Realizare studiu fezabilitate Lucrări de refacere habitate |
Buc an |
1 3 |
35.000 450.000 Total = 485.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
1.1.14 |
Realizarea unui studiu de inventariere a speciilor pradă |
|
Studiu de inventariere a speciilor pradă |
Buc |
1 |
30.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
|
OS 1.5 Măsuri de conservare pentru speciile acvatice: Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|||||||
|
1.1.15 |
Asigurarea zonelor de cuibărit |
|
Realizare SF Adăposturi artificiale |
Buc Buc |
1 80 |
25.000 80.000 Total = 105.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
1.1.16 |
Menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor specifice speciilor paseriforme acvatice |
12/an//pers (2 pers) 60/pers Total =120 |
Verificări in teren |
nr |
60 |
96.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
1.1.17 |
Menținerea calității habitatelor specifice speciilor paseriforme acvatice |
12/an//pers (2 pers) 60/pers Total =120 |
Verificări in teren |
nr |
60 |
96.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
|
OS 1.6 Măsuri de conservare pentru specia Bonasa bonasia |
|||||||
|
1.1.18 |
Asigurarea stabilității zonelor umede din fond forestier |
12/an//pers (2 pers) 60/pers Total =120 |
Analize în teren |
nr |
60 |
96.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
1.1.19 |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
Lucrări de refacere habitate |
an |
3 |
Valori prevăzute la pct. 1.1.13 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 13 |
|
|
OS 1.7 Măsuri de conservare pentru specia Crex crex |
|||||||
|
1.1.20 |
Managementul culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
10/an//pers (2 pers) 50/pers Total =100 |
Verificări in teren |
nr |
60 |
80.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
1.1.21 |
Îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor caracteristice speciei |
|
Studiu identificare habitate caracteristice |
Buc |
1 |
25.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 13 |
|
|
OS 1.8 Măsuri de conservare pentru speciile de bufnițe: Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Bubo bubo |
|||||||
|
1.1.22 |
Menținerea calității habitatelor forestiere printr- un management durabil |
12/an//pers (2 pers) 60/pers Total =120 |
Verificări in teren |
Nr |
48 |
96.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
1.1.23 |
Instalarea de cuiburi artificiale în toate unitățile amenajistice din sit |
|
Realizare SF Cuiburi artificiale |
Buc Buc |
1 750 750 2.600 |
30.000 187.500 187.500 1.950.000 Total = 2.355.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
1.1.24 |
Renaturarea zonelor specifice de cuibărit pentru Bubo bubo |
|
Platforme artificiale |
Buc |
10 |
10.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
Sp 13 |
|
|
OS 1.9 Măsuri de conservare pentru Apus melba |
|||||||
|
1.1.25 |
Limitarea practicării alpinismului |
|
Panouri informative |
Buc |
5 |
23.500 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
Total MS 1 |
|
n/a |
5.841.300 |
n/a |
||||
|
Total OG 1 |
|
|
5.841.300 |
|
||||
|
2 |
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității |
|||||||
|
2.2 |
OS 2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
|||||||
|
|
OS 2.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ |
|||||||
|
2.2.1 |
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
60/an/pers (12 pers) Total = 720 |
Studiu teren/birou Echipam specifice teren |
Nr |
1 |
576.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 12 |
|
|
OS 2.2 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ |
|||||||
|
2.2.2 |
Realizarea monitorizării stării de conservare speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
45/an/pers (10 pers) Total = 2.225 |
Studii monitorizare Echipam specifice teren |
Nr. |
5 |
1.800.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 12 |
|
Total MS 2 |
2.945 |
|
2.376.000 |
n/a |
||||
|
2.3.1 |
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de interes comunitar: Falco peregrinus |
120/pers (4 pers) Total = 480 |
Studii teren/birou Echipam specifice teren |
Nr |
3 |
384.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 12 |
|
Total MS 3 |
480 |
n/a |
384.000 |
n/a |
||||
|
Total OG 2 |
3.425 |
n/a |
2.760.000 |
n/a |
||||
|
3. |
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ |
|||||||
|
3.4 |
OS 4 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management |
|||||||
|
3.4.1 |
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului |
48/an/pers (4 pers) Total = 960 |
Patrulare combustibil |
Nr litri |
240 7000 |
768.000 + 35.000 = 803.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
3.4.2 |
Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții |
40/an/pers Total =200 |
Documente emise |
Nr |
40 |
160.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 13 |
|
Total MS 4 |
1.160 |
n/a |
963.000 |
n/a |
||||
|
3.5 |
OS 5 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management |
|||||||
|
3.5.1 |
Identificarea de surse de finanțare |
20/an/pers (1 pers) Total= 100 |
Documente |
Nr |
50 |
80.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 43 |
|
3.5.2 |
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. |
80/an/pers (2 pers) Total= 800 |
Documente |
Nr |
5 |
640.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 43 |
|
3.5.3 |
Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor |
15/an/pers (1 pers) Total= 75 |
Documente |
Nr |
25 |
60.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 43 |
|
Total MS 5 |
975 |
n/a |
780.000 |
n/a |
||||
|
3.6 |
OS 6 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management |
|||||||
|
3.6.1 |
Ajustarea/ modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management |
20/an/pers (1 pers) Total= 100 |
Documente |
Nr |
25 |
80.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 43 |
|
3.6.2 |
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management |
|
Echipam IT Birotica Autoturism |
Buc |
4 2 |
20.000+ 30.000+ 140.000= 190.000 |
Fonduri proprii administrator Fonduri publice |
Sp 41 |
|
Total MS 6 |
100 |
n/a |
270.000 |
n/a |
||||
|
3.7 |
OS 7 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului |
|||||||
|
3.7.1 |
Asigurarea de personal implicat în managementul sitului |
24/an/pers (4 pers) Total= 480 |
|
|
|
384.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 42 |
|
3.7.2 |
Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare |
10/an/pers (4 pers) Total=200 |
Instruire / curs |
Nr |
5 |
96.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 44 |
|
Total MS 7 |
680 |
n/a |
480.000 |
n/a |
||||
|
3.8 |
OS 8 Realizarea raportărilor necesare către autorități |
|||||||
|
3.8.1 |
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare |
10/an/pers (1 pers) Total= 50 |
Rapoarte |
nr |
10 |
40.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 14 |
|
3.8.2 |
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților |
10/an/pers (1 pers) Total= 50 |
Rapoarte |
nr |
10 |
40.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 14 |
|
Total MS 8 |
100 |
n/a |
80.000 |
n/a |
||||
|
Total OG 3 |
3015 |
n/a |
2.573.000 |
n/a |
||||
|
4. |
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității |
|||||||
|
4.9 |
OS 9 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|||||||
|
4.9.1 |
Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|
Strategie și Plan de acțiune |
Buc |
1 |
70.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 43 |
|
4.9.2 |
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare |
|
Brosuri Pliante Afișe Agende Banner |
Buc |
1000 1000 200 400 2 |
9.000 4.500 3.000 7.200 19.600 Total=43.300 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 32 |
|
4.9.3 |
Realizarea și întreținerea site-ului web al sitului |
|
Site web |
Buc |
1 |
72.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 32 |
|
4.9.4 |
Realizarea de panouri informative |
|
Panouri , indicatoare |
Buc |
10 |
47.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 32 |
|
4.9.5 |
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management |
|
Întâlniri |
Nr |
25 |
87.500 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 32 |
|
4.9.6 |
Organizarea de activități educative cu tânăra generație |
10/an/pers (2 pers) Total = 100 |
Atelier (1 zi) Combustibil |
Nr |
50 350 |
80.000+ 1.750= 81.750 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 33 |
|
Total MS 9 |
100 |
n/a |
401.550 |
n/a |
||||
|
Total OG 4 |
100 |
n/a |
401.550 |
n/a |
||||
|
5. |
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile |
|||||||
|
5.10 |
OS 10 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale |
|||||||
|
|
OS 10.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere |
|||||||
|
5.10.1 |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice |
10/an/pers (1 pers) Total = 50 |
Întâlniri de lucru combustibil |
Nr |
5 |
40.000+ 1.000= 41.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 32 |
|
|
OS 10.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe |
|||||||
|
5.10.2 |
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
10/an/pers (1 pers) Total = 50 |
Întâlniri combustibil |
Nr |
5 |
40.000+ 1.000= 41.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 32 |
|
5.10.3 |
Promovarea managementului culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
10/an/pers (1 pers) Total = 50 |
Întâlniri combustibil |
Nr |
5 |
40.000+ 1.000= 41.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 32 |
|
|
OS 10.3 Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole |
|||||||
|
5.10.4 |
Promovarea supravegherii stricte a terenurilor arabile în relație cu menținerea pășunilor și benzilor tampon. |
10/an/pers (1 pers) Total = 50 |
Întâlniri combustibil |
Nr |
5 |
40.000+ 1.000= 41.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 32 |
|
|
OS 10.4 Promovarea utilizării durabile a resurselor acvatice |
|||||||
|
5.10.5 |
Luarea de măsuri de informare/ conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
10/an/pers (1 pers) Total = 50 |
Întâlniri combustibil |
Nr |
5 |
40.000+ 1.000= 41.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 32 |
|
5.10.6 |
Promovarea pisciculturii în mod durabil în vederea asigurării populațiilor de pești ce constituie hrana pentru speciile de păsări acvatice |
10/an/pers (1 pers) Total = 50 |
Întâlniri combustibil |
Nr |
5 |
40.000+ 1.000= 41.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 32 |
|
Total MS 10 |
300 |
n/a |
246.000 |
n/a |
||||
|
5.11 |
OS 11 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului |
|||||||
|
5.11.1 |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ |
10/an/pers (1 pers) Total = 50 |
Întâlniri combustibil |
Nr |
5 |
40.000+ 1.000= 41.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 43 |
|
Total MS 11 |
50 |
n/a |
41.000 |
n/a |
||||
|
Total OG 5 |
350 |
n/a |
287.000 |
n/a |
||||
|
6. |
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului |
|||||||
|
6.12 |
OS 12 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil |
|||||||
|
6.12.1 |
Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes |
|
Măsură prevăzută la pct. 4.9.4 |
|
|
|
|
Sp 32 |
|
6.12.2 |
Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante |
10/an/pers (2 pers) Total = 100 |
Parteneriate combustibil |
Nr |
5 |
80.000+ 1.000= 81.000 |
Fonduri proprii administrator |
Sp 32 |
|
6.12.3 |
Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă |
20/an/pers (2 pers) Total = 200 |
Întâlniri comunicare combustibil |
Nr |
50 |
160.000+ 5.000= 165.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 32 |
|
6.12.4 |
Promovarea turismului în conceptul dezvoltării durabile |
|
Panouri informative |
Buc |
5 |
23.500 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 32 |
|
6.12.5 |
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice |
10/an/pers (2 pers) Total =100 |
Controale / verificări în teren combustibil |
Nr |
50 |
80.000+ 9.000= 89.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 13 |
|
6.12.6 |
Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului |
10/an/pers (2 pers) Total =100 |
Controale / verificări în teren combustibil |
Nr |
50 |
80.000+ 9.000= 89.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
Sp 13 |
|
Total MS 12 |
500 |
n/a |
447.500 |
n/a |
||||
|
Total OG 6 |
|
n/a |
447.500 |
n/a |
||||
|
TOTAL |
|
n/a |
n/a |
n/a |
12.310.350 |
n/a |
n/a |
|
Tabel 24. Raportări periodice
|
Nr. Crt. |
Denumire |
Moment raportare |
Activități incluse în raportare |
|
|
An |
Trimestru |
|||
|
1. |
Raportare anul 1 Activități finale |
1 |
|
Activitatea 1.1.6, Activitatea 1.1.12, Activitatea 1.1.14, Activitatea 4.9.1 |
|
2. |
Raportare intermediară din anul 1 |
1 |
3 |
Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 4.9.1, Activitatea 4.9.2, Activitatea 4.9.4, Activitatea 4.9.6, Activitatea 6.12.1 |
|
3. |
Raportare intermediară din anul 1 |
1 |
4 |
Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.1.18, Activitatea 1.1.20, Activitatea 1.1.22, Activitatea 2.2.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.5.3, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 4.9.3, Activitatea 4.9.5, Activitatea 5.10.1, Activitatea 5.10.2, Activitatea 5.10.3, Activitatea 5.10.4, Activitatea 5.10.5, Activitatea 5.10.6, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 6.12.2, Activitatea 6.12.3, Activitatea 6.12.4, Activitatea 6.12.5, Activitatea 6.12.6 |
|
4. |
Raportare anul 2 Activități finale |
2 |
|
Activitatea 1.1.25, Activitatea 6.12.1 |
|
5. |
Raportare intermediară din anul 2 |
2 |
3 |
Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 4.9.2, Activitatea 4.9.4, Activitatea 4.9.6, Activitatea 6.12.1 |
|
6. |
Raportare intermediară din anul 2 |
2 |
4 |
Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.15, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.1.18, Activitatea 1.1.19, Activitatea 1.1.20, Activitatea 1.1.21, Activitatea 1.1.22, Activitatea 1.1.23, Activitatea 1.1.24, Activitatea 2.2.2, Activitatea 2.3.1, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.5.3, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 4.9.3, Activitatea 4.9.5, Activitatea 5.10.1, Activitatea 5.10.2, Activitatea 5.10.3, Activitatea 5.10.4, Activitatea 5.10.5, Activitatea 5.10.6, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 6.12.2, Activitatea 6.12.3, Activitatea 6.12.4, Activitatea 6.12.5, Activitatea 6.12.6 |
|
7. |
Raportare anul 3 Activități finale |
3 |
|
Activitatea 1.1.3, Activitatea 1.1.9, Activitatea 1.1.10, Activitatea 1.1.15, Activitatea 1.1.23, Activitatea 1.1.24, Activitatea 2.2.1, Activitatea 2.3.1, Activitatea 4.9.4 |
|
8. |
Raportare intermediară din anul 3 |
3 |
3 |
Activitatea 1.1.5, Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 4.9.2, Activitatea 4.9.6 |
|
9. |
Raportare intermediară din anul 3 |
3 |
4 |
Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.1.18, Activitatea 1.1.19, Activitatea 1.1.20, Activitatea 1.1.21, Activitatea 1.1.22, Activitatea 2.2.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.5.3, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 4.9.3, Activitatea 4.9.5, Activitatea 5.10.1, Activitatea 5.10.2, Activitatea 5.10.3, Activitatea 5.10.4, Activitatea 5.10.5, Activitatea 5.10.6, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 6.12.2, Activitatea 6.12.3, Activitatea 6.12.4, Activitatea 6.12.5, Activitatea 6.12.6 |
|
10. |
Raportare anul 4 Activități finale |
4 |
|
Activitatea 1.1.5 |
|
11. |
Raportare intermediară din anul 4 |
4 |
3 |
Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 4.9.2, Activitatea 4.9.6 |
|
12. |
Raportare intermediară din anul 4 |
4 |
4 |
Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.1.18, Activitatea 1.1.19, Activitatea 1.1.20, Activitatea 1.1.21, Activitatea 1.1.22, Activitatea 2.2.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.5.3, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 4.9.3, Activitatea 4.9.5, Activitatea 5.10.1, Activitatea 5.10.2, Activitatea 5.10.3, Activitatea 5.10.4, Activitatea 5.10.5, Activitatea 5.10.6, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 6.12.2, Activitatea 6.12.3, Activitatea 6.12.4, Activitatea 6.12.5, Activitatea 6.12.6 |
|
13. |
Raportare anul 5 Activități finale |
5 |
3 |
Activitatea 1.1.7, Activitatea 1.1.8, Activitatea 4.9.2, Activitatea 4.9.6 |
|
14. |
Raportare anul 5 (activități finale) |
5 |
4 |
Activitatea 1.1.1, Activitatea 1.1.2, Activitatea 1.1.4, Activitatea 1.1.11, Activitatea 1.1.13, Activitatea 1.1.16, Activitatea 1.1.17, Activitatea 1.1.18, Activitatea 1.1.19, Activitatea 1.1.20, Activitatea 1.1.21, Activitatea 1.1.22, Activitatea 2.2.2, Activitatea 3.4.1, Activitatea 3.4.2, Activitatea 3.5.1, Activitatea 3.5.2, Activitatea 3.5.3, Activitatea 3.6.1, Activitatea 3.6.2, Activitatea 3.7.1, Activitatea 3.7.2, Activitatea 3.8.1, Activitatea 3.8.2, Activitatea 4.9.3, Activitatea 4.9.5, Activitatea 5.10.1, Activitatea 5.10.2, Activitatea 5.10.3, Activitatea 5.10.4, Activitatea 5.10.5, Activitatea 5.10.6, Activitatea 5.11.1, Activitatea 5.11.2, Activitatea 6.12.2, Activitatea 6.12.3, Activitatea 6.12.4, Activitatea 6.12.5, Activitatea 6.12.6 |
Tabel 25. Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate
|
Nr. |
Activitate |
Resurse Umane |
Resurse Materiale |
Resurse financiare estimate |
Procent îndeplinire |
Rezultate |
Observații |
|
|
Cheltuieli |
Cheltuieli |
Total (RON) |
Sursa fonduri |
|||||
|
1 |
OG 1: Asigurarea conservării speciilor de avifaună pentru care a fost declarat situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului |
|||||||
|
1.1 |
OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice |
|||||||
|
|
OS 1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru paseriforme de pădure: Ficedula parva, Ficedula albicollis, |
|||||||
|
1.1.1 |
Menținerea unui mozaic de arborete cu vârste diferite în terenurile forestiere din cadrul ariei naturale protejate. |
|
|
36.000 |
Fonduri proprii administrator |
100% |
15 întâlniri de lucru |
|
|
1.1.2 |
Asigurarea stabilității pădurilor ripariene |
|
|
76.800 |
Fonduri proprii administrator |
100% |
48 verificări în teren |
|
|
1.1.3 |
Instalarea de cuiburi artificiale pentru speciile de muscari în parcelele forestiere în care arborii tineri (sub 30 cm diametru la 1,5 metri față de sol) au un procentaj mai mare de 50 %. |
30.000 |
375.000 |
405.000 |
Fonduri europene neramb |
100% |
1 Studiu de fundamentare 2500 Cuiburi artificiale montate |
|
|
|
OS 1.2 Măsuri de conservare pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise: Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio |
|||||||
|
1.1.4 |
Menținerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori solitar și tufișuri, margini înierbate - pe pajiști și terenuri arabile și a aliniamentele de arbori |
36.000 |
|
36.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
15 întâlniri de lucru |
|
|
1.1.5 |
Asigurarea habitatelor preferate de cuibărit pentru specia Lanius collurio. |
35.000 |
450.000 |
485.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
100% |
1 studiu împădurire Plantări 2 ani |
|
|
1.1.6 |
Menținerea calității habitatului pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise prin reglementarea pășunatului în aria naturală protejată |
45.000 |
|
45.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
100% |
1 studiu pastoral |
|
|
1.1.7 |
Menținerea terenurilor agricole mozaicate |
96.000 |
|
96.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
60 verificări în teren |
|
|
|
OS 1.3 Măsuri de conservare pentru speciile răpitoare de zi: Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo |
|||||||
|
1.1.8 |
Stabilirea unei zone tampon în jurul cuiburilor și limitarea/ controlul activităților forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecția speciilor de răpitoare de zi. |
288.000 |
|
288.000 |
Fonduri proprii admin Fonduri europene nerambursabile |
100% |
120 analize în teren |
|
|
1.1.9 |
Izolarea liniilor de joasă și medie tensiune |
35.000 |
500.000 |
535.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
100% |
1 Studiu fezabilitate 1 lucrare realizată |
|
|
1.1.10 |
Semnalizarea liniilor de tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală. |
25.000 |
250.000 |
275.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
100% |
1 Studiu fezabilitate 1 lucrare realizată |
|
|
|
OS 1.4 Măsuri de conservare pentru speciile de ciocănitori: Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos |
|||||||
|
1.1.11 |
Asigurarea unui management forestier în conceptul dezvoltării durabile |
36.000 |
|
36.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
15 Întâlniri de lucru |
|
|
1.1.12 |
Conservarea pădurilor mature pentru asigurarea habitatelor de hrănire |
30.000 |
|
30.000 |
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice |
100% |
1 Studiu inventariere arbori scorburoși |
|
|
1.1.13 |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
35.000 |
450.000 |
485.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
100% |
1 studiu fezabilitate Lucrări de refacere habitate |
3 ani consecutiv |
|
1.1.14 |
Realizarea unui studiu de inventariere a speciilor pradă |
30.000 |
|
30.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
100% |
1 Studiu de inventariere a speciilor pradă |
|
|
|
OS 1.5 Măsuri de conservare pentru speciile acvatice: Alcedo atthis, Actitis hypoleucos |
|||||||
|
1.1.15 |
Asigurarea zonelor de cuibărit |
25.000 |
80.000 |
105.000 |
Fonduri europene nerambursabile |
100% |
1 Studiu fezabilitate 80 Adăposturi artificiale |
|
|
1.1.16 |
Menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor specifice speciilor paseriforme acvatice |
96.000 |
|
96.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
60 Verificări în teren |
|
|
1.1.17 |
Menținerea calității habitatelor specifice speciilor paseriforme acvatice |
96.000 |
|
96.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
60 Verificări în teren |
|
|
|
OS 1.6 Măsuri de conservare pentru specia Bonasa bonasia |
|||||||
|
1.1.18 |
Asigurarea stabilității zonelor umede din fond forestier |
96.000 |
|
96.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
60 Analize în teren |
|
|
1.1.19 |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
|
Valori prevăzute la pct. 1.1.13 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
Lucrări de refacere habitate |
3 ani consecutiv |
|
|
OS 1.7 Măsuri de conservare pentru specia Crex crex |
|||||||
|
1.1.20 |
Managementul culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
80.000 |
|
80.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
60 Verificări în teren |
|
|
1.1.21 |
Îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor caracteristice speciei |
25.000 |
|
25.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
1 Studiu identificare habitate caracteristice |
|
|
|
OS 1.8 Măsuri de conservare pentru speciile de bufnițe: Glaucidiumpasserinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Bubo bubo |
|||||||
|
1.1.22 |
Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil |
96.000 |
|
96.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
48 Verificări în teren |
|
|
1.1.23 |
Instalarea de cuiburi artificiale în toate unitățile amenajistice din sit |
30.000 |
187.500 187.500 1.950.000 |
2.355.000 |
Fonduri europene neramb |
100% |
1 Studiu fezabilitate 750 Cuiburi artificiale 750 Cuiburi artificiale 2600 cuiburi artificiale |
|
|
1.1.24 |
Renaturarea zonelor specifice de cuibărit pentru Bubo bubo |
|
10.000 |
10.000 |
Fonduri europene neramb |
100% |
10 Platforme artificiale |
|
|
|
OS 1.9 Măsuri de conservare pentru Apus melba |
|||||||
|
1.1.25 |
Limitarea practicării alpinismului |
|
23.500 |
23.500 |
Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin |
100% |
5 Panouri informative Montate |
|
|
Total MS 1 |
|
|
5.841.300 |
|
|
n/a |
||
|
Total OG 1 |
|
|
5.841.300 |
|
|
|
|
|
|
2 |
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității |
|||||||
|
2.2 |
OS 2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
|||||||
|
|
OS 2.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ |
|||||||
|
2.2.1 |
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
576.000 |
|
576.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
1 campanie de inventariere 1 studiu |
|
|
|
OS 2.2 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ |
|||||||
|
2.2.2 |
Realizarea monitorizării stării de conservare speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
1.800.000 |
|
1.800.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
5 campanie de monitorizare 5 studii monitorizare |
|
|
|
Total MS 2 |
|
|
2.376.000 |
|
|
|
|
|
2.3 |
OS 3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit |
|||||||
|
2.3.1 |
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de interes comunitar: Falco peregrinus |
384.000 |
|
384.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
1 Studiu inventariere și cartare 1 studiu evaluare stare de conservare 1 studiu presiuni 1 set măsuri conservare |
|
|
Total MS 3 |
|
|
384.000 |
|
|
|
|
|
|
Total OG 2 |
|
|
2.760.000 |
|
|
|
|
|
|
3. |
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ |
|||||||
|
3.4 |
OS 4 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management |
|||||||
|
3.4.1 |
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului |
768.000 |
35.000 |
803.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
240 patrule periodice |
|
|
3.4.2 |
Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții |
160.000 |
|
160.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
40 documente emise |
|
|
Total MS 4 |
|
|
963.000 |
|
|
|
|
|
|
3.5 |
OS 5 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management |
|||||||
|
3.5.1 |
Identificarea de surse de finanțare |
80.000 |
|
80.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
50 documente analizate |
|
|
3.5.2 |
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. |
640.000 |
|
640.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 cereri de finanțare elaborate |
|
|
3.5.3 |
Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor |
60.000 |
|
60.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
25 cereri evaluate |
|
|
Total MS 5 |
|
|
780.000 |
|
|
|
|
|
|
3.6 |
OS 6 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management |
|||||||
|
3.6.1 |
Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management |
80.000 |
|
80.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
25 documente |
|
|
3.6.2 |
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management |
|
20.000 30.000 140.000 |
190.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
Echipamente achiziționate |
|
|
Total MS 6 |
|
|
270.000 |
|
|
|
|
|
|
3.7 |
OS 7 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului |
|||||||
|
3.7.1 |
Asigurarea de personal implicat în managementul sitului |
384.000 |
|
384.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
Personal management sit asigurat |
|
|
3.7.2 |
Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare |
|
96.000 |
96.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
5 cursuri instruire realizate |
|
|
Total MS 7 |
|
|
480.000 |
|
|
|
|
|
|
3.8 |
OS 8 Realizarea raportărilor necesare către autorități |
|||||||
|
3.8.1 |
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare |
40.000 |
|
40.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
10 rapoarte elaborate |
|
|
3.8.2 |
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților |
40.000 |
|
40.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
10 rapoarte elaborate |
|
|
Total MS 8 |
|
|
80.000 |
|
|
|
|
|
|
Total OG 3 |
|
|
2.573.000 |
|
|
|
|
|
|
4. |
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității |
|||||||
|
4.9 |
OS 9 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|||||||
|
4.9.1 |
Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
70.000 |
|
70.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
1 Strategie și Plan de acțiune realizate |
|
|
4.9.2 |
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare |
|
9.000 4.500 3.000 7.200 19.600 |
43.300 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
Materiale informative realizate și distribuite |
|
|
4.9.3 |
Realizarea și întreținerea site-ului web al sitului |
72.000 |
|
72.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
1 site web realizat și actualizat |
|
|
4.9.4 |
Realizarea de panouri informative |
|
47.000 |
47.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
10 panouri și indicatoare informare sit |
|
|
4.9.5 |
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management |
87.500 |
|
87.500 |
Fonduri proprii admin |
100% |
25 întâlnini realizate |
|
|
4.9.6 |
Organizarea de activități educative cu tânăra generație |
80.000 |
1.750 |
81.750 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
15 activități educative realizate |
|
|
Total MS 9 |
|
|
401.550 |
|
|
|
|
|
|
Total OG 4 |
|
|
401.550 |
|
|
|
|
|
|
5. |
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile |
|||||||
|
5.10 |
OS 10 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale |
|||||||
|
|
OS 10.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere |
|||||||
|
5.10.1 |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice |
40.000 |
1.000 |
41.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 întâlniri de lucru |
|
|
|
OS 10.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe |
|||||||
|
5.10.2 |
Luarea de măsuri de informare/conștientizar e asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
40.000 |
1.000 |
41.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 întâlniri de lucru |
|
|
5.10.3 |
Promovarea managementului culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
40.000 |
1.000 |
41.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 întâlniri de lucru |
|
|
5.10.4 |
Promovarea supravegherii stricte a terenurilor arabile în relație cu menținerea pășunilor și benzilor tampon. |
40.000 |
1.000 |
41.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 întâlniri |
|
|
|
OS 10.4 Promovarea utilizării durabile a resurselor acvatice |
|||||||
|
5.10.5 |
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
40.000 |
1.000 |
41.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 întâlniri |
|
|
5.10.6 |
Promovarea pisciculturii în mod durabil în vederea asigurării populațiilor de pești ce constituie hrana pentru speciile de păsări acvatice |
40.000 |
1.000 |
41.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 întâlniri |
|
|
Total MS 10 |
|
|
246.000 |
|
|
|
|
|
|
5.11 |
OS 11 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului |
|||||||
|
5.11.1 |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: PUG, respectiv PUZ |
40.000 |
1.000 |
41.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 întâlniri de lucru |
|
|
Total MS 11 |
|
|
41.000 |
|
|
|
|
|
|
Total OG 5 |
|
|
287.000 |
|
|
|
|
|
|
6. |
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului |
|||||||
|
6.12 |
OS 12 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil |
|||||||
|
6.12.1 |
Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes |
|
Măsură prevăzută la pct. 4.9.4 |
|
|
|
- |
|
|
6.12.2 |
Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante |
80.000 |
1.000 |
81.000 |
Fonduri proprii admin |
100% |
5 parteneriate |
|
|
6.12.3 |
Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă |
160.000 |
5.000 |
165.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
50 întâlniri comunicare |
|
|
6.12.4 |
Promovarea turismului în conceptul dezvoltării durabile |
|
23.500 |
23.500 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
5 Panouri informative restrictive |
|
|
6.12.5 |
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice |
80.000 |
9.000 |
89.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
50 Controale / verificări în teren |
|
|
6.12.6 |
Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului |
80.000 |
9.000 |
89.000 |
Fonduri europene neramb Fonduri publice |
100% |
50 Controale / verificări în teren |
|
|
Total MS 12 |
|
|
447.500 |
|
|
|
|
|
|
Total OG 6 |
|
|
447.500 |
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
n/a |
12.310.350 |
n/a |
||||
Tabel 26. Activități planificate
|
Nr MS |
Activitate |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
|||||||||||||||
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
||
|
OG 1: Asigurarea conservării speciilor de avifaună pentru care a fost declarat situl ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului | |||||||||||||||||||||
|
OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice | |||||||||||||||||||||
|
OS 1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru paseriforme de pădure: Ficedula parva, Ficedula albicollis, | |||||||||||||||||||||
|
1.1.1 |
Menținerea unui mozaic de arborete cu vârste diferite în terenurile forestiere din cadrul ariei naturale protejate. |
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.2 |
Asigurarea stabilității pădurilor ripariene |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.3 |
Instalarea de cuiburi artificiale pentru speciile de muscari în parcelele forestiere în care arborii tineri (sub 30 cm diametru la 1,5 metri față de sol) au un procentaj mai mare de 50 %. |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OS 1.2 Măsuri de conservare pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi-deschise: Alauda arvensis, Anthus trivialis, Miliaria calandra, Lullula arborea, Lanius collurio | |||||||||||||||||||||
|
1.1.4 |
Menținerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori solitar și tufișuri, margini înierbate - pe pajiști și terenuri arabile și a aliniamentele de arbori |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.5 |
Asigurarea habitatelor preferate de cuibărit pentru specia Lanius collurio. |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
1.1.6 |
Menținerea calității habitatului pentru speciile paseriforme din zonele deschise și semi- deschise prin reglementarea pășunatului în aria naturală protejată |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.1.7 |
Menținerea terenurilor agricole mozaicate |
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
OS 1.3 Măsuri de conservare pentru speciile răpitoare de zi: Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo | |||||||||||||||||||||
|
1.1.8 |
Stabilirea unei zone tampon în jurul cuiburilor și limitarea/ controlul activităților forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecția speciilor de răpitoare de zi. |
x |
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
|
1.1.9 |
Izolarea liniilor de joasă și medie tensiune |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.1.10 |
Semnalizarea liniilor de tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală. |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OS 1.4 Măsuri de conservare pentru speciile de ciocănitori: Picus canus, Dendrocopos mediu, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos | |||||||||||||||||||||
|
1.1.11 |
Asigurarea unui management forestier în conceptul dezvoltării durabile |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.12 |
Conservarea pădurilor mature pentru asigurarea habitatelor de hrănire |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.1.13 |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.14 |
Realizarea unui studiu de inventariere a speciilor pradă |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OS 1.5 Măsuri de conservare pentru speciile acvatice: Alcedo atthis, Actitis hypoleucos | |||||||||||||||||||||
|
1.1.15 |
Asigurarea zonelor de cuibărit |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.1.16 |
Menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor specifice speciilor paseriforme acvatice |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.17 |
Menținerea calității habitatelor specifice speciilor paseriforme acvatice |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 1.6 Măsuri de conservare pentru specia Bonasa bonasia | |||||||||||||||||||||
|
1.1.18 |
Asigurarea stabilității zonelor umede din fond forestier |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.19 |
Refacerea habitatelor forestiere în zonele afectate de doborâturi de vânt |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 1.7 Măsuri de conservare pentru specia Crex crex | |||||||||||||||||||||
|
1.1.20 |
Managementul culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.21 |
Îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor caracteristice speciei |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 1.8 Măsuri de conservare pentru speciile de bufnițe: Glaucidium passerinum, Aegolius funereus, Strix uralensis, Bubo bubo | |||||||||||||||||||||
|
1.1.22 |
Menținerea calității habitatelor forestiere printr- un management durabil |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
1.1.23 |
Instalarea de cuiburi artificiale în toate unitățile amenajistice din sit |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.1.24 |
Renaturarea zonelor specifice de cuibărit pentru Bubo bubo |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OS 1.9 Măsuri de conservare pentru Apus melba | |||||||||||||||||||||
|
1.1.25 |
Limitarea practicării alpinismului |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității | |||||||||||||||||||||
|
OS 2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit | |||||||||||||||||||||
|
OS 2.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru speciile de interes conservativ | |||||||||||||||||||||
|
2.2.1 |
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OS 2.2 Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ | |||||||||||||||||||||
|
2.2.2 |
Realizarea monitorizării stării de conservare speciile de avifaună de interes conservativ din sit |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 3 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit | |||||||||||||||||||||
|
2.3.1 |
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de interes comunitar : Falco peregrinus |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ | |||||||||||||||||||||
|
OS 4 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management | |||||||||||||||||||||
|
3.4.1 |
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
3.4.2 |
Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 5 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management | |||||||||||||||||||||
|
3.5.1 |
Identificarea de surse de finanțare |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
3.5.2 |
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare. |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
3.5.3 |
Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 6 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management | |||||||||||||||||||||
|
3.6.1 |
Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului de management |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
3.6.2 |
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 7 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului | |||||||||||||||||||||
|
3.8.1 |
Asigurarea de personal implicat în managementul sitului |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
3.8.2 |
Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare |
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 8 Realizarea raportărilor necesare către autorități | |||||||||||||||||||||
|
3.8.1 |
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
3.8.2 |
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității | |||||||||||||||||||||
|
OS 9 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului | |||||||||||||||||||||
|
4.9.1 |
Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.9.2 |
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare |
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
4.9.3 |
Realizarea și întreținerea site-ului web al sitului |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
4.9.4 |
Realizarea de panouri informative |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.9.5 |
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
4.9.6 |
Organizarea de activități educative cu tânăra generație |
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile | |||||||||||||||||||||
|
OS 10 Promovarea utilizării durabile a resurselor natural, ce asigură suportul pentru speciile de interes conservativ | |||||||||||||||||||||
|
OS 10.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere | |||||||||||||||||||||
|
5.10.1 |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 10.2 Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe | |||||||||||||||||||||
|
5.10.2 |
Luarea de măsuri de informare/ conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
5.10.3 |
Promovarea managementului culturilor agricole și al pajiștilor (în special a fânețelor). |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 10.3 Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole | |||||||||||||||||||||
|
5.10.4 |
Promovarea supravegherii stricte a terenurilor arabile în relație cu menținerea pășunilor și benzilor tampon. |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 10.4 Promovarea utilizării durabile a resurselor acvatice | |||||||||||||||||||||
|
5.10.5 |
Luarea de măsuri de informare/ conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau utilizatorii acestora. |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
5.10.6 |
Promovarea pisciculturii în mod durabil în vederea asigurării populațiilor de pești ce constituie hrana pentru speciile de păsări acvatice |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OS 11 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului | |||||||||||||||||||||
|
5.11.1 |
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
5.11.2 |
Asigurarea managementului eficient al deșeurilor. |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului | |||||||||||||||||||||
|
OS 12 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil | |||||||||||||||||||||
|
6.12.1 |
Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes |
|
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.12.2 |
Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
6.12.3 |
Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
6.12.4 |
Promovarea turismului în conceptul dezvoltării durabile |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
6.12.5 |
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
6.12.6 |
Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
*** www.iucn.org
*** www.pasaridinromania.sor.ro
*** www.arkive.org
*** Geografia României, Geografia Fizică, vol. I, Editura Academiei, București, 1983.
*** Geografia României, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, vol. III, Editura Academiei, București, 1987.
*** Râurile României, Monografie Hidrologică, Institutul de Meteorologie și Hidrologie, editată la Întreprinderea poligrafică "13 Decembrie 1918", București, 1971.11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa nr. 1 Regulamentul ROSPA0115
REGULAMENTUL ARIEI DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
ROSPA0115 DEFILEUL CRIȘULUI REPEDE-VALEA IADULUI
Articolul 1 Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-Valea Iadului a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 2 Scopul instituirii ariei de protecție specială avifaunistică este conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnată pentru protecția de păsări migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A din OUG 57/2007.
Articolul 3(1) Limitele ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0115 sunt cele prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului.(2) Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-Valea este localizată pe teritoriul unităților administrativ teritoriale Măgești, Roșia, Curățele, Vadu Crișului, Bratca, Budureasa, Șuncuiuș, Bulz, Căbești, Borod - în județul Bihor și Poieni - în județul Cluj.
Articolul 4 Perimetrele în care se vor aplica măsuri specifice de conservare se stabilesc prin planul de management al sitului ROSPA0115.
Articolul 5(1) Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate ROSPA0115 revine Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare Administrator.(2) Conform legii, administratorul elaborează regulamentul și planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0115 și urmărește respectarea acestora. În cazul ROSPA0115, planul de management și regulamentul au fost elaborate în cadrul proiectului POIM "Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității în ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului prin elaborarea planului de management" - SMIS 105894 de către Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor.(3) În scopul desfășurării unei activități eficiente, administratorul elaborează următoarele documente:a) Registrul de colaborări - care cuprinde acordurile (protocoale, convenții) de colaborare între administrația ariei naturale protejate ROSPA0115 și instituțiile care desfășoară activități științifice, de documentare sau educaționale în sit;b) Registrul de cercetări;c) Registrul de evenimente.d) Registrul de acorduri, avize și puncte de vedere.
Articolul 6 Respectarea deciziilor, a condițiilor și a termenelor de aplicare (valabilitate) a acordurilor/avizelor administratorului este obligatorie pentru beneficiarii acestora. Administratorul are obligația să informeze instituțiile abilitate în vederea sistării lucrărilor în cazul în care acestea nu respectă prevederile din acord/aviz legale în vigoare și să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, cheltuielile fiind suportate de beneficiarul acordului/avizului.
Articolul 7 Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală și națională precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată ROSPA0115 se armonizează de către autoritățile emitente ale acestora cu prevederile planului de management al sitului, dacă este cazul.
Articolul 8 Autoritățile locale și naționale cu competențe și responsabilități în reglementarea activităților din situl ROSPA0115 vor institui de comun acord cu administratorul și după caz cu autoritatea competentă care răspunde de protecția mediului, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, după caz.
Articolul 9(1) În perimetrul ariei naturale protejate ROSPA0115 sunt încurajate activitățile agricole tradiționale și agricultura ecologică.(2) Este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic.(3) Este interzisă introducerea în cultură a speciilor de plante și animale domestice fără certificate fitosanitare, respectiv sanitar veterinare, emise conform legislației în vigoare.
Articolul 10 Terenurile agricole din perimetrul sitului ROSPA0115 evidențiate ca pajiști, pășuni sau pășuni împădurite, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, cultivarea plantelor de nutreț, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. Pe aceste suprafețe se pot amplasa perdele de protecție a pajiștilor.
Articolul 11 Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol de terenuri din perimetrul sitului ROSPA0115 se face cu avizul administratorului, în condițiile legii.
Articolul 12 Utilizarea rațională a pajiștilor, pășunilor pentru cosit și/sau pășunat este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrator, astfel încât să nu fie afectate habitatele speciilor de păsări protejate.
Articolul 13 Pentru protecția speciilor Lanius collurio și Crex crex., dar și pentru speciile de păsări răpitoarele de zi Aquila chrysaetos, Pernis apivorus, Buteo buteo, Falco subbuteo și de noapte Strix uralensis, Bubo bubo, cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în unitățile administrativ-teritoriale cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile situate în unitățile administrativ-teritoriale cu altitudini medii mai mici de 600 m) și trebuie efectuate până cel târziu la data de 15 octombrie a anului de respectiv. Utilizarea fertilizanților și a pesticidelor este interzisă. Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia. Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului. 0 bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate fi cosită după data de 1 septembrie).
Articolul 14 Pășunatul se realizează în concordanță cu amenajamentul pastoral și se supune următoarelor reglementări:(1) pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 sunt permise, cu avizul administratorului, următoarele activități:a) pășunatul care se face în baza unor contracte încheiate cu deținătorii/administratorii pășunilor cu avizul administratorului;b) amplasarea de stâne și adăposturi pastorale, adaptate specificului rural și încadrate în peisaj, se face cu avizul administratorului.(2) pe teritoriul sitului ROSPA0115 sunt interzise următoarele activități:a) pășunatul fără contracte încheiate cu deținătorii/administratorii pășunilor;b) pășunatul cu mai multe animale sau din alte specii decât cele specificate în avizul administratorului;c) amplasarea de locuri de târlire la mai puțin de 25 m de albia minoră a văilor;d) lăsatul animalelor nesupravegheate la pășunat;e) spălarea animalelor în albiile râurilor;f) accesul caprinelor;g) depozitarea pe pajiști a deșeurilor de orice natură.(3) în cazul degradării evidente a pășunilor, administratorul poate opri de la pășunat anumite suprafețe, pentru o perioadă determinată, în scopul refacerii covorului vegetal;(4) numărul de câini admis se stabilește prin contractul de pășunat, dar nu mai mult de 3 (trei) pentru fiecare turmă sau cireadă;(5) câinii vor avea obligatoriu jujeu, ce va fi confecționat din material lemnos de esență tare prin strunjire și va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d=4cm, lungimea l=30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brățară metalică prinsă prin intermediul unui lanț de zgardă de la gâtul câinelui. Lungimea lanțului se stabilește în funcție de talia câinelui astfel încât jujeul să incomodeze deplasarea în alergare a câinelui. După montarea ansamblului, jujeul trebuie să stea în poziție orizontală și să fie poziționat imediat sub nivelul articulațiilor genunchilor membrelor anterioare ale câinelui;(6) trecerea spre locurile de pășunat și apă prin fondul forestier se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de pădure;(7) adăpatul se va realiza numai în punctele autorizate de administrator.
Articolul 15 Administratorul monitorizează activitatea de pășunat pentru stabilirea impactului acestei activități asupra ecosistemelor din sit și poate stabili restricții în zonele afectate prin autoritățile publice locale, în limitele amenajamentului pastoral.
Articolul 16(1) În cazul în care proprietarul sau administratorul pășunilor este altul decât utilizatorul acestora, este obligatorie încheierea de contracte de pășunat între aceștia.(2) Contractele specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora precum și obligațiile utilizatorului privind perioada de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces care vor fi prezentate administratorului pentru verificare în vederea avizării.(3) În perioada de pășunat, la stână se păstrează copiile următoarelor documente: contract de pășunat, certificate sanitar-veterinare, datele de identitate a însoțitorilor de turmă și acordul emis de către administrator.
Articolul 17 Proprietarii/administratorii pășunilor verifică starea de sănătate a animalelor și respectarea condițiilor de pășunat cu sprijinul specialiștilor sanitar-veterinar autorizați și al reprezentanților Camerelor Agricole locale o dată pe sezon de pășunat și ori de câte ori există pericolul declanșării unor epizotii sau alte acțiuni cu efecte negative asupra patrimoniului natural. Copia procesului verbal de constatare va fi înaintată spre informare administratorului.
Articolul 18 Proprietarii sau administratorii de stână au obligația ca anual să pună la dispoziția administratorului datele necesare elaborării Anchetei Pastorale.
Articolul 19 Cositul, strânsul și transportul fânului se poate face și mecanizat pe baza avizului administratorului.
Articolul 20(1) Fondul forestier național de stat și privat precum și vegetația forestieră din afara acestuia va fi administrată de către ocoale silvice de stat sau private legal constituite.(2) Proprietarii de teren din fond forestier vor încheia obligatoriu contracte de administrare cu structuri silvice de administrare legal constituite conform legii. Se vor recomanda proprietarilor și administratorilor de pădure implementarea recomadărilor practice privind implementarea standardului național FSC (R) pentru management forestier.
Articolul 21 Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul sitului ROSPA0115, se poate face numai cu avizul administratorului în condițiile legii.
Articolul 22 Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în aria naturală protejată ROSPA0115 se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor.
Articolul 23 Administratorul are dreptul de a verifica aplicarea în practică a tipului, intensității și volumului tratamentelor / tăierilor în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național de pe raza sitului, structurile de administrare silvică fiind obligate să înainteze administratorului borderoul/ planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă pe suprafața sitului imediat după constituirea actelor de punere în valoare.
Articolul 24(1) Se recomandă a se lăsa la hectar 3-5 arbori uscați total sau parțial, iescari, sau arbori scorburoși și foarte groși (diametrul de bază de peste 1 m), în funcție de particularitățile fiecărei unități amenajistice.(2) În cazul executării de tăieri de igienă, volumul arborilor uscați total sau parțial, iescarilor sau arborilor scorburoși și foarte groși va fi asigurat la nivel de unitate amenajistică din volumul care depășește volumul de 1 mc / an / ha destinat executării lucrării de tăieri de igienă.
Articolul 25 În fondul forestier din aria naturală protejată ROSPA0115 suprafețele de teren care prezintă interes sub raportul biodiversității se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.
Articolul 26 Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate din aplicarea lucrărilor de igienă, a lucrărilor speciale de conservare sau a tratamentelor, se vor adopta și aplica tehnologii și procedee de exploatare ecologică.
Articolul 27 Acțiunile de evaluare a vânatului și de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea administratorului. Gestionarul fondului cinegetic are obligația de a anunța cu 5 zile lucrătoare înainte administratorul, despre intenția de organizare a evaluării vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce privește data evaluării.
Articolul 28 Vânătoarea se organizează și desfășoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu completări și modificări prin Legea 49/2011, precum și a prevederilor prezentului regulament, respectiv:a) în vederea conservării faunei de interes cinegetic, administratorul ariei naturale protejate ROSPA0115, împreună cu autoritatea competentă care răspunde de protecția mediului și cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de liniște a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecție prin planurile de management cinegetic.b) suprafața zonelor de liniște a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafața totală a fiecărui fond de vânătoare.c) acolo unde există coridoare ecologice de migrație ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de liniște se constituie integral sau parțial, după caz, în suprafața acestora.d) managementul speciilor de interes vânătoresc din perimetrul sitului ROSPA0115 se face conform prevederilor legislației specifice din domeniu și ține cont de zonarea internă și de includerea acestuia în rețeaua Natura 2000.e) planurile de management cinegetic se corelează cu planul de management al sitului ROSPA0115 pentru fondurile cinegetice care se suprapun peste suprafețe din sit.f) accesul vânătorilor pentru vânătoare în situl ROSPA0115, se face în baza și cu avizului eliberat de Administratorul ariei naturale protejate ROSPA0115.
Articolul 28 Acțiunile de monitorizare a efectivelor din specii de interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora precum și paza împotriva acțiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele unde acestea se găsesc se organizează în comun de către personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice și administratorului.
Articolul 29 În aria naturală protejată ROSPA0115 se interzice:a) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;b) vânătoarea în zonele de liniște a vânatului stabilite în zonele din sit cuprinse în fonduri cinegetice;c) vânătoarea în suprafețele ariilor naturale protejate cuprinse în fondurile de vânătoare, practicată fără respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic și ale ariei naturale protejate respective în ceea ce privește vânătoarea;
Articolul 30 Pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 se interzice folosirea oricărui tip de insecticid care conține una din următoarele substanțe active: clothianidin, imidacloprid, thiamethoxam, acetamiprid și thiacloprid în practicile agricole pe toată suprafața sitului. Aceste substanțe de tip neonicotinoid sunt extrem de toxice și determină acumulări în organismul speciilor criteriu. Utilizarea lor este intens discutată la nivelul Uniunii Europene din cauza toxicității pentru speciile polenizatoare. În acest scop recomandăm sesiuni de întâlniri cu experți de la camerele agricole, proprietari de teren, alți factori interesați.
Articolul 31 Este interzisă deschiderea de noi cariere sau balastiere în aria naturală protejată ROSPA0115, în lipsa obținerii tuturor documentelor legale.
Articolul 32 În cazul descoperirii de cavități naturale- peșteri, geode- pe teritoriul sitului, acestea se conservă de administrator până la studierea și cartografierea lor, conform legii.
Articolul 33 Pe teritoriul ROSPA0115 nu este permisă exploatarea de nisip, pietriș, piatră, sol, în lipsa actelor care reglementează aceste activități.
Articolul 34 Pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 construcțiile, indiferent de beneficiar sau proprietarul terenului, se realizează în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal și general, legal aprobate.
Articolul 35 Autorizarea lucrărilor de construcții/investiții pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 și în imediata vecinătate se face de către autoritatea administrației publice locale sau județene, după caz, numai după obținerea avizului administratorului pentru planul urbanistic zonal și general și cu respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina în construcții și protecția mediului.
Articolul 36 Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafețe mari, cum ar fi: aducțiuni de apă, baraje, drumuri auto, linii de înaltă și medie tensiune, conducte de transport gaz metan și altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul administratorului.
Articolul 37 Administratorul are dreptul să verifice existența autorizației de construcție precum și modul de respectare a acesteia și să sesizeze instituțiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia.
Articolul 38 Administratorul solicită și deține copii la zi ale documentelor urbanistice ale localităților din perimetrul ariei naturale protejate ROSPA0115 sau din imediata vecinătate a acesteia din care să reiasă statutul juridic al terenurilor și al construcțiilor.
Articolul 39(1) Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru comunele și suprafețele acestora incluse în perimetrul ariei naturale protejate ROSPA0115 se face de către autoritățile administrațiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată menționată.(2) Modificarea și/sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin (1) se fac cu avizul administratorului ariei naturale protejate ROSPA0115, pentru asigurarea conformității cu prevederile planului de management.(3) Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin. (1) modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrației publice menționate la alin. (1) vor include în piesele grafice/desenate și limitele ariei naturale protejate ROSPA0115.
Articolul 40 Cercetarea științifică în aria naturală protejată ROSPA0115 are ca scop conservarea și refacerea patrimoniului natural. Pentru realizarea acestui scop, după inventarierea speciilor și evaluarea gradului lor de periclitare, administratorul asigură monitorizarea continuă a elementelor endemice, periclitate sau rare, a habitatelor caracteristice și a speciilor indicatoare.
Articolul 41(1) Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu avizul administratorului prin încheierea unui Contract de cercetare.(2) Accesul personalului de cercetare în perimetrul ariei naturale protejate ROSPA0115 pentru desfășurarea activităților prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de cercetare emis de Administrator.
Articolul 42 Activitatea de cercetare științifică efectuată de colaboratorii externi se realizează pe baza unui protocol de colaborare, în urma căruia Administratorul va acorda sprijin logistic în măsura dotării sau a calificării personalului de teren. Clauzele contractuale/protocolului se stabilesc de comun acord de către părți, inclusiv dreptul de utilizare a rezultatelor cercetărilor.
Articolul 43 Administratorul stabilește măsuri speciale de conservare a biodiversității, precum și de monitorizare a acesteia.
Articolul 44 Administratorul inițiază, atunci când este cazul, acțiuni de repopulare cu specii de plante și animale dispărute pe baza unor studii avizate de Academia Română, în condițiile legii.
Articolul 45 Introducerea de specii alohtone sau modificate genetic - specii care nu apar și care nu au existat nici în trecut în mod natural pe suprafața ROSPA0115- este interzisă.
Articolul 46 Sunt interzise deținerea și creșterea în captivitate, indiferent de forma de captivitate, a animalelor din fauna sălbatică pe raza ariei naturale protejate ROSPA0115, cu excepția cazurilor când se desfășoară proiecte de repopulare sau protecția speciilor cu avizul Academiei Române și cu aprobarea autorității publice centrale pentru mediu.
Articolul 47 Reconstrucția ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unui studiu științific cu avizul autorității publice centrale pentru protecția mediului. În cazul în care degradarea habitatelor se datorează unor activități umane desfășurate în mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucție se suportă de către cei vinovați.
Articolul 48 În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale care periclitează integritatea ecosistemelor, administratorul ia măsuri de stopare și eliminare a acestora pe baza documentației și cu respectarea legislației în vigoare.
Articolul 49 În aria naturală protejată ROSPA0115 sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea prezentului regulament.
Articolul 50 Camparea este permisă numai în amplasamente delimitate pentru acest scop, semnalizate corespunzător.
Articolul 51 În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor habitate caracteristice pentru specii de faună ocrotite, vizitatorii sunt însoțiți obligatoriu de către rangeri, dacă în planul de management nu sunt prevăzute alte restricții. Pentru serviciile de însoțire/îndrumare se poate percepe tariful de vizitare, aprobat, stabilit de către administrator.
Articolul 52 Este interzisă devierea de la traseele turistice marcate.
Articolul 53 Deschiderea și omologarea de noi trasee turistice, amplasarea panourilor indicatoare și informative se face în condițiile legii cu acordul Administratorului.
Articolul 54 Administratorul poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare. Tarifele se percep la sedii, puncte de informare sau pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 de către persoane sau persoane juridice autorizate de administrator. Tariful de vizitare poate fi inclus și în contravaloarea serviciilor de cazare, transport, de comun acord cu administrațiile publice locale sau proprietarii/administratorii obiectivelor turistice. Sunt exceptați de la plata tarifului de vizitare:a) copii sub 10 ani;b) voluntarii în baza adresei scrise sau cu contractului de voluntariat semnat de administratorul ariei naturale protejate ROSPA0115;c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat pășuni în situl ROSPA0115;d) personalul Administratorului;e) personalul Academiei Române;f) personalul de serviciu al construcțiilor aflate pe teritoriul ROSPA0115;g) împuterniciții pentru implementarea regulamentului ROSPA0115 pe bază de legitimație;h) personal de la alte unități/instituții, cu delegație în interes de serviciu;i) membrii comunităților locale;j) ghizii de turism angajați de Administrator;k) persoanele cu dizabilități;l) proprietarii și administratorii de terenuri din ROSPA0115;
Articolul 55 În cazul în care a fost stabilit și aprobat un cuantum al tarifului de vizitare, accesul în aria naturală protejată ROSPA0115 fără plata tarifului de vizitare, pentru alte persoane decât cele exceptate de la plata acestui tarif, este interzis.
Articolul 57 Proprietarii/administratorii de terenuri au obligația de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiștilor pe traseele și în zonele în care se realizează activități permise pe raza sitului ROSPA0115, cu condiția ca aceste activități să nu aducă prejudicii proprietarilor/ administratorilor de terenuri.
Articolul 58 Este interzisă degradarea traseelor turistice și a drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei lemnoase, construcții, aducțiuni, utilități. Contravaloarea lucrărilor de refacere a acestora va fi suportată de către executanții acestor lucrări.
Articolul 59 În zonele de campare sunt interzise:a) săparea de șanțuri în jurul locurilor de amplasare a corturilorb) utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi;c) amplasarea de alte amenajări care degradează peisajul;
Articolul 60(1) În cazul locurilor de campare dotate cu amenajări specifice de tipul WC-uri ecologice, aducțiuni apă potabilă, vetre de foc, containere pentru colectarea deșeurilor menajere, semnalizate ca atare, se poate percepe tarif de campare de către administratorul spațiului respectiv, contravaloarea acestuia fiind folosită pentru întreținerea /ecologizarea locului de campare.(2) Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menționate, în cazul în care se constată o degradare accelerată a mediului.
Articolul 61(1) Aprinderea focului pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 este permisă doar în zonele de campare.(2) aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate în acest scop și semnalizate este interzisă.(3) Ruperea, tăierea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, adunarea și tăierea de material lemnos pentru foc, precum și folosirea pentru foc a celor doborâți sau rupți de fenomene naturale, fără aprobarea autorităților responsabile, sunt interzise.
Articolul 62 Incendierea, tăierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a arborilor sau arbuștilor este interzisă.
Articolul 63 Tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale de către persoane care nu au această atribuție sunt interzise.
Articolul 64 Accesul turiștilor însoțiți de câini în aria naturală protejată ROSPA0115 este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă.
Articolul 65 Perturbarea liniștii prin strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, în zonele de extravilan din aria naturală protejată ROSPA0115 și în locurile de campare este interzisă.
Articolul 66 Distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de avertizare care aduc informații despre aria naturală protejată ROSPA0115 este interzisă.
Articolul 67 Degradarea podețelor, barierelor, observatoarelor sau a oricăror alte construcții sau amenajări de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 este interzisă.
Articolul 68 Este permisă numai folosirea ambarcațiunilor fără motor pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115.
Articolul 69 Utilizarea de detergenți pentru spălare în apele de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 este interzis.
Articolul 70 Spălarea autovehicolelor ori utilajelor în apele din perimetrul ariei naturale protejate ROSPA0115 este interzisă.
Articolul 71 Deranjarea animalelor, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 este interzisă.
Articolul 72 Aruncarea gunoaielor, abandonarea deșeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 este interzisă.
Articolul 73 Orice activitate de automobilism, motociclism sau ciclism, pe teritoriul sitului ROSPA0115 în afara drumurilor publice, respectiv a traseelor tematice este interzisă.
Articolul 74 Administratorul monitorizează turismul în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei din aria naturală protejată ROSPA0115 și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru se impune pentru conservarea biodiversității.
Articolul 75 Administratorii și/sau proprietarii unităților de prestări servicii turistice sprijină activitatea de monitorizare a fluxului turistic pe baza unui protocol de colaborare încheiat cu administratorul.
Articolul 76 Administratorul nu poate fi făcut responsabil pentru distribuirea cu sau fără plată a materialelor informative din punct de vedere turistic care nu sunt elaborate de către el și pe care nu le-a avizat.
Articolul 77 Fotografierea sau filmarea faunei sălbatice de interes comunitar este permisă cu avizul administratorului, doar în locuri special amenajate și semnalizate de către administrator.
Articolul 78 Organizarea de competiții și manifestările de grup de orice fel, cursuri și tabere care presupun accesul pe teren în ROSPA0115 fără avizul Administratorului sunt interzise.
Articolul 79 Regimul deșeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 se reglementează astfel:a) este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deșeurilor de orice fel. Vizitatorii au obligația de a-și evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării ariei naturale protejate ROSPA0115. Deșeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare;b) administratorii punctelor de alimentație publică, caselor de vacanță, stânelor, fermelor, cantoanelor aflate în perimetrul ariei naturale protejate ROSPA0115, au obligația de a efectua permanent igienizarea de deșeuri a suprafețelor din jurul acestor locații;c) proprietarii și/sau administratorii terenurilor aflate în perimetrul ariei naturale protejate ROSPA0115 au obligația de a igieniza permanent suprafețele afectate de abandonul deșeurilor, resturilor menajere și alte asemenea și în același timp de a-și lua măsuri de prevenire a poluării mediului pe suprafața avută în proprietate/administrare;d) administratorii unităților turistice cât și alte administrații/proprietari ce își desfășoară activitatea în aria naturală protejată ROSPA0115, evacuează deșeurile, făcând dovada predării acestora la rampele ecologice sau încheie contracte de prestări servicii cu societăți specializate, făcând dovada plății pentru serviciile de salubritate;
Articolul 80 Parcarea autovehiculelor se poate face numai în spațiile desemnate pentru acest scop.
Articolul 81 Recoltarea humusului și decopertarea solului este interzisă pe întreaga suprafață a sitului ROSPA0115 cu excepția lucrărilor autorizate cu avizul administratorului.
Articolul 82 Activitățile comerciale neautorizate în perimetrul ariei naturale protejate ROSPA0115 sunt interzise. Activitățile comerciale autorizate în zonele de extravilan din sit, în alte locuri decât zonele de campare sau unitățile de turism, sunt permise numai cu acordul scris al Administratorului și cu respectarea legislației în vigoare privind evacuarea deșeurilor.
Articolul 83 Pentru protecția conservarea peisajului, biodiversității și evitarea accidentelor în locurile vulnerabile se montează bariere și/sau panouri avertizoare, care vor anunța pericolul și vor limita accesul.
Articolul 84 Rangerii sau conducătorii de grup au obligația să interzică accesul în ROSPA0115, în următoarele situații:a) starea vremii nefavorabilă;b) pericol de viitură;
Articolul 85 Finanțarea activităților pentru managementul ariei naturale protejate ROSPA0115 se asigură din fonduri provenite din:a) bugetul de stat alocat acestui scop;b) fonduri structurale;c) prin implementarea de proiecte cu surse de finanțare diversă;d) tarife instituite pentru vizitarea sau pentru facilitățile, serviciile si activitățile specifice desfășurate în aria protejată;e) sponsorizări, donații, venituri realizate din contracte de colaborare sau servicii;
Articolul 86 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage după caz răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.
Articolul 87 Verificarea aplicării prezentului regulament se face de către personalul cu atribuțiuni de control ai administratorului și de către personalul altor instituții abilitate ale statului în limita competențelor acestora. Personalul împuternicit să aplice regulamentul își va dovedi identitatea cu legitimații emise conform legii.
Articolul 88 În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul cu atribuțiuni de control al administratorului are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenții/infracțiuni pe raza sitului ROSPA0115.
Articolul 89 Constituie contravenție nefurnizarea informațiilor și datelor, la solicitarea personalului cu atribuțiuni de control al administratorului, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acțiuni/fapte ce constituie contravenții/infracțiuni.
Articolul 90 Constituie contravenție neprezentarea actelor de reglementare pentru activitățile desfășurate pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0115 de către proprietarii și administratorii de facilități turistice, unități comerciale și de deservire a populației, activități de exploatare și valorificare a resurselor naturale regenerabile și neregenerabile la solicitarea administratorului.
Articolul 91 Constatarea faptelor ce constituie contravenții și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul cu atribuțiuni de control ai administratorului și de către personalul altor instituții ale statului în baza competențelor legale.
Articolul 92 În exercitarea atribuțiilor de serviciu privind monitorizarea, controlul, apărarea și administrarea ariei naturale protejate ROSPA0115, precum și în activitatea de constatare și sancționare a contravențiilor la regimul ariilor naturale protejate, personalul cu atribuțiuni de control al administratorului este asimilat personalului care îndeplinește funcții ce implică exercițiul autorității de stat.
Articolul 93 Prezentul regulament poate fi modificat conform legislației în vigoare.
Articolul 94 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancționează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare și 0rdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Anexa nr. 2 Hărți GISAnexa nr. 2.1
Hărți privind localizarea și mediul abiotic
Anexa nr. 2.2
Hărți privind distribuția speciilor de interes comunitar
Anexa nr. 2.3
Hărți privind distribuția presiunilor
la adresa speciilor de interes comunitar
-----
Hărți privind localizarea și mediul abiotic
Hărți privind distribuția speciilor de interes comunitar
Hărți privind distribuția presiunilor
la adresa speciilor de interes comunitar
-----