HOTĂRÂRE nr. 611 din 27 mai 2021 privind aprobarea stemei comunei Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC(1) Se aprobă stema comunei Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea, prevăzută în anexa nr. 1.(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei comunei Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea, sunt prevăzute în anexa nr. 2.(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila Zoltán
București, 27 mai 2021.
Nr. 611.

Anexa nr. 1*)*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

STEMA
comunei Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea

Anexa nr. 2

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea
Descrierea stemei
Stema comunei Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
În șef roșu, 3 besanți de aur.
În partea centrală, în câmp albastru, un deal de argint, surmontat de un buchet de două spice de grâu și o floareasoarelui, flancat la dreapta de o rândunică și la stânga de un lăstun, totul de aur.
Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Semnificațiile elementelor însumate
Besanții fac trimitere la tezaurul de la Uzum Baiir, cel mai mare tezaur monetar din Europa ce a fost descoperit pe colina Uzum Baiir, de lângă localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea.
Tezaurul este compus din 23.440 de monede de argint (dirhemi sau asprii), emisiuni ale hanilor Hoardei de aur din secolul al XIII-lea, 103 lingouri de argint, 5 bijuterii, 6 vase (3 de aramă și 3 ceramice) și 195 de monede de aur bizantine (hyperperi), emisiuni din perioada 1254-1327.
Numărul besanților indică numărul satelor componente ale comunei.
Buchetul cu floareasoarelui și spicele de grâu reprezintă ocupația specifică zonei, agricultura.
Rândunica și lăstunul fac referire la denumirea satelor aparținătoare comunei (satele Rândunica și Lăstuni).
Dealul semnifică Rezervația naturală Deniz Tepe de pe teritoriul comunei, comună caracterizată prin dealul Deniztepe (258 m).
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
-----