DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Valentina Bărbățeanu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 alin. (11) teza a doua din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 2.905/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - veche și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.043D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 966D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 74 alin. (11) din aceeași lege, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 3.471/2/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a transmis o cerere de judecare în lipsă a cauzei, precum și note scrise prin care, în esență, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. 6. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 966D/2020 la Dosarul nr. 2.043D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 966D/2020 la Dosarul nr. 2.043D/2019, care a fost primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că ulterior datei invocării acesteia a fost deja constatată neconstituționalitatea soluției legislative criticate, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2021.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierile din 21 iunie 2019 și 17 iunie 2020, pronunțate în dosarele nr. 2.905/2/2018 și, respectiv, nr. 3.471/2/2015/a1, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - veche și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 74 alin. (11) teza a doua din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, respectiv art. 74 alin. (11) din aceeași lege, excepție ridicată de Maria Maricica Chersa în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor formulate împotriva unei hotărâri pronunțate în materie disciplinară de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică, în esență, faptul că recursul este singura cale de atac împotriva hotărârii privitoare la contestația formulată cu privire la hotărârea prin care se soluționează acțiunea disciplinară declanșată față de un notar public, existând, așadar, un singur filtru al controlului judecătoresc, respectiv curtea de apel, iar hotărârea pronunțată de această instanță este definitivă. Se susține că textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la justiție, în condițiile în care alte profesii liberale, cum ar fi cea a avocaților sau a executorilor judecătorești, au posibilitatea legală ca, în cazul promovării unei acțiuni disciplinare, să atace la curțile de apel hotărârile pronunțate de consiliile de disciplină, iar hotărârile pronunțate de aceste instanțe să poată fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Se mai arată că în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la regulile care guvernează exercitarea căilor de atac s-a statuat în mod constant cu privire la neconstituționalitatea unor dispoziții prin care se elimina o cale de atac, cu consecința încălcării accesului liber la justiție al părților pentru apărarea drepturilor și a intereselor lor legitime (Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 și Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011).10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - veche apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată, în acest sens, că interpretarea textului de lege criticat în sensul că recurentul este limitat la invocarea motivelor de nelegalitate a hotărârii contestate la motivele cuprinse în art. 488 din Codul civil aduce atingere garanțiilor prevăzute de art. 21 din Constituție, întrucât nu ar permite unei instanțe să analizeze în fapt legalitatea actului contestat, în condițiile în care emitentul actului nu este un organ care să respecte garanțiile unui tribunal independent și imparțial. De altfel, limitarea ce decurge din aplicarea regulilor de procedură specifice etapei procesuale a recursului are efecte și cu privire la mijloacele de probă admisibile.11. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că textul legal criticat nu contravine dispozițiilor art. 21 și 126 din Constituție, întrucât stabilirea unei unice căi de atac judiciare nu reprezintă o negare sau o restrângere a accesului liber la justiție ori a dreptului la apărare, ci are menirea de a asigura cadrul legal în vederea exercitării de către părțile interesate a dreptului de a se adresa instanței de judecată pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 966D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, în esență, că, în jurisprudența Curții Constituționale, precum și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat, în mod constant, că dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut, ci implică prin natura sa o reglementare din partea statului, astfel că poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța dreptului, ceea ce nu este cazul în ipoteza normativă a prevederilor de lege criticate în speță.14. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Precizează, în susținerea acestui punct de vedere, că recursul este calificat ca fiind o cale extraordinară de atac, exclusiv pentru motive de nelegalitate a hotărârii. Or, inexistența unei căi de atac devolutive ce presupune o nouă judecată în fond pune în discuție limitele judecării acestui recurs și, în mod particular, respectarea dreptului de acces la o cale de atac, ca o componentă a dreptului de acces la instanță. Apreciază că, drept urmare a dispozițiilor legale criticate, instanța de recurs nu poate să examineze cauza sub toate aspectele, în condițiile în care emitentul actului nu este un organ care să respecte garanțiile unei instanțe independente și imparțiale, aceasta fiind doar obligată să încadreze criticile recurentului în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din Codul de procedură civilă. Totodată, cauza nu mai poate fi examinată sub toate aspectele sale, cu garanțiile date de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar instanța nu are posibilitatea de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt.15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, notele scrise depuse de autoarea excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 74 alin. (11) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, respectiv doar teza a doua a textului menționat. În realitate, din motivarea scrisă a excepției rezultă că autoarea acesteia a criticat teza a treia, referitoare la posibilitatea introducerii căii de atac a recursului împotriva contestației formulate cu privire la hotărârea pronunțată față de notarul public în materie disciplinară. La momentul ridicării excepției, Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 fusese republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, textul criticat regăsindu-se într-o nouă numerotare, cu același conținut normativ, în art. 75 alin. (11) teza a treia, acesta urmând să constituie obiect al excepției de neconstituționalitate. Potrivit art. 75 alin. (11) din Legea nr. 36/1995, „Contestația se soluționează de Consiliul Uniunii prin hotărâre. În cazul în care acțiunea disciplinară a fost exercitată de președintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei, președintele Uniunii sau, după caz, reprezentanții Camerei respective în Consiliul Uniunii nu vor participa la soluționarea contestației. Hotărârea prin care se soluționează contestația poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acțiunii disciplinare prevăzuți de lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București este definitivă și irevocabilă.“18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 21 octombrie 2022, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 sunt constituționale doar în măsura în care se interpretează în sensul că recursul prevăzut de acestea este o cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prin care se soluționează contestația în materie disciplinară.20. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat (paragrafele 16-27), în esență, că împotriva hotărârii Consiliului de disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prin care se soluționează acțiunea disciplinară inițiată față de un notar public, notarul public, respectiv titularii acțiunii disciplinare prevăzuți la art. 75 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 pot face contestație la Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. Aceasta se soluționează printr-o hotărâre care poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București, instanță care pronunță o hotărâre definitivă. 21. Așadar, Curtea Constituțională a observat că, în cadrul legislativ actual, singura cale de atac în fața instanțelor de judecată în materia disciplinară a notarilor este recursul, or, prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 20 iulie 2018, paragraful 26, s-a reținut, cu privire la noțiunea de „recurs“ prevăzută de legislația națională, că după data de 15 februarie 2013, dată la care a intrat în vigoare Codul de procedură civilă, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Astfel, în reglementarea noului Cod de procedură civilă [art. 483 alin. (1)], recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate, deoarece părțile au avut la dispoziție o judecată în fond, în fața primei instanțe. 22. În considerentele Deciziei de admitere nr. 291 din 17 mai 2022, mai sus citată, privitoare la dispozițiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea nr. 36/1995, criticate și în cauza de față, Curtea Constituțională a făcut trimitere, mutatis mutandis, la cele constatate prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, precitată, referitoare la „recursul“ din materia disciplinară a magistraților, care este și trebuie să fie o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât asupra legalității procedurii disciplinare, cât și asupra temeiniciei hotărârii. 23. Curtea Constituțională a reținut că, referitor la câmpul de aplicare a dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunțată în Cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, paragrafele 41-51, a statuat că procedurile disciplinare intră sub incidența art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, cu deplină jurisdicție (Hotărârea din 10 februarie 1983, pronunțată în Cauza Albert și Le Compte împotriva Belgiei, paragraful 29). Or, garanțiile dreptului la un proces echitabil implică dreptul părților de a lua cunoștință de toate aspectele litigiului (Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunțată în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei, paragraful 31) și presupun respectarea principiului contradictorialității (Hotărârea din 18 februarie 2010, pronunțată în Cauza Baccichetti împotriva Franței, paragraful 30). 24. Curtea a apreciat că aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura disciplinară reglementată de Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.25. Ca atare, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, paragraful 25, Curtea a reținut că, de vreme ce recursul reglementat de art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea nr. 36/1995 este singura cale de acces la o instanță judecătorească în materie disciplinară a notarilor publici, această cale de atac împotriva hotărârii Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prin care se soluționează contestația trebuie să fie una efectivă, devolutivă, care să asigure toate garanțiile dreptului de acces la instanță și ale unui proces echitabil, prin luarea în considerare a tuturor aspectelor și prin verificarea atât a legalității procedurii, cât și a temeiniciei hotărârii instanței disciplinare. 26. De asemenea, Curtea a apreciat că lipsa unui remediu efectiv împotriva hotărârii Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prin care se soluționează contestația pronunțată în materie disciplinară, care să permită instanței analiza încălcării drepturilor sub toate aspectele, este de natură să conducă la încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la o instanță. Aceasta întrucât pe calea recursului reglementat de Codul de procedură civilă nu se pot invoca motive de netemeinicie a hotărârii atacate, ci numai motive de nelegalitate, iar în recurs nu se pot administra probe, cu excepția înscrisurilor noi (Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, paragraful 26).27. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 a devenit inadmisibilă.28. Curtea subliniază că, în temeiul deciziei anterior menționate, prin care s-a admis excepția, soluția de respingere ca devenită inadmisibilă poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, exemplificativ, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 560 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2021, paragraful 23).29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 2.905/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - veche și în Dosarul nr. 3.471/2/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - veche și Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
------