DECIZIA nr. 182 din 16 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii", în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi aleart. 169^2 din aceeaşi lege

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi	- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 169^2 din aceeași lege, excepție ridicată de Aurel Pușcaș în Dosarul nr. 2.537/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.034D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.035D/2019, nr. 1.036D/2019, nr. 1.182D/2019, nr. 1.183D/2019, nr. 1.185D/2019, nr. 1.268D/2019, nr. 1.392D/2019, nr. 1.395D/2019, nr. 1.396D/2019, nr. 1.428D/2019, nr. 1.429D/2019, nr. 1.430D/2019, nr. 1.432D/2019 și nr. 1.433D/2019, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Nicolae Danciu și de Gheorghe Neguț în dosarele nr. 3.033/97/2018 și nr. 2.550/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, de Puiu Dumitru Horea, Marcela Maria Sereș, Marian Streinu, Carol Fulop, Maria Cordelia Mingyart, Petru Nemeș, Florea Manea, Ilie Roșca, Octavian Necșoiu, Emil Onea și de Marcel Valentin Topor în dosarele nr. 1.142/97/2018, nr. 890/97/2018, nr. 706/97/2018, nr. 549/97/2018, nr. 691/97/2018, nr. 783/97/2018, nr. 1.249/97/2018, nr. 473/97/2018, nr. 2.041/97/2018, nr. 893/97/2018 și nr. 707/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, precum și de Viorel Morar în Dosarul nr. 1.607/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.035D/2019, nr. 1.036D/2019, nr. 1.182D/2019, nr. 1.183D/2019, nr. 1.185D/2019, nr. 1.268D/2019, nr. 1.392D/2019, nr. 1.395D/2019, nr. 1.396D/2019, nr. 1.428D/2019, nr. 1.429D/2019, nr. 1.430D/2019, nr. 1.432D/2019 și nr. 1.433D/2019 la Dosarul nr. 1.034D/2019, care este primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin încheierile din data de 3 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.537/97/2018, nr. 3.033/97/2018 și nr. 2.550/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Aurel Pușcas, Nicolae Danciu și Gheorghe Neguț în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.8. Prin încheierile din 18 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.142/97/2018, nr. 890/97/2018 și nr. 706/97/2018, prin Încheierea din 25 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 549/97/2018, și, respectiv, prin încheierile din 7 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 691/97/2018, nr. 783/97/2018, nr. 1.249/97/2018, nr. 473/97/2018, nr. 2.041/97/2018, nr. 893/97/2018 și nr. 707/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Puiu Dumitru Horea, Marcela Maria Sereș, Marian Streinu, Carol Fulop, Maria Cordelia Mingyart, Petru Nemeș, Florea Manea, Ilie Roșca, Octavian Necșoiu, Emil Onea și de Marcel Valentin Topor în litigii având ca obiect recalcularea pensiei.9. Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.607/95/2018, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Morar într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că interpretarea dată art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este neconstituțională și în continuare neclară, motiv pentru care textul de lege este înțeles și aplicat în mod neunitar. Problema centrală pe care o ridică această interpretare a instanței supreme constă în aceea că, la recalcularea pensiilor destinatarilor acestor norme, nu se mai ia în calcul stagiul complet de cotizare de 20 de ani, avut în plată anterior, ci se are în vedere stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare, prevăzut la data recalculării pensiei de Legea nr. 263/2010, cu ignorarea deci a situațiilor anterior și legal constituite cu privire la modalitatea de calcul al drepturilor la pensie și cu consecința evidentă a lipsei beneficiului creșterii efective a pensiei. 11. Se susține, așadar, că această interpretare obligatorie, care ignoră principiul tempus regit actum, dar și situația pensiilor stabilite conform Legii nr. 19/2000, nu stabilește cu exactitate dacă la recalcularea pensiei în temeiul Legii nr. 263/2010 se ține seama, în cazul unei pensii stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977, de stagiul complet de cotizare cu sau fără creșterile prevăzute de actele normative ulterioare acestei legi, respectiv de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și de art. 169 din Legea nr. 263/2010. În aceste condiții, prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală sunt neclare și imprecise, iar legea nu poate fi respectată, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul protejării principiului securității juridice. 12. Aceleași dispoziții, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, încalcă și art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece conduc la aplicarea lor diferențiată aceleiași categorii de pensionari, și anume cea prevăzută la art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale. Pentru această categorie de pensionari, art. 169^1 alin. (1) lit. a) și b) stabilesc beneficiul creșterii punctajelor anuale cu 50% (grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale), respectiv cu 25% (grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite). Însă, în procesul recalculării pensiei în temeiul Legii nr. 263/2010, art. 169^1 alin. (3) se aplică diferențiat, în sensul că unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani [stabilit conform Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 și principiului tempus regit actum], în timp ce altora li se aplică stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare (stabilit conform Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de instanța supremă). 13. Lipsa de claritate și predictibilitate a art. 169^1 alin. (3) teza finală determină, totodată, îngrădirea accesului la justiție, garantat de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, destinatarii acestuia fiind lipsiți de beneficiul securității juridice pe care o lege precisă și previzibilă îl presupune. Cu referire la asigurarea în speță a dreptului la un proces echitabil, se arată că sunt necesare două elemente ale legilor, respectiv acordarea punctajului suplimentar, aprobat de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, și păstrarea dreptului câștigat, adică a stagiului complet de cotizare de 20 de ani, avut la data de 31 decembrie 2018, potrivit art. 77, art. 43 și art. 20 lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum și Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. 14. Viciile de calitate legislativă a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 afectează și dreptul de proprietate garantat de art. 44 din Constituție. Stagiul complet de cotizare de 20 de ani reprezintă un element substanțial în calculul punctajului mediu anual și determină în mod direct un anumit cuantum al pensiei pentru limită de vârstă. Or, retragerea stagiului complet de cotizare de 20 de ani din formula de recalculare a pensiei și înlocuirea acestuia cu unul de 30 de ani, în urma Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018 pronunțată de instanța supremă, echivalează cu încălcarea dreptului la garanția pensiei, astfel cum a fost stabilită prin lege la momentul determinării sale. Mai mult decât atât, echivalează cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără nicio despăgubire.15. De asemenea, se susține că este încălcat și dreptul prevăzut de art. 129 din Constituție, deoarece părțile nu pot exercita o cale de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii judecătorești, fiind astfel „închis“ dreptul la un recurs efectiv, garantat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.16. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, se susține că acestea contravin, din aceleași motive, acelorași norme constituționale invocate și în sensul neconstituționalității art. 169^1 alin. (3), cu precizarea că, suplimentar, încalcă și art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție. 17. Astfel, se susține că prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de predictibilitate, claritate și precizie, deoarece, fiind adoptate în aplicarea art. 169^1 din aceeași lege, nu conțin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000. Totodată, nu se poate înțelege rațiunea acestei reglementări distincte, în condițiile în care art. 116 din aceeași lege conține norme precise. Mai mult, art. 169^2 se adresează exclusiv destinatarilor normei cuprinse la art. 169^1, fără însă să-l modifice sau să-l abroge, iar beneficiul recalculării pe care acest text îl reglementează s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Totodată, nu se înțelege ce se întâmplă cu ceilalți pensionari, cărora nu li s-a aplicat, în prealabil, art. 169^1, dispozițiile art. 169^2 având un evident caracter contradictoriu față de cele ale art. 169^1. 18. La fel ca în cazul art. 169^1 alin. (3), nici din cuprinsul art. 169^2 nu se înțelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii“, în sensul că nu se poate determina cu precizie care stagii complete de cotizare sunt avute, practic, în vedere, prin raportare la Legea nr. 19/2000 sau prin raportare la care dintre formele modificate succesiv ale Legii nr. 263/2010. Totodată, aceleași dispoziții „lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil, fără a se putea cunoaște dacă acesta este cel al stabilirii drepturilor de pensie sau cel al recalculării pensiilor. În plus, sunt ignorate total condițiile deosebite de muncă și grupa a II-a de muncă, la care fac referire art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. 19. Cât privește, în particular, încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, se susține că art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 contravine principiului neretroactivității legii civile, deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data dispusă de acesta, și limitează aplicabilitatea aceluiași text la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50%, respectiv cu 25%, după caz. 20. În sfârșit, art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 contravine art. 78 din Constituție în ceea ce privește data intrării în vigoare a art. 169^1 din aceeași lege, textul criticat menținând două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.21. Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, exprimându-și opinia în dosarele nr. 1.034D/2019, nr. 1.035D/2019 și nr. 1.036D/2019, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 22. Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 1.268D/2019, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 23. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, exprimându-și opinia în dosarele nr. 1.183D/2019, nr. 1.392D/2019, nr. 1.395D/2019, nr. 1.396D/2019, nr. 1.428D/2019, nr. 1.429D/2019, nr. 1.430D/2019, nr. 1.432D/2019 și nr. 1.433D/2019, consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a răspuns în mod explicit tuturor problematicilor ridicate prin criticile de neconstituționalitate formulate în aceste cauze.24. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.25. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.27. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.28. Dispozițiile art. 169^1 au fost introduse prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Prevederile art. 169^1 alin. (3), criticate în cauză, au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“29. Cu privire la prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, din criticile autorilor excepțiilor Curtea reține că acestea vizează, în particular, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, potrivit căreia această sintagmă se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.30. Dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, și au următorul conținut: (1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2) În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. (3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. (4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.31. Prevederile constituționale invocate în motivarea excepțiilor sunt cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, invocate sub aspectul principiului securității juridice și al cerințelor de calitate a legii, ale art. 15 alin. (2) care consacră neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privată, ale art. 78 - Intrarea în vigoare a legii, ale art. 129 - Folosirea căilor de atac și ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului comunitar cu caracter obligatoriu față de legile interne. De asemenea, este invocat și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un recurs efectiv.32. Examinând criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorii excepției privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, motivat de lipsa de claritate și previzibilitate a textului atacat. În acest sens, este invocată practica neunitară a instanțelor de judecată și se susține că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a decis că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“ nu lămurește care sunt stagiile de cotizare ce vor fi avute în vedere la recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.33. Față de această critică, Curtea reține că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, au fost examinate critici similare de neconstituționalitate aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 pronunțată de instanța supremă clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de aceștia, și anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.34. Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea a constatat, prin aceeași decizie, că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile acestora apar ca fiind lipsite de susținere.35. Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție.36. Cu referire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că autorii excepției invocă, în esență, o atingere adusă dreptului la pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. Se susține, în acest sens, că prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis au dobândit un drept de proprietate constând într-o anumită pensie pentru limită de vârstă. În ceea ce privește dreptul la un anumit cuantum al pensiei, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. (...) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În raport cu aceste considerente de principiu, Curtea a observat, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se mențin punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.37. Având în vedere aceste argumente, Curtea reține ca fiind neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii civile, și la art. 78 din aceasta, privind intrarea în vigoare a legii, de vreme ce nu se poate reține că prin aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.38. Cât privește critica de neconstituționalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și în raport cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea, prin aceeași decizie, a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.39. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că obiectul acțiunilor în care au fost ridicate aceste excepții a privit obligarea caselor județene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul art. 169^1 din aceeași lege, în condițiile în care (în majoritatea cauzelor în care au fost formulate aceste acțiuni) casele județene de pensii nu emiseseră deciziile de recalculare a pensiilor în termenul de 24 de luni prevăzut de art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, calculat de la data de 1 ianuarie 2016. Întrucât la data formulării excepțiilor de neconstituționalitate dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 erau deja în vigoare și având în vedere că aspectele criticate de autorii excepțiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, și la neîndeplinirea obligației caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea reține că este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.40. Examinând pe fond criticile aduse dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea observă că acestea se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege.41. Cu privire la primul aspect de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ.42. Mai mult, cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, așa cum s-a reținut și anterior, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.43. Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introduse prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, al cărui sens trebuie interpretat, în continuare, că se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege.44. În același sens s-a pronunțat recent Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, aceasta nefiind încă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii. 45. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurel Pușcaș, Nicolae Danciu și de Gheorghe Neguț în dosarele nr. 2.537/97/2018, nr. 3.033/97/2018 și nr. 2.550/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, de Puiu Dumitru Horea, Marcela Maria Sereș, Marian Streinu, Carol Fulop, Maria Cordelia Mingyart, Petru Nemeș, Florea Manea, Ilie Roșca, Octavian Necșoiu, Emil Onea și de Marcel Valentin Topor în dosarele nr. 1.142/97/2018, nr. 890/97/2018, nr. 706/97/2018, nr. 549/97/2018, nr. 691/97/2018, nr. 783/97/2018, nr. 1.249/97/2018, nr. 473/97/2018, nr. 2.041/97/2018, nr. 893/97/2018 și nr. 707/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, precum și de Viorel Morar în Dosarul nr. 1.607/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 169^2 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă, Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi
----