DECIZIA nr. 10 din 14 ianuarie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Simina Popescu-Marin	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ionel Crăciun în Dosarul nr. 78/91/2019/a1 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.966D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că prevederile de lege criticate atribuie prefectului rolul de a lua act de încetarea mandatului de consilier local, printr-un act administrativ cu caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi. De asemenea, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 684 din 2 noiembrie 2017.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Decizia civilă nr. 494 din 15 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 78/91/2019/a1, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Ionel Crăciun într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ (ordin de încetare a mandatului de consilier local).5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 sunt neconstituționale, deoarece acest text reglementează competența prefectului de a constata încetarea de drept a mandatului, la sesizarea partidului politic al cărui consilier a fost exclus, deși art. 9 alin. (3) și (4) din Legea nr. 393/2004 reglementează pentru aceeași ipoteză competența consiliului local/județean de a constata încetarea de drept a mandatului de consilier. Reglementarea prin două texte de lege contradictorii a aceleiași situații juridice creează incertitudine și neclaritate în aplicarea legii, fiind vorba de un text [art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004] care nu îndeplinește cerințele esențiale constituționale pe care trebuie să le îndeplinească orice lege, de a fi clară, precisă și predictibilă, conform art. 1 alin. (5) din Constituție.6. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 393/2004 a fost abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, întrucât în cauza dedusă judecății instanței judecătorești produc efecte juridice prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reține ca obiect al excepției aceste prevederi de lege, având următorul cuprins: „În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul județean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia și declară vacant locul consilierului local sau județean.“11. În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, autorul acesteia argumentează pretinsa contrarietate dintre dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 și prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală prin evidențierea unui posibil conflict între dispozițiile art. 12 alin. (3) și ale art. 9 alin. (3) și (4) din Legea nr. 393/2004, cu privire la autoritatea administrației publice care are competența de a constata încetarea mandatului consilierului local/județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situația pierderii calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales. Or, asemenea aspecte nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci se circumscriu unor probleme de interpretare a legii.13. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003), este atribuția instanțelor de judecată să interpreteze și să determine dispozițiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită, iar în acord cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului său contrar Constituției.14. Curtea observă că problema interpretării prevederilor art. 9 alin. (3) și (4) și ale art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, pentru a stabili dacă există o competență exclusivă a instituției prefectului pentru constatarea încetării mandatului consilierului local/județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situația pierderii calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales, în condițiile dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, sau dacă, dimpotrivă, există o competență alternativă a prefectului și a consiliului local/județean, în condițiile reglementate de art. 9 alin. (3) și (4) din același act normativ, a fost examinată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu prilejul pronunțării unei hotărâri prealabile prin care s-a dat o rezolvare de principiu cu privire la această chestiune de drept. Astfel, prin Decizia nr. 45 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 17 iulie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: „Dispozițiile art. 9 alin. (3) și (4) și art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că în situația pierderii de către consilierul local sau județean a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competența exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.“15. Prin urmare, întrucât în realitate, criticile aduse dispozițiilor legale ce formează obiectul excepției vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea legii, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă, ca atare.16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ionel Crăciun în Dosarul nr. 78/91/2019/a1 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
-----