DECIZIA nr. 590 din 31 octombrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul de procedură penală

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Daniela Ramona Marițiu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Bogdan Stănescu în Dosarul nr. 6.656/99/2019/a1 al Tribunalului Iași - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.964D/2020.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că autorul excepției solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia nr. 694 din 8 noiembrie 2018.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 18 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.656/99/2019/a1, Tribunalul Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Bogdan Stănescu cu ocazia soluționării unei cauze penale aflate în etapa camerei preliminare.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că în cursul urmăririi penale au fost încălcate prevederile art. 5 alin. (2) și ale art. 8 din Codul de procedură penală, în cauză fiind administrate numai probe în acuzare, cu nerespectarea principiului aflării adevărului. Nerespectarea obligațiilor legale de către organul judiciar conduce la încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prevederile convenționale impun respectarea principiului dreptului la apărare al inculpatului. Sunt încălcate prevederile art. 15 din Constituție prin faptul că organele de cercetare penală nu au îndeplinit obligația prevăzută de art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală. Prin încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală, fără să fie sancționate în vreun fel, organele de cercetare penală se poziționează într-o situație „mai presus de lege“, fapt ce contravine prevederilor art. 16 din Constituție.6. Tribunalul Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Principiile fundamentale ale procesului penal constituie, de fapt, regulile generale aplicabile pe parcursul procesului penal, acestea se află în legătură indisolubilă unele cu altele și reprezintă normele în funcție de care sunt reglementate celelalte reguli specifice procesului penal. Aplicarea principiilor fundamentale ale procesului penal se realizează prin intermediul dispozițiilor legale referitoare la drepturile părților și la obligațiile organelor judiciare, iar în cazul încălcării acestor drepturi sau obligații legea procesuală prevede o serie de garanții în vederea asigurării aplicării efective a principiilor fundamentale ale procesului penal, precum: aplicarea sancțiunii nulității absolute (spre exemplu, în cazul în care nu este asigurată asistarea unei părți de către un avocat atunci când asistența juridică este obligatorie - drept prevăzut de lege pentru asigurarea respectării principiului dreptului la apărare) sau relative a actelor nelegale; aplicarea sancțiunii excluderii probelor nelegal sau neloial administrate; incompatibilitatea judecătorului/procurorului/organului de cercetare penală; reținerea impedimentelor la exercitarea acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală (spre exemplu, pentru asigurarea respectării principiului ne bis in idem); controlul legalității actelor procesuale de către procuror, de către procurorul ierarhic superior, de către judecătorul de cameră preliminară, de către instanța de judecată. Cu privire la încălcarea componentelor acestor principii fundamentale există, așadar, sancțiuni prevăzute de Codul de procedură penală, printre care se regăsește și sancțiunea nulității absolute (spre exemplu, în cazul încălcării dispozițiilor referitoare la publicitatea ședinței de judecată și la asistența juridică obligatorie - componentă a principiului dreptului la apărare). Așa fiind, nu este necesară includerea în categoria nulităților absolute, în mod explicit sau în mod distinct, a încălcării principiilor fundamentale ale procesului penal, fiind sancționată în concret cu nulitatea absolută încălcarea unor dispoziții legale care asigură aplicarea efectivă a principiilor procesului penal.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 281 din Codul de procedură penală referitor la cazurile de nulitate absolută și termenele în care aceasta poate fi invocată.11. Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 referitor la neretroactivitatea legii, în art. 16 referitor egalitatea în drepturi și în art. 24 referitor la dreptul la apărare12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci face diverse aprecieri referitoare la respectarea dispozițiilor art. 5 alin. (2) și ale art. 8 din Codul de procedură penală în cursul urmăririi penale, pe de-o parte, și la modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către organul de urmărire penală, pe de altă parte. Astfel, în esență, autorul excepției arată că „în cursul urmăririi penale au fost încălcate prevederile art. 5 alin. (2) și ale art. 8 din Codul de procedură penală, în cauză fiind administrate numai probe în acuzare, cu nerespectarea principiului aflării adevărului“; că „organele de cercetare penală nu au îndeplinit obligația prevăzută de art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală“ și că „fără să fie sancționate în vreun fel, organele de cercetare penală se poziționează într-o situație «mai presus de lege», fapt ce contravine prevederilor art. 16 din Constituție“.13. Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate și de modalitatea de soluționare a cererilor sale. Curtea reține că modul de aplicare a dispozițiilor criticate și soluția pronunțată în cauză, elemente care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Bogdan Stănescu în Dosarul nr. 6.656/99/2019/a1 al Tribunalului Iași - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
-----