HOTĂRÂRE
HOTĂRÂRE nr. 929 din 20 iulie 2022 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii "Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen"
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2Finanțarea proiectului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Planul național de redresare și reziliență, „Componenta 4 - Transport durabil“, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Articolul 3Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Bogdan-Stelian Mîndrescu,
secretar de stat
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Marcel-Ioan Boloș
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 20 iulie 2022.
Nr. 929.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Bogdan-Stelian Mîndrescu,
secretar de stat
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Marcel-Ioan Boloș
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 20 iulie 2022.
Nr. 929.
ANEXĂ
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind aprobarea necesității și oportunității efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții
„Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“
Scopul proiectului de investiții „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“ este de a permite realizarea unui proiect-pilot privind utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile de cale ferată neelectrificate, menite să îmbunătățească calitatea și să sporească siguranța serviciilor de transport feroviar de călători.
Contextul actual care justifică achiziția de automotoare noi în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen destinate transportului feroviar public de călători se regăsește menționat în Studiul de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, elaborat la nivelul Autorității pentru Reformă Feroviară.
În cadrul Planului național de redresare și reziliență - Pilonul I, obiectivul „Componentei C4. Transport sustenabil“ este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului, respectiv de a dezvolta o infrastructură de transport durabilă și ecologică, cu standarde de siguranță adecvate, care să contribuie la finalizarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) și la descongestionarea nodurilor urbane, stimulând în același timp tranziția către un transport sustenabil la nivel național, fiind vizate acțiuni orientate către dezvoltarea de măsuri „environmental friendly“.
Totodată se are în vedere continuarea obiectivelor strategice europene și românești în ceea ce privește dezvoltarea rețelei transeuropene de transport feroviar și creșterea sustenabilă a economiei europene, proiecte de îmbunătățire a calendarului trenurilor, prin introducerea unor obiective previzibile și servicii de înaltă frecvență sprijinite de existența unei flote de material rulant care respectă cel puțin dispozițiile standardelor tehnice de interoperabilitate (STI), standardele tehnice internaționale și europene relevante (ISO și EN) și alte standarde tehnice naționale aplicabile (SRs).
Componenta de transport a Planului național de redresare și reziliență include două reforme și patru investiții, achiziția de material rulant nou destinat exclusiv transportului de călători fiind cea de a doua investiție aprobată.
La nivel național, România dispune de o infrastructură feroviară de 10.766 km (din care 4.361 km reprezintă rețeaua TEN-T), din care doar 37,4% este electrificată, respectiv 4.030 km (sursa: EU Statistical Pocketbook 2019).
Strategia de introducere a automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen nu reprezintă o soluție pentru anularea programelor de electrificare în România, ci doar o alternativă ecologică la transportul cu tracțiune diesel de pe liniile încă neelectrificate. România face o prioritate în domeniul feroviar în ceea ce privește electrificarea sectoarelor principale și cele complementare de cale ferată, în baza beneficiilor legate de vitezele superioare care pot fi atinse.
Principalele elemente care justifică achiziția de material rulant nou destinat transportului feroviar public de călători, conform Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, sunt următoarele:
(i) în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziții publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători;
(ii) operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziționat și nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător;
(iii) operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piața de transport feroviar din România, au achiziționat numai material rulant secondhand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punctul de vedere al cerințelor europene de calitate și siguranță;
(iv) respectarea prevederilor regulamentelor europene (Regulamentului nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport) și adaptarea strategiei naționale în domeniul transporturilor după Strategia europeană 2020 ce se axează pe necesitatea evoluției transportului electric cu emisii scăzute, reducând emisiile, contribuind la durabilitatea mediului, la atenuarea schimbărilor climatice, ce diminuează dependența Europei de petrolul importat, prin reducerea emisiilor din transporturi cu 60% până în 2050, comparativ cu 1990, care trebuie atins, printre altele, prin transferul pasagerilor interurbani pe distanțe medii și al transportului de marfă de la transportul rutier la cel feroviar sau pe apă.
În esență situația se prezintă astfel:– rețeaua feroviară publică din România are, la nivelul anului 2021, o lungime de aproximativ 10.500 km, din care 64% sunt neelectrificați, tracțiunea electrică în sistem „clasic“ de alimentare catenară-pantograf nefiind posibilă;– o serie de magistrale care deservesc în mod direct reședințe de județ nu sunt electrificate. De exemplu, municipiile Alexandria, Baia Mare, Botoșani, Giurgiu, Pitești, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Târgoviște, Târgu Mureș, Tulcea, Zalău, Vaslui sunt deservite de linii exclusiv neelectrificate, tracțiunea trenurilor fiind asigurată de vehicule bazate pe motoare cu ardere internă a motorinei;– în ciuda eforturilor Guvernului României și a Companiei Naționale de Căi Ferate „CFRˮ - S.A. de a extinde sistemul clasic de tracțiune electrică, comunități importante de pe teritoriul național sunt în situația de a nu beneficia de vehicule electrice feroviare, bazate pe sistemul clasic catenară-pantograf;– materialul rulant pentru transportul feroviar de călători existent și-a depășit deja durata ciclului său de viață sau este aproape de sfârșitul ciclului de viață, iar materialul rulant disponibil pentru a satisface cererea actuală de obligații pentru serviciul public este insuficient, existând riscul ca până în 2023 să nu mai existe un parc de material rulant disponibil pentru îndeplinirea obligațiilor minime de serviciu public;– materialul rulant existent în România nu are nivelul de calitate cerut de publicul călător, iar tehnologiile de fabricație ce au fost utilizate sunt depășite, nefiind posibil a se asigura îndeplinirea standardelor de calitate prevăzute în contractele de servicii publice.
Prezentul proiect-pilot va rezolva problema specifică secțiilor de cale ferată neelectrificate identificate în studiile anterior menționate, și anume:– Magistrala 300 - București Gara de Nord-Chitila;– Linia 700 T1 - Ramificație Aeroport T1-Aeroport Henri Coandă T1;– Magistrala 700 - București Nord-Ramificație Aeroport T1;– Magistrala 101 - București Nord-Titu-Pitești-Craiova;– Linia 104 - Titu-Târgoviște;– Linia 106 - Pitești-Curtea de Argeș.
Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“, în baza Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen a fost avizată favorabil de Consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu Avizul nr. 54/63 din data de 29.04.2022.
Achiziționarea de material rulant nou pentru transportul feroviar public de călători va avea un impact semnificativ asupra nivelului calității serviciilor oferite, siguranței călătorilor și îmbunătățirii condițiilor de mediu, precum și asupra costurilor și a beneficiilor economice ale transportului feroviar de călători.
Investiția în cele 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen poate fi considerată ca un proiect inovativ, în condițiile în care tehnologia tracțiunii electrice pe bază de pile de combustie este în faza de dezvoltare la nivel european și mondial.
Principalele elemente care justifică achiziția de material rulant nou destinat transportului feroviar public de călători, conform Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, sunt următoarele:– în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziții publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători;– operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziționat și nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător;– operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piața de transport feroviar din România, au achiziționat numai material rulant secondhand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punctul de vedere al cerințelor europene de calitate și siguranță;– respectarea prevederilor regulamentelor europene (Regulamentului nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport) și adaptarea strategiei naționale în domeniul transporturilor după Strategia europeană 2020 ce se axează pe necesitatea evoluției transportului electric cu emisii scăzute, reducând emisiile, contribuind la durabilitatea mediului, la atenuarea schimbărilor climatice, ce diminuează dependența Europei de petrolul importat, prin reducerea emisiilor din transporturi cu 60% până în 2050, comparativ cu 1990, care trebuie atins, printre altele, prin transferul pasagerilor interurbani pe distanțe medii și al transportului de marfă de la transportul rutier la cel feroviar sau pe apă.
Principalele beneficii economice care sunt avute în vedere după achiziția de materialului rulant sunt următoarele:– economii de timp de călătorie pentru publicul călător;– reducerea costurilor de operare ale vehiculului și economii pentru publicul călător datorită transferului modal;– reducerea costurilor de întreținere și economii pentru operatorii de transport feroviar de călători;– reducerea numărului de accidente rutiere rezultate în urma transportului de persoane;– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
ai proiectului de investiții „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“
Titular: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Beneficiar: Autoritatea pentru Reformă Feroviară
Amplasament: bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, București
Indicatori tehnico-economici
Finanțarea investiției
Finanțarea proiectului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile [Planul național de redresare și reziliență (PNRR) - „Componenta 4 - Transport durabil“] și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
----
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind aprobarea necesității și oportunității efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții
„Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“
Scopul proiectului de investiții „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“ este de a permite realizarea unui proiect-pilot privind utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile de cale ferată neelectrificate, menite să îmbunătățească calitatea și să sporească siguranța serviciilor de transport feroviar de călători.
Contextul actual care justifică achiziția de automotoare noi în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen destinate transportului feroviar public de călători se regăsește menționat în Studiul de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, elaborat la nivelul Autorității pentru Reformă Feroviară.
În cadrul Planului național de redresare și reziliență - Pilonul I, obiectivul „Componentei C4. Transport sustenabil“ este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului, respectiv de a dezvolta o infrastructură de transport durabilă și ecologică, cu standarde de siguranță adecvate, care să contribuie la finalizarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) și la descongestionarea nodurilor urbane, stimulând în același timp tranziția către un transport sustenabil la nivel național, fiind vizate acțiuni orientate către dezvoltarea de măsuri „environmental friendly“.
Totodată se are în vedere continuarea obiectivelor strategice europene și românești în ceea ce privește dezvoltarea rețelei transeuropene de transport feroviar și creșterea sustenabilă a economiei europene, proiecte de îmbunătățire a calendarului trenurilor, prin introducerea unor obiective previzibile și servicii de înaltă frecvență sprijinite de existența unei flote de material rulant care respectă cel puțin dispozițiile standardelor tehnice de interoperabilitate (STI), standardele tehnice internaționale și europene relevante (ISO și EN) și alte standarde tehnice naționale aplicabile (SRs).
Componenta de transport a Planului național de redresare și reziliență include două reforme și patru investiții, achiziția de material rulant nou destinat exclusiv transportului de călători fiind cea de a doua investiție aprobată.
La nivel național, România dispune de o infrastructură feroviară de 10.766 km (din care 4.361 km reprezintă rețeaua TEN-T), din care doar 37,4% este electrificată, respectiv 4.030 km (sursa: EU Statistical Pocketbook 2019).
Strategia de introducere a automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen nu reprezintă o soluție pentru anularea programelor de electrificare în România, ci doar o alternativă ecologică la transportul cu tracțiune diesel de pe liniile încă neelectrificate. România face o prioritate în domeniul feroviar în ceea ce privește electrificarea sectoarelor principale și cele complementare de cale ferată, în baza beneficiilor legate de vitezele superioare care pot fi atinse.
Principalele elemente care justifică achiziția de material rulant nou destinat transportului feroviar public de călători, conform Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, sunt următoarele:
(i) în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziții publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători;
(ii) operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziționat și nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător;
(iii) operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piața de transport feroviar din România, au achiziționat numai material rulant secondhand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punctul de vedere al cerințelor europene de calitate și siguranță;
(iv) respectarea prevederilor regulamentelor europene (Regulamentului nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport) și adaptarea strategiei naționale în domeniul transporturilor după Strategia europeană 2020 ce se axează pe necesitatea evoluției transportului electric cu emisii scăzute, reducând emisiile, contribuind la durabilitatea mediului, la atenuarea schimbărilor climatice, ce diminuează dependența Europei de petrolul importat, prin reducerea emisiilor din transporturi cu 60% până în 2050, comparativ cu 1990, care trebuie atins, printre altele, prin transferul pasagerilor interurbani pe distanțe medii și al transportului de marfă de la transportul rutier la cel feroviar sau pe apă.
În esență situația se prezintă astfel:– rețeaua feroviară publică din România are, la nivelul anului 2021, o lungime de aproximativ 10.500 km, din care 64% sunt neelectrificați, tracțiunea electrică în sistem „clasic“ de alimentare catenară-pantograf nefiind posibilă;– o serie de magistrale care deservesc în mod direct reședințe de județ nu sunt electrificate. De exemplu, municipiile Alexandria, Baia Mare, Botoșani, Giurgiu, Pitești, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Târgoviște, Târgu Mureș, Tulcea, Zalău, Vaslui sunt deservite de linii exclusiv neelectrificate, tracțiunea trenurilor fiind asigurată de vehicule bazate pe motoare cu ardere internă a motorinei;– în ciuda eforturilor Guvernului României și a Companiei Naționale de Căi Ferate „CFRˮ - S.A. de a extinde sistemul clasic de tracțiune electrică, comunități importante de pe teritoriul național sunt în situația de a nu beneficia de vehicule electrice feroviare, bazate pe sistemul clasic catenară-pantograf;– materialul rulant pentru transportul feroviar de călători existent și-a depășit deja durata ciclului său de viață sau este aproape de sfârșitul ciclului de viață, iar materialul rulant disponibil pentru a satisface cererea actuală de obligații pentru serviciul public este insuficient, existând riscul ca până în 2023 să nu mai existe un parc de material rulant disponibil pentru îndeplinirea obligațiilor minime de serviciu public;– materialul rulant existent în România nu are nivelul de calitate cerut de publicul călător, iar tehnologiile de fabricație ce au fost utilizate sunt depășite, nefiind posibil a se asigura îndeplinirea standardelor de calitate prevăzute în contractele de servicii publice.
Prezentul proiect-pilot va rezolva problema specifică secțiilor de cale ferată neelectrificate identificate în studiile anterior menționate, și anume:– Magistrala 300 - București Gara de Nord-Chitila;– Linia 700 T1 - Ramificație Aeroport T1-Aeroport Henri Coandă T1;– Magistrala 700 - București Nord-Ramificație Aeroport T1;– Magistrala 101 - București Nord-Titu-Pitești-Craiova;– Linia 104 - Titu-Târgoviște;– Linia 106 - Pitești-Curtea de Argeș.
Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“, în baza Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen a fost avizată favorabil de Consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu Avizul nr. 54/63 din data de 29.04.2022.
Achiziționarea de material rulant nou pentru transportul feroviar public de călători va avea un impact semnificativ asupra nivelului calității serviciilor oferite, siguranței călătorilor și îmbunătățirii condițiilor de mediu, precum și asupra costurilor și a beneficiilor economice ale transportului feroviar de călători.
Investiția în cele 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen poate fi considerată ca un proiect inovativ, în condițiile în care tehnologia tracțiunii electrice pe bază de pile de combustie este în faza de dezvoltare la nivel european și mondial.
Principalele elemente care justifică achiziția de material rulant nou destinat transportului feroviar public de călători, conform Studiului de fezabilitate nr. 22/179 din 26.04.2022 pentru realizarea unui proiect-pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, sunt următoarele:– în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziții publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători;– operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziționat și nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător;– operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piața de transport feroviar din România, au achiziționat numai material rulant secondhand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punctul de vedere al cerințelor europene de calitate și siguranță;– respectarea prevederilor regulamentelor europene (Regulamentului nr. 1.315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport) și adaptarea strategiei naționale în domeniul transporturilor după Strategia europeană 2020 ce se axează pe necesitatea evoluției transportului electric cu emisii scăzute, reducând emisiile, contribuind la durabilitatea mediului, la atenuarea schimbărilor climatice, ce diminuează dependența Europei de petrolul importat, prin reducerea emisiilor din transporturi cu 60% până în 2050, comparativ cu 1990, care trebuie atins, printre altele, prin transferul pasagerilor interurbani pe distanțe medii și al transportului de marfă de la transportul rutier la cel feroviar sau pe apă.
Principalele beneficii economice care sunt avute în vedere după achiziția de materialului rulant sunt următoarele:– economii de timp de călătorie pentru publicul călător;– reducerea costurilor de operare ale vehiculului și economii pentru publicul călător datorită transferului modal;– reducerea costurilor de întreținere și economii pentru operatorii de transport feroviar de călători;– reducerea numărului de accidente rutiere rezultate în urma transportului de persoane;– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
ai proiectului de investiții „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen“
Titular: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Beneficiar: Autoritatea pentru Reformă Feroviară
Amplasament: bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, București
Indicatori tehnico-economici
|
Valoarea totală a proiectului de investiții, inclusiv TVA (în prețuri valabile în data de 8.03.2022; 1 euro = 4,9492 lei) |
mii lei | 862.230 |
| Eșalonarea investiției, inclusiv TVA |
|
|
| - Anul I | mii lei | 130.000 |
| - Anul II | mii lei | 360.000 |
| - Anul III | mii lei | 200.000 |
| - Anul IV | mii lei | 172.230 |
| - Capacități: |
|
|
| Automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen | buc. | 12 |
| - Durata de realizare a proiectului de investiții | luni | 40 |
Finanțarea investiției
Finanțarea proiectului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile [Planul național de redresare și reziliență (PNRR) - „Componenta 4 - Transport durabil“] și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
----