PLAN DE MANAGEMENT din 18 februarie 2021 al sitului NATURA 2000 ROSCI0004 BĂGĂU

Notă: Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 18 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 225 din 5 martie 2021.

PLANUL DE MANAGEMENT
AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0004 BĂGĂU
CUPRINS1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management1.2. Procesul de elaborare a Planului de management1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management1.3.3. Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie2.2. Hidrografie2.3. Pedologie2.4. Climă2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele3.2. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1. Habitate Natura 20003.2.2. Habitate după clasificarea națională3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1. Plante superioare3.3.2. Nevertebrate3.3.3. Herpetofaună3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată3.4.1. Plante superioare3.4.2. Nevertebrate3.4.3. Herpetofaună4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale4.1.2. Factori interesați4.2. Utilizarea terenului4.3. Situația juridică a terenurilor4.4. Administratori, gestionari și utilizatori4.5. Infrastructură și construcții4.6. Patrimoniu cultural4.7. Obiective turistice5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale Protejate5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei6.1.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Lucanus cervus6.1.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Odontopodisma rubripes6.1.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Bombina variegata6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei6.1.3.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Lucanus cervus6.1.3.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Odontopodisma rubripes6.1.3.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bombina variegate6.1.4. Evaluarea globală a speciei6.1.4.1. Evaluarea globală a speciei Lucanus cervus6.1.4.2. Evaluarea globală a speciei Odontopodisma rubripes6.1.4.3. Evaluarea globală a speciei Bombina variegata6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat6.2.1.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat6.2.1.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat6.2.1.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat6.2.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat6.2.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat6.2.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor6.2.3.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor6.2.3.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor6.2.3.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor.6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat6.2.4.1. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y06.2.4.2. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 71406.2.4.3. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 62C0*6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl6.3.1. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl6.3.2. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost declarat situl7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management7.2. Obiectivele generale, măsuri generale, măsuri specifice - activități7.2.1. Obiective generale7.2.2. Obiective specifice7.2.3. Activități8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planificarea temporală a activităților8.2. Estimarea resurselor9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice9.2. Urmărirea activităților planificate9.3. Indicarea activității realizate10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE11. ANEXE
Anexa nr. 1 - Regulamentul ariei naturale protejate
Anexa nr. 2 - Harta localizării ariei naturale protejate
Anexa nr. 3 - Harta limitelor ariei naturale protejate
Anexa nr. 4 - Harta geologică
Anexa nr. 5 - Hartă hidrografică
Anexa nr. 6 - Hartă solurilor
Anexa nr. 7 - Harta ecosistemelor
Anexa nr. 8 - Harta distribuției tipurilor de habitate
Anexa nr. 9 - Harta distribuției speciilor
Anexa nr. 10 - Harta unităților administrativ teritoriale
Anexa nr. 11 - Harta utilizării terenului
Anexa nr. 12 - Harta juridică a terenului
Anexa nr. 13 - Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere
Anexa nr. 14 - Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate
Anexa nr. 15 - Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate
Anexa nr. 16 - Harta distribuției impacturilor asupra speciilor
Anexa nr. 17 - Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor
Anexa nr. 18 - Harta temperaturilor - medii multianuale
Anexa nr. 19 - Harta precipitațiilor - medii multianuale
Anexa nr. 20 - Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
Anexa nr. 21 - Harta privind perimetrul construit al localităților
Anexa nr. 22 - Harta construcțiilor
Anexa nr. 23 - Fotografii1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Planul de management este documentul oficial de prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele pentru realizarea acestor obiective.
Planul de management integrează interesele pentru conservarea biodiversității, cu cele pentru dezvoltare socio - economică prin utilizarea durabilă a resurselor naturale, cu respectarea trăsăturilor și activităților tradiționale, culturale și spirituale ale comunităților locale. El urmărește menținerea stării de conservare favorabilă și, după caz, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău.
La elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Pentru inventarierea și cartarea speciilor și habitatelor de interes comunitar s-au utilizat metodologii adecvate, bazate atât pe datele existente din bibliografie, cât și pe observațiile și evaluările de pe teren. Obiectivul acestei activități a fost de inventariere detaliată a speciilor și habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 R0SCI0000 Băgău, în vederea fundamentării Planului de management și elaborării măsurilor de conservare. În procesul de parcurgere a procedurii de evaluare de mediu, conform legislației în vigoare, au fost consultați toți factorii interesați.
Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management
Tabelul nr. 1

Nr.	Tip act	Nr. act	An act	Denumire	Descriere
1.	OM	304	2018	Ordinul ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate	Actul normativ de reglementare a modului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate
2.	OM	1964		Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară	Actul normativ de instituire a siturilor de importanță comunitară
3.	OM	1882	2020	Ordinul ministrului mediului nr. 1882/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate	Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate
3.	OM	3836	2017	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/ 2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial	Actul normativ de reglementare a tarifelor ce pot fi percepute de responsabilii cu managementul ariilor naturale protejate
4.	OM	19	2010	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.	Actul normativ de reglementare a procedurii de evaluare adecvată
5.	OM	979	2009	Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național	Actul normativ de reglementare a speciilor invazive
6.	Lege	46	2008	Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare	Actul normativ de reglementare a sectorului silvic
7.	OUG	57	2007	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare	Actul normativ de reglementare a regimului ariilor naturale protejate
8.	Lege	407	2006	Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare	Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic
9.	OUG	195	2005	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare	Actul normativ care reglementează protecția mediului
10.	HG	1076	2004	Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare	Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu
	Lege	5	2000	Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, cu modificările și completările ulterioare	Actul normativ de instituire a regimului de zone protejate
11.	Lege	350	2001	Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare	Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul
12.	Lege	107	1996	Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare	Actul normativ care reglementează managementul apelor

Măsurile de conservare cuprinse în Planul de management sunt centralizate în tabelul nr. 2. Prezența în sit a speciilor Liparis loeselii și Carabus hampei nu a fost confirmată, în urma studiilor în teren realizate de experții botaniști și entomologi.
Centralizarea măsurilor adresate elementelor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea
Tabelul nr. 2

Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ	Starea de conservare F/NI/NR	Presiune - P / Amenințare – A cod	Măsurile active de conservare propuse
ROSCI0004 Băgău
Specii
Lucanus cervus	Favorabilă - F	B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare - P; B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală - A;	A14 Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținînd genului Quercus sp; A22 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus; A31 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus; A52 - Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate
Bombina variegata	Favorabilă - F	A04.02.01 pășunatul neintensiv al vacilor - P; A04.02.02 pășunatul neintensiv al oilor – P B02 gestionarea și utilizarea pădurii și plantației - P; K01.03 secare - P; K01.03 secare - A;	A8 Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata; A9 Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata; A10 Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit; A11 Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit; A21 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata; A30 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata; A52 - Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate MR2 - Interzicerea poluării apelor din zonele umede. MR3 - Interzicerea recoltării- omorârii indivizilor vii de Bombina variegata
Odontopodisma rubripes	Nefavorabilă - Inadecvată - NI	A10.01 îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor - P; G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber - A;	A12 Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes; A13 Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes; A23 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes; A32 - Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes; A41 - Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată A44 - Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată A52 - Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate MR 4 - Interzicerea recoltării- omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes
Carabus hampei	-	-	A33 Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii
Liparis loeselii	-	-	A33 Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii
Habitate
91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen	Favorabilă - F	D02.01 linii electrice și de telefonie - P; I01 specii invazive non-native - alogene - P; K04.01 competiția - P; H04.03 alte forme de poluare a aerului - A; K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - A;	A1 Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee; A15 Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău A18 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0; A27 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0; A44 - Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată
7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat	Necunoscută	J02.05.03 modificarea apelor stătătoare - P; K02.02 acumularea de material organic - P; K04.01 competiția - P; M01.02 secete și precipitații reduse - P; M01.01 schimbarea temperaturii - P; M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - P; M02.03 declinul sau dispariția speciilor - P; K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat - P; K02.03 eutrofizare - natural - A; K01.02 colmatare - A; K01.03 secare - A; K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - A;	A2 Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile; A3 Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140; A4 Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140; A15 Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău A19 Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140; A28 Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140; MR1 - Este interzisă recoltarea oricăror specii de plante localizate în rezervația natural 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice MR2 – Interzicerea poluării apelor din zonele umede. MR5 - Este interzisă exploatarea turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău MR6 - Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău s-a realizat în cadrul proiectului: "Elaborarea a 3 planuri de management pentru situri Natura 2000 din județul Alba" cu codul SMIS 102369, implementat de Asociația Biounivers în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Alba, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Planul de management a fost elaborat de către o echipă formată din 9 specialiști ai Asociației Biounivers, respectiv: Oprica Nicolae - expert botanist, Paul Emil - expert botanist, Nagy Kinga - expert botanist, dr. Frink Jozsef Pal - expert botanist, dr. Maloș Cristian-Valeriu - expert GIS, dr. David Alin - expert herpetolog, dr. Stermin Alexandru - Nicolae - expert herpetolog, dr. Tăușan Ioan - expert entomolog și dr. Torok Sergiu - Cornel - expert herpetolog.
În perioada 1 noiembrie 2017 - 30 octombrie 2018, experții au elaborat următoarele studii de specialitate, care au stat la baza întocmirii planului de management:
● Studiu privind inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru habitatele și flora din situl de importanță comunitară R0SCI0004 Băgău;
● Studiul herpetofaunei din situl de importanță comunitară; R0SCI0004 Băgău;
● Studiul entomofaunei din situl de importanță comunitară R0SCI0004 Băgău;
● Studiu de evaluare a activităților cu potențial impact antropic ce afectează speciile și habitatele de importanță comunitară pentru situl de importanță comunitară ROSCI0004 Băgău;
În perioada 1 noiembrie 2018 - 30 aprilie 2019 a fost elaborat Planul de management, pe baza studiilor realizate de experți și a observațiilor pertinente, preluate în urma consultării factorilor interesați.
Consultarea factorilor interesați s-a asigurat prin:
● organizarea a trei întâlniri cu comunitățile locale și alte categorii de factori interesați, desfășurate în localitatea Lopadea Nouă, județul Alba;
● solicitarea de date, comentarii/sugestii de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii, în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de management;
Propunerile factorilor interesați au fost analizate, iar cele pertinente care au respectat prevederile legale au fost incluse în Planul de management.
Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău a fost transmis pentru avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Alba. Memoriul de evaluare adecvată pentru Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău, elaborat conform Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, a fost întocmit de Geographica Transilvania S.R.L..
Urmare a consultărilor desfășurate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Alba, în ședința Comitetului Special Constituit, s-a decis că Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău nu se supune evaluării de mediu.
Accesul liber al publicului la informații, pe parcursul procedurii de evaluare de mediu s-a făcut astfel:
● Anunțurile publicate de Asociația Biounivers în ziarul Unirea, în data de 20.05.2019 și 23.05.2019;
● Documentația de susținere a solicitării avizului a fost accesibilă pentru consultare de către public, pe toată durata derulării procedurii de reglementare, la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Alba;
● Anunțul public privind luarea deciziei etapei de încadrare a fost publicat în ziarul Unirea în data de 29.06.2020 și pe pagina de internet a Agenției pentru Protecția Mediului Alba.
Urmare a parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, s-a emis decizia de încadrare nr. 5777/ 12.07.2019 pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău, elaborat de Asociația Biounivers.
După avizarea planului de management de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și alte autorități centrale, acesta va fi transmis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vederea aprobării prin ordin de ministru.1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
Situl ROSCI0004 Băgău, cu o suprafață de 3168 ha, a fost declarat de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl de importanță comunitară ROSCI0004 Băgău include rezervația naturală Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală cu codul 2.29., care a fost declarată arie naturală protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, Secțiunea a III-a - arii protejate, cu modificările și completările ulterioare.
Situl se află în Podișul Transilvaniei, în etajul de vegetație al cvercineelor. Acesta are o importanță deosebită pentru conservarea pădurilor de gorun și carpen dar și a unor specii de amfibieni, insecte și plante de interes conservativ.
Situl are în componență păduri de foioase și de amestec. Pădurile de mesteacăn alb european și cele de gorun, carpen și păducel sunt specifice acestui areal. Habitatele de mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante - nefixate de substrat, constituie o raritate. Acestea oferă condiții pentru dezvoltare unei vegetații de mlaștină. În stratul arborilor mai găsim jugastru, păr pădureț și sorb, iar în stratul arbuștilor întâlnim măceș, lemn câinesc și salbă râioasă. Livezile, pășunile și culturile sunt și ele prezente în sit, dar într-un procent mic.
Habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: 7140 - Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante - nefixate de substrat, 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen. Speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: 3 specii de insecte, respectiv Lucanus cervus, Odontopodisma rubripes, Carabus hampei, o specie de amfibieni, respectiv Bombina variegata și o specie de orhidee, respectiv Liparis loeselii.
Rezervația naturală de interes național 2.29. Tăul fără fund de la Băgău conservă plante higrofile, faună acvatică și un peisaj deosebit de pitoresc specific zonei de dealuri. Din punct de vedere științific prezintă importanță îndeosebi datorită vegetației de mlaștină, care constituie o raritate în Podișul Transilvaniei, aici putând fi întâlnită și planta carnivoră roua cerului - Drosera rotundifolia și și mesteacănul pufos - Betula pubescens. Cuveta lacustră este rezultatul unor procese străvechi de alunecare.
Suprapunerea ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău cu alte arii naturale protejate
Tabelul nr. 3

Nr. crt.	Arie naturală protejată cu care se suprapune					Tip suprapunere	Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință (ha)	Procentul din aria naturală protejată de referință (%)
	Cod	Denumire	Tip	Categorie	Denumire responsabil
1.	2.29.	Tăul fără fund de la Băgău	U - zonă umedă	IV – rezervație naturală	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	T - totală	7,4	0,23

1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management
Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău are o suprafață de 3168 ha și este localizat în România, Regiunea Centru, județul Alba, pe raza unităților administrativ - teritoriale Aiud, Hopârta, Lopadea Nouă, Ocna Mureș. Din punct de vedere geografic Situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău se află în Podișul Transilvaniei, în apropiere de valea Mureșului. Lacul este situat pe o culme prelungă și relativ netedă, cu orientare generală V-NV - E-SE, care prezintă altitudini de 510 - 538 m la vest de lac și între 420 - 492 m - la est. Din această culme principală se desprind o serie de culmi secundare ce coboară nord și spre sud, separate de văi adânci și înguste. Versantul și culmile dinspre nord au o înclinare mai mare decât cele sudice, de aceea pe versantul nordic s-au dezvoltat mai multe organisme torențiale, pe când văile de pe versantul sudic au un profil mai lin.
Pe cale rutieră situl poate fi accesat din municipiul Aiud, de unde se merge spre est pe DJ 107E, asfaltat, care se desprinde din drumul național DN1, până în centrul satului Băgău, iar de acolo pe un drum de țară care urcă până la lac și coboară apoi în valea Pusta Băgăului până la lac. O altă variantă, mai dificilă, este să se urmeze DN1 până în localitatea Unirea, apoi DJ 107D până în localitatea Micloșaca. Pe cale feroviară cel mai apropiat punct de acces este municipiul Aiud.
Harta cu localizarea sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.
Localizarea ariei naturale protejate
Tabelul nr. 4

Codul si denumirea ariei naturale protejate	Suprafața (ha)	Regiunea biogeografică	Județul	Localități
				Localitate	Suprafața (ha)
R0SCI0004 Băgău	3168	continentală	Alba	Aiud	1098
				Ocna Mureș	1246
				Lopadea Nouă	705
				Hopârta	119
2.29. Tăul fără fund de la Băgău	7,4	continentală	Alba	Lopadea Nouă	7,4

1.3.3. Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management
Harta cu limitele sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău și ale rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management, limitele fiind în conformitate cu cele puse la dispoziție de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pe pagina oficială de internet, în format shapefile.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din nisipuri, argile marnoase și pietrișuri panoniene, care stau peste depozite de marne, marne nisipoase și nisipuri sarmațiene.
Relieful este deluros. R0SCI0004 Băgău este situat pe o culme prelungă și relativ netedă, cu orientare generală vest-nordvest - est-sudest, care prezintă altitudini între 510 m - 538 m la vest de lac și între 420 - 492m - la est. Din această culme principală se desprind o serie de culmi secundare ce coboară către nord și spre sud, separate de văi adânci și înguste. Versantul și culmile dinspre nord au o înclinare mai mare decât cele sudice, de aceea pe versantul nordic sau dezvoltat mai multe organisme torențiale, pe când văile de pe versantul sudic au un profil mai echilibrat. Terenul este afectat de procese de alunecare.
Harta geologică a sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.2.2. Hidrografie
Rețeaua hidrografică în situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este reprezentată de cele două pâraie afluente pe stânga ale Mureșului, Valea Râtului la sud și Valea Pusta Băgăului la nord. Aceste cursuri de apă au o serie de afluenți mici, precum Valea Băgăului, Pârâul Fundăturii și Poetu, care nu au apă decât în urma ploilor torențiale sau topirii bruște a zăpezilor.
Elementul cel mai caracteristic îl constituie lacul Tăul fără Fund, rezultat în urma unor vechi procese de alunecare, ceea ce îi conferă o deosebită importanță științifică.
Harta hidrografică a sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.2.3. Pedologie
Substratul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este constituit din nisipuri, argile marnoase și pietrișuri panoniene, care stau peste depozite de marne, marne nisipoase și nisipuri sarmațiene. Pe terenurile din împrejurimile lacului predomină soluri brune acide și brune luvice - podzolite, iar în imediata vecinătate a lacului apar pe mici suprafețe soluri turboase.
Harta solurilor din situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.2.4. Climă
Clima în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este blândă, ca urmare a efectului de foehn provocat de masele de aer care coboară din Munții Apuseni.
Teritoriul județului Alba se suprapune pe două sectoare climatice distincte, determinate de variațiile de altitudine: estul și centrul aparținând sectorului cu climă continental-moderată, specific zonei colinare, respectiv vestul și sudul specifice zonei climatice de munte, ținut climatic al munților mijlocii și pe o porțiune foarte restrânsă a munților înalți.
Ținutul colinar specific zonei este caracterizat de veri calde cu precipitații relativ reduse și ierni reci cu strat de zăpadă instabil. Sectorul montan este caracterizat de veri răcoroase cu precipitații bogate și ierni friguroase cu strat de zăpadă gros și stabil. Atât zona colinară cât și cea montană este caracterizată de diferențieri determinate de expoziția versanților. Versanții cu expunere estică sunt adăpostiți față de circulația predominantă, atrăgând formarea vânturilor ce determină încălzirea aerului și scăderea cantității de precipitații. Versanții nordici sunt expuși vânturilor din sector vestic, determinând răciri și creșteri substanțiale ale cantității de precipitații și a nebulozității.
Radiația solară globală înregistrează valori cuprinse între 120 kcal/cmp an în culoarul Mureșului și mai puțin de 110 kcal/cmp an în zona culmilor înalte.
După raionarea climatică din "Monografia Geografică", situl R0SCI0004 Băgău se încadrează în ținutul climatic al Podișului Târnavelor - I B p 1, caracterizat printr-un regim termic mai moderat decât în regiunea de câmpie cu înghețuri târzii și timpurii, frecvente inversiuni termice, cu precipitații între 500 - 800 mm. După Geografia R.S.R. din 1983, teritoriul se încadrează în clima temperată, iar regional în sectorul de climă temperat - moderată.
După criteriul de clasificare Koppen, teritoriul se încadrează în provincia climatică Df, subprovincia Dfbx, cu temperatura celei mai calde luni între 20 - 22° C și cu maximum de precipitații la începutul verii. Valorile indicilor de ariditate din cadrul acestei subprovincii sunt cuprinse între 26 și 30. Cea mai apropiată stație meteorologică este la Alba Iulia.
Principalii indicatori climatici au următoarele valori:– Temperatura medie anuală: 8 - 9° C– Temperatura medie a lunii ianuarie: -3° C– Temperatura medie a lunii iulie: 20° C– Durata sezonului de vegetație: 170 zile– Primul îngheț: 17 X– Ultimul îngheț: 12 IV– Luna cea mai ploioasă: iunie.
Precipitațiile sunt de aproximativ 699 mm / an, din care o proporție de 70% cad în timpul sezonului de vegetație. Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie de 75 - 78%, sensibil mai mică în luna iulie: 65 - 70%. Luna ianuarie este cea mai rece și luna iulie este cea mai caldă. Vara cad ploi torențiale, sub formă de averse, iar toamna și primăvara ploi de lungă durată.
Regimul eolian este caracterizat de o circulație a aerului la nivelul culmilor deluroase din direcția estică. Pe culmile mai înalte viteza medie a vântului este de 7 - 8 m/s, coborând până la 2-3 m/s în interiorul depresiunilor create de văile secundare ale rețelei hidrografice. Vânturile predominante sunt cele din sud - vest. Intensitatea maximă se produce pe o durată de 9 - 10 zile în decursul unui an. Sursa datelor prezentate mai sus o reprezintă stația meteorologică Alba Iulia, stație care nu este amplasată în cadrul sitului.
Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvența foarte mare a advecților de aer temperat-oceanic din vest și nord - vest, prin frecventele pătrunderi ale aerului temperat - continental din zona estică, care ajunge puternic transformat sub impactul aerului tropical- maritim din sud - vest și sud, prin advecții rare de aer arctic din nord și foarte rar a aerului tropical - continental din sud.2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
Elementul cel mai caracteristic îl constituie lacul din rezervația naturală de interes național 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, rezultat în urma unor procese de alunecare. Lacul are o formă alungită pe direcția est - vest, are o lungime de 395 m și o lățime medie de 91 m. În anii cu precipitații abundente lățimea poate ajunge la 150 m. Adâncimea medie a lacului este de 2,8 m, iar cea maximă atinge 5,7 m în partea centrală. În mlaștina cu caracter de tranziție spre un regim oligotrof stratul de turbă depășește grosimea de 3,5 m. Alimentarea lacului se face din izvoare de adâncime și din precipitații. Precipitațiile abundente produc eroziunea solului în arboretele care înconjoară lacul.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
În situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău sunt întâlnite trei tipuri de ecosisteme: păduri de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus; mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante respectiv pajiști ponto - sarmatice.
În aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău a fost identificat un habitat edificat de specii europene nemorale. Acest habitat este alcătuit din pădurile de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus.
Aceste păduri se dezvoltă pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali și pe podișurile din vestul Ucrainei. Sunt păduri extrazonale, adesea isolate, de cvercinee și carpen din arealul moesiac a lui Quercion freinetto, din zona de silvostepă est-panonică și vest- pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene din Quercion frainetto și, în est, de specii pontice euxinice.
Conform unor studii, s-a ajuns la concluzia că unele cărpinișuri au luat naștere în mod secundar din amestecurile de cuercinee cu carpen. În anumite condiții de mediu, semințișul de cuercinee se dezvoltă greu în concurență cu exemplarele tinere, abundente și viguroase de carpen, care lăstăresc puternic. Treptat cuercineele sunt eliminate din pădure, luând astfel naștere cărpinișurile.
În România acest habitat se întâlnește pe dealurile peri- și intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec de gorun, iar pe dealurile din vestul, nordul și central țării, în zona pădurilor de stejar, subzonele pădurilor de stejari mezofili.
Habitatul natural cel mai caracteristic al sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău îl constituie vegetația de mlaștină din lacul Tăul fără Fund de la Băgău, rezultat în urma unor vechi procese de alunecare, ceea ce îi conferă o deosebită importanță științifică.
Lacul în cadrul căruia se află habitatul, se află la o altitudine de 440 de m. Forma lui este eliptică, cu o lungime de aproximativ 250 de m în direcția sud-estică spre nord-vest și cu o lățime de 130 m. Suprafața lacului are 2,5 - 3 ha și grosimea turbei ajunge la 4 - 5 m în mijlocul acestuia. În anii ploioși nivelul apei crește și astfel lacul poate să ajungă la o suprafață de 5 - 6 ha. Lacul este împărțit în două regiuni: o parte eutrofă, cu luciu de apă și o parte oligotrofă cu turbărie. Alimentarea lacului se face din izvoare subterane și din precipitații.
În aria protejată R0SCI0004 Băgău, într-o zonă foarte sălbatică, puțin cunoscută de naturaliști, denumită "Pusta Băgăului", s-au identificat pajiști uscate stepice și silvo-stepice cu o diversitate ridicată de plante rare, endemite și elemente termofile de o importanță științifică deosebită. Aceste pajiști se găsesc pe versanții sud-vestici și vestici cu înclinare mare, peste 30 grade. Ele sunt dominate cu precădere de specii de colilie, cel puțin trei fiind identificate Stipa pulcherrima, Stipa tirsa și Stipa capillata. Pajiștile adăpostesc elemente termofile stepice precum ruscuța de primăvară - Adonis vernalis, capul șarpelui - Echium russicum, jaleșul transilvănean - Salvia transsylvanica, frăsinelul - Dictamnus albus.
Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de management.3.2. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1. Habitate Natura 2000
Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și al caracteristicilor pe care acestea le au în general și în mod special în cadrul ariei protejate, după cum urmează:A. Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat;B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.
Date generale ale tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 5

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	Tip de habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
3.	Denumire habitat	Păduri dacice de stejar și carpen
4.	Palaearctic Habitats	41.2C13 Dacian tatar maple oak-hornbeam forest
5.	Habitatele din România	R4128 Păduri geto-dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera
6.	Habitatele Natura 2000	Tip de habitat de importanță comunitară
7.	Asociații vegetale AV	Dentario bulbiferae - Quercetum petrae Resmeriță 1974, 1975
8.	Tipuri de pădure TP	5111 Gorunet normal cu floră de mull, 5113 Gorunet cu floră de mull
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din gorun - Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii, exclusiv sau cu puține exemplare de fag - Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, tei pucios - Tilia cordata în nord, toate speciile detei în restul teritoriului, cireș - Prunus avium, stejar pedunculat - Quercus robur, cer, gârniță - Quercus cerris, Quercus frainetto, plop tremurător - Populus tremula, ulmi - Ulmus glabra, Ulmus minor, paltini - Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, iar în etajul inferior jugastrul - Acer campestre, sorb de câmp - Sorbus torminalis, păr și măr pădureț - Pyrus pyraster, Malus sylvestris; are acoperire de 80-90% și înălțimi de 20-30 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaeus, Euonymus verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Rhamnus catharticus. Stratul ierburilor și subarbuștilor, bine dezvoltat, cu bogată floră de mull dominată de Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea. Importanța habitatului pentru economie este dată de producția mijlocie de masă lemnoasă, preponderent pentru lemn de foc.
10.	Specii caracteristice	Specia edificatoare este Quercus petraea. Alte specii importante: flora vernală este bogată în Corydalis cava, Corydalis solida, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Allium ursinum, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides, Ficaria verna, Dentaria bulbifera; în flora estivală, pe lângă speciile dominante găsim, Ajuga reptans, Ajuga genevensis, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Carex sylvatica, Convallaria majalis, Campanula rapunculoides, Dactylis polygama, Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, Lathyrus niger, Mercurialis perennis, Millium effusum, Paris quadrifolia, Sanicula europaea, Bromus benekeni.

Date generale ale tipului de habitat 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 6

Număr Curent	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	Tip de habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	7140
3.	Denumire habitat	Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat
4.	Palaearctic Habitats	54.552 Carpathian stringsedge swards 54.51 Slender-sedgeswards 54.52 Carex diandraquaking mires 54.512 Sphagnumslender-sedge swards
5.	Habitatele din România	R5404 Mlaștini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza și Swertiapunctata R5407 Mlaștini și turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex R5408 Mlaștini sud-est carpatice, oligotrofe cu Carex limosa R5412 Mlaștini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra
6.	Habitatele Natura 2000	Tip de habitat de importanță comunitară
7.	Asociații vegetale AV	Swertio perennis - Cari-cetum chordorrhizae Coldea 1986, 1990 Caricetum lasiocarpae Koch 1926 Caricetum diandrae Jon. 1932 em. Oberd. 1957 Syn. Carici- Menyanthetum caricetosum diandrae Rațiu 1972 Caricetum limosae Br.-Bl. 1921 Syn. Carici limosae - Sphagnetum Resmeriță 1973 Scirpo - Phragmitetum Koch 1926 Typhetum latifoliae Lang 1973 Sphagnetum magellanici Malcuit 1923, Kastner et Flosner 1933 Syn. Eriophoro vaginati - Sphagnetum I. Pop et al. 1968 Calamagrostio - Salicetum cinerea Soo et Zolyomi in Soo 1955 Syn. Thelipteridi - Salicetum cinereae Somsac 1963 Salici cinereae - Sphagnetum recurvi Zolyomi 1931, Soo 1954
8.	Tipuri de pădure TP	-
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Habitatul este format din comunități de plante oligotrofe și mezotrofe formate pe substrat de turbă mixt, mușchi de turbă și rogozuri sau pe turbă de rogoz. Este mult mai bogată și variată din punct de vedere al asociațiilor vegetale și a speciilor de plante decât habitatul 7110. Specii cheie pentru habitatul 7140: Sphagnum recurvum, Sphagnum warnstorfii, Valeriana simplicifolia, Pedicularis limnogena, Carex canescens, Carex echinata, Carex bigelowii ssp. dacica, Agrostis canina, Eriophorum scheuchzeri, Eriophorum angustifolium, Plantago gentianoides, Juncus castaneus, Juncus triglumis, Juncus filiformis, Luzula sudetica, Potentilla palustris, Menyanthes trifoliata, Pedicularis palustris, Stellaria palustris, Calliergon stramineum, Camptothecium nitens, Drepanocladus exanulatus, Campylium stellatum, Aulacomnium palustre, Sphagnum teres, Sphagnum subsecundum. În cazul acestui habitat aflat la o altitudine 440 de m, în Podișul Transilvaniei, speciile cheie vor fii altele, deoarece habitatul are alte condiții climatice.
10.	Specii caracteristice	Sphagnum magellanicum, Eriophorum vaginatum, Drosera rotundifolia, Salix cinerea, Thelypteris palustris, Juncus effusus, Agrostis stolonifera, Salix cinerea, Sphagnum recurvum, Typha latifolia, Gyceria maxima, Phragmites australis

Date generale ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto - sarmatice la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău
Tabelul nr. 7

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	Tip de habitat de importanță prioritară
2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
3.	Denumire habitat	Stepe ponto - sarmatice
4.	Palaearctic Habitats	34.9213 Western Pontic feathergrass steppes
5.	Habitatele din România	R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, Stipapulcherrima și Stipa joannis
6.	Habitatele Natura 2000	Tip de habitat de importanță comunitară
7.	Asociații vegetale AV	Stipetum lessingianae Soo 1927, 1947 Stipetum pulcherrimae Soo 1942 Stipetum capillatae Hueck 1931, Krausch 1981 Syn. Astragalo-Brometum stipetosum capillatae Borza 1959
8.	Tipuri de pădure TP	-
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Fitocenozele ocupă de obicei treimea superioară a pantelor expuse spre sud, sud-vest, sud-est, puternic înclinate. Solul variază de la cernoziom de pantă moderat erodat, până la brun deschis de pantă intens erodat. În cadrul fitocenozelor de Stipa participă numeroase plante de talie mare cum sunt: Stipa joannis, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica, Salvia austriaca, Salvia pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia. Acestea întocmesc etajul superior cu înălțimea de circa 100 cm. Etajul mijlociu este constituit de speciile cu talia de 40-50 cm, dintre care menționăm: Festuca rupicola, Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Danthonia alpina, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Stachys recta, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Astragalus austriacus, Trifolium pratense, Inula ensifolia. Speciile scunde sunt prezente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Teucrium chamaedrys, Alyssum desertorum, Alyssum alyssoides, Polygala major, Fragaria viridis, plante care formează etajul inferior al vegetației.
10.	Specii caracteristice	Stipa pulcherrima, Vinca herbacea, Echium russicum, Salvia austriaca, Salvia transsylvanica, Festuca valesiaca, Jurinea mollis, Inula ensifolia, Verbascum phoeniceum, Iris pumila, Anthericum ramosum, Veronica orchidea, Helianthemum canum, Euphorbis cyparissias, Teucrium chamaedrys, Adonis vernalis, Astragalus austriacus, Astragalus monspessulanus, Allium flavum, Stachys recta, Agrimonia eupatoria, Rosa gallica, Muscari comosum, Asperula cynanchica, Bupleurum falcatum, Onosmapseudarenaria.

Date specifice ale tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 8

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
2.	Statutul de prezență spațial	Larg răspândit
3.	Statutul de prezență management	Natural
4.	Suprafața tipului de habitat	1723 ha
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	Noiembrie 2017 - Octombrie 2018
6.	Distribuția tipului de habitat - descriere	Habitatul este localizat în mai multe trupuri de pădure după cum urmează: pe Dealul Măgura, în apropierea localității Păgida; pe Dealul Țigla, Dealul Tăușorul, Valea Hajbadic, Valea Poetu; Pădurea Hoioaga, mărginită de Dealul Coasta Pustie a Cisteiului, Dealul Hargeu și Pășunea Ciunga; Pădurea Ladomir, mărginită de Dealul Odăile Hopârta, Dealul Podina și Valea Băgăului; Un trup mic de pădure lângă Vîrful Dealul Viilor și altul lângă Vârful Dealul Gorgan.
7.	Distribuția tipului de habitat - hartă	Anexa nr. 8 la Planul de management
8.	Alte informații privind sursele de informații	Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Date specifice ale tipului de habitat 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 9

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	7140
2.	Statutul de prezență - spațial	Izolat
3.	Statutul de prezență - management	Natural
4.	Suprafața tipului de habitat	1,2 ha
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	Noiembrie 2017 - Octombrie 2018
6.	Distribuția tipului de habitat - descriere	Lacul în cadrul căruia se află habitatul, se află la o altitudine de 440 de m. Forma lui este eliptică, cu o lungime de aproximativ 250 de m în direcție sud-estică spre nord-vest și cu o lățime de 130 m. Suprafața lacului are 2,5 - 3 ha și grosimea turbei ajunge la 4 -5 m în mijlocul acestuia. În anii ploioși nivelul apei crește și astfel lacul poate să ajungă la o suprafață de 5 - 6 ha. Lacul este împărțit în două regiuni: o parte eutrofă, cu luciu de apă și o parte oligotrofă cu turbărie.
7.	Distribuția tipului de habitat - hartă	Anexa nr. 8 la Planul de management
8.	Alte informații privind sursele de informații	Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Date specifice ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto - sarmatice la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 10

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
2.	Statutul de prezență - spațial	Izolat
3.	Statutul de prezență (management)	Natural
4.	Suprafața tipului de habitat	86,7 ha
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	Noiembrie 2017 - 0ctombrie 2018
6.	Distribuția tipului de habitat - descriere	Într-o zonă foarte sălbatică a ariei protejate, puțin cunoscută de botaniști, denumită Pusta Băgăului, au fost identificate pajiști uscate stepice și silvo-stepice cu o diversitate ridicată de plante rare, endemite și elemente termofile de o importanță științifică deosebită. Aceste pajiști se găsesc pe versanții sud-vestici și vestici cu înclinare mare, peste 30 grade. Ele sunt dominate cu precădere de specii de colilie, cel puțin trei fiind identificate Stipa pulcherrima, Stipa tirsa și Stipa capillata. Pajiștile adăpostesc elemente termofile stepice precum ruscuța de primăvară Adonis vernalis, capul șarpelui Echium russicum, jaleșul transilvănean Salvia transsylvanica, frăsinelul Dictamnus albus. Aceste elemente fac parte din alianța Festucion valesiacae Klika 1931, care cuprinde asociația vegetală Stipetum capillatae Hueck 1931 Krausch 1981 Syn. Astragalo- Brometum stipetosum capillatae Borza 1959. Această asociație este cu caracter expresiv stepic ce apare de regulă pe platouri, cornișe, coaste abrupt, cu înclinare mare a pantei (60 de grade), aride, cu insolație puternică, bătută de vânt, cu alunecări frecvente de teren și erodate la suprafață, în treimea superioară a dealurilor. Compoziția floristică a asociației se caracterizează prin predominarea elementelor xeroterme de nuanță pontico-continentală. Specia de recunoaștere, dominant și consolidatoare a asociației este Stipa capillata. Tot în această zonă întâlnim pajiști stepice din alianța Stipion lessingianae Soo 1947, cantonate în treimea superioară a pantelor din Podișul Transilvaniei, limitrofe în general pădurilor edificate de Quercus petraea. Speciile caracteristice: Stipa lessingiana, Stipa pennata, Stipapulcherimma, Salvia transsylvanica, Iris pumila.
7.	Distribuția tipului de habitat - hartă	Anexa nr. 8 la Planul de management
8.	Alte informații privind sursele de informații	Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

3.2.2. Habitate după clasificarea națională
R4128 Păduri geto-dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera
Structura acestui tip de habitat este dată de fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din gorun - Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii, exclusiv sau cu puține exemplare de fag - Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, tei - Tilia cordata în nord, toate speciile de tei în restul teritoriului, cireș - Prunus avium, stejar pedunculat - Quercus robur, cer, gârniță - Quercus cerris, Q. frainetto, plop tremurător - Populus tremula, ulmi - Ulmus glabra,U. minor, paltini - Acer pseudoplatanus, Acerplatanoides, iar în etajul inferior jugastrul - Acer campestre, sorb - Sorbus torminalis, păr și măr pădureț - Pyrus pyraster, Malus sylvestris; are acoperire de 80-90% și înălțimi de 20-30 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica. Stratul ierburilor și subarbuștilor, bine dezvoltat, cu bogată floră de mull dominată de Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.
R5404 Mlaștini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza și Swertia punctata
Stratul ierbos al acestui tip de habitat este bine dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Speciile edificatoare, Carex chordorrhiza și Swertia perennis și Allium schoenoprasum ssp. sibiricum,pot realiza o acoperire de până la 65%. Prezența speciilor carpatice: Valeriana simplicifolia, Carex nigra ssp. dacica, conferă caracterul regional al vegetației. Stratul mușchilor este bine reprezentat de Cratoneuron comutatum.
R5407 Mlaștini și turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex
Stratul ierbos este bine dezvoltat, înalt de 10-20 cm în locuri cu exces de umiditate. Specia caracteristică și edificatoare pentru asociație este Carex lasiocarpa. Stratul mușchilor dominant, uneori cu acoperiri mari. Se remarcă, printr-o prezență și constanță ridicată, Sphagnum warnstorfii, specifică mlaștinilor de mare altitudine.
R5408 Mlaștini sud-est carpatice, oligotrofe cu Carex limosa
Habitatul este caracterizat de prezența câtorva specii oligotrofe, aparținând alianței Sphagnion magellanici, care trădează evoluția sindinamică a acestor grupări către asociațiile alianței Sphagnion, paralel cu cenozele descrise din Europa Centrală. Stratul ierbos este slab dezvoltat, înalt de 12-30 cm. Specia caracteristică și edificatoare Carex limosa are o acoperire medie de 40%. Speciile Scheuchzeria palustris, Lycopodiella inundata = Lepidotis inundata, Rhynchospora alba pot avea o acoperire de până la 5%. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Sphagnum cuspidatum este dominant cu o acoperire ce variază între 30-75 %. Este prezentă în proporție mare și specia Sphagnum magellanicum.
R5412 Mlaștini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra
Habitat mezotrof. Stratul ierbos este dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Carex diandra poate realiza o acoperire de până la 35%. Menționăm prezența unor specii rare: Drosera anglica, Carex dioica, Pedicularis sceptrum-carolinum și a relictului glaciar Saxifraga hirculus. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Au fost separate două subasociații:– typicum Gors1968 - syn.: Equisetetum limosi Rațiu 1971 p.p. non Soo 1927;– caricetosum nigrae Coldea 1981 - syn.: Carici-Menyanthetum caricetosum diandrae Rațiu 1972 p.p. non Soo 1963, având ca specii diferențiale pe Carex nigra, Campylium stellulatum și Cratoneurum filicinum.
R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, Stipapulcherrima și Stipa joannis
În cadrul fitocenozelor de Stipa participă numeroase plante de talie mare cum sunt: Stipa joannis, S. capillata, S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica, Salvia austriaca, S. pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia. Acestea întocmesc etajul superior cu înălțimea de circa 100 cm. Etajul mijlociu este realizat de speciile cu talia de 40-50 cm, dintre care menționăm: Festuca rupicola, F. valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Danthonia alpina, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Stachys recta, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Astragalus austriacus, Trifolium pratense, Inula ensifolia. Speciile scunde sunt prezente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Teucrium chamaedrys, Alyssum desertorum, A. alyssoides, Polygala major, Fragaria viridis, plante care formează etajul inferior al vegetației.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1. Plante superioare
În fișa sitului R0SCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește, este enumerată specia de orhidee Liparis loeselii.A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specie, indiferent de locul unde aceasta este întâlnită;B. Date specifice ale speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate.
Date generale ale speciei Liparis loeselii la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 11

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1.	Cod Specie - EUNIS	189943
2.	Denumirea științifică	Liparis loeselii
3.	Denumirea populară	Moșișoare
4.	Statutul de conservare în România	Convenția de la Berna - Anexa I - Specii de floră sctict protejate OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.
5.	Descrierea speciei	Plantă ierboasă cu rizom foarte scurt, tulpină cu doi tuberculi supratereștri la bază, erectă, de 6-25 cm, muchiată, aripată în partea superioară, prevăzută cu 2, 3 frunze bazale oblongi, aproape opuse și inflorescențe de tip racem 1 până la 18 flori mici, verzi-gălbui. Orhideea este o specie sporadică, semnalată din zona forestieră de câmpie până în cea montană.
6.	Perioade critice	Perioada de vegetație
7.	Cerințe de habitat	Plantă higrofită cu temperament de lumină, mezotermofită - subtermofită, de stațiuni cu soluriumed-ude, mai mult sau mai puțin regulat inundate, sărace în azot, bazice, formate pe substrate calcaroase
8.	Fotografii	Nu au fost realizate fotografii

Date specifice ale speciei Liparis loeselii la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău
Tabelul nr. 12

Număr Curent	Informație/Atribut	Descriere
1.	Specia	Liparis loselli
2.	Informații specifice speciei	Specia nu a fost identificată
3.	Statutul de prezență -temporal	-
4.	Statutul de prezență -spațial	-
5.	Statutul de prezență - management	-
6.	Abundență	-
7.	Perioada de colectare a datelor din teren	Noiembrie 2017 - Octombrie 2018
8.	Distribuția speciei -interpretare	-
9.	Distribuția speciei - harta distribuției	-
10.	Alte informații privind sursele de informații	Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Specia Liparis loeselli nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018. În urma studierii lucrărilor, ierbarelor, materialelor despre Tăul fără fund de la Băgău, nu au fost găsite date despre existența speciei în zonă. Probabil printr-o eroare, specia a fost introdusă în Fișa sitului. În lucrarea Mlaștinile de turbă din Republica Populară Romînă din 1960, Emil Pop amintește specia cu semnul întrebării, cu prezență incertă. De asemenea potrivit cerințelor de habitat, Tăul fără fund nu conferă un mediu de viață favorabil speciei. Specia crește pe un substrat calcaros, mediul din tău în schimb este acid.
În urma consultării lucrării Vegetația mlaștinii de turbă "Tăul fără fund" de la Băgău, Județul Alba, Transilvania, România, realizată în perioada 2002 - 2004 de Laszlo Eniko, apărut în Contribuții Botanice, XLI, 2, 2006, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj Napoca, nu au fost găsite referințe la prezența speciei Liparis loeselii.3.3.2. Nevertebrate
În fișa sitului R0SCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește, sunt enumerate speciile Lucanus cervus, Odontopodisma rubripes și Carabus hampei.
Specia Carabus hampei nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018.
Date generale ale speciei Lucanus cervus la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 13

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1	Cod Specie - EUNIS	221
2	Denumire științifică	Lucanus cervus
3	Denumire populară	Rădașca
4.	Statutul de conservare în România	Convenția de la Berna - Anexa III - Specii de faună protejate OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.
5	Descrierea speciei	Lucanus cervus Linnaeus, 1758 este o specie de dimensiune mare, la care masculii pot ajunge până la 80-90 mm. Femelele sunt mai mici, uneori de doar 20 mm. Corpul alungit, masiv, de culoare neagră sau brun închis, cu luciu mat în special la femele, iar în cazul masculului, mandibulele și elitrele de culoare brun-castanie. Specia prezintă un accentuat dimorfism sexual. La masculi capul este masiv, mai lat ca pronotul, iar mandibulele sunt foarte bine dezvoltate, lungi și ramificate cu aspectul unor coarne de cerb. Acestea sunt bifide la extremități și prevăzute cu un dinte median sau postmedian la partea lor internă și pot atinge la exemplarele foarte mari jumătate din lungimea corpului. Femelele, mai mici ca masculii, au pronotul mult mai lat comparativ cu capul, mandibulele mai scurte decât capul și picioarele anterioare adaptate pentru săpat - Iorgu 2015.
	Perioade critice	Tot timpul anului - larve și din mai până în septembrie - adulți
7	Cerințe de habitat	Specia preferă habitate de păduri de foioase cât și zone cu arbori izolați sau cu garduri vii în grădini urbane și suburbane, parcuri, pășuni împădurite, oriunde există o sursă suficientă de lemn mort. În aceste habitate preferă ca sursă de hrană speciile de quercinee - Iorgu 2015.
8	Fotografii	Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia 1

Date generale ale speciei de Odontopodisma rubripes la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 14

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1	Cod Specie - EUNIS	17188
2	Denumire științifică	Odontopodisma rubripes
3	Denumire populară	Lăcustă de munte
4.	Statutul de conservare în România	OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.
5	Descriere speciei	Specia Odontopodisma rubripes are corpul de culoare verde, cu dungi laterale negre. Lungimea corpului este de aproximativ 15-17 mm la mascul și 19-24 mm la femelă. Tibiile posterioare sunt proximal gălbui și distal roșii. Specia prezintă pe primul sternit toracic un tubercul de formă conică. Specia este brahipteră, tegminele fiind alungite, atingând treimea posterioară a primului tergit abdominal. Cercii masculului sunt lățiți la bază și puternic curbați. Placa subgenitală a femelei se termină cu un lob median și 2 laterali triunghiulari. Specia nu stridulează - Iorgu 2015.
6	Perioade critice	Tot timpul anului - prin reducerea habitatului speciei prin suprapășunat
7	Cerințe de habitat	Preferă ca și habitate zmeurișurile din lizierele și pădurile zonelor de deal și câmpie. Aici preferă ca sursă de hrană speciile de Rubus dar și alți farbuști înalți sau ierburi înalte - Chobanov și colaboratorii 2016.
8	Fotografii	Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia2

Date generale ale speciei de Carabus hampei la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău
Tabelul nr. 15

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1	Cod Specie - EUNIS	196423
2	Denumire științifică	Carabus hampei
3	Denumire populară	-
4.	Statutul de conservare în România	OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011. - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.
5	Descrierea speciei	Unii autori tratează Carabus hampei ca subspecie de arabus rothi Dejean, 1829. Această abordare taxonomică este justificată de existența populațiilor intermediare precum și de distribuția geografică a celor doi taxoni, însă în acest ghid Carabus hampei este considerat specie distinctă în acord cu Directiva Habitate. Carabus hampei este un gândac destul de mare, cu lungimea de 22-38 mm. Specia prezintă o mare variabilitate geografică fiind divizată în mai multe subspecii. Lungimea corpului este de 22-25 mm la unele populații din nord-vest și 33-38 mm la populațiile de lângă Deva - Săcărâmb și Baia Mare - Munții Gutâi. Culoarea corpului variabilă, de obicei neagră-albăstruie, însă în majoritatea populațiilor există indivizi cu luciu metalic violet, de bronz, arămiu sau verzui în special pe marginile laterale ale elitrelor și pronotului. Elitrele prezintă un număr de 18-24 striuri,intervale mai mult sau mai puțin evidente la diferite populații și de obicei 5 intervale primare ce se diferențiază de cele secundare și terțiare prin prezența unor fovee mai mult sau mai puțin vizibile ce prezintă un mic mucron. La marginile laterale ale elitrelor intervalele se contopesc formând granule - Iorgu 2015. Studii recente de taxonomie moleculară indică că ambele forme, deși morfologic foarte similare cu Carabus hampei, aparțin speciei Carabus incompsus. Taxonul Telekii Csiki, 1937 este inclus fie la Carabus rothi, fie la Carabus hampei. Acesta prezintă frecvent 4 intervale primare similar cu Carabus rothi, dar unele specimene au 5 intervale similar cu Carabus hampei. Întrucât identificarea taxonilor subgenului Morphocarabus este dificilă și uneori ambiguă, se recomandă ca în determinări să se țină cont și de distribuția geografică a speciei. A se vedea hărțile publicate de Szel și colaboratorii în 2007 și Barloy și Prunar în 2012.
6	Perioade critice	Practic perioade critice pot fi pe tot parcursul anului, în special prin intervenția omului asupra habitatului speciei
7	Cerințe de habitat	Specia preferă habitatele de păduri de foioase fără coronament compact, jnepenișuri, în regiunile montane, liziere de lângă pajiști și poieni. Uneori această specie o putem întâlni și în livezi abandonate sau în vii abandonate - Iorgu 2015.
8	Fotografii	Nu au fost realizate fotografii

Date specifice ale speciei Lucanus cervus la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău
Tabelul nr. 16

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1	Specie	Lucanus cervus
2	Informații specifice speciei	Specia este răspândită în majoritatea pădurilor de stejar întâlnite în sit.
3	Statutul de prezență - temporal	Rezident
4	Statutul de prezență - spațial	Larg răspândită
5	Statutul de prezență - management	Nativă
6	Abundență	Comună
7	Perioada de colectare a datelor din teren	Noiembrie 2017 - 0ctombrie 2018
8	Distribuția speciei - interpretare	Populațiile cele mai viguroase se află localizate pe raza localităților Micloșlaca, Băgău și Lopadea Nouă
9	Distribuția speciei - harta distribuției	Anexa nr. 9 la Planul de management
10	Alte informații privind sursele de informații	Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Date specifice ale speciei Odontopodisma rubripes la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 17

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1	Specie	Odontopodisma rubripes
2	Informații specifice speciei	Specia este întâlnită izolat pe suprafața sitului acolo unde sunt tufișuri
3	Statutul de prezență - temporal	Rezident
4	Statutul de prezență - spațial	Izolată
5	Statutul de prezență - manageme	Nativă
6	Abundență	Prezență certă
7	Perioada de colectare a datelor din teren	Noiembrie 2017 - Octombrie 2018
8	Distribuția speciei - interpretare	Populații ale acestui ortopter au fost identificate în zona localităților Pagida, Băgău, Ciumbrud și Micloșlaca
9	Distribuția speciei - harta distribuției	Anexa nr. 9 la Planul de management
10	Alte informații privind sursele de informații	Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

Date specifice ale speciei Carabus hampei la nivelul sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău
Tabelul nr. 18

Număr curent	Informație/Atribut	Descriere
1	Specie	Carabus hampei
2	Informații specifice speciei	-
3	Statutul de prezență - temporal	Rezident
4	Statutul de prezență - spațial	Necunoscut
5	Statutul de prezență - management	Nativă
6	Abundență	Necunoscută
7	Perioada de colectare a datelor din teren	Noiembrie 2017 - Octombrie 2018
8	Distribuția speciei - interpretare	În timpul acestui studiu nu au fost identificate populații ale acestei specii pe teritoriul sitului, făcând astfel imposibilă realizarea unei hărți de distribuție
9	Distribuția speciei - harta distribuției	-
10	Alte informații privind sursele de informații	Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

3.3.3. Herpetofaună
În fișa sitului R0SCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE și evaluarea sitului în ceea ce le privește, este enumerată specia Bombina variegata.
Date generale ale speciei Bombina variegata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 19

Nr. crt.	Informație/Atribut	Descriere
1	Cod Specie - EUNI	638
2	Denumirea științ fică	Bombina variegata
	Denumirea populară	Buhai de baltă cu burtă galbenă
4	Statutul de conservare în România	Preocupare minimă - IUCN Aproape amenințată - Cartea roșie a vertebratelor din România Anexa II specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare, și în anexa IV speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă ale Directivei Habitate - Directiva 92/43/CEE a Consiliului Europei din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Anexa 3 în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică și 4A - Specii de interes comunitar. Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.
5	Descrierea speciei	Specie de amfibian cu talie mică având lungimea de 3,55 cm. Corpul este îndesat și aplatizat, capul mai mult lat decât lung, botul rotunjit, timpanul invizibil, iar pupila cordiformă. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, indivizii sunt colorați în cenușiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot să apară indivizi parțial sau total verzi pe partea dorsală. Abdomenul și gușa sunt colorate în galben, pe fondul căruia apare un desen marmorat cenușiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicității. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Pielea este rugoasă pe partea dorsală, iar verucozitățile - negii au în vârf un spin cornos negru, înconjurat de spini ascuți, mai mici. Prezintă cu un aspect mai îndesat și picioare relativ mai lungi decât Bombina bombina iar pielea este mult mai rugoasă decât la Bombina bombina. Vârfurile degetelor sunt întotdeauna galbene. Dimorfismul sexual este prezent. Astfel, la masculi, în perioada de reproducere, apar calozități „nupțiale” de natură cornoasă și culoare neagră pe partea internă a degetelor 1, 2 și 3 ale membrelor anterioare precum și două „pernițe” negre pe antebraț și la baza primului deget. De asemenea, astfel de calozități apar și pe penultima falangă a degetelor 2, 3 și 4 de la membrele posterioare. Este o specie cu activitate atât diurnă cât și nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă și rezistentă. Este sociabilă, foarte mulți indivizi de vârste diferite putând conviețui în bălți mici. Larvele sunt consumate de către pești și unele insecte, adulții însă au foarte puțini dușmani datorită secrețiilor toxice. Indivizii devin activi, primăvara, când ies din hibernare și intră în apă în perioada martie-aprilie, iar reproducerea începe în luna mai. Perioada de reproducere este declanșată de ploile lungi și foarte abundente. Femelele depun ouă de mai multe ori pe an, în grămezi mici sau izolat, fie pe vegetație fie lăsate să cadă pe fundul apei. Hibernarea începe la sfârșit de septembrie - început de octombrie și are loc pe uscat, în fisuri din sol sau sub pietre și bușteni. Durata de viață în mediul natural poate depăși 10 ani
6	Perioade critice	Lunile de primăvară în care indivizii ies din hibernare și ocupă habitatele specific - martie, aprilie și vară - mai - august, în care are loc reproducerea și metamorfoza.
7	Cerințe de habitat	Este tipică etajului colinar și montan, dar limitele altitudinale între care poate fi găsită sunt relativ largi, pentru România ele fiind cuprinse între 150-2000 m, putând fi întâlnită în păduri de conifere, caducifoliate și mixte, tufărișuri, pajiști și lunci. Preferă ochiurile de apă, bălțile temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conțin sub un litru de apă, spre deosebire de buhaiul de baltă cu burta roșie care preferă bălțile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde găsește un minim de umiditate. Unii autori susțin ca această specie apare exclusiv în acumulări de apă temporare: bălți, urme de roți, de copite, șanțuri de drenaj, cu precădere în zone împădurite înalte. Habitatele de reproducere sunt de regulă acumu ări de pă temporare, neumbrite, aflate în pădure sau în imediata apropiere a pădurii. Hibernează pe uscat în diverse cavități, în intervalul octombrie-aprilie.
8	Fotografii	Anexa nr. 23 la Planul de management, Fotografia 3

Date specifice ale speciei Bombina variegata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 20

Nr. crt.	Informație/Atribut	Descriere
1	Specia	Bombina variegata
2	Informații specifice speciei	Specia este comună în R0SCI0004 Băgău. În cursul studiului, în perioada martie - octombrie 2018, au fost identificați în teren 952 indivizi. De asemenea au fost identificate peste 100 ponte și 403 larve și indivizi subadulți. Pe baza acestei informați și ținând cont de particularitățile biologice și ecologice ale speciei, precum și de distribuție habitatelor potențiale în RO CI0004, mărimea efectivului populațional al speciei în sit, este estimat ca fiind cuprins între 200 - 1500 indivizi adulți.
3	Statutul de prezență - temporal	Rezidentă
4	Statutul de prezență - spațial	Distribuție relativ omogenă în perioadele cu precipitații medii sau abundente și cu abundență scăzută în zona central-nordică a sitului. Specia este pronunțat acvatică în perioada activă, astfel că are nevoie de acumulări de apă, chiar de mici dimensiuni, care nu se pot forma în ariile cu pantă accentuată, expunere sudică sau cu substrat cu o permeabilitate ridicată.
5	Statutul de prezență - management	Este o specie nativă în aria protejată
ó	Abundență	Specie comună, cu abundență ridicată în habitatele umede temporare sau iazurile din cadrul sitului. Efectiv populațional cuprins între 1200-1500 indivizi.
7	Perioada de colectare a datelor din teren	Noiembrie 2017 - Octombrie 2018
S	Distribuția speciei - interpretare	Specia este răspândită predominant în zonele de pădure în care speciile de Quercus apar în ameste cu Carpinus, Cerasius și alte specii, predominant în partea de sud, sud este și nord -est a sitului. În zona centrală în care pădurile sunt edificate predominant de specii de Quercus, iar panta terenului este mare, specia are abundență redusă.
9	Distribuția speciei - harta distribuției	Anexa nr. 9 la Planul de management
10	Alte informații privind sursele de informații	Sursele sunt prezentate în capitolul 10. Bibliografie și referințe

3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată3.4.1. Plante superioare
În situl Natura 2000 ROSCI0004 au fost semnalate Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris și Epipactis helleborine specii de plante relevant pentru aria protejată.
Drosera rotundifolia în situl Natura 2000 ROSCIOOO4 Băgău
Tabelul nr. 21

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei	-
2	Denumirea științifică	Drosera rotundifolia
3	Denumirea populară	Roua cerului
4	Observații	Specia este considerată relict glaciar în flora României. Starea populației este bună fiind întâlnită în mare parte a turbăriei.

Utricularia vulgaris în în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 22

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei	-
2	Denumirea științifică	Utricularia vulgaris
3	Denumirea populară	Otrățel
4	Observații	Specia este considerată rară în lista roșie a plantelor superioare din România. Specia a fost identificată în habitatul 7140 și într-o stațiune învecinată cu Tăul fără fund, la cca. 250 m spre Sud, unde formează asociația vegetală Lemno - Utricularietum vulgare Soo 1928, împreună cu Lemna minor și Lemna trisulca.

Epipactis helleborine în în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 23

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei	-
2	Denumirea științifică	Epipactis helleborine
3	Denumirea populară	Mlăștiniță
4	Observații	Specia este considerată rară în lista roșie a plantelor superioare din România. Specia a fost identificată în habitatul 91Y0, într-o stațiune la nord de Tăul fără fund de la Băgău, pe valea Poetu.

3.4.2. Nevertebrate
În cadrul cercetărilor realizate în situl R0SCI0004 Băgău, au fost identificate și alte specii valoroase. Dintre acestea amintim: Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimorpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion.
Lycaena dispar în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 24

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei - Natura 2000	1060
2	Denumirea științifică	Lycaena dispar
3	Denumirea populară	Fluturele roșu de mlaștină
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Maculinea arion în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 25

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei - Natura 2000	1058
2	Denumirea științifică	Maculinea arion
3	Denumirea populară	Albăstrelul mare al cimbrișorului
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Euphydryas maturna în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 26

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei - Natura 2000	1052
2	Denumirea științifică	Euphydryas maturna
3	Denumirea populară	Marmoratul frăsinului
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Callimorpha quadripunctaria în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 27

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei - Natura 2000	1078
2	Denumirea științifică	Callimorpha quadripunctaria
3	Denumirea populară	Fluturele vărgat
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Neptis sappho în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 28

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei	-
2	Denumirea științifică	Neptis sappho
3	Denumirea populară	Fluturele zebră
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Isophya stysi în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 29

Nr. crt.	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei - Natura 2000	4050
2	Denumirea științifică	Isophya stysi
3	Denumirea populară	Cosaș
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

3.4.3. Herpetofaună
În cadrul cercetărilor realizate în situl ROSCI0004 Băgău, au fost identificate și alte specii valoroase pentru herpetofauna precum Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis și Salamandra salamandra.
Rana dalmatina în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 30

Număr curent	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei - Natura 2000	1209
2	Denumirea științifică	Rana dalmatina
3	Denumirea populară	Broasca roșie de pădure
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4A, Legea 49/2011 - Specii de interes comunitar, specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Bufo bufo în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 31

Număr curent	Informație/Atribut	Observație
1	Codul specie - Natura 2000	2361
2	Denumirea științifică	Bufo bufo
3	Denumirea populară	Broasca râioasă brună
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

Triturus vulgaris ampelensis în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 32

Număr curent	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei - Natura 2000	4008
2	Denumirea științifică	Triturus vulgaris ampelensis
3	Denumirea populară	Tritonul transilvănean
4	0bservații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 3, Legea 49/2011 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică.

Salamandra salamandra în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 33

Număr curent	Informație/Atribut	Observație
1	Codul speciei - Natura 2000	2351
2	Denumirea științifică	Salamandra salamandra
3	Denumirea populară	Salamandră
4	Observații	Specia este enumerată în OUG 57/2007 - Anexa 4B, Legea 49/2011 - Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă.

4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale
Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este localizat în întregime este localizat pe raza a 4 unități administrativ-teritoriale, din județul Alba: orașul Ocna Mureș, municipiul Aiud, comuna Lopadea Nouă, comuna Hopârta. În suprafața ariei naturale protejate nu este inclus teren intravilan.
Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 34

Județ	UAT	Procent din suprafața UAT care se suprapune peste suprafața ariei naturale protejate	Procent din aria naturală protejată care se suprapune peste suprafața UAT
Alba	Aiud	7,95	34,66
Alba	Ocna Mureș	18,41	39,33
Alba	Lopadea Nouă	7,6	22,24
Alba	Hopârta	2	3,77
Total			100

Harta unităților administrativ-teritoriale de pe raza ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău este redată în Anexa nr. 10 la Planul de management.
Pe teritoriul ariei naturale protejate și în imediata vecinătate a acesteia activitățile de bază sunt agricultura, exploatarea lemnului, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, extragerea agregatelor minerale. Terenurile agricole sunt fertile pretându-se pentru câteva ramuri de bază ale agriculturii : cultura mare, horticultura, zootehnia. Cultura mare presupune cultivarea grâului, porumbului și orzului.
Cadrul natural deosebit și asigurarea infrastructurii pentru turism vor juca un rol important în dezvoltarea comunităților locale. Astfel, în Strategia de dezvoltare a județului Alba pe perioada 2014 - 2020, la obiectivul prioritar 3.2. Menținerea integrității patrimoniului natural, printre altele, sunt propuse următoarele proiecte: construirea și dotarea unui centru educațional Natura 2000, achiziționarea de echipamente de laborator pentru monitorizarea stării habitatelor naturale, construirea infrastructurii pentru restaurarea și menținerea habitatelor și a speciilor, observatoare și panouri de informare, bornarea arealelor Natura 2000, construirea infrastructurii pentru restaurarea și menținerea habitatelor și a speciilor, observatoare și panouri de informare, realizarea de tuneluri în zonele în care infrastructura de transport impiedică migrația faunei, pregătirea materialelor de informare și publicitate pentru ariile protejate, implicarea comunităților în realizarea planurilor de măsuri privind zonele protejate și a celor de prevenire a riscurilor naturale, pregătirea planurilor de supraveghere a siturilor protejate incluzând serviciile de pază și de prevenire a riscurilor la inundații și incendii. Tot în această strategie la obiectivul 3.3. Valorificarea prin turism a patrimoniului cultural și natural sunt propuse proiectele: modernizarea și dotarea salinelor terapeutice Ocnele Sărate și modernizarea și dotarea stațiunii balneare Ocna Mureș, construirea de ștranduri, terenuri de mini-golf, tenis, echitație, realizarea unui traseu nautic/ canoe prin modernizarea și construcția de debarcadere pe traseul Mureșului, între Ocna Mureș -Alba Iulia - Șibot, realizarea, extinderea și modernizarea parcurilor orășenești, a bazelor și a zonelor de agrement cu regim temporar / sezonier, amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv.
În ceea ce privește populația după domiciliu la data de 1 iulie a anului 2018, comparativ cu anul 2010 se constată o scădere pentru toate unitățile administrativ-teritoriale care se suprapun parțial cu aria naturală protejată.4.1.2. Factori interesați
Această secțiune prezintă rezultatele analizei factorilor interesați din punct de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate. Rezultatele analizei factorilor interesați sunt redate în tabelul nr. 35.
Factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 35

Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
1	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Autoritate de mediu, rol de control și reglementare	Gestionarea ariilor protejate
2	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Autoritate de mediu, rol de control și reglementare	Protecția mediului
3	Ocolul Silvic Aiud	Regie autonomă -Instituție publică	Administrare fond forestier, vânătoare
4	Primăria Aiud	Autoritate a administrației publice locale	Administrație
5	Primăria Lopadea Nouă	Autoritate a administrației publice locale	Administrație
6	Consiliul Județean Alba	Autoritate a administrației publice locale	Administrație
7	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Autoritate de mediu, rol de control și reglementare	Protecția mediului
8	Agenția pentru Protecția Mediului Alba	Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului	Protecția mediului
9	Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba	Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru protecția mediului	Protecția mediului
10	Direcția pentru Agricultură Județul Alba	Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură	Agricultură
11	Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Alba	Serviciu descentralizat al autorității publice centrale pentru agricultură	Agricultură
12	Asociații și societăți agricole/ fermieri	Persoane juridice, persoane fizice	Măsuri specifice asociate statutului de sit Natura 2000, ce influențează modul în care își desfășoară activitățile
13	AJVPS Alba	ONG	Vânătoare
14	Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba	Regie autonomă - Instituție publică	Managementul resurselor de apă

Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:
Analiza factorilor interesați I
Tabelul nr. 36

Nr.	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Cunoștințe	Atitudini	Practici
1	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Protecția mediului, managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor	3	+	3
2	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Gestionarea ariilor naturale protejate	3	+	3
3	Agenția pentru Protecția Mediului Alba	Protecția mediului	3	+	3
4	Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba	Protecția mediului	3	+	3
5	Consiliul Județean Alba	Administrație	3	+	3
6	Consiliul Local Lopadea Nouă	Administrație	2	neutru	2
7	Consiliul Local Aiud	Administrație	2	neutru	2
8	Școli gimnaziale din Lopadea Nouă, Hopârta, Aiud, Ocna Mureș	Educație	3	+	3
9	Comunitățile locale ce se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejată vizate	Măsuri specifice care influențează utilizarea/ exploatarea terenurilor din aria naturală protejată	2	neutru	2
10	AJVPS Alba	Vânătoare/Pescuit	3	+	3
11	Direcția pentru Agricultură Alba	Agricultură	3	+	3
12	Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba	Managementul resurselor de apă	2	+	2

Notă: Cunoștințele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoștințe puține, 2 cunoștințe moderate și 3 cunoștințe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune și 3 practici foarte bune.
Analiza factorilor interesați II
Tabelul nr. 37

Nr.	Denumire factor interesat	Natura relației cu aria naturală protejată	Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare	Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme	Importanță
Autorități de mediu, de reglementare și control activități
1	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Implementarea politicilor de mediu la nivel național, responsabil pentru sistemul de arii naturale protejate. Autoritatea centrală în domeniul apelor și pădurilor, responsabilă pentru managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor	Interes pentru implementarea de proiecte de protecția mediului și pentru implementarea de proiecte de gestionare durabilă a fondului forestier și apelor	Capacitatea de a modifica legislația în sensul îmbunătățirii modului de administrare a ariilor naturale protejate. Corelarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate cu amenajamentele silvice și planurile de management ale bazinelor hidrografice	Mare
2	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Autoritate de mediu, rol de control și reglementare	Interes pentru implementarea de proiecte de conservare a biodiversității	-	Mare
3	Agenția pentru Protecția Mediului Alba	Autoritate de mediu, rol de reglementare	Interes pentru implementarea de proiecte de conservare a biodiversității	-	Mare
4	Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Alba	Autoritate de mediu, rol de control	Interes pentru protecția biodiversității	-	Mare
5	Direcția pentru Agricultură Alba	Autoritatea în domeniul agriculturii	Interes pentru conservarea pajiștilor	-	Mare
6	Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba	Managementul resurselor de apă	Interes pentru proiecte de prevenire a inundațiilor și utilizare durabilă a resurselor de apă	-	Mare
Autorități publice locale
7	Consiliul Județean Alba	Elaborarea de strategii județene de protecția mediului și promovarea turismului	Strategia județeană de promovare turistică	-	Mare
8	Primăria Aiud	Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale	Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului	-	Mare
9	Primăria Ocna Mureș	Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale	Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului	-	Mare
10	Primăria Lopadea Nouă	Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale	Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului	-	Mare
11	Primăria Hopârta	Elaborare P.U.G., emitere autorizații de construire, coordonarea instituțiilor locale	Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului	-	Mare
ONG-uri de mediu
12	AJVPS Alba	Vânătoare și protecția mediului		-	Mică
Instituții locale de învățământ
13	Școli gimnaziale din Lopadea Nouă, Hopârta, Aiud, Ocna Mureș	Educație	Interes pentru educație ecologică pe trasee tematice	Disponibilitate de susținere a campaniilor de informare și educare a populației	Mare
Comunități locale
14	Comunitățile locale ce se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejată vizate	Agricultură, creșterea animalelor, apicultură	Interes pentru oportunități de dezvoltare a comunităților locale prin încurajarea turismului	-	Medie

4.2. Utilizarea terenului
Lista tipurilor de utilizare a terenurilor este redată în tabelul nr. 38.
Lista tipurilor de utilizări ale terenului
Tabelul nr. 38

Nr.	Clasa Corine Land Cover - CLC	Suprafața totală ocupată -ha-	Ponderea din suprafața sitului %
1	211 Terenuri arabile neirigate	108,98	3.44
2	221 Vii	12,68	0,40
3	222 Livezi	1,4	0.04
4	243 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală	3,54	0,11
5	311 Păduri de foioase	2392,27	75,52
6	321 Pajiști naturale	517,78	16,34
7	324 Zone de tranziție cu arbuști	124,10	3,92
8	333 Areale cu vegetație rară	5,12	0,16
9	412 Turbării	1,28	0,04
10	512 Acumulări de apă	0,58	0,02
12	999 Construcții	0,24	0,01
Total		3168	100

Utilizarea terenurilor conform Corine Land Cover este redată în Anexa nr. 11 la Planul de management.4.3. Situația juridică a terenurilor
Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 39

Domeniu		Procent din suprafața ariei naturale protejate
Domeniul public	Domeniul public al statului - DS	20,39
	Domeniul privat al statului - DPS	0
	Domeniul public al unităților administrativ-teritoriale - DAT	0
	Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale - DPT	63,75
	Total domeniul public - DP	74,42
Proprietate privată	Proprietate privată a persoanelor fizice - PF	-
	Proprietate privată a persoanelor juridice - PJ	-
	Total proprietate privată - PP	15,86
Proprietate necunoscută	Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat - XX	0
Total		100

Caracterizarea situației juridice a terenurilor
Așa cum reiese din analiza hărții situației juridice, cea mai mare parte a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate aparțin domeniului public și ocupă 74,42% din întreaga suprafață a ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău. Cea mai mare parte a fondului forestier este în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale.
Harta cu situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău este redată în Anexa nr. 12 la Planul de management.4.4. Administratori, gestionari și utilizatori
În tabelul nr. 40 sunt prezentate date referitoare la deținătorul de drept, administratorul, gestionarul, utilizatorul terenurilor și perioada pentru care se află în administrare, gestiune sau utilizare respectivul teren din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău.
Informații privind administratorii / gestionarii terenurilor la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 40

Nr. crt.	Administrator/ gestionar	Perioada de administrare/ gestionare	Suprafața totală administrată/ gestionată din suprafața ariei naturale protejate -ha-	Detalii
1	Ocolul Silvic Aiud	nedeterminată	645,86	O parte din fondul forestier de pe raza ariei naturale protejate este administrat de R.N.P. Romsilva R.A. prin D.S. Alba - O.S. Aiud
2	AJVPS Alba	Contractul de gestionare a fondului cinegetic se încheie pe o perioadă de 10 ani	3168	Gestionează Fondul Cinegetic nr. 19 Ocna Mureș și Fondul Cinegetic nr. 20 Lopadea Nouă, ambele fonduri cinegetice fiind suprapuse parțial cu aria naturală protejată R0SCI0004 Băgău.

4.5. Infrastructură și construcții
Pe suprafața sitului Natura 2000 R0SCI0004 Băgău nu există construcții și infrastructură publică de căi de comunicație. Drumurile din aria naturală protejată se limitează la drumuri de exploatație agricolă, drumuri forestiere și poteci de vânătoare. În Anexa nr. 22 sunt redate construcțiile din vecinătatea ariei naturale protejate.4.6. Patrimoniu cultural
În aria naturală protejată nu sunt localizate bunuri ale patrimoniului cultural național. Elementele de atracție turistică antropică se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejate R0SCI0004 Băgău.
Patrimoniul turistic material se constituie din bisericile răspândite pe întreg teritoriul, biserici mai vechi sau mai recente, din lemn sau piatră, diverse din punct de vedere confesional.
Unul dintre cele mai importante obiective de patrimoniu cultural-religios este biserica de lemn din Băgău care datează din anul 1733. A suferit modificări și adăugiri în anii 1847 și 1955. Hramul bisericii este "Sf. Teodor Tiron". Biserica este înscrisă pe noua lista a monumentelor istorice sub codul: AB-II-m-B-00181.
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic:a) Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril", din satul Turdaș, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;b) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" din Șpălnaca, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;c) Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric;d) Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș;e) Biserica reformată-calvină din Turdaș, construcție secolul al XV-lea;f) Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Valea Sasului, construită în anul 1790;g) Biserica evanghelică fortificată din satul Șona, construcție secolul al XVI-lea;h) Biserica reformată din satul Sânmiclăuș, construită în stil baroc în anul 1750.i) Ansamblul bisericii reformate din satul Ciumbrud, construcție sec. XIII - înc. sec. XX, monument istoric;j) Biserica reformat-calvină din satul Lopadea Nouă, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
Un important obiectiv antropic este și clădirea neogotică emblematică, astăzi distrusă, a Castelului Teleki de la Uioara de Sus, a cărei istorie, încă de la începuturi, se leagă de exploatarea sării, acest tip de exploatare fiind motivul apariției primei așezări umane și al ridicării primei fortificații, destinată apărării ocnelor. În anul 1649, domeniul de la Uioara este donat familiei Mikes. Cu această ocazie, târgurile sunt mutate la Zăbala (reședința principală a familiei), iar așezarea își pierde rangul de oraș.
Patrimoniul imaterial este reprezentat, în primul rând, de dansurile feciorești, dansate și astăzi de formația de dansuri bărbătești din Băgău. Bărbați între 7 și 77 de ani dansează de 5 secole feciorește românește în Transilvania și în Subcarpați, un dans tipic românesc, intrat în patrimoniul imaterial UNESC0 în decembrie 2015. 0rice joc jucat de bărbați, în primul rând de feciori dar și de bătrâni, pentru că și bătrânii au fost feciori, este un dans specific bărbătesc.
În Hopârta și Lopadea Nouă întâlnim acest joc fecioresc unic în România, denumit Haidăul, a cărui origine se află la Hopârta.
În apropierea localității Băgău, în centrul de comună, Lopadea Nouă, sunt de asemenea păstrate dansurile tradiționale maghiare, fiind organizat anual și un eveniment dedicat acestora.4.7. Obiective turistice
Pe raza ariei naturale protejate R0SCI0004 Băgău nu sunt localizate obiective turistice antropice.5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE5.1. Lista activităților cu potențial impact
Din punct de vedere al temporalității activităților cu potențial impact, acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni și amenințări.
Definițiile acestor două categorii sunt următoarele:a. Presiune - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfășoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efecte negative încă persistă;b. Amenințare - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate s-a realizat prin completarea următoarelor informații, referitoare la activitățile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate:
Lista presiunilor actuale la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău
Tabelul nr. 41

Cod	Parametru	Descriere
A1	Presiune actuală	D02.01 linii electrice și de telefonie
A2	Detalii	Principalele tipuri de poluări pe care rețelele electrice și de telefonie mobilă le generează asupra mediului înconjurător sunt: vizuală, electromagnetică, psihică, sonoră. Poluarea vizuală se manifestă prin deteriorarea peisajului. Poluarea electromagnetică influențează câmpul electric și magnetic al organismelor vii. Poluarea psihică se manifestă prin teama provocată de apropierea de rețelele electrice. Poluarea sonoră este produsă de vibrații ale elementelor, conductoarelor rețelelor electrice și în special, a transformatoarelor.
A1	Presiune actuală	I01 - Specii invazive non-native - alogene
A2	Detalii	Speciile invazive reprezintă o amenințare majoră din ce în ce mai acută la adresa biodiversității indigene în Europa. Plantele și animalele care ajung să se adapteze la habitate străine pot reduce flora și fauna indigenă, provocând daune mediului. Aceste organisme sunt cunoscute sub denumirea de „ specii invazive ”. Acestea au de asemenea repercusiuni economice și sociale, spre exemplu asupra sănătății umane, pescuitului, agriculturii și producției de alimente. Răspândirea acestora a fost accelerată de intensificarea schimburilor comerciale, a turismului și a transportului transfrontalier de mărfuri. Speciile invazive, cunoscute, de asemenea, ca specii alogene invazive sau specii neindigene invazive, sunt deosebit de variate. Cele mai multe specii non-europene au fost introduse intenționat, inclusiv arborii și culturile care sunt mai rezistente sau care cresc mai repede, plantele ornamentale de grădină sau animalele de casă. Acestea pot să nu creeze niciun fel de probleme până în momentul în care evadează sau sunt eliberate în natură. Alte specii alogene nedorite au sosit accidental, ca „pasageri clandestini” prinși în containerele transportate.
A1	Presiune actuală	J02.05.03 modificarea apelor stătătoare
A2	Detalii	Apele dulci stătătoare sunt extrem de variate ca dimensiuni, amplasare și compoziție chimică. Echilibrul existent aici între faună și floră este foarte fragil. Majoritatea animalelor care trăiesc în apă dulce, inclusiv peștii și micile nevertebrate, precum protozoarele și hidrele, au evoluat în mare și au pătruns în apa dulce prin sistemele de râuri. Insectele, păianjenii și unele moluște au colonizat apa dulce provenind de pe uscat. Plantele acvatice provin și ele din mediul terestru, și unele varietăți mai păstrează încă trăsăturile unei vieți terestre, precum stomatele - porii minusculi ce controlează intrarea și ieșirea din plantă a gazelor ca oxigenul și dioxidul de carbon. Apele dulci pot fi împărțite în două tipuri: ape dulci, sau moi, și ape calcaroase, sau dure; există, multe lacuri și eleștee care se încadrează între aceste două categorii. În ambele tipuri de mediu, organismele cele mai importante sunt bacteriile, elementul de bază în lanțul hranei. Aceste organisme simple nu pot supraviețui în condiții acide și de aceea apele acide conțin puține comunități de animale. În schimb, în apele bogate în calciu bacteriile prosperă. În consecință, eleșteele și pâraiele din regiuni calcaroase sau cu piatră de var, bogate în calciu, conțin cele mai mari comunități acvatice, atât ca număr de indivizi, cât și de specii. De la bălți până la lacuri, de la mlaștini până la lagune, întinderile de apă stătătoare au cele mai variate dimensiuni. Ele se întâlnesc pe toate continentele, la orice latitudine și altitudine. Chiar și cel mai mic iaz adăpostește o floră și o faună foarte sensibile la elementele mediului extern, care sunt reprezentate de debitul de apă, compoziția chimică a apei și a solurilor învecinate, lumină, temperatură. Orice modificare minoră poate avea urmări majore.
A1	Presiune actuală	K02.02 acumularea de material organic
A2	Detalii	Acumularea de material organice - eutrofizarea apelor de suprafață este printre problemele ecologice ale mediului acvatic. Termenul de eutrofizare a fost descris mai întâi pentru lacuri, mări, oceane, apoi a fost extins și la alte ecosisteme acvatice: fluvii și canale, lagune, intrânduri marine. Eutrofizarea reprezintă un proces natural de evoluție a unui lac. Din momentul “apariției”, bazinul acvatic trece, în condiții naturale, prin câteva stadii de dezvoltare: ultraoligotrofic, oligotrofic, mezotrofic, iar în final bazinul acvatic devine eutrofic și hipereutrofic, are loc “îmbătrânirea” și pieirea bazinului acvatic. Eutrofizarea antropogenă este considerată o poluare nutrițională. Procesul constă în îmbogățirea apelor cu substanțe nutritive, îndeosebi cu azot și fosfor, în mod direct sau prin acumularea de substanțe organice din care rezultă substanțe nutritive pentru plante. Deoarece azotul este nutrientul limitativ al creșterii plantelor acvatice, prezența unor concentrații ridicate de compuși cu azot solubili în apă duce în special la proliferarea algelor și cianobacteriilor, își obțin nutrienții direct din apă și eutrofizarea lacurilor. Ciclul de viață al acestor organisme este scurt și după moartea lor constituie sursă de hrană pentru bacteriile aerobe. Dezvoltarea bacteriilor aerobe determină scăderea concentrației de oxigen dizolvat în apă și moartea peștilor. La densități mari, unele alge și cianobacterii produc toxine. Lacurile eutrofizate au apa mai tulbure datorită unei cantități mari de materii organice prezente în suspensie, devine anoxică și rata de sedimentare crește. Consecința imediată a eutrofizării este creșterea luxuriantă a plantelor de apă - înflorirea apelor. În condițiile eutrofizării antropogene, degradarea ecosistemului bazinului acvatic are un caracter progresiv și se produce în decurs de câțiva zeci de ani.
A1	Presiune actuală	K04.01 competiția
A2	Detalii	Competiția interspecifică este pronunțată la specii care dispun de aceleași resurse și au stil de viață asemănător. De altfel, se poate constata frecvenț în cazul biocenozelor naturale, ca specii cu habitate similare nu trăiesc împreună, în același loc. Dacă în mod excepțional ocupă totuși același loc, atunci fie folosesc un alt tip de resursă, fie sunt active în timpi diferiti, unele diurne, altele nocturne. În cadrul biocenozei, între populațiile diferitelor specii care au modele similare de utilizare a resurselor mediului, există o gama complexă de interacțiuni. În aceste condiții ele devin competitoare pentru aceste resurse. Studiul speciilor care au cerinte similare pentru resurse este asociat cu principiul excluderii competitive - două sau mai multe specii care dispun de resurse limitate și având modele similare de utilizare a resurselor nu pot sa coexiste intr-un mediu stabil - Hardin 1960.
A1	Presiune actuală	M01.02 secete și precipitații reduse
A2	Detalii	Umiditatea scăzută și lipsa precipitațiilor pot creea rapid condiții periculoase pentru declanșarea incendiilor în păduri și pe terenuri cu multă vegetație uscată și produc pagube însemnate. Lipsa apei creează o lipsă de sursă de hrană, mediu de viață și poate să ducă la dispariția speciilor dependente de mediul acvatic. Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă. Habitatele naturale sunt afectate de două tipuri de secetă: Secetă meteorologică când se instaurează o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici. Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de ape freatice, rezervorul de apă subterană, nivelul apelor curgătoare și al celor stătătoare.
A1	Presiune actuală	M01.01 schimbarea temperaturii
A2	Detalii	În prezent, schimbarea temperaturii, respective încălzirea globală afectează toate continentele, iar efectele sale se vor agrava serios în viitor, în lipsa unor măsuri ferme de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Efectele observate ale schimbărilor climatice au afectat deja agricultura, sănătatea populației, ecosistemele terestre și acvatice, rezervele de apă și unele așezări umane. Conform observațiilor, calotele de gheață se topesc, zonele arctice sunt amenințate, rezervele de apă se reduc, valurile de căldură și ploile abundente se intensifică, recifele de coral dispar, iar peștii și alte animale migrează spre poli, unele specii fiind pe cale de dispariție. Nivelul oceanelor crește într-un ritm care poate afecta comunitățile de pe coastă, apa devine din ce în ce mai acidă pe măsură ce absoarbe dioxidul de carbon emis prin arderea combustibililor fosili, iar biodiversitatea marină este amenințată. Materia organică înghețată în solul arctic începe să se topească și să se descompună, fapt ce va contribui la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Schimbările climatice vor afecta toată biosfera planetei. În timp, efectele se vor agrava cu consecințe directe asupra rezervelor globale de hrană.
A1	Presiune actuală	M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului
A2	Detalii	Degradarea habitatului este o consecință a dezvoltării umane sau a unor fenomene naturale. Aceasta este cauzată indirect de activitățile umane, cum ar fi poluarea, schimbările climatice, precum și introducerea de specii invazive, toate acestea reducând calitatea mediului. Pe măsură ce populația crește, oamenii folosesc mai mult teren pentru agricultură și pentru dezvoltarea orașelor, dispersate pe zone ce mai largi. Efectele degradării habitatului sunt dispariția unor specii și comunități indigene. Pierderea de habitate poate fi cauzată de eroziune, incendii și epuizarea nutrienților.
A1	Presiune actuală	M02.03 declinul sau dispariția speciilor
A2	Detalii	Principalele cauze ale dispariției speciilor de plante și animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comercială - colectarea de plante, vânatul irațional și braconajul, distrugerile produse de către speciile aclimatizate și poluarea. O altă cauză majoră ce duce la declinul dramatic al speciilor de plante și animale este poluarea mediului. Dezvoltarea tot mai mare a activităților industriale și extinderea agriculturii au făcut ca diferite chimicale toxice să se răspândească tot mai mult în circuitul hranei în cadrul ecosistemelor.
A1	Presiune actuală	K04.05 daune cauzate de erbivore, inclusiv specii de vânat
A2	Detalii	Prin hrănirea la suprafața solului și în sol, precum și prin consumul preferențial de hrană, mistrețul a produs și încă aduce prejudicii destul de însemnate agriculturii și silviculturii. Deși în managementul cinegetic actual se aplică un complex de măsuri de hrănire complementară, din cauza comportamentului și a plasticității sale ecologice, a miscării permanete, aceste măsuri nu sunt și nu vor fi suficiente. Mistreții pot fi considerați mai mult folositori decât dăunători pentru pădure, deoarece contribuie prin acțiunea fizică a râmatului la condiții mai bune pentru regenerarea naturală a arboretelor. Pagubele constau doar în dezrădăcinarea unor puieți și consumarea ghindei din semănăturile directe. Însă situația este alta în cazul habitatelor umede. Râmatul și scăldatul ciurdelor de mistreți produce daune serioase mai ales în cazul habitatelor cu suprafață mică.
A1	Presiune actuală	A03.03 abandonare/lipsa cosirii
A2	Detalii	Potrivit studiilor de specialitate apărute în ultimele decenii, schimbarea modului de utilizare a pajiștilor poate implica procese grave de degradare, cu efecte negative asupra diversității floristice în țara noastră. Pajiștile reprezintă o vegetație relictară, aflată în centrul atenției cercetătorilor din țară și din străinătate și a autorităților implicate în conservarea naturii. În prezent există puține informații privind efectul pășunatului, cositului și mai ales abandonării acestor practici asupra pajiștilor, drept urmare, nu există un management adecvat în vederea conservării și restaurării acestora. Sistarea practicilor tradiționale de management, fenomen întâlnit din ce în ce mai des pe teritoriul țării, duce la acumularea fitomesei și unui strat gros de litieră. Multe specii din pajiști, unele de interes conservativ, necesită locuri deschise în timpul regenerării. Aceste specii vor reacționa deosebit de sensibil la abandonare. De asemenea abandonarea pajiștilor provoacă scăderea nivelului de fitodiversitate, mai exact rolul acumulării litierei, ca și capcană pentru semințe.
A1	Presiune actuală	K01.01 eroziune
A2	Detalii	Unul dintre factorii cei mai agresivi care afectează pajiștilor situate pe pante mai mari sau mai mici este eroziunea solului. Eroziunea solului poate fi produsă de picăturile de ploaie sau la topirea zăpezilor când se numește eroziune pluvială sau de vânt când poartă numele de eroziune eoliană. În funcție de grosimea stratului de sol dislocat de cei doi agenți principali, eroziunea poate fi de suprafață când scurgerea apei este lamelară și vântul acționează relativ uniform asupra stratului superior al solului sau de adâncime când scurgerea concentrată a apei provoacă șiroiri, rigole, ogașe până la ravene și torenți foarte adânci de zeci de metri care pun în pericol așezări omenești, căi de comunicații, construcții diverse și altele. Antrenarea de către eroziune a maxim 6 tone pe hectar în medie pe an se consideră eroziune geologică sau normală. Peste această limită eroziunea produce pagube mari în funcție de intensitatea ei. Eroziunea solului este favorizată de: versant cu profil drept, pantă mare ca înclinație și lungime, expoziție sudică, intensitatea mai mare și durata mai lungă a ploii, umiditatea mai mare a solului, structura distrusă și textura mai nisipoasă, roca mamă friabilă, lipsa vegetației lemnoase, rărirea până la dispariție a covorului ierbos, protector, pășunatul pe timp umed și în afara sezonului de vegetație, încărcarea pășunii cu animale peste limite, supratârlirea cu animale și apariția golurilor în vegetație, râmături de porci mistreți, arături și alte lucrări din deal în vale pentru îmbunătățirea covorului ierbos al pajiștilor, circulația din deal in vale a animalelor pe pășune, construcția de drumuri de acces cu panta mai mare de 8% și multe altele.

5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 42

Cod	Parametru	Descriere
B1	Amenințare viitoare	H04.03 Alte forme de poluare a aerului
B2	Detalii	Emisiile în atmosferă a substanțelor dăunătoare distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar de asemenea, sunt potențiali de a modifica însăși proprietățile atmosferei, ce poate duce la consecințe ecologice și climatice nefaste. Ca rezultat al impactului asupra mediului cu efect negativ sunt precipitațiile acide și smogul, care acționează intens asupra biosferei, dar și asupra hidrosferei. În urma ploilor acide, frunzele pot fi puternic afectate prin deteriorarea stratului de ceara și a epidermei sau prin extracția și spălarea elementelor nutritive. Contactul ploii acide cu frunza conduce la distrugerea cuticulei, apoi a celulelor epidermei de pe suprafața superioară a frunzei, urmată de distrugerea celulelor palisadice și în final ambele suprafețe ale frunzei sunt afectate. Ploile acide au de asemenea o influența negativă și asupra pădurilor, în mod direct asupra frunzei arborilor și în mod indirect prin modificarea calității solului din care arborii își extrag substanțele nutritive.
B1	Amenințare viitoare	K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune
B2	Detalii	Succesiunea este procesul prin care speciile unei biocenoze sunt înlocuite datorită transformările condițiilor de existență, în timp. Din punct de vedere sistemic, succesiunea reprezintă seria de stări în care sistemul crește și se dezvoltă în plan structural și funcțional în sensul maximalizării fluxului de energie și a vitezei de circulație a macro- și microelementelor, adică în sensul domeniului de stabilitate. Asupra desfășurării succesiunii există teorii, respectiv teoria clasică deterministă, care consideră succesiunea un fenomen determinist care se desfășoară logic și teoria stocastică sau probabilistocă care susține că succesiunea este realiyată printr-un proces continuu de imigrare a speciilor. Conform teoriei clasice, succesiunea se desfășoară printr-un mecanism de facilitare ce cuprinde 6 stadii: denudarea, imigrarea, colonizarea, concurența interspecifică, reacția biocenotică și stabilizarea sau climaxul.
B1	Amenințare viitoare	K02.03 eutrofizare - naturală
B2	Detalii	Eutrofizarea se definește ca îmbogățirea apei cu substanțe nutritive. Eutrofizarea naturală se produce lent. În apă se acumulează în primul rând azot și fosfor, conducând la o creștere puternică a algelor și macrofitelor care apoi mor, cu consecințe grave. Ca urmare, scade calitatea apei, se modifică gustul, culoare, mirosul. Apa devine tulbure, scade concentrația de oxigen și crește concentrația de fier, mangan, bioxid de carbon, amoniu, metan, hidrogensulfurat. Unele boli apar mai des odată cu eutrofizarea deoarece ea determină creșterea macrofitelor - plante de apă, ce favorizează creșterea unor organisme ce sunt gazde ale paraziților. De asemenea, înmulțirea algelor albastre duce la producere de toxine ce pot otrăvi animalele care se adapă și crește concentrația de nitrați ce pot produce methemoglobinemie. Eutrofizarea se produce mai rar în râuri și e mai puțin gravă ca din lacuri. Eutrofizarea este un process reversibil, dar trebuie o mare grijă deoarece fenomenul este foarte complex și în ciuda intenselor cercetări este încă incomplet cunoscut și înțeles.
B1	Amenințare viitoare	K01.02 colmatare
B2	Detalii	Scurgerea de aluviuni ca rezultat a proceselor de eroziune desfășurate la nivelul versanților este un proces foarte complex care depinde, pe de o parte, de factorii naturali, iar pe de altă parte și de o serie de activități umane. Din paleta factorilor naturali amintim în primul rând litologia substratului cu o gamă foarte variată de roci consolidate sau nu, cu vârste și cu rezistențe diferite la eroziune. Rocile sunt neconsolidate din regiunile subcarpatice de deal și de podiș unde energia cinetică a apelor distruge ușor coeziunea dintre particule și le antrenează în suspensie. Relieful influențează scurgerea de aluviuni prin configurația altitudinală care determină energia potențială a versanților și rețelei de albii în funcție de care scurgerea erodează mai mult sau mai puțin. Altitudinea, panta, energia de relief sunt elemente care pot influența scurgerea de aluviuni în concordanță și cu rezistența rocilor, gradul de acoperire cu vegetație, cuvertura de sol. Vegetația are un rol foarte important asupra proceselor de scurgere și implicit asupra producției de aluviuni. Se impune a remarca în acest sens rolul major al pădurii care prin coronament consumă o mare parte din energia cinetică a ploilor, după care anihilarea se continuă prin scurgerea pe ramuri, trunchiuri și prin litieră. Aceasta din urmă are un rol important în atenuarea proceselor de scurgere și la reducerea substanțială a cantităților de aluviuni puse în circulație. În schimb pe un versant neprotejat de pădure sau de un covor vegetal bine închegat, întreaga cantitate de energie cinetică a ploilor torențiale este consumată pentru detașare și transportul particulelor de sol. Dispariția vegetației duce la acumularea aluviunilor în zonele umede și colmatarea acestora.
B1	Amenințare viitoare	K01.03 secare
B2	Detalii	Apele de suprafață ale lacurilor lumii s-au încălzit, în medie, cu 0,34 de grade Celsius per deceniu din 1985 încoace, conform publicației NewScientist. Încălzirea rapidă, în perioadele foarte călduroase separă apa rece din adâncuri de cea caldă de la suprafață, reducând transferul de nutrienți și oxigen și afectând astfel organismele care nu se pot deplasa între cele două straturi.. Colmatarea și seceta prelungită duc la secarea zonelor umede.
B1	Amenințare viitoare	M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului
B2	Detalii	Înlocuirea și deterioararea habitatului de pajiște este determinată în primul rând de poluarea naturală sau antropică, care duce la distrugerea întregului mediu. Poluarea naturală se manifestă prin: eroziunea solului din cauza averselor abundente, acest tip de poluare fiind mai periculos atunci când terenul este lipsit de vegetație sau în pantă și antrenează și reziduurile animale sau vegetale. Cauzele degradării pajiștilor sunt: suprapășunatul, subpășunatul, abandonul pajiștilor, acumularea de litieră, împădurirea, eroziunea. Suprapășunatul și subpășunatul sunt activități care produc tulburări majore în cadrul pajiștilor, ele având nevoie de un pășunat normal. Din punct de vedere al ecologiei, abandonul pajiștilor are consecințe mai grave pentru pajiști decât subpășunatul. Litiera, pătura de frunze uscate, nu mai permite razelor solare să ajungă la iarba de pe pajiște, împiedicând astfel procesul de fotosinteză și duce, în final, la distrugerea completă a pajiștilor. Împădurirea este rezultatul subpășunatului și abandonului. Neîngrijirea pajiștii duce, în final, la instalarea rapidă a vegetației lemnoase.

5.2. Hărțile activităților cu potențial impact
5.2.1 Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Tabelul nr. 43

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	D02.01 linii electrice și de telefonie
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	În vecinătatea liniilor de transport de energie electrică, care traversează situl prin mijlocul acestuia, pe direcția nord- nord-est
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	I01 - Specii invazive non-native - alogene
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	Pe toată suprafața ocupată de habitatului 91Y0
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	K04.01 competiția
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	Pe suprafața ocupată de habitatului 91Y0, localizat în vecinătatea unor arborete de salcâm și în habitatul 7140 din zona oligotrofă a lacului
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	J02.05.03 modificarea apelor stătătoare
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	În vecinătatea lacului, în zona ,,cozii” există bălți de diferite dimensiuni cu rolul de filtrare a apei, prin reținerea materialelor provenite de pe versanți în urma ploilor. Dispariția acestor bălți, colmatarea lor va face imposibilă filtrarea apei și acumularea materialelor organice în lac.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	K02.02 acumularea de material organic
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	În vecinătatea lacului, în zona ,,cozii” există bălți de diferite dimensiuni cu rolul de filtrare a apei, prin reținerea materialelor provenite de pe versanți în urma ploilor. Dispariția acestor bălți, colmatarea lor va face imposibilă filtrarea apei și acumularea materialelor organice în lac.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	M01.02 secete și precipitații reduse
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	M01.01 schimbarea temperaturii
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1,	Presiune actuală	M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	M02.03 declinul sau dispariția speciilor
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	Pe toată suprafața lacului oligotrof și eutrof și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	În partea oligotrofă a lacului, unde se află habitatul 7140
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	A03.03 abandonarea/lipsa cosirii
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	Pe toate dealurile, unde se află habitatul 62C0*
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor
A.1.	Presiune actuală	K01.01 eroziune
C.1.	Localizarea presiunii actuale - geometrie	Harta presiunilor actuale și intensității acestora este redată în Anexa nr. 14 la Planul de management
C.2.	Localizarea presiunii actuale - descriere	Pe toate dealurile, unde se află habitatul 62C0*
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie
C.4.	Detalii	Presiunea actuală se poate extinde pe o suprafață mai mare din aria naturală protejată în viitor

5.2.2 Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Tabelul nr. 44

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	H04.03 Alte forme de poluare a aerului
D.1.	Localizarea amenințării viitoare - geometrie	Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management
D.2.	Localizarea amenințării viitoare - descriere	În suprafața ocupată de habitat pe versanții din vecinătatea culoarului Mureș
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie
D.4.	Detalii	Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.
I01 Specii invazive non-native
B.1.	Amenințare viitoare	K02.01. schimbarea compoziției de specii - succesiune
D.1.	Localizarea amenințării viitoare - geometrie	Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management
D.2.	Localizarea amenințării viitoare - descriere	Pe toată suprafața ocupată de habitat, acolo unde în compoziția arboretului intră și carpen în proporție mare, de peste 25%. De asemenea este o amenințare viitoare pentru habitatul 7140 care se află în partea oligotrofa a lacului și pentru habitatul 62C0* de pe dealurile din Pusta Băgăului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută în habitatul 91Y0 Medie în habitatul 7140 Medie în habitatul 62C0*
D.4.	Detalii	Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.
B.1.	Amenințare viitoare	K02.03 eutrofizare - naturală
D.1.	Localizarea amenințării viitoare - geometrie	Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management
D.2.	Localizarea amenințării viitoare - descriere	Pe suprafața lacului eutrof care este în legătură direct cu lacul oligotrof
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie
D.4.	Detalii	Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.
B.1.	Amenințare viitoare	K01.02 colmatare
D.1.	Localizarea amenințării viitoare - geometrie	Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management
D.2.	Localizarea amenințării viitoare - descriere	In zona lacului eutrof, dar și în zona cordonului protector de vegetație din jurul lacului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie
D.4.	Detalii	Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.
B.1.	Amenințare viitoare	K01.03 secare
D.1.	Localizarea amenințării viitoare - geometrie	Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management
D.2.	Localizarea amenințării viitoare - descriere	În zona lacului eutrof, dar și în zona cordonului protector de vegetație din jurul lacului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Mare
D.4.	Detalii	Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.
B.1.	Amenințare viitoare	M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului
D.1.	Localizarea amenințării viitoare - geometrie	Harta amenințărilor viitoare și intensității acestora este redată în Anexa nr. 15 la Planul de management
D.2.	Localizarea amenințării viitoare - descriere	În zonele dealurilor unde se află habitatul 62C0* cu panta abruptă și cu eroziune respectiv pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie
D.4.	Detalii	Această activitate a fost considerată atât presiune actuală cât și amenințare viitoare deoarece se preconizează o schimbare a localizării presiunii actuale.

5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie Lucanus cervus
Tabelul nr. 45

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare
E.1.	Specie	Lucanus cervus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - geometrie	Anexa nr. 16 la Planul de management
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere	În special în zonele Ciumbrud și Băgău
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile asupra speciei	Medie
E.5.	Confidențialitate	Informații publice
E.6.	Detalii	Aceste presiuni sunt în unele zone de pe raza localităților Ciumbrud și Băgău, unde turiștii sau localnicii colectează lemne de foc. Lemnul mort reprezintă habitat propice pentru specii precum Lucanus cervus, astfel este important ca acesta să nu fie îndepărtat din pădure ci să fie prezent astfel contribuind la conservarea populațiilor de rădașcă.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Odontopodisma rubripes
Tabelul nr. 46

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A10.01 îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor
E.1.	Specie	Odontopodisma rubripes
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - geometrie	Anexa nr. 16 la Planul de management
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei - descriere	Apare în habitatele speciei de pe suprafața sitului unde sunt turme de oi - la Păgida, Lopadea Nouă
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile asupra speciei	Mare
E.5.	Confidențialitate	Informații publice
E.6.	Detalii	Această presiune apare acolo unde sunt prezente turmele de oi, iar vegetația de tip arbustiv este îndepărtată. Distrugerea acestui tip de habitat pe suprafețe mari duce în final la dispariția populațiilor din sit, care sunt deja extrem de localizate. În plus, se pierde conectivitatea habitatelor în sit dacă această presiune continuă.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina variegata
Tabelul nr. 47

Cod	Parametru	Descriere
A1	Presiune actuală	A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor B 02 gestionarea și utilizarea pădurii și plantației K01.03 secare
E1	Specia	Bombina variegata
E2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - geometrie	Anexa nr. 16 la Planul de management
E3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - descriere	Pășunatul ne-intensiv al vacilor și oilor se practică practică cu număr mic de animale în toate zonele deschise din aria protejată. Toată suprafața ocupată de habitatele forestiere din aria protejată este străbătută de urme de autovehicule respective utilaje. Bălți temporale, dar în număr mic, se află pe toată suprafața ariei protejate, în fondul forestier.
E4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	A04.02.01 – Scăzută A04.02.02 - Scăzută B 02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației – Scăzută K01.03 Secare - Medie
E5	Confidențialitate	Informații publice
E6	Detalii	Pășunatul ne-intensiv al vacilor și oilor este o practică comună și tradițională în teritoriul ariei protejate, iar impactul asupra stării de conservare a speciei este nesemnificativ. Ar putea afecta negativ populația doar în cazul în care ar deveni o practică intensivă. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantație este o practică comună și tradițională în teritoriul ariei protejate, iar impactul asupra stării de conservare a speciei este nesemnificativ și se datorează utilajelor folosite în exploatarea forestieră, care pot distruge habitatele folosite. Pe de altă parte, majoritatea habitatelor temporare folosite de specie pentru reproducere, s-au format în urme ale utilajelor folosite în exploatare. O parte din suprafața ariei protejate, reprezentată de zone cu înclinare mare a terenulului este relativ improprie nepermițând acumularea naturală a apei. Aceste zone, localizate în partea centrală a sitului, sunt acoperite de păduri edificate de Quercus sp. și sunt relativ uscate. Habitate ale speciei au fost identificate în zone acoperite de păduri de amestec de diferite specii caducifoliate, care sunt mai umede și au panta mai mică. Aici persistența apei pe parcursul întregii perioade de reproducere este vitală pentru asigurarea succesului reproductiv. În anii secetoși bălțile temporare dispar forțând indivizii speciei să se aglomereze în puținele habitate rămase și contribuind la scăderea succesului reproductiv.

5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor
Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lucanus cervus
Tabelul nr. 48

Cod	Parametru	Descriere
E.1.	Amenințare viitoare	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
F.1.	Specia	Lucanus cervus
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - geometrie	Anexa nr. 16 la Planul de management
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere	Pe toată suprafața sitului unde e întâlnit habitatul speciei
F.4.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Scăzută
F.5.	Confidențialitate	Informații publice
F.6.	Detalii	Exploatarea forestieră în special cea care vizează stejari maturi, afectează negativ specia Lucanus cervus. Aceasta se dezvoltă la baza stejarilor, iar îndepărtarea acestor duce la periclitarea populațiilor de rădașca, mai ales dacă această se face pe suprafețe mari, afectând totodată și conectivitatea habitatului speciei.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Odontopodisma rubripes
Tabelul nr. 49

Cod	Parametru	Descriere
E.1.	Amenințare viitoare	G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber
F.1.	Specia	Odontopodisma rubripes
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - geometrie	Anexa nr. 16 la Planul de management
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei - descriere	Zonele unde este întâlnit habitatul speciei, respectiv zonele unde crește Rubus sp.
F.4.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Scăzută
F.5.	Confidențialitate	Informații publice
F.6.	Detalii	Apare acolo unde există posibilitatea de campare, de exemplu la Ciumbrud, unde vegetația arbustivă Rubus sp., este afectată de organizarea de construcția de vetre de foc. Distrugerea acestui tip de habitat afectează integratitatea habitatelor speciei și poate duce la dispariția populației locale.

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Bombina variegata
Tabelul nr. 50

Cod	Parametru	Descriere
A1	Presiune actuală	K01.03 secare
E1	Specia	Bombina variegata
E2	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - geometrie	Anexa nr. 16 la Planul de management
E3	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie - descriere	Toată suprafața ariei protejate
E4	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Mare
E5	Confidențialitate	Informații publice
E6	Detalii	Perioade secetoase lungi ar putea avea impact negativ ridicat asupra populației de izvoraș de baltă din sit, putând duce la o stare de conservare nefavorabilă, fie inadecvată fie rea. Pentru eliminarea acestei amenințări este necesară crearea unor habitate acvatice permanente, in zone din sit care permit acumularea naturală a apei, care să asigure habitate de reproducere permanent.

5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 91Y0
Tabelul nr. 51

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	D02.01 linii electrice și de telefonie I01 specii invazive non-native – alogene K04.01 competiția
G.1	Clasificarea tipului de habitat	tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie	Anexa nr. 17 la Planul de manangement
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere	D02.01 linii electrice și de telefonie - în vecinătatea liniilor de transport energie electrică, care traversează situl prin mijlocul acestuia, pe direcția nord-nord-est I01 specii invazive non-native - alogene - Pe toată suprafața ocupată de habitat K04.01 competiția - Pe suprafețele ocupate de habitat localizate în vecinătatea unor arborete de salcâm
G.5	Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	D02.01 – Scăzută I01 – Medie K04.01 - Medie
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	Utilizarea la maximum a resurselor vitale de către sistemul forestier a impus necesitatea specializării și asocierii speciilor forestiere. Competiția dintre specii este în aceste cazuri mult mai acerbă decât competiția dintre exemplarele aceleași specii. Acesta este unul dintre motivele pentru care arborii din cadrul unei specii caută să se grupeze în biogrupe cât mai mari și cât mai compacte. Carpenul este o specie a cărei regenerare trebuie controlată prin lucrările silvice de conducere a arboretelor. Seceta și precipitațiile reduse favorizează atacul agenților fitopatogeni. Pe zona de aliniament a rețelei de distribuție a energiei electrice este posibil să se instaleze specii cu caracter invaziv non-native, cum este salcâmul.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 7140
Tabelul nr. 52

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	J02.05.03 modificarea apelor stătătoare K02.02 acumularea de material organic K04.01 competiția M01.02 secete și precipitații reduse M01.01 schimbarea temperaturii M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului M02.03 declinul sau dispariția speciilor K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat
G.1	Clasificarea tipului de habitat	tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	7140
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie	Anexa nr. 17 la Planul de manangement
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere	Pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof, precum și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului
G.5	Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	J02.05.03 modificarea apelor stătătoare - Medie K02.02 acumularea de material organic - Medie K04.01 competiția - Medie M01.02 secete și precipitații reduse - Medie M01.01 schimbarea temperaturii - Medie M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - Medie M02.03 declinul sau dispariția speciilor - Medie K04.05. daune cauzate de erbivore - inclusiv specii de vânat- Medie
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	Lacul oligotrof, turbăria, este alimentat de apa de ploaie și probabil de izvoare subterane. În mare parte apa, totuși, provine din precipitații. În vecinătatea lacului, în zona ,,cozii” există bălți de diferite dimensiuni cu rolul de filtrare a apei, prin reținera materialelor provenite de pe versanți în urma ploilor. Dispariția acestor bălți, colmatarea lor va face imposibilă filtrarea apei și acumularea materialelor organice în lac. Din cauza poziției nefavorabile, aflat într-o scobitură din pădure, care s-a format prin alunecări de teren în straturi sarmatice, în urma ploilor, sedimentele de pe versanți ajung în lac și duc la colmatarea acestuia. Pe marginea lacului, în jurul turbăriei există un cordon de vegetație, care are rolul de a filtra apa. Din cauza colmatării malului, a schimbărilor climatice, respectiv încălzirea, acest cordon se întinde, pentru că are mediul favorabil pentru dezvoltare. Cordonul de vegetație filtrează apa, dar produce și substanțe organice care pe termen lung vor afecta mediul biotic. Din cauza restrângerii mediului de viată pentru habitatul 7140 și din cauza competiției speciilor, acesta se va deteriora, intrând în declin. De asemenea va avea loc înlocuirea speciilor caracteristice habitatului sau chiar dispariția acestora. Din cauza colmatării și a cantității scăzute de precipitații din ultimii ani și a secetelor prelungite, nivelul apei scade. Stratul de turbă este deranjat permanent de speciile de vânat, care vin din pădurea din jurul lacului sau care se adăpostesc în lac. Turmele de mistreți caută rădăcini, bulbi, tuberculi și distrug stratul de turbă și vegetația specifică, preponderent în zona unde este localizată Drosera rotundifolia.

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipului de habitat 62C0*
Tabelul nr. 53

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	A03.03 abandonarea/ lipsa cosirii K01.01 eroziune
G.1	Clasificarea tipului de habitat	tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - geometrie	Anexa nr. 17 la Planul de manangement
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat - descriere	In Pusta Băgăului, pe dealurile unde se află habitatul 62C0*
G.5	Intensitatea localizata a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	A03.03 abandonarea/ lipsa cosirii – Medie K01.01 eroziune - Medie
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	Suprafețele de pajiști din Pusta Băgăului nu sunt pășunate. Aceste suprafețe se pot utiliza pentru producerea de fân. Ele se pot cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienți. Pentru stabilirea acestei perioade se pot consulta specialiștii din domeniul culturii pajiștilor. Lipsa cositului și abandonarea pajiștilor duce la acumularea unei litiere groase care nu permite înnoirea vegetației și duce la apariția arbuștilor. Treptat habitatul se va schimba. Eroziunea este procesul de desprindere și transport al materialului de la suprafața solului, proces determinat și influențat de o serie de agenți și factori erozivi. Prin eroziune solul își pierde, de regulă, orizontul fertil sau își pierde și celelalte orizonturi, suferind o distrugere parțială sau totală, cu implicații serioase asupra fertilității acestuia. Desprinderea și transportul materialului de la suprafața solului pe terenurile în pantă se datoresc în cea mai mare măsură apei, atât sub formă de picături de ploaie cât și sub formă de curenți dispersați sau concentrați. Această eroziune nu are caracter permanent, dacă nu apar și alți factori. Ea se poate nivelate prin lucrările agrotehnice aplicate solului. Datorită acestui fapt, de cele mai multe ori atenția acordată fenomenului nu a fost pe măsura gravității acestui fenomen, fapt ce a dus în multe cazuri la reducerea importantă a fertilității solului și la deteriorarea habitatului prin dispariția vegetației de pe zonele cu eroziune.

5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitat 91Y0
Tabelul nr. 54

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	H04.03 Alte forme de poluare a aerului K02.01. schimbarea compoziției de specii - succesiune
H.1	Clasificarea tipului de habitat	tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie	Anexa nr. 17 la Planul de manangement
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere	K02.01 - Pe toată suprafața ocupată de habitat, acolo unde în compoziția arboretului intră și carpen în proporție mare, de peste 25% H04.03 - În suprafața ocupată de habitat pe versanții din vecinătatea culoarului Mureș
H.5	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	H04.03- Medie K02.01- Scăzută
H.6	Confidențialitate	Informații publice
H.7	Detalii	Arboretele pure de salcâm se pot extinde ca suprafață în detrimentul habitatului 91Y0. Carpenul este o specie a cărei regenerare trebuie controlată prin lucrările silvice de conducere a arboretelor. Seceta și precipitațiile reduse favorizează atacul agenților fitopatogeni. Dezvoltarea rețelei de transport rutier în vecinătatea sitului, pe culoarul Mureșului poate avea ca și consecință dispersia unor poluanți în aer, a căror influență asupra vegetației forestiere nu a fost suficient cercetată până la această dată.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat 7140
Tabelul nr. 55

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K02.03 eutrofizare – natural K01.02 colmatare K01.03 secare K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune
H.1	Clasificarea tipului de habitat	tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	7140
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie	Anexa nr. 17 la Planul de manangement
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere	Pe toată suprafața lacului eutrof și oligotrof, precum și în cordonul protector de vegetație din jurul lacului
H.5	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	K02.03 eutrofizare - naturală – Medie K01.02 colmatare – Medie K01.03 secare - Medie K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - Medie
H.6	Confidențialitate	Informații publice
H.7	Detalii	Din cauza dispariției bălților din vecinătatea lacului, o cantitate mare de materiale organice va ajunge în apă. Cordonul vegetal din jurul lacului filtrează apa, dar, în jurul lui sunt formate depunei care favorizează extinderea unui alt tip de vegetație. De asemenea cordonul de vegetație produce materiale organice care contribuie la eutrofizarea substratului și a apei. Amenințările eutrofizării nu vin doar dinspre lacul eutrof, dar și din partea vegetației lemnoase care crește pe turbărie. Aceste plante, de asemenea produc și depun materiale organie pe suprafața turbăriei. În timp vor produce eutrofizarea habitatului. Eutrofizarea apelor - se manifesta mai ales în cazul apelor stătatoare, prin "înflorirea" masivă a lacurilor, bălților prin creșterea abundentă a algelor. Dezvoltarea algelor duce la scăderea transparenței apei și scăderea concentrației oxigenului dizolvat în apă, fenomene însoțite de dispariția faunei acvatice și, în final, poate duce la formarea unei mlaștini. Ca urmare a lipsei precipitațiilor, a secetelor prelungite și a colmatării, ochiul de apă și turbăria vor dispărea. Mediul eutrof lăsat în urmă va favoriza apariția unui alt tip de vegetație.

Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat 62C0*
Tabelul nr. 56

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	K02.01 schimbarea compoziției de specii – succesiune M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului
H.1	Clasificarea tipului de habitat	tip de habitat de importanță prioritară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - geometrie	Anexa nr. 17 la Planul de manangement
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat - descriere	În Pusta Băgăului, pe dealurile unde se află habitatul 62C0*
H.5	Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	K02.01 schimbarea compoziției de specii - succesiune - Medie M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului - Medie
H.6	Confidențialitate	Informații publice
H.7	Detalii	Suprafețele de pajiști din Pusta Băgăului nu sunt cosite și nu sunt pășunate de vaci, oi sau capre. Se poate constata o abandonare a acestor teritorii. În timp, din cauza lipsei cositului respective al abandonului stratul de litieră se va îngroșa și astfel habitatul se va deteriora. Tot acest fapt va permite apariția arbuștilor și astfel, treptat pajiștea se va împădurii, producându-de schimbarea compoziției de specii și dispariția habitatului inițial. Eroziunea pe dealurile din Pusta Băgăului este produsă de factori naturali, ploaie și vânt. În timp distrugerea stratului superficial de sol și alunecarea acestuia va duce la dezgolirea de vegetație a acestuia. Acest fenomen va cauza dispariția habitatului.

6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unei specii, și care ar putea afecta pe termen lung distribuția și abundența populației acesteia.
Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:– datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; și– arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; și– specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung;
Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:– "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, de exemplu 50100 de ani;– "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani.
Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:– populației speciei;– habitatului speciei;– perspectivelor speciei în viitor.6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Specia de interes conservativ Liparis loeselii nu a fost găsită în sit în perioada de colectare a datelor din teren - noiembrie 2017 - octombrie 2018 - și concluzia este că specia este dispărută din sit deoarece nu a mai fost văzut niciun exemplar pe o perioadă lungă de timp. 0 absență de câțiva ani a unei specii ușor de observat indică dispariția acesteia.
Evaluarea stării de conservare nu se face pentru această specie.
Specia Carabus hampei nu a fost identificată în urma ieșirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018.6.1.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Lucanus cervus
Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al populației
Tabelul nr. 57

Număr	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Lucanus cervus Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 221
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație rezidentă
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	15000-20000 indivizi
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	Clasa B - 2-5 %
A.6	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale	Nesemnificativă
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	15000-20000 indivizi
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	Pe baza datelor înregistrate în timpul cercetărilor de teren a fost evaluată mărimea populației din sit, a fost luată în considerare și calitatea habitatului în care este prezentă specia.
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”=” - egal
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15	Structura populației speciei	Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	FV - Favorabilă
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	Nu este cazul

Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al populației speciei
Tabelul nr. 58

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.1.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Odontopodisma rubripes
Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației
Tabelul nr. 59

Număr	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Odontopodisma rubripes Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 17188
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație rezidentă
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	100-500 indivizi
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	Clasa B - 2-5 %
A.6	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale	Nesemnificativă
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	100-500 indivizi
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	Pe baza datelor înregistrate în timpul cercetărilor de teren a fost evaluată mărimea populației din sit, a fost luată în considerare și calitatea habitatului în care este prezentă specia.
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”=” - egal
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15	Structura populației speciei	Nu există date privind structura populației
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	“U1” - Nefavorabilă - Inadecvată
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	Nu este cazul

Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației speciei
Tabelul nr. 60

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.1.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Bombina variegata
Tabelul A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populației
Tabelul nr. 61

Număr	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Bombina variegata Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 638
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație permanentă - sedentară/rezidentă
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	1200 - 1500 indivizi
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000
A.6	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale	Nesemnificativă
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	1200 de indivizi
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	Mărimea de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada martie - octombrie 2018. Ținând cont de condițiile de habitat, de distribuție habitatelor în ROSCI0004, de impactul redus al impacturilor, considerăm ca afectivul de 1200 de indivizi să fie cel de referință pentru ROSCI0004 Băgău
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”=” - aproximativ egal
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15	Structura populației speciei	Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	”FV” - favorabilă
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	Nu este cazul

Matricea 1 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al populației speciei
Tabelul nr. 62

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al habitatului speciei
Tabelul nr. 63

Număr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Lucanus cervus Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 221
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație rezidentă
B.3	Suprafață habitatului speciei în aria naturală protejată	700 -1200 ha
B.4	Calitatea datelor pentru suprafață habitatului speciei	Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	1000 ha
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Pe baza datelor colectate din teren, tinându-se cont de starea habitatelor a fost calculată suprafața adecvată a habitatului speciei
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	”=” - aproximativ egal
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	„0” - stabilă Suprafața arboretelor de quercinee nu s-a redus conform datelor din amenajamentul silvic al O.S. Aiud. În suprafața fondului forestier din aria naturală protejată există o sursă suficientă de lemn mort.
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	Bună
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Bună
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	FV - Favorabilă
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	0 - Populație stabilă
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Lucanus cervus
Tabelul nr. 64

Tendința	Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12
necunoscută	Nu există date suficiente

Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Lucanus cervus
Tabelul nr. 65

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.1.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al habitatului speciei
Tabelul nr. 66

Număr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Odontopodisma rubripes Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 17188
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație rezidentă
B.3	Suprafață habitatului speciei în aria naturală protejată	0,5 - 2 ha
B.4	Calitatea datelor pentru suprafață habitatului speciei	Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	0,5 ha
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Pe baza datelor colectate din teren, tinându-se cont de starea habitatelor a fost calculată suprafața adecvată a habitatului speciei
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	”=” - aproximativ egal
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Bună
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	“U1” - Nefavorabil - inadecvat
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	“X” - necunoscută
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Odontopodisma rubripes
Tabelul nr. 67

Tendința	Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12
necunoscută	Nu există date suficiente

Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Odontopodisma rubripes
Tabelul nr. 68

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.1.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabelul B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al habitatului speciei
Tabelul nr. 69

Număr	Parametri	Descriere
A.1.	Specia	Bombina variegata Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 638
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă - sedentară - rezidentă
B.3	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată	Circa 500 - 700 mp de zone umede, respectiv bălți și băltoace temporare sau permanente - habitat pentru reproducere Toată suprafața sitului în cursul vieții terestre
B.4	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	600 mp
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Ținând cont de suprafața actuală de habitat acvatic disponibil și de mărimea efectivului populațional al speciei în sit considerăm că o suprafață de circa 600 mp de zonă umedă este suficientă pentru menținerea stării de conservare favorabilă și pentru asigurarea succesului reproductiv al speciei în sit.
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	” =” - aproximativ egal
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	Aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată, însă se poate aprecia că tendința suprafeței habitatului nu este descrescătoare, având în vedere că habitatul speciei este situat în mare parte în fondul forestier, unde perturbările datorate gospodăririi pădurii se produc rar.
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Bună - adecvată
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”FV” - favorabilă
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Matricea 2 - Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Bombina variegata
Tabelul nr. 70

Tendința	Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei B.9 și Tendința actuală a calității habitatului speciei B.12
necunoscută	Nu există date suficiente pentru a evalua tendința globală a habitatului speciei

Matricea 3 - Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Bombina variegata
Tabelul nr. 71

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei6.1.3.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Lucanus cervus
Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Tabelul nr. 72

Număr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Lucanus cervus Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 221
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație rezidentă
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	”0” - stabilă
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	”≈” - aproximativ egal
C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației	FV - bune
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”0” - stabilă
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”≈” - aproximativ egal
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV - favorabile
C.9	Perspectivele speciei în viitor	FV - favorabile
C.10	Efectul cumulat al impactului asupra speciei în viitor	Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Lucanus cervus din punct de vedere al populației speciei
Tabelul nr. 73

Valoarea actuală a parametrului	Tendință viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective
La fel cu VRSF	“0” stabilă	La fel cu VRSF	FV - Bune
VRSF - valoarea standard de referință

Matricea 5 - Perspectivele speciei Lucanus cervus în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabelul nr. 74

Favorabile	Nefavorabile - inadecvate	Nefavorabile - rele	Necunoscute
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea a doi parametri, respectiv: - perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5. - perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.
Ambii parametri în stare favorabilă	Orice altă combinație	Unul sau amândoi parametri în stare rea	Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabelul nr. 75

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10. ȘI perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile	Orice altă combinație	Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10. SAU perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele	Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.1.3.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Odontopodisma rubripes
Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Tabelul nr. 76

Număr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Odontopodisma rubripes Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 17188
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație rezidentă
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	“X” - necunoscută
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	“X” - necunoscut
C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației	”X” - necunoscute
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”X” - necunoscută
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”X” - necunoscut
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	”x” - necunoscute
C.9	Perspectivele speciei în viitor	”x” - necunoscute
C.10	Efectul cumulat al impactului asupra speciei în viitor	Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Odontopodisma rubripes din punct de vedere al populației speciei
Tabelul nr. 77

Valoarea actuală a parametrului	Tendință viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective
”=” - egal cu VRSF	“X” - necunoscută	“X” - necunoscut	“X” - necunoscute
VRSF - valoarea standard de referință

Matricea 5 - Perspectivele specie Odontopodisma rubripes în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabelul nr. 78

Favorabilă	Nefavorabile - inadecvate	Nefavorabile - rele	Necunoscută
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: - perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5. - perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.
Ambii parametri în stare favorabilă	Orice altă combinație	Unul sau amândoi parametrii în stare rea	Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabelul nr. 79

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10. ȘI perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile, dacă s-au putut evalua	Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect scăzut asupra speciei C.10. ȘI Perspectivele speciei în viitor C.9. sunt necunoscute	Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10. SAU perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele	Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă-rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.1.3.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bombina variegata
Tabelul C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Tabelul nr. 80

Număr	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Bombina variegata Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 638
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă - sedentară - rezidentă
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	”0” - stabilă
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	”≈” - aproximativ egal
C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației	FV - bune
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”0” - stabilă
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”≈” - aproximativ egal
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV - favorabile
C.9	Perspectivele speciei în viitor	”FV” - favorabile
C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

Matricea 4 - Matricea pentru evaluarea perspectivelor specie Bombina variegata din punct de vedere al populației speciei
Tabelul nr. 81

Valoarea actuală a parametrului	Tendință viitoare a parametrului	Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective
”=” - aproximativ egal cu VRSF	”0” - stabilă	”=” - aproximativ egal cu VRSF	FV - perspective bune
VRSF - valoarea standard de referință

Matricea 5 - Perspectivele speciei Bombina variegata în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabelul nr. 82

Favorabile	Nefavorabile -inadecvate	Nefavorabile - rele	Necunoscute
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv: - perspectivele speciei din punct de vedere al populației C.5. - perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei C.8.
Ambii parametri în stare favorabilă	Orice altă combinație	Unul sau amândoi parametri în stare rea	Ambii parametri evaluați ca necunoscuți

Matricea 6 - Matricea evaluării stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabelul nr. 83

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra speciei C.10. ȘI perspectivele speciei în viitor C.9. sunt favorabile	Orice altă combinație	Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei C.10. SAU perspectivele speciei în viitor C.9. sunt nefavorabile - rele	Nu se îndeplinesc condițiile pentru a evalua starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau nefavorabilă - rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.1.4. Evaluarea globală a speciei6.1.4.1. Evaluarea globală a speciei Lucanus cervus
Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Lucanus cervus în cadrul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 84

Număr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Lucanus cervus Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 221
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație rezidentă
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	FV - Favorabilă
D.4.	Tendința stării globale de conservare a speciei	Stabilă
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
D.6.	Informații suplimentare	-

Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Lucanus cervus
Tabelul nr. 85

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.1.4.2. Evaluarea globală a speciei Odontopodisma rubripes
Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Odontopodisma rubripes în cadrul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 86

Număr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Odontopodisma rubripes Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 17188
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație rezidentă
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	U1 - Nefavorabilă - inadecvată
D.4.	Tendința stării globale de conservare a speciei	Stabilă
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
D.6.	Informații suplimentare	-

Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Odontopodisma rubripes
Tabelul nr. 87

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.1.4.3. Evaluarea globală a speciei Bombina variegata
Tabelul D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata în cadrul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 88

Număr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Bombina variegata Directiva Habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II Cod EUNIS 638
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă - sedentară - rezidentă
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	”FV” - favorabilă
D.4.	Tendința stării globale de conservare a speciei	”0” - stabilă
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
D.6.	Informații suplimentare	Nu este cazul

Matricea 7 - Evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata
Tabelul nr. 89

Favorabilă	Nefavorabilă - Inadecvată	Nefavorabilă - Rea	Necunoscută

6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
Starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:– arealul natural al habitatului și aria suprafețelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creștere; și– structura și funcțiile specifice habitatului necesare pentru menținerea sa pe termen lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe și în viitorul predictibil; și– starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.
Starea de conservare nefavorabilă este împărțită în două clase:– "nefavorabil-inadecvat" pentru situațiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariție în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani;– "nefavorabil-rău" pentru situațiile în care tipul de habitat este în pericol de a dispare în viitorul previzibil, de exemplu 50-100 de ani.
Pentru toate situațiile în care nu există suficiente informații pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat6.2.1.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul nr. 90

Număr	Parametru	Decriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
E.3.	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Min 1725 ha Max 1725 ha
E.4.	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Medie - date estimate pe baza extrapolării și - sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
E.5.	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național	0-2%, clasa C
E.6.	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național	Semnificativă
E.7.	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a suprafeței habitatului în aria naturală protejată
E.8.	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	1725 ha
E.9.	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Din amenajamentele silvice, puse la dispoziție de Ocolul Silvic Aiud pentru U.P. IX Oc Mureș, s-au analizat datele din descrierea parcelară. Având în vedere că amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 10 ani de către instituții sau persoane juridice specializate, datele din acestea constituie ca o dovadă a menținerii suprafeței ocupate de anumite tipuri de pădure în timp. Din descrierea parcelară și verificarea în teren a compoziției de specii reiese că suprafața arboretelor, corespondente cu cele specifice habitatului 91Y0, nu s-a modificat pe parcursul ultimilor 30 de ani.
E.10.	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată	”=” - egal
E.11.	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă
E.12.	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	-
E.13.	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat	-
E.14.	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
E.15.	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat	-
E.16.	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative	-
E.17.	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat	Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative;
E.18.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”FV” - favorabilă,
E.19.	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	-
E.20.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	-

Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Tabelul nr. 91

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată E.10. are valoarea ”=” sau ”>” ȘI nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative E.17.

6.2.1.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul nr. 92

Număr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	7140
E.3.	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	1,2 ha
E.4.	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Medie - date estimate pe baza extrapolării și - sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
E.5.	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național	0-2 %, clasa „C”
E.6.	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național	Semnificativă
E.7.	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior	Nu este cazul - aceasta este prima evaluare a stării de conservare pentru acest habitat. Suprafața totală a Tăului fără fund, respectiv lacul eutrof și turbăria a fost estimată la 2,5 - 3 ha, în studiul realizat în perioada 2002-2004, dar nu există date referitoare la suprafața habitatului 7140.
E.8.	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	1,2 ha
E.9.	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Au fost înregistrate date privind distribuția în teren a habitatului cu ajutorul unui GPS Garmin, iar suprafața totală a poligonului reprezentând tipul de habitat a fost calculată cu ajutorul programului open-souce Quantum GIS.
E.10.	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată	”≈ ”- aproximativ egal
E.11.	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	”x” - necunoscută
E.12.	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu este cazul
E.13.	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul
E.14.	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	Insuficientă - date insuficiente sau nesigure.
E.15.	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul
E.16.	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat
E.17.	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat	Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate
E.18.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”X” - necunoscută
E.19.	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”x” - necunoscută
E.20.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”XX” - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeței ocupate
Tabelul nr. 93

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
			Nu există date suficiente

6.2.1.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul nr. 94

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	Tip de habitat de importanță prioritară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
E.3.	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	86,7 ha
E.4.	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete
E.5.	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național	Nu este cazul
E.6.	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național	Nesemnificativă - mărimea suprafeței este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativa la nivel național
E.7.	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior	Nu există Plan de management anterior
E.8.	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	86,7 ha - suprafața determinată în prima variantă a planului de management pentru aria naturală protejată.
E.9.	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Au fost inventariate și cartate în teren toate zonele potențiale din sit pentru acest habitat. Au fost înregistrate date privind distribuția în teren a habitatului cu ajutorul unor instrumente GPS Garmin, iar suprafața totală a poligoanelor reprezentând tipul de habitat a fost calculată cu ajutorul programului open-souce Quantum GIS.
E.10.	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată	”≈” - aproximativ egal
E.11.	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă
E.12.	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu este cazul
E.13.	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul
E.14.	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	Insuficientă - date insuficiente sau nesigure
E.15.	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul
E.16.	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu este cazul
E.17.	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat	Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.
E.18.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”X” - necunoscută
E.19.	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”X” - necunoscută
E.20.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”XX” - nu există date pentru a putea stabili că starea de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.

Matricea 8 - Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al suprafeței ocupate
Tabelul nr. 95

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat E.11. este stabilă sau crescătoare ȘI Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată E.3. nu este mai mică decât suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată E.8. sau Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată E.10. are valoarea ”=” sau ”>” ȘI nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative E.17.

6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat6.2.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Tabelul nr. 96

Număr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
F.3.	Structura și funcțiile tipului de habitat	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative
F.4.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”FV” - favorabilă,
F.5.	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	-
F.6.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	-

Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 91Y0 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului
Tabelul nr. 97

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Motivație: Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative F.3.

6.2.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Tabelul nr. 98

Număr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară;
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	7140
F.3.	Structura și funcțiile tipului de habitat	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative
F.4.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”FV” - favorabilă
F.5.	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”0” - este stabilă
F.6.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul

Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 7140 din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului
Tabelul nr. 99

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative F.3.

6.2.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice
Tabelul nr. 100

Nr.	Parametru	Decriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	Tip de habitat de importanță prioritară;
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
F.1.	Structura și funcțiile tipului de habitat	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative;
F.2.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”FV” - favorabilă
F.3.	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”0” - este stabilă
F.4.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul

Matricea 9 - Matricea evaluării stării de conservare a habitatului 62C0* din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului
Tabelul nr. 101

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative; F.3.

6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor6.2.3.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Tabelul nr. 102

Număr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară;
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
G.3.	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă
G.4.	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor	”>” - mai mare
G.5.	Perspectivele tipului de habitat în viitor	X - perspective necunoscute
G.6.	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat este unul scăzut, spre mediu, dar nu există suficiente informații culese în timp pentru a aprecia cu un singur calificativ efectul cumulat.
G.7.	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Nu există suficiente informații pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilității pe termen lung a tipului de habitat

Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual
Tabelul nr. 103

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
			Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.2.3.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Tabelul nr. 104

Număr	Parametru	Decriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	7140
G.3.	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă
G.4.	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor	”X” - necunoscut
G.5.	Perspectivele tipului de habitat în viitor	”X” - perspective necunoscute
G.6.	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Nu există suficiente informații în ceea ce privește efectul impacturilor asupra tipului de habitat în viitor
G.7.	Viabilitatea pe termen lung a tipului de	Nu există suficiente informații pentru a
	habitat	aprecia gradul de asigurare al viabilității pe
		termen lung a tipului de habitat

Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual
Tabelul nr. 105

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
			Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.2.3.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62C0*din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Tabelul nr. 106

Număr	Parametru	Decriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță prioritară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
G.3.	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă
G.4.	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor	”X” - necunoscut
G.5.	Perspectivele tipului de habitat în viitor	”X” - perspective necunoscute
G.6.	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Nu există suficiente informații în ceea ce privește efectul impacturilor asupra tipului de habitat în viitor
G.7.	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Nu există suficiente informații pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilității pe termen lung a tipului de habitat

Matricea 10 - Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat 62C0* din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual
Tabelul nr. 107

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
			Nu sunt îndeplinite condițiile pentru a evalua starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor ca fiind favorabilă sau rea, sau nu există date, sau datele existente sunt insuficiente sau nu sunt demne de încredere

6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat6.2.4.1. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 91Y0
Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0
Tabelul nr. 108

Număr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	91Y0
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	”FV” - favorabilă
H.4.	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat	-
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	-
H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	Habitatul 91Y0 - a fost identificat în 8 poligoane de distribuție, cu diferite mărimi, pe un total de 7123 ha. Patru dintre aceste poligoane au mărimi semnificative, cuprinse între valorile de 122 - 592 ha, iar patru au mărimi mai mici cuprinse între valorile de 16 - 38 ha. În ceea ce privește starea globală de conservare se înregistrează 8 poligoane cu stare de conservare favorabilă, însumând 1556 ha și 14 poligoane cu stare de conservare nefavorabilă -inadecvată, însumând 167 ha. Habitatul 91Y0 ocupă în sit majoritatea suprafețelor de pădure. În arealul actual al habitatului nu au fost introduse culturi artificiale cu pondere semnificativă. Structura și funcțiile specifice tipului de habitat sunt în stare bună pe majoritatea suprafețelor. Starea optimă a tipurilor de habitate forestiere este cea corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure caracteristice unei zone, potrivit descrierilor din lucrarea de specialitate „Tipurile de pădure” - Pascovschi și Leandru, 1958. Arboretele din acest tip de habitat au structura etajată în plan vertical. Analiza presiunilor care au acționat până în prezent asupra tipului de habitat și a amenințărilor viitoare estimate au reliefat un impact antropic scăzut per ansamblul suprafeței ocupate de “pădurile dacice de stejar și carpen” - 91Y0 și perspective bune ale tipului de habitat. Calificativul global rezultat este de stare de conservare “favorabilă”.

Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0
Tabelul nr. 109

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Unul dintre parametri este necunoscut și ceilalți 2 în stare favorabilă

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18;
● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4;
● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.4;
Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 91Y0
Tabelul nr. 110

Starea de conservare a habitatului 91Y0
Din punct de vedere al suprafeței ocupate	Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	Starea globală de conservare a tipului de habitat
FV	FV	X	FV
favorabilă	favorabilă	necunoscută	favorabilă

6.2.4.2. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 7140
Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140
Tabelul nr. 111

Număr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară;
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	7140
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	”X” - necunoscută
H.4.	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat	”0” - este stabilă
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	Evaluarea suprafeței ocupate de tipul de habitat 7140 în aria naturală protejată se face pentru prima dată.
H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	Habitatul 7140 fost identificat într-un singur poligon cu o suprafață de 1,2 ha. Structura și funcțiile specifice tipului de habitat sunt în stare bună. Arborii izolați din acest tip de habitat au structura etajată în plan vertical și o dezvoltare slabă datorată stratului de turbă. Stratul mușchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Sphagnum cuspidatum este dominant cu o acoperire ce variază între 50 - 75 %. Analiza presiunilor care au acționat până în prezent asupra tipului de habitat și a amenințărilor viitoare estimate au reliefat un impact antropic scăzut per ansamblul suprafeței ocupate de habitatul 7140. Calificativul global rezultat este de stare de conservare “necunoscută”.

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18
● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4.
● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.5
Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140
Tabelul nr. 112

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
			Doi sau mai mulți parametri sunt evaluați ca necunoscuți dar nici unul în stare rea

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 7140
Tabelul nr. 113

Starea de conservare a habitatului 7140
Din punct de vedere al suprafeței ocupate	Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	Starea globală de conservare a tipului de habitat
X	FV	X	X
necunoscută	favorabilă	necunoscută	necunoscută

6.2.4.3. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat 62C0*
Tabelul H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*
Tabelul nr. 114

Număr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	tip de habitat de importanță prioritară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	”FV” - favorabilă
H.4.	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat	-
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	-
H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	Habitatul 62C0* a fost identificat într-un singur poligon cu o suprafață de 86,7 ha. Calificativul global rezultat este de stare de conservare “favorabilă” pentru tot poligonul de distribuție al habitatului.

Matricea 11 - Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*
Tabelul nr. 115

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
Motivație: unul dintre parametri este necunoscut și ceilalți 2 în stare favorabilă

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate E.18;
● Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice F.4;
● Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare G.5;
Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat 62C0*
Tabelul nr. 116

Starea de conservare a habitatului 62C0*
Din punct de vedere al suprafeței ocupate	Din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	Starea globală de conservare a tipului de habitat
FV	FV	X	FV
favorabilă	favorabilă	necunoscută	favorabilă

6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl6.3.1. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl
Parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl
Tabelul nr. 117

Grupa ecologică	Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă
Păduri	91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen
	Suprafață habitat	Ha	1723 ha
	Abundența speciilor de arbori edificatoare din abundența totală	% Ha	85
	Abundența stratului arbustiv	% Ha	5
	Compoziția stratului ierbos/specii edificatoare	număr specii/Ha	14
	Abundență specii invazive, ruderale, nitrofile și alohtone, inclusiv ecotipurile necorespunzătoare	% Ha	2
	Volum lemn mort pe sol sau pe picior	mc/Ha	21
	Lemn mort în descompunere avansată	% din volumul total	25
	Insule de îmbătrânire/ arbori de biodiversitate	număr arbori/ Ha	5/ha
Turbării și mlaștini	7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat
	Suprafață habitat	Ha	1,2
	Acoperire specii edificatoare	%/25 mp	80
	Numărul speciilor edificatoare	Număr specii/25 mp	12
	Abundența speciilor invazive/ruderale/nitrofile	Prezență/Absență	Absență
	Acoperirea stratului de briofite	%/25 mp	80
	Vegetația arbustivă	Prezență/Absență	Absență

Alți parametri pentru care s-a considerat că în forma actuală nu îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi incluși în setul de parametri care definesc obiectivele de conservare specifice sau există o redundanță cu alți parametri
Tabelul nr. 118

Grupa ecologică	Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă
Păduri	91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen
	Naturalitatea arboretului		Natural primar
	Vârsta arboretului	ani	≥ 60 ani
	Modul de regenerare al arboretului		Regenerare naturală
	Calitatea regenerării	număr specii	≥ 2 specii în regenerare, ≥ 10% gradul de acoperire al regenerării
Turbării si mlaștini	7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare - nefixate pe substrat
	Integritatea/ reprezentativitatea structurii vegetației caracteristice tipului de habitat		Structuri tipice, reprezentative, bine individualizate
	Calitatea habitatului: substratul, regimul hidric		In mare măsură natural, favorabil
	Inventarul speciilor de mușchi		Aproape în întregime prezente

6.3.2. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost declarat situl
Tabelul nr. 119

Grupă ecologică	Parametru	Unitate de măsură	Valoare țintă
Specii de amfibieni	Bombina variegata
	Distribuția speciei în aria naturală	Numărul de cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia	31
	Densitate populație	Număr indivizi / Ha	0,4
	Densitatea habitatului de reproducere. O unitate are cel puțin 10 mp corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbori)	Habitat de reproducere/kmp	4
	Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede, de reproducere, pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie	% din acoperirea suprafeței	90%
Specii de insecte xilofage	Lucanus cervus
	Mărime populație	Număr indivizi	15000
	Mărime habitat	Ha	1500
	Arbori bătrâni în trupuri de pădure	Număr de arbori/hectar	300
	Arbori de foioase mai bătrâni de 130 - 150 de ani, în afara pădurilor, în arealul potențial de distribuție a speciei	Număr total de arbori	30
	Volum lemn mort	mc/Ha	21
Insecte ortoptere	Odontopodisma rubripes
	Mărime populație	Număr indivizi	100
	Mărime habitat	ha	0,1
	Acoperire strat arbustiv în aria de răspândire, din care să nu lipsească Rubus sp. pe marginea pădurii și pe pajiști	ha	0,1

7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management
Scopul Planului de management este menținerea stării de conservare favorabilă și, după caz, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor naturale, protejate în situl Natura 2000 R0SCI0004 Băgău, prin stabilirea unor măsuri concrete de conservare ce țin cont și de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.
Temele Planului de management
Tabelul nr. 120

Număr	Cod	Tema de bază
1.	T1	Conservarea și managementul biodiversității
2.	T2	Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității
3.	T3	Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului
4.	T4	Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului
5.	T5	Utilizarea durabilă a resurselor naturale
6.	T6	Turismul durabil

7.2. Obiectivele generale, măsuri generale, măsuri specifice - activități
Obiectivele generale reprezintă țintele, ce trebuie atinse, pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management.
Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului de management.
Pentru fiecare obiectiv specific ales trebuie să se definească cel puțin o măsură specifică care va contribui la îndeplinirea obiectivului specific. Măsura specifică poate fi exprimată prin una sau mai multe activități și / sau prin una sau mai multe măsuri restrictive.7.2.1. Obiective generale
Obiectivele generale pentru situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău, în conformitate cu temele Planului de management, sunt redate în tabelul nr. 121
Obiective generale
Tabelul nr. 121

Nr.	Codul obiectivului general	Codul temei de bază	Denumirea obiectivului general
1.	OG1	T1	Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor
2.	OG2	T2	Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ
3.	OG3	T2	Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ
4.	OG4	T3	Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ
5.	OG5	T4	îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare.
6.	OG6	T5	Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate
7.	OG7	T6	Elaborarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor

7.2.2. Obiective specifice
Obiectivele specifice pentru situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău, în conformitate cu temele planului de management, sunt redate în tabelul nr. 122.
Obiective specifice
Tabelul nr. 122

Nr.	Codul obiectivului specific	Codul obiectivului general	Denumirea obiectivului specific
1	OS1	OG1	Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului
2	OS2	OG1	Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei
3	OS3	OG2	Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ
4	OS4	OG2	Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ
5	OS5	OG3	Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
6	OS6	OG3	Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ
7	OS7	OG4	Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
8	OS8	OG4	Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora
9	OS9	OG4	Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management
10	OS10	OG5	Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului
11	OS11	OG5	Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului
12	OS12	OG6	Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale
13	OS13	OG7	Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

7.2.3. Activități
Măsuri specifice - activități
Tabelul nr. 123

Cod	Activitate - A sau Măsură restrictivă - MR	Descriere
OG1	Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor
OS1	Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului
Măsuri specifice - Activități
A1	Promovarea/ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee	Refacerea arboretelor slab productive cu consistență normală și sol neînțelenit, se va realiza în condiții de sub masiv, folosindu-se la maximum semințișul existent și preexistent de specii principale, de ajutor și de amestec valoroase și după necesitate, în ochiurile deschise, se vor efectua semănături directe sau plantații, aplicându-se tehnicile tăierilor progresive.
A2	Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile	Se va interveni cu lucrări de menținere a unei lățimi adecvate a cordonului de vegetație din jurul turbăriei astfel încât acesta să nu se extindă peste habitatul de turbărie oligotrofă.
A3	Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140	Se vor elimina acei arbori care prin dezvoltarea coroanei umbresc suprafața turbăriei și reduc abundența unor specii de plante din pătura ierbacee, iubitoare de lumină, specifice turbăriei oligotrofe
A4	Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140	Se vor construi baraje pe torenții care aduc aluviuni în cantitate mare spre lacul din rezervația Tăul fără fund de la Băgău.
A5	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit	Cositul în pajiștile abandonate echilibrează monodominața speciilor de graminee cu frunze late și reduce abundența speciilor invazive autohtone. Prin eliminarea biomasei după cosire se menține cantitatea scăzută de nutrienți a solului, caracteristică acestor habitate. Prin excepție, odată la 3-4 ani, prin rotație se recomandă ca fânețele în care domină plante cu valoare furajeră bună să fie recoltate după ajungerea la maturitate a semințelor, care prin autoînsămânțare, reînnoiesc și îndesesc covorul ierbos.
A6	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor	Unde acoperirea arbuștilor și speciilor lemnoase ajunge la 20%, este necesară defrișarea acestora. Tăierea se efectuează o singură dată la sfârșitul verii sau toamna, deoarece rădăcina și tulpina rănită îngheață iarna. Procesul se efectuează cu ajutorul motofierăstraielor si foarfecelor electrice de grădină. Nu este necesară, pe o suprafață deja curățată, repetarea lucrărilor în anul următor, dacă se întreține habitatul prin cosire sau pășunat.
A7	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat	Pășunatul controlat ca metodă de management poate fi mai potrivită decât cositul. Pășunatul crează numeroase microhabitate și elimină selectiv vegetația, creând un mozaic de microhabitate, divers în specii. Se recomandă un ușor pășunat cu vite în locul pășunatului practicat cu oi; practicarea pășunatului liber sau pășunatului prin rotație. De asemenea, trebuie evitat pășunatul pe soluri umede, deoarece solul este mai dispus la tasare, iar în anul următor, dezvoltarea buruienilor pe pășune devine mai accentuată, Frink, 2010. Pășunatul liber este metoda de pășunat practicată în zonă. Metoda este aplicată în zonele secetoase, unde producția pajiștilor permanente este mică și neuniform repartizată pe cicluri de pășunat. Foarte important este să se respecte următoarele cerințe legate de pășunat: - Limitarea sezonului de pășunat la cel optim: 180 de zile, perioada 1 mai - 31 octombrie; - Respectarea încărcăturii optime cu animale, evitarea suprapășunatului și supratârlirii; Totodată, trebuie încurajat pășunatul cu bovine.
OS2	Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei
Măsuri specifice - Activități
A8	Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata	Specia preferă bălțile, bălțile provizorii, formate pe drumurile forestiere lăsate de mașini de teren, tractoare, utilaje. Aceste habitate trebuie protejate, prin evitarea trecerii cu vehiculele prin aceste bălți.
A9	Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata	Persistența apei pe parcursul întregii perioade de reproducere este vitală pentru asigurarea succesului reproductiv. În anii secetoși, o parte din habitatele folosite de specie vor dispărea, forțând indivizii să se aglomereze în puținele habitate rămase și contribuind la scăderea succesului reproductive. Dacă reproducerea speciei este în pericol, din cauza reducerii accentuate a habitatelor, este necesară umplerea cu apă a bălților.
A10	Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit	Trebuie identificate habitate favorabile în zone acoperite de păduri de amestec de foioase, în special în zonele care sunt mai umede și au panta mai mică. Aici se vor săpa gropi, care în perioada ploioasă vor fi umplute cu apă.
A11	Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit	În cazul extragerii de masă lemnoasă trebuie avut în vedere, în cadrul lucrărilor, menținerea integrității habitatelor acvatice. De asemenea cei care se deplasează cu autovehiculele pe drumurile forestiere din sit să evite zonele umede.
A12	Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes	Specia preferă ca și habitate zmeurișurile din lizierele și pădurile zonelor de deal și câmpie. Aici preferă ca sursă de hrană speciile de Rubus. Dispariția speciei de Rubus duce la dispariția speciei de Odontopodisma rubripes. Plantarea speciilor de Rubus sp. este o variantă de menținere a populației în sit.
A13	Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes	Speciile de Rubus sp. cresc în mod deosebit în zonele umbroase și crânguri unde cu alte specii formează gardurile vii, habitatul specie Odontopodisma rubripes.
A14	Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținînd genului Quercus sp.	Dezvoltarea și existența specie Lucanus cervus depinde de prezența speciilor de Quercus sp. în compoziția pădurii. Arborii uscați oferă mediul de reproducere și dezvoltare pentru specie.
A15	Adoptarea certificării forestiere - FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău	Se vor propune pentru certificare FSC arboretele din vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău
A16	Includerea măsurilor specifice, referitoare la habitatele forestiere , din Planului de management al ariei naturale protejate în amenajamentele silvice	La elaborarea amenajamentelor silvice se va avea în vedere preluarea măsurilor specifice din Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău
A17	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ	La elaborarea documentațiilor de PUG, PUZ se va avea în vedere respectarea măsurilor specifice din Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău și al rezervației naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău
MR1	Este interzisă recoltarea oricăror specii de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice	Măsură restrictivă ce are ca scop conservarea unor specii de plante rare din habitatul de turbărie.
MR2	Interzicerea poluării apelor din zonele umede.	Poluarea apelor are ca și efect dispariția florei și faunei. Poluarea se poate produce accidental, datorită unor defecțiuni ale utilajelor și vehiculelor utilizate în fondul forestier
MR3	Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Bombina variegata	Recoltarea sau omorârea indivizilor de Bombina variegata duce la diminuarea populațiilor speciei.
MR4	Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes	Recoltarea sau omorârea indivizilor de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes duce la diminuarea populațiilor speciei.
OG2	Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ
OS3	Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ
Măsuri specifice - Activități
A18	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0	Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de arbori din suprafața unităților amenajistice a căror suprafață este inclusă în aria acoperită de habitatul de interes comunitar 91Y0
A19	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140	Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de plante din suprafața habitatului 7140
A20	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*	Inventarierea detaliată a compoziției speciilor de plante din suprafața habitatului 62C0*
OS4	Măsură general - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ
A21	Realizarea sau actualizarea inventarelor – evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata	Inventarierea detaliată a speciei Bombina variegata în aria protejată
A22	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus	Inventarierea detaliată a speciei Lucanus cervus în aria protejată
A23	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes	Inventarierea detaliată a speciei Odontopodisma rubripes în aria protejată
A24	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis	Inventarierea detaliată a speciilor de amfibieni: Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis și Salamandra salamandra
A25	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion	Inventarierea detaliată a speciilor de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion
A26	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine	Inventarierea detaliată a speciilor de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine
OG3	Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ
OS5	Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
Măsuri specifice - Activități
A27	Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0	Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 91Y0
A28	Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140	Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 7140
A29	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*	Se va respecta Planul de monitorizare a habitatuui 62C0*
OS6	Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ
Măsuri specifice - Activități
A30	Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata	Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Bombina variegata
A31	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus	Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Lucanus cervus
A32	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes	Se va respecta Planul de monitorizare a speciei Odontopodisma rubripes
A33	Continuarea identificării/monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii	Se vor face studii în teren în vederea semnalării prezenței în sit a speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii și se vor realiza hărțile de distribuție a acestor specii, în cazul în care se confirmă prezența lor.
OG4	Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ
OS7	Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
Măsuri specifice - Activități
A34	Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”	Evenimentul are scopul de a promova acțiunile de voluntariat în situl Natura 2000 Băgău
A35	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate	Scopul evaluării este de a identifica nivelul de competențe actual și/sau nivelul de competențe perceput al persoanelor implicate în managementul ariei protejate, într-o anumită perioadă, în legătură cu principalele domenii ale activității lor profesionale
A36	Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate	Scopul cursurilor de instruire este de a asigura atingerea nivelului de competență dorit pentru persoanelor implicate în managementul ariei protejate
A37	Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la problemele legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil	Întâlnirile vor avea ca scop analiza stadiului de implementare a Planului de management și a necesității de actualizare a acestuia în cazul în care apar presiuni sau amenințări neprevăzute
OS8	Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora
Măsuri specifice - Activități
A38	Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate	Vor fi amplasate borne pe limita sitului Natura 2000
A39	întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate	Vor fi înlocuite/recondiționate bornele deteriorate de delimitare a sitului Natura 2000
0S9	Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management
Măsuri specifice - Activități
A40	Identificarea surselor de finanțare	Se vor identifica programe de finanțare din domeniul conservării biodiversității
A41	Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare	Se vor identifica proiecte de implementare a unor activități, în acord cu obiectivele generale și specifice ale Planului de management
0G5	0biectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare
0S10	Măsură generală - 0biectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului
Măsuri specifice - Activități
A42	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului	Se va constitui un Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului prin implicarea factorilor interesați
A43	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului	Se vor realizarea întâlniri cu factorii interesați pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
A44	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată	Responsabilul cu managementul ariei naturale protejate va organiza întâlniri, în aria naturală protejată, pentru a facilita schimbul de experiență între instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității
0S11	Măsură generală - 0biectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului
Măsuri specifice - Activități
A45	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată	Se vor realiza broșuri, pliante, postere și cărți, referitoare la aria naturală protejată.
A46	Realizarea - actualizarea paginii oficiale a ariei protejate	Se vor realiza - actualiza informații de pe pagina oficială a ariei protejate
A47	Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată	Se va realiza un manual de educație ecologică pentru aria protejată adresat școlilor din vecinătatea ariei naturale protejate
A48	Realizarea unui curs opțional de educație ecologică	Se va realiza un curs opțional de educație ecologică, pe baza manualului, adresat școlilor de pe teritoriul ariei naturale protejate, incluzând lecții în natură
A49	Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate	Vor fi organizate expoziții foto cu tematica biodiversității specifice ariei protejate
A50	Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale	Se vor realiza broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare a valorilor culturale și naturale
0G6	0biectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate
0S12	Măsură generală - 0biectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale
Măsuri specifice - Activități
A51	Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci	Colaborare între responsabilul cu managementul ariei protejate și agenții economici care recoltează și valorifică produse nelemnoase ale pădurii
MR5	Este interzisă exploatarea turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău	Măsură restrictivă ce are ca scop conservarea habitatului 7140 prin interdicția de a exploata o resursă naturală rară, respectiv turba
OG7	Obiectiv general: Elaborarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor
OS12	Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor
Măsuri specifice - Activități
A52	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate	Se vor realiza trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate
A53	Realizarea de panouri educative	Se vor realiza panouri educative cu informații referitoare la aria protejată
A54	Realizarea infrastructurii de vizitare	Se vor realiza - întreține trasee tematice, zone de popas și picnic
A55	Întreținere infrastructură de vizitare existentă	În aria protejată există un traseu tematic, se va realiza întreținerea acestuia
A56	Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare	Se vor realiza noi elemente de infrastructură de vizitare care să atragă vizitatorii - observatoare de exemplu
A57	Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului	Se vor identifica traseele turistice care au impact negativ asupra florei și faunei din aria protejată
A58	Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi	Se vor realiza trasee turistice în aria protejată care ulterior se vor omologa
A59	Participarea la târguri de turism	Târgurile de turism reprezintă momentul întâlnirii unei diverse tipologii de participanți, cu scopul de a stabili sau sedimenta colaborări, de a promova și comercializa produse turistice sau componente ale acestora
A60	Crearea unui centru de vizitare	Centrul de vizitare este necesar pentru a modela percepția și acțiunile comunității locale în conformitate cu obiectivele Sitului Natura 2000. Centrul de vizitare este necesar, nu doar ca punct de informare la intrarea în arealul protejat, ci și ca un obiectiv vizitabil în care localnicii, îndeosebi copiii, s-ar putea conecta cu arealul natural care se găsește în apropiere. Însă neînțelegerea rolului protecției arealului sub forma rezervației și a sitului Natura 2000, determină în mentalul local dorințe, așa cum subliniază analiza chestionarelor aplicate, în principal din sfera acțiunilor și activităților non ecoturistice: asfaltare drum până la lac, posibilitatea de a pescui și de a culege flori, posibilitatea de a face grătar sau ceaun, dorința de a explora pe motocicletă sau cu ATV-ul întreaga pădure.
A61	Realizarea activităților turistice	Se pot realiza activități turistice cu diferite teme: Traseul tematic „Arbori remacabili” - în aria protejată există exemplare de cvercinee remarcabile, impresionante ca structură și apariție. Activitate de „Vânătoare de comori” - o variantă de atragere în areal este crearea unor activități de tip concurs care contribuie la implicarea voluntară și la participarea pe echipe la buna cunoaștere a arealului și la apropierea de natură, în spiritul local, precum și contactul nemijlocit cu comunitatea, prin tipologia activităților propuse. Trasee în compania unui ghid de turism - conducerea traseelor turistice este specifică ghidului de turism, iar ghidul de turism, în calitate de transmițător avizat este cel care poate contribui la buna și corecta cunoaștere a arealului, evidențiind aspecte care, poate, de multe ori nu sunt vizibile unui ochi neavizat.
MR6	Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice	Măsură restrictivă ce are scopul de a proteja speciile sensibile de plante din turbărie

8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR
În acest plan de activități se detaliază aspecte legate de activitățile din capitolul 7, asociindu-se pentru fiecare activitate următoarele informații:a) Responsabil - persoana responsabilă cu urmărirea și coordonarea activității.b) Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Se va putea utiliza una din următoarele valori: mare, medie, mică.c) Partener - se va furniza numele partenerului extern - nume agent economic, ONG, asociație, cu care responsabilul cu managementul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective.
Notă:
La această dată nu au fost identificați partenerii pentru implementarea activităților.
Responsabilul pentru implementarea activităților, la această dată, este Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.8.1. Planificarea temporală a activităților
Planificarea temporală a activităților Anul 1 - Anul 5
Tabelul nr. 124

Nr

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

T 1

T 2

T 3

T 4

1

Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor

1.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului

Măsuri specifice - Activități

1.1.1

Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.1.2

Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.1.3

Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.1.4

Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.1.5

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.1.6

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.1.7

Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei

Măsuri specifice - Activități

1.2.1

Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

1.2.2

Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

1.2.3

Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

1.2.4

Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

1.2.5

Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.6

Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.7

Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.8

Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.9

Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

1.2.10

Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile de pe raza ariei protejate

1.2.11

Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

1.2.12

Interzicerea poluării apelor din zonele umede.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

1.2.13

Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Bombina variegata

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

1.2.14

Interzicerea recoltării - omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

2.

Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ

2.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

2.1.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

2.1.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

2.1.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

2.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

2.2.1

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

2.2.2

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

2.2.3

Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

2.2.4

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

-

2.2.5

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

-

2.2.6

Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

-

3

Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ

3.1

Măsură generală - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

3.1.1

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

3.1.2

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

3.1.3

Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

3.2

Măsură generalăă - Obiectiv specific: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ

Măsuri specifice - Activități

3.2.1

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

3.2.2

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

3.2.3

Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

3.2.4.

Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

4

Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ

4.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

Măsuri specifice - Activități

4.1.1

Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile de pe raza ariei protejate

4.1.2

Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

4.1.3

Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

4.1.4

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

4.2

Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora

Măsuri specifice - Activități

4.2.1

Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud

4.2.2

întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate

X

X

X

X

Mare

ANANP

Direcția Silvică Alba

4.3

Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management

Măsuri specifice - Activități

4.3.1

Identificarea surselor de finanțare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile de pe raza ariei protejate

4.3.2

Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile de pe raza ariei protejate

5

Obiectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare

5.1

Măsură generală - Obiectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

Măsuri specifice - Activități

5.1.1

Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba Direcția pentru Agricultura Alba Gospodărirea apelor Alba Primăriile de pe raza ariei protejate Garda de Mediu Alte instituții interesate de aria protejată

5.1.2

Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba Direcția pentru Agricultura Alba Gospodărirea apelor Alba Primăriile de pe raza ariei protejate Garda de Mediu Alte instituții interesate de aria protejată

5.1.3

Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba Direcția pentru Agricultura Alba Gospodărirea apelor Alba Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate Garda de Mediu Alte instituții interesate de aria protejată

5.2

Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului

Măsuri specifice - Activități

5.2.1

Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.2

Realizarea/actualizarea paginii oficiale a ariei protejate

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.3

Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.4

Realizarea unui curs opțional de educație ecologică

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.5

Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

5.2.6

Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

6

Obiectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate

6.1

Măsură general - Obiectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale

Măsuri specifice - Activități

6.1.1

Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ocolul Silvic Aiud Direcția Silvică Alba

6.1.2

Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

7

Obiectiv general: Promovare și implementarea strategiei de management a vizitatorilor

7.1

Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

Măsuri specifice - Activități

7.1.1

Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.2

Realizarea de panouri educative

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.3

Realizarea infrastructurii de vizitare

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.4

întreținere infrastructură de vizitare existentă

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.5

Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.6

Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

7.1.7

Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi

X

X

X

X

Mare

ANANP

-

7.1.8

Participarea la târguri de turism

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.9

Crearea unui centru de vizitare

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.10

Realizarea activităților turistice

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Primăriile și școlile de pe raza ariei protejate

7.1.11

Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Ministerul Mediului

8.2. Estimarea resurselor
Toate resursele atât umane cât și materiale sunt necesare pentru implementarea și monitorizarea Planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale cât și resursele materiale care reprezintă cheltuielile prevăzute - estimate, adică resursele financiare, infrastructură pentru implementarea și monitorizarea Planului de management. Toate aceste resurse sunt centralizate în următorul tabel.
Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate
Tabelul nr. 125

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale			Resurse financiare estimate			Alocare subprogram conform
		Total zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total lei		Sursă fonduri
1	Obiectiv general: Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor
1.1	Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării habitatului, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a habitatului
1.1.1	Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee	100	muncă prestată unelte	buc	3	15000		POIM LIFE	Sp13
1.1.2	Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile	100	muncă prestată unelte	buc	3	15000		POIM LIFE	Sp13
1.1.3	Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140	25	muncă prestată unelte	buc	3	3750		POIM LIFE	Sp13
1.1.4	Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140	50 50	muncă prestată împletituri de răchită	buc buc	3 30	7500 1500		POIM LIFE	Sp13
1.1.5	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit	50	unelte	buc	3	7500		POIM LIFE	Sp13
1.1.6	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor	50	unelte	buc	3	7500		POIM LIFE	Sp13
1.1.7	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat	50	unelte	buc	3	7500		POIM LIFE	Sp13
Total măsură generală 1.1.						65250
1.2	Măsură generală - Obiectiv specific: Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii/ atingerii stării de conservare favorabilă, a speciei
1.2.1	Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata	25	muncă prestată unelte	buc	2	2500		POIM LIFE	Sp13
1.2.2	Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata	75	combustibil	litru	750	4875		POIM LIFE	Sp13
1.2.3	Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit	25	muncă prestată unelte	buc	2	2500		POIM LIFE	Sp13
1.2.4	Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit	25	combustibil	litru	250	1625			Sp13
1.2.5	Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes	50	muncă prestată unelte	buc	2	5000		POIM LIFE	Sp13
1.2.6	Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes	100	muncă prestată unelte	buc	2	10000		POIM LIFE	Sp13
1.2.7	Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.	100	combustibil	litru	1000	6500		POIM LIFE	Sp13
1.2.8	Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fară fund de la Băgău	40	combustibil	litru	400	2600		-	Sp42
1.2.9	Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic	40	combustibil	litru	400	2600		-	Sp42
1.2.10	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ	40	combustibil	litru	400	2600		-	Sp42
1.2.11	Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice	40	combustibil	litru	400	2600			Sp13
1.2.12	Interzicerea poluării apelor din zonele umede.	40	combustibil	litru	400	2600		-	Sp13
1.2.13	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata	40	combustibil	litru	400	2600		-	Sp13
1.2.14	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes	40	combustibil	litru	400	2600		-	Sp13
Total măsură generală 1.2.						51200
Total obiectiv general 1.						116450
2.	Obiectiv general: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile și habitatele de interes conservativ
2.1	Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru habitatele de interes conservativ
2.1.1	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
2.1.2	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
2.1.3	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
Total măsură 2.1						25800
2.2	Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea, actualizarea inventarelor - evaluare detaliată, pentru speciile de interes conservativ
2.2.1	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
2.2.2	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
2.2.3	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
2.2.4	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
2.2.5	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
2.2.6	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp11
Total măsură generală 2.2.						51600
Total obiectiv general 2.						77400
3	Obiectiv general: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ
3.1	Măsură general - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
3.1.1	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp12
3.1.2	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp12
3.1.3	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp12
Total măsură 3.1						25800
3.2	Măsură generală - Obiectiv specific: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ
3.2.1	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp12
3.2.2	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp12
3.2.3	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp12
3.2.4	Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii	60	combustibil muncă prestată	litru buc	400 2	2600 6000	POIM LIFE			Sp12
Total măsură 3.2						34400
Total obiectiv general 3.						60200
4	Obiectiv general: Administrarea ariei naturale protejate și implementarea unui management participativ
4.1	Măsură generală - Obiectiv specific: Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
4.1.1	Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”	50	muncă prestată	buc	2	5000	POIM LIFE			Sp42
4.1.2	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate	50	muncă prestată	buc	2	5000	POIM LIFE			Sp42
4.1.3	Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate	50	muncă prestată	buc	2	5000	POIM LIFE			Sp44
4.1.4	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil	50	muncă prestată	buc	2	5000	POIM LIFE			Sp42
Total măsură 4.1						20000
4.2	Măsură generală - Obiectiv specific: Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora
4.2.1	Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate	20	muncă prestată unelte	buc	2	2000	POIM LIFE			Sp21
4.2.2	întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate	20	muncă prestată unelte	buc	2	2000	POIM LIFE			Sp21
Total măsură 4.2						4000
4.3	Asigurarea finanțării - bugetului necesar pentru implementarea Planului de management
4.3.1	Identificarea surselor de finanțare	160	muncă prestată	buc	2	16000	-			Sp42
4.3.2	Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare	140	muncă prestată	buc	2	14000	-			Sp42
Total măsură 4.3						30000
Total obiectiv general 4.						54000
5	Obiectiv general: îmbunătățirea managementului ariei naturale protejate prin acțiuni de comunicare, educație ecologică, conștientizare și promovare
5.1	Măsură general - Obiectiv specific: Elaborarea - actualizarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului
5.1.1	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului	50	muncă prestată	buc	2	5000	POIM LIFE			Sp32
5.1.2	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului	80	muncă prestată	buc	2	8000	POIM LIFE			Sp32
5.1.3	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată	60	muncă prestată	buc	2	6000	POIM LIFE			Sp32
Total măsură 5.1						19000
5.2	Măsură general - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni privind conștientizarea publicului
5.2.1	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată	50	muncă prestată materiale informative	buc buc	2 1500	5000 15000	POIM LIFE			Sp33
5.2.2	Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate	50	muncă prestată	buc	2	5000	POIM LIFE			Sp33
5.2.3	Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată	60	muncă prestată manual	buc buc	2 1000	6000 25000	POIM LIFE			Sp33
5.2.4	Realizarea unui curs opțional de educație ecologică	40	muncă prestată curs	buc buc	2 4	4000 8000	POIM LIFE			Sp33
5.2.5	Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate	30	muncă prestată	buc	2		POIM LIFE			Sp33
5.2.6	Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale	30	muncă prestată publicații	buc buc	2 1000	3000 10000	POIM LIFE			Sp33
Total măsură 5.2						81000
Total obiectiv general 5.						100000
6	Obiectiv general: Corelarea planificării managementului resurselor naturale cu managementul ariei naturale protejate
6.1	Măsură general - Obiectiv specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale
6.1.1	Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci	60	muncă prestată	buc	2	6000	-			Sp33
6.1.2	Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău	60	carburant	litru	600	3900	-			Spl3
Total măsură 6.1						9900
Total obiectiv general 6.						9900
7	Obiectiv general: Promovarea și implementarea strategiei de management a vizitatorilor
7.1	Măsură generală - Obiectiv specific: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor
7.1.1	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate	80	muncă prestată	buc	2	8000	POIM LIFE			Sp23
7.1.2	Realizarea de panouri educative	80	muncă prestată panouri	buc buc	2 20	8000 10000	POIM LIFE			Sp23
7.1.3	Realizarea infrastructurii de vizitare	40	muncă prestată	buc	2	4000	POIM LIFE			Sp23
7.1.4	întreținere infrastructură de vizitare existentă	50	muncă prestată	buc	2	5000	POIM LIFE			Sp23
7.1.5	Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare	40	muncă prestată	buc	2	4000	POIM LIFE			Sp23
7.1.6	Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului	50	muncă prestată	buc	2	5000	POIM LIFE			Sp23
7.1.7	Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi	40	muncă prestată	buc	2	4000	POIM LIFE			Sp23
7.1.8	Participarea la târguri de turism	12	muncă prestată	buc	2	1200	POIM			Sp22
7.1.9	Crearea unui centru de vizitare	120	muncă prestată materiale	buc buc	2 1	12000 25000	LIFE			Sp22
7.1.10	Realizarea activităților turistice	150	muncă prestată	buc	2	15000				Sp22
7.1.11	Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice	60	carburant	litru	600	3900	-			Spl3
Total măsură 7.1						105100
Total obiectiv general 7.						105100
TOTAL						523050

Legendă:
Sp - Subprogram, conform Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate, aprobat prin Ordinul viceprim - ministrului, ministrului mediului nr. 304 din 02.04.2018, Subcapitolul 12.26.
Sp11 - Inventariere și cartare
Sp12 - Monitorizarea stării de conservare
Sp13 - Pază, implementare reglementări și măsuri specifice de protecție
Sp21 - Infrastructură de vizitare
Sp22 - Servicii, facilități de vizitare și promovarea turismului
Sp23 - Managementul vizitatorilor
Sp32 - Conștientizare și comunicare
Sp33 - Educație ecologică
Sp42 - Personal conducere, coordonare, administrare
Sp43 - Documente strategice și de planificare
Sp44 - Instruire personal9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice
Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit, exprimat în formatul An și Trimestru, relativ la momentul începerii derulării Planului de management, după aprobarea acestuia.
Raportări periodice
Tabelul nr. 126

Nr	Denumire	Moment raportare		Activități incluse în raportare
		An	Trimestru
1	Raportare anul 1	1	4	1.1.1	Promovarea - ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee
				1.1.2	Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile
				1.1.3	Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbăriei, respectiv din habitatul 7140
				1.1.4	Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140
				1.1.5	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit
				1.1.6	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor
				1.1.7	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat
				1.2.1	Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata
				1.2.2	Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata
				1.2.3	Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit
				1.2.4	Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit
				1.2.5	Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes
				1.2.6	Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes
				1.2.7	Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.
				1.2.8	Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fară fund de la Băgău
				1.2.9	Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic
				1.2.10	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ
				1.2.11	Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice
				1.2.12	Interzicerea poluării apelor din zonele umede.
				1.2.13	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata
				1.2.14	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes
				4.1.1	Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”
				4.1.2	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.3	Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.4	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil
				4.2.1	Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate
				4.2.2	întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate
				4.3.1	Identificarea surselor de finanțare
				4.3.2	Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare
				5.1.1	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.2.1	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată
				5.2.2	Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate
				6.1.1	Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci
				6.1.2	Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău
				7.1.4	întreținere infrastructură de vizitare existentă
				7.1.6	Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului
				7.1.10	Realizarea activităților turistice
				7.1.11	Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgau este permisă numai pe drumurile de acces tematice
2	Raportare anul 2	2	4	1.1.1	Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee
				1.1.2	Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile
				1.1.3	Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140
				1.1.4	Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140
				1.1.5	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit
				1.1.6	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor
				1.1.7	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat
				1.2.1	Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata
				1.2.2	Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata
				1.2.3	Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit
				1.2.4	Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit
				1.2.5	Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes
				1.2.6	Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes
				1.2.7	Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.
				1.2.8	Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău
				1.2.9	Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic
				1.2.10	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ
				1.2.11	Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice
				1.2.12	Interzicerea poluării apelor din zonele umede.
				1.2.13	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata
				1.2.14	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes
				2.1.1	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0
				2.1.2	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140
				2.1.3	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*
				2.2.1	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata
				2.2.2	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus
				2.2.3	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes
				2.2.4	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis
				2.2.5	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion
				2.2.6	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine
				4.1.1	Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”
				4.1.2	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.3	Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.4	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil
				4.2.2	întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate
				4.3.1	Identificarea surselor de finanțare
				4.3.2	Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare
				5.1.1	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.1.2	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.2.1	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată
				5.2.2	Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate
				5.2.3	Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată
				5.2.4	Realizarea unui curs opțional de educație ecologică
				6.1.1	Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci
				6.1.2	Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău
				7.1.1	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate
				7.1.2	Realizarea de panouri educative
				7.1.3	Realizarea infrastructurii de vizitare
				7.1.4	întreținere infrastructură de vizitare existentă
				7.1.5	Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare
				7.1.6	Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului
				7.1.7	Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi
				7.1.8	Participarea la târguri de turism
				7.1.10	Realizarea activităților turistice
				7.1.11	Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice
3	Raportare anul 3	3	4	1.1.1	Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee
				1.1.2	Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile
				1.1.3	Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140
				1.1.4	Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140
				1.1.5	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit
				1.1.6	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor
				1.1.7	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat
				1.2.1	Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata
				1.2.2	Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata
				1.2.3	Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit
				1.2.4	Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit
				1.2.5	Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes
				1.2.6	Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes
				1.2.7	Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.
				1.2.8	Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău
				1.2.9	Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic
				1.2.10	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ
				1.2.11	Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice
				1.2.12	Interzicerea poluării apelor din zonele umede.
				1.2.13	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata
				1.2.14	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes
				3.1.1	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0
				3.1.2	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140
				3.1.3	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*
				3.2.1	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata
				3.2.2	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus
				3.2.3	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes
				3.2.4.	Continuarea identificării/ monitorizării speciilor Carabus hampei și Liparis loeselii
				4.1.1	Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”
				4.1.2	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.3	Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.4	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil
				4.2.2	întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate
				4.3.1	Identificarea surselor de finanțare
				4.3.2	Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare
				5.1.1	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.1.2	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.1.3	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată
				5.2.1	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată
				5.2.2	Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate
				5.2.3	Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată
				5.2.4	Realizarea unui curs opțional de educație ecologică
				5.2.5	Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate
				5.2.6	Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale
				6.1.1	Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci
				6.1.2	Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău
				7.1.1	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate
				7.1.2	Realizarea de panouri educative
				7.1.3	Realizarea infrastructurii de vizitare
				7.1.4	întreținere infrastructură de vizitare existentă
				7.1.5	Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare
				7.1.6	Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului
				7.1.7	Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi
				7.1.8	Participarea la târguri de turism
				7.1.9	Crearea unui centru de vizitare
				7.1.10	Realizarea activităților turistice
				7.1.11	Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice
4	Raportare anul 4	4	4	1.1.1	Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee
				1.1.2	Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile
				1.1.3	Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140
				1.1.4	Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140
				1.1.5	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit
				1.1.6	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor
				1.1.7	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat
				1.2.1	Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata
				1.2.2	Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata
				1.2.3	Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit
				1.2.4	Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit
				1.2.5	Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes
				1.2.6	Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes
				1.2.7	Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.
				1.2.8	Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău
				1.2.9	Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic
				1.2.10	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ
				1.2.11	Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice
				1.2.12	Interzicerea poluării apelor din zonele umede.
				1.2.13	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata
				1.2.14	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes
				2.1.1	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru habitatul 91Y0
				2.1.2	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 7140
				2.1.3	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru habitatul 62C0*
				2.2.1	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată - pentru Bombina variegata
				2.2.2	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Lucanus cervus
				2.2.3	Realizarea sau actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru specia Odontopodisma rubripes
				2.2.4	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de amfibieni Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis
				2.2.5	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de insecte Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimporpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho și Maculinea arion
				2.2.6	Realizarea inventarelor - evaluarea detaliată pentru speciile de plante Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine
				4.1.1	Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”
				4.1.2	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.3	Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.4	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil
				4.2.2	întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate
				4.3.1	Identificarea surselor de finanțare
				4.3.2	Elaborarea cererilor de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare
				5.1.1	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.1.2	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.1.3	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată
				5.2.1	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată
				5.2.2	Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate
				5.2.3	Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată
				5.2.4	Realizarea unui curs opțional de educație ecologică
				5.2.5	Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate
				5.2.6	Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale
				6.1.1	Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci
				6.1.2	Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău
				7.1.1	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate
				7.1.2	Realizarea de panouri educative
				7.1.3	Realizarea infrastructurii de vizitare
				7.1.4	întreținere infrastructură de vizitare existentă
				7.1.5	Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare
				7.1.6	Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului
				7.1.7	Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi
				7.1.8	Participarea la târguri de turism
				7.1.10	Realizarea activităților turistice
				7.1.11	Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice
5	Raportare anul 5	5	4	1.1.1	Promovarea/ ajutorarea regenerării naturale a speciilor de cvercinee
				1.1.2	Menținerea unui cordon de vegetație în jurul habitatului 7140 cu rolul de filtrare a apei și de a reține aluviunile
				1.1.3	Eliminarea arborilor de dimensiuni mari din centrul turbări ei, respectiv din habitatul 7140
				1.1.4	Amplasare de împletituri din răchită pentru oprirea aluviunilor de pe torenții care se scurg în zona habitatului 7140
				1.1.5	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ - cosit
				1.1.6	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: eliminarea tufărișurilor
				1.1.7	Menținerea habitatului 62C0* prin activități de management activ: pășunatul controlat
				1.2.1	Menținerea calității habitatelor acvatice pentru Bombina variegata
				1.2.2	Monitorizarea suprafețelor acumulărilor temporale și permanente de apă din sit pentru Bombina variegata
				1.2.3	Crearea de noi habitate acvatice de reproducere pentru Bombina variegata în sit
				1.2.4	Reglementarea activităților care reduc suprafața ocupată a habitatelor acvatice permanente și temporare din sit
				1.2.5	Protecția habitatelor speciilor de insecte prin măsuri active - plantarea de specii Rubus pentru Odontopodisma rubripes
				1.2.6	Menținerea gardurilor vii și a crângurilor pentru specia Odontopodisma rubripes
				1.2.7	Menținerea arborilor uscați, pe picior sau căzuți, aparținând genului Quercus sp.
				1.2.8	Adoptarea certificării forestiere FSC pentru pădurile aflate în vecinătatea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău
				1.2.9	Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere, în amenajamentul silvic
				1.2.10	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ
				1.2.11	Interzicerea recoltării speciilor de plante localizate în rezervația naturală 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, cu excepția cazului în care recoltarea se face în scopul cercetării științifice
				1.2.12	Interzicerea poluării apelor din zonele umede.
				1.2.13	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Bombina variegata
				1.2.14	Interzicerea recoltării-omorârii indivizilor vii de Lucanus cervus și Odontopodisma rubripes
				3.1.1	Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 91Y0
				3.1.2	Realizarea monitorizării - - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 7140
				3.1.3	Realizarea monitorizării - conform protocolului de monitorizare pentru habitatul 62C0*
				3.2.1	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Bombina variegata
				3.2.2	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Lucanus cervus
				3.2.3	Realizarea monitorizării -conform protocolului de monitorizare pentru specia Odontopodisma rubripes
				3.2.4	Continuarea identificării/ monitorizării speciei Carabus hampei și Liparis loeselii
				4.1.1	Organizarea anuală a evenimentului „Băgău Natura 2000”
				4.1.2	Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.3	Desfășurarea cursurilor de instruire a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
				4.1.4	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la problemelor legate de implementarea Planului de management și despre asigurarea unui management durabil
				4.2.2	întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate
				5.1.1	Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.1.2	Realizarea de întâlniri pentru elaborarea - actualizarea Strategiei de acțiuni privind conștientizarea publicului
				5.1.3	Realizarea de întâlniri cu instituții - organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată
				5.2.1	Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată
				5.2.2	Realizarea/ actualizarea paginii oficiale a ariei protejate
				5.2.3	Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria protejată
				5.2.4	Realizarea unui curs opțional de educație ecologică
				5.2.5	Realizarea de expoziții foto itinerante cu valorile ariei naturale protejate
				5.2.6	Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale
				6.1.1	Promovarea recoltării și valorificării produselor nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, ciuperci
				6.1.2	Interzicerea exploatării turbei din rezervația naturală 2.29 Tăul fară fund de la Băgău
				7.1.1	Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei protejate
				7.1.2	Realizarea de panouri educative
				7.1.3	Realizarea infrastructurii de vizitare
				7.1.4	întreținere infrastructură de vizitare existentă
				7.1.5	Construirea și amenajarea a unor noi elemente de infrastructură de vizitare
				7.1.6	Identificarea traseelor turistice cu impact negativ semnificativ asupra biodiversității și reglementarea accesului
				7.1.7	Cartarea și descrierea traseelor turistice existente și identificarea și omologarea altora noi
				7.1.8	Participarea la târguri de turism
				7.1.10	Realizarea activităților turistice
				7.1.11	Vizitarea rezervației naturale 2.29 Tăul fără fund de la Băgău este permisă numai pe drumurile de acces tematice

9.2. Urmărirea activităților planificate
În această secțiune de urmărire a activităților planificate se vor completa datele referitoare la resursele consumate, procentul de îndeplinire precum și rezultatele obținute în urma acestor activități. Toate aceste informații se vor completa într- un tabel centralizator după cum urmează:
Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate
Tabelul nr. 127

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse materiale	Resurse financiare estimate		Procent îndeplinire	Rezultate	Observații
		Cheltuieli	Cheltuieli	Total lei	Sursă fonduri
1	Obiectiv general
1.1	Măsură generală - Obiectiv specific
1.1.1	Activitatea 1.1.1
1.1.2	Activitatea 1.1.2
....	....
1.1.n	Activitatea 1.1.n
Total măsură generală 1.1			n/a		n/a
1.2	Măsură generală - Obiectiv specific
1.2.1	Activitatea 1.2.1
1.2.2	Activitatea 1.2.2
....	.....
1.2.n	Activitatea 1.2.n
Total măsură generală 1.2			n/a		n/a
Total obiectiv general 1
2	Obiectiv general
2.1	Măsură generală - Obiectiv specific
2.1.1	Activitatea 2.1.1
....	....
TOTAL			n/a		n/a

9.3. Indicarea activității realizate
Se vor marca cu un simbol, de exemplu "x" trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate.
Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:
Indicare - marcare activități planificate
Tabelul nr. 128

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

Activitatea 1.1.1

X

X

X

Activitatea 1.1.2

X

X

Activitatea 1.1.3

....

Activitatea 1.1 .n

10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
ANCA T., 1974, Teiul și rolul lui în producția forestieră din R.S. România. Editura Ceres, București, 175p.
BADEA M., Constantinescu, N. Danciu, I., 1968, Contribuții la studiul regenerării șleaurilor de luncă din Banat. Institutul de cercetări forestiere, București, 64p.
BORZA A., 1966, Cercetări asupra florei și vegetației din Câmpia Română. I. Contrib. Bot. Cluj, vol. 2, Cluj-Napoca, p. 41-162.
BURESCU P., Doniță N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de șleau de pe dealurile Hidișelului - Ocolul silvic Oradea, județul Bihor. Analele Universității din Oradea, vol. VII, silvicultură, Oradea, p. 57-62.
CONSTANTINESCU N., Mărcoiu A., Latiș L., Catrina I., 1977, Cercetări referitoare la particularitățile ecologice ale regenerării naturale a arboretelor în șleaul normal de cîmpie și de șleaul de deal dobrogean. Institutul de cercetări și amenajări silvice, București, 159p
DOBRESCU C., 1974, Cercetări asupra florei și vegetației din bazinul superior al Bîrladului - Podișul Central Moldovenesc. Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea, București, 24p.
DONIȚĂ N., 1970, Cercetări geobotanice și silviculturale asupra șleaurilor din Podișul Babadag. Rezumatul tezei de doctorat, Institutul Politehnic Brașov, 32p.
DONIȚĂ N., Purcelean, Ș., 1975, Pădurile de șleau din R.S. România și gospodărirea lor. Editura Ceres, București, 185p.
DONIȚĂ N., BÂNDIU C., BIRIȘ I.A., GANCZ V., APOSTOL J., MARCU C., 2008, Harta pădurilor - pe unități ecosistemice. România scara 1:500 000. Editura Silvică, București.
PAȘCOVSCHI S., Leandru V., 1958, Tipuri de pădure din Republica Populară Română. Seria: Manuale, Referate, Monografii. nr. 14, Editura Agro-silvică de stat, București, 458 p.
ICAS, 2012, Inventarul Forestier Național. Rezultate ciclul I 2008-2012. http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/
DUMITRU M., 1980, Cercetări asupra florei și vegetației subcarpaților dintre Ialomița și Dîmbovița. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea București, 24p.
HAIDĂUTU N. A., 2000, Cercetări tehnico - economice privind reconstrucția ecologică a arboretelor degradate de șleau de deal, din nord - estul Podișului Moldovei. Teza de doctorat, Universitatea Brașov, 260p.
HOREANU C., HOREANU Gh., 1981, Flora și vegetația rezervației forestiere Ceornohal jud. Botoșani. Ocrotirea Naturii și Mediului Înconjurător, vol. 2, Editura Academia Republicii Socialiste România, București, p.211-220.
LEANDRU V., 1976, Studiul ecologic și silvicultural al pădurilor de șleau din Cîmpia Vlăsiei. Teza de doctorat, Universitatea din Brașov, 25p.
PAȘCOVSCHI S., 1965, În problema stațiunilor relicte de stejar pedunculat la altitudine mare. Revista Pădurilor, vol. 80 - 4, Ministerul economiei forestiere, București, 183-185p.
POPESCU A., SANDALĂ V., 1992, Coenotaxonomy decidous forests belongin to the Querco- Fagetea Br.-Bl. et Vlieger 1937 class in România. Revue Roum. de Biol., Serie de Bot., vol. 37 - 1, p. 15-26.
PURCELEAN, Ș., Pașcovschi, S., Leandru, V., Drăguț, V., Stoiculescu, C., 1969, Cercetări tipologice în teișurile și arboretele amestecate cu participarea teiului. vol. XXVII-2, București, p. 135-162.
LASZLO E., 2006, Vegetation of the "Tăul Fără Fund" Peat Bog from Băgău Village - Alba County, Transylvania, România, Contribuții Botanice 41, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj-Napoca, p. 67-76
MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BĂRBOS M., NICOLIN A., NICULESCU M., OPREA A., 2008, Natura 2000 în România, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in România.
OLTEAN M., NEGREAN G., POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDALĂ V., MIHĂILESCU S., 1994, Studii, sinteze. Documentații de ecologie - Lista Roșie a plantelor superioare din România, Institutul de Biologie București
POP E., 1960, Mlaștinile de turbă din R.P. Română, Editura Academiei R.P.R., București, 519 p.
POP I., CRISTEA V., HODIȘAN I., 1999-2000, Vegetația județului Cluj - Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic și eco-protectiv, Contribuții Botanice 35, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj-Napoca, 5-254Anexa nr. 1la Planul de management

REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
ROSCI0004 BĂGĂU ȘI AL REZERVAȚIEI NATURALE
2.29. TĂUL FĂRĂ FUND DE LA BĂGĂU