COMUNICAT din 4 noiembrie 2024 privind noţiunea de „corectare a declaraţiei fiscale”

Dosar în care s-a formulat sesizarea: 16651/3/2021
Nr. de înregistrare a sesizării: 2468/1/2024
Data înregistrării sesizării: 04.11.2024

Conținutul sesizării:
– Prin noțiunea de „corectare a declarației fiscale” utilizată de reglementarea art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală se înțelege doar corectarea referitoare la o eroare materială sau se poate înțelege și îndreptarea unei erori comise de contribuabil cu privire la includerea în masa impozabilă a unor bunuri ca urmare a unei înțelegeri eronate a textelor legale generată, spre exemplu, de o interpretare greșită a Comisiei fiscale centrale.– Din prevederile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală se poate deduce că o corectare a declarației fiscale se referă doar la corectarea bazei de impozitare și a creanței fiscale aferente acestei baze de impozitare sau poate avea în vedere însăși materia impozabilă ca element referitor la stabilirea bazei de impozitare conform art. 93 alin. (1) Cod procedură fiscală.– Art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală poate fi interpretat în sensul că o corectare a declarației fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri poate fi realizată atunci când pretinsa corecție are ca obiect însăși materia impozabilă (clădirea), în sensul scoaterii clădirii de sub incidența impozitării prin scrierea cifrei „0” la rubrica privind valoarea clădirii.– Prevederile art. 23 din Legea nr. 554/2004 se opun unei interpretări a prevederilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul procedură fiscală, în sensul că prin corectarea declarației fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri, având ca obiect însăși materia impozabilă (clădirea), contribuabilul se poate prevala de efectul unei hotărâri judecătorești definitive prin care s-a anulat un act administrativ cu caracter normativ în condițiile în care nu a contestat decizia de impunere.

Minuta deciziei nr. 61 din 24 februarie 2025
Admite în parte sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 16651/3/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale și atât timp cât nu intervine anularea rezervei verificării ulterioare, contribuabilul/plătitorul își poate corecta declarația de impunere prin depunerea unei declarații rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă din conținutul său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare.
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 16651/3/2021 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:Art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, poate fi interpretat în sensul că o corectare a declarației fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri poate fi realizată atunci când pretinsa corecție are ca obiect însăși materia impozabilă (clădirea), în sensul scoaterii clădirii de sub incidența impozitării prin scrierea cifrei „0” la rubrica privind valoarea clădirii;
Prevederile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se opun unei interpretări a prevederilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că prin corectarea declarației fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri, având ca obiect însăși materia impozabilă (clădirea), contribuabilul se poate prevala de efectul unei hotărâri judecătorești definitive prin care s-a anulat un act administrativ cu caracter normativ în condițiile în care nu a contestat decizia de impunere.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.